Tesuturi conjunctive 2

TESUT CONJUNCTIV ADIPOS ALB (CORD) HE,HEA

(ob, 10X)

Cel
adipoasa
Cel
adipoasa

(ob. 40x)

Tesutul conjunctiv adipos alb este format predominant din CELULE

GRASE ,numite ADIPOCITE, fibre de reticulina si o redusa substanta
fundamentala, la care se adauga formatiuni vasculare si nervoase.
Imaginea de ansamblu (ob 10x) a tesutului adipos evidentiaza aglomerarile
massive de adipocite.
Detaliu de imagine si identificare structurala (ob 40x) surprinde
aspectul celulei adipoase de forma SFERICA sau OVOIDALA, ce are un diametru
cuprins intre 100-200m. Apropape intreg teritoriul celular este ocupat de o
VACUOLA LIPIDICA , care impinge nucleul intens heterocromatic catre
periferie,pozitionandu-l excentric. Prezenta citoplasmei se rezuma la o fina
pelicula perinucleara. Aspectul general al celulei se aseamana cu cel al unui inel
cu pecete , fiind extrem de usor de recunoscut in campul microscopic.

TESUT CONJUNCTIV APONEVROTIC HE

TESUT
CONJUNC
TIV
APONEVR
OTIC

Tesut conjunctiv aponevrotic este format din rare celule conjunctive si

numeroase fibre de colagen dispuse paralel, in doua planuri aranjate pe doua directii
diferite si perpendiculare intre ele.
Imaginea de ansamblu (ob 10x) a tesutului conjunctiv aponevrotic permite si
identificarea structurala prin observarea celor doua planuri de fibre de colagen dispuse
perpendicular unul pe celalalt. In cadrul celor doua planuri, fibrele conjunctive manifesta
un parallelism evident, imaginea generala create fiind a unei plase de tantari. Printre
fibre se remarca prezenta celulelor, care, datorita aranjamentului specific fibrilar, sunt
nevoite sa ia forme diferite asemanatoare literelor V,T,U,Y,Z.
Detaliu de imagine si identificare structurala (ob 40x) evidentiaza, in
primul rand, aspectul celulelor ce iau forma diferitelor litere si paralelismul fibrelor de
colagen aranjate in cele doua planuri perpendiculare unul pe celalalt.

TESUT CONJUNCTIV LAMELAR

(CORNEE)-HE

TESUT
CONJUNCTIV
LAMELAR

TESUT
CONJUNCTIV
LAMELAR

Tesut conjunctiv lamelar este format din celule conjunctive aplatizate, fibre
de colagen ce formeaza lemele conjunctive subtiri, suprapuse ordonat, rare fibre
elastice si de reticulina.
Imaginea de ansamblu (ob 10x) a tesutului conjunctiv lamelar permite
observarea lamelelor de fibre de colagen dispuse paralel,ordonat, si a rarelor celule
conjunctive, reprezentate de fibroblaste si macrofage. Totodata, de o parte si de alta a
tesutului conjunctiv lamelar se pot studia cele doua epitelii corneene si membranele lor
bazale. Epiteliul corneean anterior este un tesut epitelial pavimentos nekeratinizat,
iar cel posterior este un tesut simplu pavimentos.
Detaliu de imagine (ob 40x) evidentiaza aspectul fibroblastelor rare, aplatizate, si
paralelismul lamelelor de fibre de colagen.

TESUT CONJUNCTIV TENDIONS HE

TESUT
CONJUNCTIV
TENDIONS

Sectiune longitudinala (ob. 10x)

(obTESUT
40x)
CONJUNCTIV
TENDIONS

Sectiune transversala

Tesutul conjunctiv tendinos este format din fascicule de fibre de colagen

dispuse paralel, atat intre ele cat si cu axul tendonului, rare fibre elastice si celule
tendinoase numite tendinocite sau tenocite, care se formeaza din fibroblaste.
Imaginea de ansamblu(ob. 10x) a sectiunii longitudinale permite observarea
unui tesut conjunctiv in care predomina fibrele de colagen agglomerate in fascicule
dispuse paralel, printre care se evidentiaza rare celule tendinoase alungite. Datorita lipsei
de spatiu, frecvent tenocitele aplatizate rezultate in urma diviziunii raman apropiate si vor
fi intalnite sub forma de perechi, nuclei lor extreme de turtiti numindu- se nuclei
bigeminati
In sectiunea transversala fasciculele de fibre de colagen apar aproximativ circulare.
Printre ele se pot identifica tenocitele, care se muleaza pe fasciculul fibrilar langa care se
gasesc prezentand prelungiri asemanate cu niste aripi, ce inconjoara fasciculele de fibre
colagene. In sectiune transversala, datorita aparitiei acestei particularitati, tenocitele vor fi
numite celule aliforme. Mai multe fascicule de fibre de colagen, impreuna cu

tenocitele si substanta fundamentala aferenta lor, formeaza un tendon primar, care

este invelit de o redusa teaca de tesut conjunctiv fibro-elastic, denumita endotenoniu.
Mai multe tendoane primare se grupeaza formand un tendon secundar, inconjurat de
o alta teaca conjunctiva, denumita peritenoniu. Prin gruparea tendoanelor
secundare se realizeaza tendonul ca organ, care este invelit de o teaca conjunctivovasculara numita epitenoniu.
Detaliu de imagine si identificare structurala (ob. 40x) a sectiunii
longitudinale surprind paralelismul fasciculelor de fibre de colagen si aspectul turtit al
tenocitelor grupate doua,una in continuarea celeilalte. In sectiunea transversala se observa
prelungirile tenocitelor care au tendinta se a inconjura, in parte, fiecare, cate un fascicul
de fibre de colagen.

TESUT CARTILAGINOS HIALIN (TRAHEE) , HE, HEA,

TESUT
TESUT
Tesut
cartilaginos hialin se caracterizeaza prin predominanta substantei

CARTILAGINOS
CARTILAGINO
fundamentale
care are un aspect sticlos, acoperind fibrele de colagen. Se intalneste in
HIALIN
S HIALIN

structura scheletului embrionar, iar la adult este prezent in cartilajele costale,articulare, in

septumul nazal,laringe,tarhee,bronhii si cartilajele de crestere.
Imaginea de ansamblu (ob. 10x) permite si identificarea structurala a tesutului
cartilaginos hialin prin observarea matricei cartilaginoase predominante,cu aspect
translucid, sticlos, in care numeroase grupari de celule sunt plasate in aranjamente
specifice, numite grupe izogenice. Fiecare grup izogenic ocupa cate un condoplast si
poate contine 4-8 celulce dispuse intr un singur ax, formand un grup izogenic axial,
ovalar, alungit, sau pe mai multe ase, cu aspect de gramada, cand apare un grup
izogenic coronar, larg, circular. Condrocitele isolate sunt rare, iar condoblastele sunt
intalnite catre periferie, in apropierea pericondrului. Fiecare grup izogenic sau condrocit
izolat apare inconjurat de o zona matriceala pericelulara, numita matrice teritoriala,
PAS-pozitiva, mai intens coloarata fata de matricea dn restul cartilajului numita

matrice interteritoriala.

TESUTUL
CARTILAGI
NOS
TESUTUL
CARTILAGINOS ELASTIC HE
ELASTIC
(ob.
10x)

TESUTUL
CARTILA
GINOS
ELASTIC

(ob. 40x)

Tesutul cartilaginos elastic se caracterizeaza prin predominanta celulelor

cartilaginoase dispuse in mare parte sub forma de perechi in condoplaste, inconjurate
de un numar apreciabil de fibre elastice. Substanta fundamentala este slab reprezentata.
Se intalneste in structura pavilionului urechii, a epiglotei.
Imaginea de ansamblu (ob. 10x) permite si identificarea structurala a
tesutului cartilaginos elastic prin observarea predominantei celulelor dispuse in
condroplastele ovalare sub forma de perechi. Fiecare celula va avea o margine de contact
dreapta si alta periferica, rotunjita, descriind impreuna cu insotitoare sa forma ovalara a
condroplastului. In jurul condroplastelor se evidentiaza prin coloratie cu orceina fibrele
conjunctive elastice aglomerate.
Detaliu de imagine (ob. 40x) clarifica aspectul condrocitelor, condroblastelor si
modalitatea de aranjare a fibrelor conjunctive elastice in jurul condroplastelor.
TESUT CARTILAGINOS FIBROS

TESUT
CARTILA
GINOS
FIBROS

(ob. 10x)

TESUT
CARTILA
GINOS
FIBROS

(ob. 40x)
(ob.40x)

Tesutul cartilaginos fibros se caracterizeaza prin predominanta fibrelor de

colagen dispuse in fascicule groase, compacte, orientate oblic unele fata de altele, ce

confera ansamblului un aspect penat. Celulele sunt rare, iar substanta funamentala este
slab reprezentata. Se intalneste in structura discurilor intervertebrale, in unele cartilaje
articulare si in fribrocartilajele complementare.
Imaginea de ansamblu (ob. 10x) permite si identificarea structurala a tesutului
cartilaginos fibros prin observarea predominantei fibrelor de colagen, din loc in loc, sunt
plasate condrocitele, de obicei, fiecare condrocit in condroplastul sau. De asemenea, si
condroplastele sunt isolate sau pot fi intalnite cate doua, maxim trei unul dupa celalalt.
Detaliul de imagine (ob. 40x) clarifica aspectul condrocitelor, condroplastelor si
modalitatea de aranjare penata a fibrelor de colagen.