Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

LAZAREV, SERGEJ NIKOLAEVIC

Diagnosticarea karmei : ndrumar de supravietuire 1
Serghei Nikolaevici Lazarev ; trad. : Gavril Henter. - Bucure~ti :
Dharana, 2004
ISBN 973-86367-2-8

Serghei

Nikolaevici

DIAGNOSTICAREA

Lazarev

KARMEI

1. Henter, Gavril (trad.)

159.961

NDRUMAR
DE
SUPRA VIETUIRE
,

JTA3APEB C. H.
)J;HarHocTHKa
KHHra

KapMl.1.

BOCbM3}/. )],Ha.nor

C l{HT<:ITeJl}/MH.

CaHKT-nerep6ypr,2oo3

Copyright @ 2003 by S, N, Lazarev

Copy~ight @ 2003 by ROVIMED TRADING

S.R.L.

Traducere dln limba rusa

Toate drepturile rezervate pentru Romania ~iRepublica Moldova.

GAVRILA HENTER

Multiplicarea ~i / sau distribuirea prezentului volum sau a unor

fragmente din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare)
este interzisa rara acceptul seris ROVIMED

TRADING

S.R.L.

Drepturile de distributie n strainatate apartin n exclusivitate.

EDITURA DHARANA

Bucuresti

O.P. 53, c.P. 52

Tel: 021-3372424;

(!:

e-mail: busuioc@Dcnet.ro
CopeTta coleetiei: Mihai Marinescu

Edltura DHARANA
Bucure~tI

Tiprit la Combinatul Poligrafic.

('omanda nr. 415H2

-:'\'

CUPRINS

Consultatie

...

...

Lucrul asupra propriei persoane

13

~tiinta ~i religia

22

mbatrnirea civilizatiei

30

Occidentul ~i Orientul

37

Diverse

...

~~~~~~~
Relatii

41

"'"

Sanatatea ..

...

48
~

66

Lucrul asupra propriei persoane

69

Diverse

71

Momente de lucru

84

Cugetare

110

Consultatie

124

Iunie 2003

190

"Noul parametru"

247

Consultatie
Ghid de utilizare a casetelor

""""'"''''''''''''''''''''''''

CONSULTATIE

282
249

25 martie 2003. Afara este 0 zi minunata, soarele straluce~te. Eu ma aflu n birou tinndu-ma de cap. l simt greu ca
plumbul. Mai nainte mi spuneam: nu trebuie sa primesc pacicnti individuali. Ma conectez ca pentru 0 ntreaga grupa, fara
nici 0 pregatire. Schema e aceea~i. 0 pacienta bolnava de cancer, mi s-a facut mila de ea, am hotart sa 0 consult. Care este
rezultatul? Firesc: ea nu a nteles deloc ce i-am spus. Acum mi
crapa capul ~incerc sa trag concluzii.
mi aduc aminte de telefonul de la Moscova. 0 femeie a
diutat telefonul meu ~i rn-a rugat insistent sa 0 consult. Fiica ei
moare de cancer. Receptorul I-a ridicat 0 cuno~tinta de-a mea
care mi s-a adresat:
-

i spui ceva?

Sentimentele

nu-mi permit sa raspund. Eu dau din cap n

mod negativ. Cuno~tintei mele i se ridica sprncenele.

7
;,

- Bine, ascultati-mii cu atentie. Tot eeea ee 0 sii viid, am sii

vii spun. n cmpul dumneavoastrii exista moartea a doi copii.
Din cauza aeeasta aveti probleme puternice n domeniul ginecologic. Neaceeptare totala a situatiei traumatizante. Zdruncinarea nivelului material ~i spiritual 0 depii~iti lini~tita, piistrnd
iubirea. njosirea vietii, a dorinlelor, a sperantelor pentru dumneavoastrii deocamdatii constituie obstacole de netrecut. V-ati
dezis de iubirea fatii de sot prin care vi s-au dat supiiriiri ~i njosiri. V-ati dezis de iubirea fatii de sot pentru cii el nu a corespuns idealurilor ~i sperantelor dumneavoastra. Dumneavoastra

- Poate totu~i i spui eeva, i moare fiica.

- Nu am sa-i spun nimic acestei femei.
Iar dincolo, femeia plnge n hohote ~i continua sa ma roage suspinnd. Cuno~tinta mea continua sa tina reeeptorui adresndu-mi 0 ntrebare tacuta. Iar eu cedez. Primesc informatia
dupa voce ~i ie~ind n cmpul femeii, ntr-o fractiune de secunda totul devine clar. Este vorba despre 0 ura salbatica fata de
barbali. De ce, cnd? Pot sa nici nu ma uit.
- Transmite femeii, - spun eu, - ca pentru neeput sa
elimine pretentiile fala de barbati.
El i transmite ei cuvintele mele. Apoi face ochii mari ~i
pune receptorul napoi.

ati simlit depresie, nemultumire fata de soarta ~i lipsa de dorinla de a triii. Aveli copii?
- Da, am un copil.
Eu am dat din umeri: poate veni ~i al doilea.

- ~tii ee m-araspuns?

- minchipu- raspund eu.

- Ea a spus: de ce sa iertam aceste lepadaturi ~i ticalo~i?
t

- Acum mii ntelegi de ce nu am vrut sii vorbesc cu ea?

Din piicate, la numeroase persoane, toatii energia se
consumii pentru a cere, revendica ~i implora. Salvarea se afla n
jurul nostru. Ea existii pretutindeni. Dar noi nu vrem s-o
acceptiim, noi eerem ca sii ni se dea, iar cnd ni se da 0

- Nu ati nviitat copilul sii ~i pastreze iubirea. Pentru el

oriee zdruncinare este mortalii. Se va dezice de iubire att fata
de sine ct ~i fa\ii de al\ii. De aceea sunte\i bolnavii. A\i n\eles
totul?
n loc de riispuns - tiicere. Eu am a~teptat un timp, apoi am
repetat ntrebarea. n loc de raspuns - 0 pauza ndelungatii.

aruncam la 0 parte ~icerem ceva nou, eeva "eficient".

Mii ntorc la telefonul de azi.

- A~a, ee am de Iacut, - n sfr~it s-a ncumetat sii

raspunda femeia, - sa mii rog?

- Ali fost dumneavoastrii la consultalie? - 0 ntreb pe

femeie.

- Dumneavoastrii n\elege\i oare ce nseamna rugiiciunea?

Aeeasta nu este cer~irea siinatiltii de la Dumnezeu. Aceasta
inseanma nazuinla ctre Dumnezeu ~i unirea cu El. nseamna
pastrarea legaturii cu Dumnezeu atunci cnd se rupe legatura
cu umanul. nseamnii piistrarea iubirii n oriee situa\ie de boalii.

- Am fost, dar aeeasta a fost 0 consultatie la telefon. Am

citit ciirtile ~i m-am uitat la casete.

:1
.

,".

nva!a!i-va acest lucru iar apoi, prin rugaciune nva!a!i-i ~i pe

copiii dumneavoastra.

poate face acest lucru. ncerca!i s-o ajuta!i. Nu va framanta!i

pcntru viala ei, elimina!i temerile. Nu va rugali pentru sana-

- Am cancer uterin, - raspunde femeia, - mi s-a propus

chimioterapie, dar nu prea am ncredere n ea.

tatea ei, pentru viala ei. Acest lucru poate numai sa dauneze.
Ruga!i-va ca ea ~i copiii dumneavoastra sa pastreze iubirea de
Dumnezeu atunci cand pierd sanatatea ~i viala. Elibera!i tot
ceea ce va leaga de nivelul sentimental, - supararile fa!a de
femei, nemullumirea de sine ~.a.m.d. Sa ~tili sa simli!i Divinul
care va va nsoli ~i va va ndrepta.
nchid telefonul. Ma doare capul. Am un gol n suflet. Se
pare ca trebuie sa ~tii nu numai sa ajuli dar sa ~i primqti ajutor.
Nu este voie sa-I aju!i pe acela care nu este pregatit pentru
aceasta. Ajutorul pentru el trebuie sa fie minim altminteri
pentru problemele lor 0 sa platesc eu. Nu pot sa scap de obiceiul de a da omului tot ceea ce ~tiu eu. Omului trebuie sa-i dai
atat cat poate primi. Trebuia sa-i spun ei: Dumneavoastra a!i
renunlat la iubire, a!i nabu~it-o. Dumneavoastra nu ali nva(at
copilul sa iubeasca. Retrai!i-va viala, nva(ali-va singura ~i
nva(a!i ~i copi luI. La Dumnezeu nu trebuie sa renun!i niciodata. [ndiferent la ce nivel s-au rupt legaturile cu lumea, cu
viata, cu [ericirea umana, legtura cu Dumnezeu trebuie sa
existe n permanen!a.
Continuu sa ma lin de cap, ma uit la curtea interioara
invadata de soare: pretutindeni baltoace murdare, gheala,
zapada n curs de topire. Mi se adreseaza colaboratoarea.

- Chimioterapia nseamna njosirea vie!ii ~i a dorin!elor.

Daca nu sim!i!i teama ~i depresie n timpul tratamentului, ea da
rezultate minunate. Dar, n cazul dumneavoastra, ntrucat
problemele nu rezida n dumneavoastra ci n copii, efectul va fi
mai degraba slab.
- Eu simt acest lucru, - spune femeia. - Totu~i, spune!i-mi,
ce am de facut?
Acum tac eu. Deodata am auzit glasu! ei n surdina:
- A!i putea sa-i spune!i so!ului meu ce mi-a!i spus ~i mie?
Eu am priceput de ce rn-a rugat acest lucru. Ea nu rn-a
n!eles pe mine 'de la bun nceput ~i nu ma n!elege nici acum.
mi iau inima n din!i ~i sunt de acord.
- Bine. Da!i-i receptorul so!ului. - Auzind glasul lui ncep
sa explic: - SOfia dumneavoastra acum nu ma aude ~i nu n!elege. Ea este plina de terneri ~i framantari. Pentru a ne adresa
lui Dumnezeu este nevoie sa eliminam tot ceea ce este uman.
Trebuie sa ne eliberam de frica, sa eliminam framantarile ~i sa
uitam de regrete. Trebuie acceptat tot ceea ce s-a ntamplat ~i
tot ce se va putea ntampla. Trebuie sa va eliberali de ata~amentul pentru cei apropia!i, membrii familiei, pentru sine ~i
viala proprie ~i sa ramai n singuratate interioara completa.
Pentru a ne uni cu Dumnezeu, trebuie sa ntrerupem toate legaturile, macar pentru 0 perioada scurta. SOfia dumneavoastra nu

10

- La dumneavoastra la consultalie vrea sa vina 0 femeie al

carei copil mic are 0 tumoare canceroasa, neuroblastom ntre
rinichi ~i ficat.

.~'

Il

- Cum 0 cheama pe femeie

a comunjcat.

- ntreb eu. Colaboratoarea mi-

Eu vad n cmpul acestei femei moartea copilului ei.

Autoarea - marna. Dependenta ei de nivelurile superioare de
dorinte este imensa. Este 0 idealista incorigibila. Critica n
permanenta oamenii ~i mediul nconjurator.

LUCRUL

ASUPRA
PERSOANE

PROPRIEI

- Transmite pacientei, - 0 rog eu uitndu-ma pe fereastra, sa elimine judecarea oamenilor. Toti oamenii sunt copii. Noi
toti ne mpiedicam ~i nvatam sa mergem. Pentru a pastra iubirea trebuie sa nveti sa iube~ti imperfectiunea. Restul afla la
consultatie.

nainte eu, percepnd problema, rn-am straduit s-o rezolv

deodata ~i am ncercat mintal s-o cuprind n ntregime. n plan
subtil a aparut 0 suprasolicitare imensa, care cu timpul putea sa
se transfonne ntr-o mbolnavire grava. Organismul de ndatii a
dat 0 reactie de aparare - a aparut apatia ~ilipsa dorintei de a se
mai ocupa de aceasta problema. Ceea ce nsearnna pierderea
oricarui curaj. A trecut un timp. Situa\ia rn-a mpins din nou
spre problema. Fara sa vreau, eu rezolvam 0 mica parte, apoi 0
alta parte, apoi putin mai mult deja pe masura fortelor mele.
Dupa aceea, fara nici 0 ncordare ~i graM, eu am rezolvat toata
problema. Literalmente la fiecare expunere oamenii mi spun
unul ~i acela~i lucru: "Am citit toate cartile, am vizionat casetele video - fara nici un rezultat". nainte eu raspundeam: Exista suficiente informatii. Daca altii rezolva cele mai grele
probleme, de ce nu pute(i s-o faceti ~i dumneavoastra?
12

,~.

13

Apoi mi-am spus: Daca omul nu poate lnseamna ca el nu

dorqte launtric. Daca el subcon~tient nu dorqte sa lucreze
lnseamna ca nu ln!elege ceva, are 0 atitud;ne ;ncorecta fa!a de
sine ~i fa!a de lume. Eu trebuie sa-I ajut. Acum eu Ii sfatuiesc
altfel: lncepe!i sa va depa~i!i pe dumneavoastra ln~iva ln mod
treptat. Lua!i 0 anume sarcina. De exemplu: azi nu voi gandi

pentru 0 secunda atunci pute!i sa trece!i la dialog ~i educa!ie.

Pentru multe femei acest lucru se prezinta ln felul urmator: "Eu
nu vreau ca el sa bea ~j el nu trebuie sa faca acest lucru". Adica
dorinta ei este de neclintit ~i iata ca so!ul trebuie sa se schimbe.
Educa!ia lnseamna ajutor acordat altuia. Daca sotul bea
lnseamna ca lui Ii este l'au. Deci, trebuie sa te schimbi tu lnsuti

l'au despre nimeni. Voi vedea ln toate voin!a Div;na.

ChiaI' daca procesul dureaza 0 frac!iune de secunda, ln
aceasta exista un lnceput, dezvoltare ~i finalizare. n plan subtil
n acesta este inclus trecutul, prezentul ~i vi;torul lntregului
univers. Daca or;ce proces are un lnceput ~i un sfr~it lnseamna
ca ~i universul are un lnceput, dezvoltare ~i relntoarcere la
punctul de pornire, adic are sfr~it. n fiecare pas al omului se
ascunde ntreg~l drum pe care I-a parc urs ~i trebuie sa-I parcurga. nva!a!i sa face!i un pas ~i atunci yeti parcurge lntregul
drum. "Ochii se lngrozesc iar mainile lnTaptuiesc" - spuneau
lnainta~ii no~tri. ,,Frica are ochii mari." Ochii, altfel spus
con~tiin!a noastra poseda 0 energie prea mica. Pentru
rezolvarea oricarei sarcini este necesar ca pentru un anumit
timp sa franam con~tiin!a ~i sa ne cuplam la ira!ionalism. A~a
cum spun pictorii, 0 pictura trebuie lnceputa cu sentiment,
intui!ie ~i terminata cu con~tiin!a ~i pricepere.
Eu sTatuiesc femeia care nu poate sa accepte comportamentul so(ului ei urmatoarele:

~i sa aju!i sa se schimbe ~i el. Multe femei nici nu-~i lnchipuie

dit de u~or este sa schimbi 0 alta persoana dac te schimbi ln
profunzime pc tine. Trebuie sa faci numai primul pas spre
schimbare. Pasul nu spre preten!ii ci spre iubire. n univers nu
exista nici motiv n;ci cauza care al' putea sa justifice dezicerea
de iubire. Noi le cream singuri pentru noi supunandu-ne n fa!a
con~tiintei ~i dorintelor.
nainte, cand ln sufletul meu s-a nascut frica, eu am creat

- La lnceput sa rezolva!i numai 0 sarcina. nva!a!i sa va

privi!i so!ul ca pe un copil indiferent ce al' fi Tacut el. Dac
iubirea dumneavoastra nu se lnfraneaza ~i nu se clatina nici

14

situa!ii mai accentuate. Cu dit rn-a cuprins mai puternic sentimentul fricii, au atat mai mult mi-am lnchipuit situa!ii mai
groaznice,

de co~mar.

Cum judec un sol gelos? La mine a aparut sentimentul

geloziei, lnseamna ca soria mea ma ln~eala. ~i cu cat este mai
putemic ln mine acest sentiment cu atat mai incorect se comporta soria mea. Acesta este principiul gandirii occidentale.
ntrucat con~tiin!a este secundara, lnseamna ca daca a aparut 0
oarecare idee sau sentiment atunci acestea sunt nascute de
cvenimente petrecute. n Orient exista 0 alta atitudine fa!a de
con~tiin!a lntrucat acolo ea este primordiala. Dac omul are n
sinea lui 0 oarecare Idee sau un sentiment lnseamna ca neaparat
trebuie sa aiba loc un eveniment analog. Daca privim aceasta
.~';,.

15

situatie n mod ngust atunci nu este posibil sa ntelegem daca

au dreptate unii sau altii. n plan subtil primordiala este
con~tiinta, n plan exterior - situatia. Sentimentul ~i con~tiinta
constituie situatia. Aici se poate pune semnul egalitatii cu
adilugarea unui anumit coeficient. Sentimentul devine situatie
iar situatia se transformil n sentiment. Cnd ne aflam ntr-o
situatie nefavorabila care provoaca fricii sau suparare iar prin
iubire pilstram unitatea cu Dumnezeu atunci ncetam sa fim
robii situatiei. Cnd n suflet apare nencrederea n sine, 0 frica
incon~tienta, ndoiala ~i depresia, noi, nazuind ciitre Dumnezeu
~i pastrnd iubirea, ncetilm sil depindem de ideile ~i sentimentele noastre. n aceasta constil esenta dezvoltilrii. n fiecare
secunda, noi depil~im dependenta de lumea nconjuratoare, de
dorintele n\>astre, de con~tiinta noastra. Dar facem acest lucru
nu printr-un salt gigantic ci pas cu pas. "Calea este nvinsa de
cel care pil~e~tepe ea", - spuneau anticii. Important este sa nu
se opreascil.
Acum, nsa, con~tiinta mea trece la probleme zilnice. Intru
n birou ~i mil interesez de probleme actuale.
A sunat 0 femeie. La copilul ei se nrautate~te brusc situatia.
~i tocmai dupa consultatie. Ba este ngrozita. Crede ca nu a
Tacutce trebuia.
Ma a~ez lnga birou ~i formez numiirul de telefon. Aud
glasul femeii care mi poveste~te despre faptul ca rezultatele
analizelor copilului sunt mult mai rele. Doctorii insista sa-I
intemeze imediat ~i sil nceapa un tratament activ. Eu mi aduc
aminte: copilul sufera de 0 dezvoltare patologica a rinichilor.
16

Ce sii fac? ntreabii marna. - Analizele sunt pur ~i

simplu ngrozitoare.

- Cmpul copilului este normal, - spun eu,

- ~i existii

mbuniitiltire evidentii, are loc pur ~i simplu 0 purificare

obi~nuitii. asemenea purificare are loc atunci cnd oamenii
citesc cilrtile mele sau vizioneazA videocasetele.. De~i eu vii
consult prin telefon, credeli-mii, existii suficiente informalii
pentru a vii aduce n ordine pe dumneavoastrii ~ipe copil.

-:- De fapt enurezisul i-a trecut, - spune cu glas aprobator

femeia.
- Vedeli dumneavoastril, noi doi conversam de aproximativ cinci minute iar enurc7isul a tcecut. Starea exterioara a
copilului s-a mbuniltillit. ~i de faptul ca va avea Iex:purificarea
eu v-am prevenit. n legiitura cu analizele, va repet ncil 0 datil,
nu meritil sa intrali n panicil. Continuali sa lucrali asupra
dumneavoastril, vorbiti cu medicii iar peste un timp repetali
analizele.
Ea m multume~te ~i pune receptorul n furca. Peste cteva
zile sunil 0 cuno~tin( de-a ei ~i mi spune ca rezultatele
analizelor repetate sunt pur ~i simplu minunate.

- M-a mai sunatcineva? - 0 ntreb pe colaboratoare.

- A sunat marna fetitei care era sa fie violatii. Starea fetitei

s-a nrilutiltit brusc, se comportii n mod agresiv.

- Ce dore~te marna, - mil minunez eu - ca dintr-o datii,

fara chinuri, sa disparii tcate problemele? Pe aceasta femeie 0
deranjeazil propriile sale stereotipuri. A venit la consultatie la
vindeciltor, aplatit banii iar vindeciltorul trebuie sa 0 lecuiascil

-{\'

17

ntr-o clipa. Dupa ~edin\a trebuie sa aiba loc 0 mbunatatire

clara ~i sustinuta ~i eliminarea problemelor. Ea uita ceea ce a
citit n caqile mele: la consultatie pacientul prime~te 0 ndrumare, la consultatie are loc accelerarea tuturor proceselor, la
consultatie ntreaga murdarie din profunzime se ridica la
suprafata.
Cu ct dore~te omul mai mult sa se schimbe cu att mai
repede ~i mai u~or se desa~oara nsanato~irea. La nceput noi
purificam sufletul iar n acest caz pot sa aibii loc suferinte
fizice. Cnd noi dorim sa vindecam numai corpul atunci mai
bine sa ne adresam unui chirurg. Deci, cum putem sa condamnam un pacient caruia n decurs de 0 suta de ani medicii i-au
confirmat: ,,Eu ti dau 0 tabletii, praf, plante ~i va avea loc 0
minune, te ~ei vindeca"! ~i cu ct mai mult se dezvolta medicina, cu att mai vehement ea convinge despre faptul ca trebuie
sa depuna din ce n ce mai putin efort pentru vindecare.
Medicina a tratat ntotdeauna numai corpul fara sa nteleaga
ca prin corp noi influentam ~i sufletul. Religia a tratat sufletul
~i prin aceasta a influen\at corpul. nainte religia, pentru a ajuta
sufletul, a permis 0 atitudine ngrozitoare fata de corp nfrnnd necesitatile acestuia ~i cteodata chiar distrugndu-l. Azi
medicina, pentru a ajuta corpul, patrunde din ce n ce mai activ
n structurile suflete~ti, distrugndu-Ie. Cre~te pragmatismul iar
medicina devine din ce n ce mai mult fara sufle!. Corpul este
nsa legat de suflet iar sufletul de corp. n medicina occidentala
corpul se situeaza de cteva ori mai presus de ceea ce se
nume~te suflet ~i con~tiinta. De dragul sanatatii partii mai mari

18

se poate ajunge la distrugerea partii mai mici. ntruct

con~tiinta este secundara iar corpul este primordial, noi, orice
s-ar ntmpla, trebuie sa salvam corpul, iar dupa aceea salvam
con~tiinta. Pentru un chirurg acest rationament este pe deplin
acceptabil. Cu ct se va sim\i mai bine corpul, cu ct i se vor
satisface mai mult necesitatile, cu att mai bine va fi pentru
con~tiinta ~i sufletul omului.
Experienta istorica arata nsa pu\in mai diferi!. Corpul ~i
sulletuI sunt legate dar ele se mi~c n directii diferite. Daca
ridicam 0 ~coal, mbracam copilul n uniforma ~colara, gasim
pedagogi buni aceasta va duce la dezvoltarea lui. Dar daca nu
oferim copilului bazele moralitatii care se ob\ine n primul rnd
prin limitarea dorintelor sale, daca nu-I nvatam sa aiba grija de
altii prejudiciindu-se pe sine, atunci principiul fizic, transferandu-se asupra celui sufletesc, nu da crea\ie ci distrugere.
Daca omul pa!e~te 0 nenorocire, daca el este bolnav acestea
sunt Iegate nemijlocit de starea sufletului sau. Cu boala se
poate lupta actionand asupra corpului ~i actionnd asupra
sulletului. Sanatatea sufleteasca - mai devreme sau mai tarziu
nseamna sanatate fizica. Sanatatea fizica nu nseamna nici pe
departe ntotdeauna un suflet sanatos. Acestea nseamna
urmatorul lucru: pentru a depa~i boala este necesar n primul
rand sa ajutam sufletul omului ~i abia apoi corpul sau.
Sufletul se purifica prin iubire, prin care noi ne unim cu
Dumnezeu ~i prin durerea renuntarii la uman. Atta timp ct
ajutorul dat corpului nu dauneaza sufletului, medicina ajuta.
ns daca pentru pacient interesele corpului se situeaza pe prim
"'4\'

19

plan - medicina, fie este neputincioasa, fie dauneaza sufletului.

Multi, chiar ~i acum, se roaga pentru snatate sau sa-~i
mbunatateasca propria soart. Atunci se na~te frica pentru
propriul corp, pentru propria viat, apar ndoielile ~i depresia.
Prica ~i a~teptarea sunt strns legate. Cu ct este mai putemic
omul, uitnd de suflet, concentrat asupra bunastarii fizice, cu
att mai putemic a~teaptii el nsanato~irea grabnica, cu att mai
mult ncercarea de a se nsanato~i este zadamica. Prica este
indicatorul necredintei n Dumnezeu ~i al dezicerii de iubire.
Eu le explic pacientilor n felul urmator:
Dumneavoastra va yeti putea schimba numai prin renuntarea la uman ~i trecerea sprijinului la Divin. Adresndu-va lui
Dumnezeu, dumneavoastra trebuie sa va atlati ntr-o stare de
singuratate ,interioara absoluta. Lnga dumneavoastra nu
trebuie Sa se atle nimeni din cei apropiati. Nu trebuie sa fie
nimic din ceea ce va bucura sau din ceea ce va ntristeaza. De
aceea, nainte de a va adresa lui Dumnezeu renuntati la toate,

arunca. Ele ncep sa ncurce. La fel ~i noi. La nceput ntelegem

ca iubirea de Dumnezeu ne da sanatate, bunastare ~i dezvoltare.
Noi nazuim spre Dumnezeu din dorinta de a fi sanato~i, fericiti
iar dupa aceea trebuie sa nceteze sa ne framnte sanatatea ~i
bunastarea noastra.

Trebuie sa simtim ca unirea cu Dumnezeu nseamna

fericirea suprema. De dragul acestei fericiri nazuim catre El.
Pentru a pa~i pe treapta urmatoare noi trebuie sa renuntm la
trecul. Omul ncepe sa 1 se adreseze lui Dumnezeu la nceput
pentru a-~i salva corpul sau iar apoi pentru a-~i salva sutletul
sau ~i numai dupa aceea dezvoltarea unitiitii cu Dumnezeu
devine 0 necesitate permanenta ~i fericire. leri am fcut primul
pas spre aceasta, azi yom face al doilea, iar mine al treilea.

att cu corpul ct ~i cu sutletul ~i cu spiritul. Cnd a~teptati un

oaspete, arllnjati camera n a~a fel nct aceasta sa corespunda
gusturilor ~i dorintelor acestuia pentru ca el sa poata locui
acolo. Sufletul dumneavoastra este 0 camera. ~i pentru ca sa
intre Divinul acolo trebuie sa existe iubire. nseamna ca daca
noi dorim Sa ne adresam lui Dumnezeu, n suflet trebuie sa
existe sentimentul iubirii. Daca n el domne~te frica, depresia,
regretul, contactul nu are loc. Dumneavoastra ati vazut cum se
lanseaz 0 racheta? Ea nu poate fi lansata fua combustibil. lar
apoi cnd ea se nalta pe orbit, rezervoarele de combustibil se

20

';"

21

Curios

- constata interlocutorul meu. - Dori(i sa afla(i

mai Illulte despre viat?

$TIINTA

$1 RELIG1A

Cu placere.

- Aici n torpedou am 0 carte intitulata "Dianetica". Eu v-a

pot vinde imediat.
-

;>ide fapt ce este a~a de deosebit n aceasta carte?

- Ciind 0 yeti citi, 0 sa va deschida capacita(ile dumneavoastra ascunse. Yeti putea sa realiza(i liber toate dorintele
dumneavoastra.

lata ca dumneavoastra

merge(i la baie pentru

ce? Pentru a obtine 0 placere, nu-i a~a?

-

Prin ce se deosebesc sectele tota/itare de religiile

mondiale? Se pare ca dupa comunicarea cu martorii lui
lehova l cu mi/itantii, din secta oamenii lui Muna, Pentru
a ne restabili, este nevoie de un an ~i jumiftate, atM de
puternice sunt influente/e negative. De ce oamenii permit
sa lefie omordt sufletul? Cine ajunge in asemenea secte?
Cu cateva zile n urma, la Moscova, am oprit ma~ina pentru
a putea ajunge n centrul ora~ului. ;>oferul a fost un om
comunicativ ~iamabi!.
- Dumneavoastra
curiozitate el.

unde merge(i? -

rn-a ntrebat cu

- La baie, - am raspuns eu. - De obicei tot ceea ce

consideram noi placere, dauneaza sanata(ii dar baia n acest
context este 0 excep\ie: este ~ipliicuta ~i utila.

22

FOaJ1e corect, - zambesc eu.

- latii, creatorul dianeticii, Habbard, a ntrebat: "Care este

cscn(a fericirii umane"? ;>i tot el a raspuns la aceasta ntrebare:

Sa simti 0 mica paJ1ede extaz". Iata, n felul acesta, daca yeti

"

citi aceasta carte. yeti trai n permanen(a

un extaz ntrucat yeti

obline u~or tot ceea ce yeti dori.

-

0 sa am mai mul(i bani? - arunc 0 privire nevinovata

ctre el.

- ziimbqte

Vor fi Tara doar ~i poate,

interlocutorul

V oi deveni mai de~tept? - ntreb intrigat.

Natura!. Toate posibilita(ile

dumneavoastra

meu.

latente vor fi

deschise.
-

;>i0 sa fiu mai sanatos?

- Obligatoriu. - raspunde el convingator. - Vede(i, eu

vorbesc cu dumneavoastra n timp ce scot din torpedou cartea
~i n acela~i timp conduc

-,'"

ma~ina cu viteza mare. Eu pot sa

23

conduc ma~inazilnic doisprezece - cincisprezece ore fril sil

obosesc. Toate acestea demonstreazil silniltate.
Eu privesc istovit prin geamul ma~inii Moscova primilvilraticil. ln acest moment triliesc 0 frnturil de extaz. Intreaga
situatie mi aminte~te de 0 anecdotil cunoscutil. Cnd la un rus
"nou" ntristat vine n zbor necuratul ~i spune:
- "Ce,ti-e raUU?

Nu, mult mai rilu, - rilspunderusul "nou". - Afacerea nu

merge, ma~ina zdrilngilne ~inu e nici 0 perspectivil.
- Am pentru tine 0 veste plilcutil, - i comunicil necuratul.
Poti sil prime~ti 0 vilil la Miami, zece milioane de verzi~ori n
Elvetia ~i 0 ma~inilnouil Mercedes 600 sub fereastril.
- A~a-a~a, - se nvioreazil "noul" rus. - N-ai nceput rilu.
$i ce trebuie sil-ti dau n schimb?
Necuratul dil din umeri:

ln schimb sil-mi dai sufletul tilu nemuritor.

Rusul "nou" se uitil chior~ ~i suspicios la el ~i se scarpinil
la ceaf1i:

- Simt cil vrei sil mil tragi pe sfoaril, care e problema? Nu

pot sil nteleg."
ln primele douil cilr(i ale meJe am descris situatia legatil de
vampiri. Imi amintesc, un prieten mi-a povestit 0 istorie despre
0 femeie care ~i ia periodic parteneri de afaceri numai bilrbati.
Le plilte~te bani serio~i, mult mai mult dect se a~teptau
ace~tia. Dupil un timp, partenerii de muncil se mbolnilvesc ~i
mor. ,,Muierea are un temperament turbat, - a observat
prietenu\ meu, - bilrbatii nu rezistil". ,,Aici are loc un ait

24

mecanism, - am rilspuns eu. - Ea ademene~te pe ace~tia cu

banii. Sufletul lor ncepe sil depindil de ea. Deci se poate
vampiriza nu numai sliniltatea ~i soarta ci ~i psihicu\ ~i capacitatea." ,,$i cum. Dumnezeu nu 0 pedepse~te pentru cil ea omoaril oamenii?" "Dacil existil acela care este gata sil-~i vndil
sufletul nseamnil cil se gilse~te unul care este gata sil-l
cumpere", 'am rilspuns eu.
ln interior omul poate fi deschis pe deplin numai lui
Dumnezeu. Despre acest \ucru se vorbe~te n Vechiul ~i Noul
Testament. \ubirea de Dumnezeu este mai presus de toate. A te
nchina unui om dacil el are bani, dacil e istet ~i talentat, dacil e
frumos, dacil este rudil, dacil are grijil de tine asta nseamnil
deja, ntr-o oarecare milsuril, vnzarea sufletului tilu. Inseamnil

cil acest \ucru va fi nfrnat prin nenorociri, boli ~i altele.

$oferul ma~inii mil sustrage de la aceste idei.
- Vedeti dumneavoastril, pe bord am fixate ni~te foi. Vil
dilruiesc 0 foaie. Pe ea gilsiti adresa ~i puteti intra n centrul
nostru: yeti fi supus unui test ~i vi se va pune un diagnostic. Caracterul dumneavoastril se va schimba n bine. Ayeti
probleme cu caracterul? Deci, sil zicem cil nu vil place propria
persoanil.

- Desigur cil am. ln primul rnd mil irit, rilspund eu.

- ln acest caz eu am pentru dumneavoastril 0 noutate
plilcutil, - reactioneazil vioi interlocutorul meu. - Datoritil
acestei cilrti dumneavoastril, ntr-o perioadil scurtil, yeti putea
schimba caracterul dumneavoastril ~i sil deveniti un aIt om. Eu

'!\'

25

nsumi am fost teribil de iritabiJ, aproape ca ma apuca furia

dintr-odata. Acum eu sunt cu totul ait om, lini~til ~i rabdator.
-

Interesant, - spun eu rasfoind cartea, - foarte inleresant.

Curnramane. cumpra!i

sau nu cartea?

se intereseaza

capul nteleg totul dar sufletul alearga topaind dupa acest om

care m-a promis bani, santate,capacitate ~i sucees".
Aceasta situatie mi-a permis sa nteleg cu ce di fera secta de

religie. Divinul n am nu se poate distinge, el intra n contra-

voios ~oferu!.

dictie cu umanul atunci cand are loc nchinarea n fata con~ti-

- E cam complical, ~titi dumneavoastra. Eu ieri am muncit

mult, ma doare capu!, a~ dori numai sa ajung pana la baie.

intei ~i a dorintei,

- Ei bine, cum doriti, - raspunde fara grija ~oferul continuand sa conduca.

cand esenta

vietii devine

fericirea

prin

Eu mi amintesc bine de momentul cand un examinator

m-a

nfptuirea dorin!elor.
ntrcbat

la optsprezece

ani: "Ce nseamna

pentru

dumnea-

"Interesanl cum arata campul lui", - ma gandesc eu. I

diagnostichez ~i viid 0 imagine curioasa. Coconul encrgetic
general nu e rau, nivelul energiei este nalt. Dar iata ca
structurile subtile ale viitorului arata de parca ar fi arate cu
tractoru!. Adica acest om bun, placut, traiqte cu iluzii.
Transforma~ile proprii, schimbarile au loc la nivelul de
suprafata. Are loc arderea resurselor stralegice. Iudecnd dupa
toate, va rezista un timp oarecare ~i ntr-adevar i VOl'mcrge

voastr fericirea?" Mi-am adus aminte c spunea cineva ca

bine afacerile, dar apoi, daca nu va gasi elevi care sa arunce

asupra lui rezervele strategice ale sufletelor loI', alunci 0 sa-i fie

denta puternica de uman. Unii au 0 dorinta imensa de a-~i simti

l'au. Daca omul nceteaza sa praduca ~i doar consuma. el este

condamnat indiferent cata energie al' fi acumulat.
Cel mai curios lucru este faptul ca deja n ma~ina a nceput
sa ma doara gingia puternic. $i acest lucru a continuat nca un
timp chiaI' dupa ce rn-am despartit de ~ofer. M-am examinat ~i

njositi. Un ascmenea

rn-am minunat: asta mi trebuia mie? explozia dorintelor,

concentrarea asupra lor. "Sa te gande~ti numai cat de greu este
sa depa~e~ti delasarea, neglijenta din noi - zmbesc eu. - Cu

dependente. Natural, cu timpul psihicul ~i destinul se destrama.

26

fericirea nseamna sa te scarpini cand te mnanca, jar eu am

proferat

un adevar:

dorin!elor".

"Esen ta vie!ii

const

n satisfacerea

El s-a uitat la mine slraniu dar nu mi-a zis nimic.

Acum nteleg de ce. Pentru a percepe Divinul trebuie sa renun!i

la con~tiinta ~i dorinta. Religia nva!a sa depa~e~ti dependen!a
de con~tiinta ~i dorinta. Secta, dimpotriva,

merge n ntampi-

narea dorintei. Cine intra n secta? Oamenii care au 0 depensuperioritatea

asupra altora iar n viala ei sunt n permanenta

om se straduie~te

sa ajunga fie la 0

~coala oculta fie la un cerc al contactorilor

sau n secta unde el

se simte mai n!elept, mai patrunzator

decat altii: ,,Eu sunt

initiat. eu ~tiu, iar dumneavoastra

nu". n loc de depa~irea

dependen!ei

lac

de

con~tiin!a

are

amplificarea

acestei

Omul devine n ntregime prizonierul complexelor sale.

.-"':~.

27

Ce nseamnA compIexul? nseamnA 0 imensA ~i ascunsA .

dependen(A de dorinte ~i con~tiin(A. Unuia i este fricA de toate,
altul se atU n permanen(A n depresii, al treilea nu este
multumit de nimic, al patrulea se supArApe toti, al cincilea este
gelos, al ~aselea condamnA. ~i cu ct mai mult se adncesc

ne uitm n jur atunci privirea interioarA poate capta 0 imensA

cantitate de oameni gata s-~i vndA sufletul adicA gata sA se
.
nchine banilor, mintii, frumusetii, slavei, renumelui dar nu ~I
iubirii.

complexele cu att mai greu trece situatia lraumatizantA. Se

acumuleazA din ce n ce mai mult emotii negative n suflet. 0
asemenea situa(ie e de nesuportat, ea poate fi opritA prin boalA,
prin alcoolism ~i narcomanie.
Cnd omul intrA n sectA nu are emotii negative. Lui i se
promit numai emotii pozitive. Omul ncearcA acest narcotic ~i
se deconecteazA de lume. Se intmpIA 0 minune, nu mai existA
durere, nu mai existA conflicte. Are loc 0 fericire, veselie ~i
bucurie nencetaUi. ~i omuI nu observA ceea ce se distruge n
el, - n structurile subtile, se nchid canalele iubirii. El ~tie un
singur Iucru, ca trebuie sA pAstreze sentimentul fericirii.
Emotiile pozitive nu se ~tie de ce dispar iar energia este din ce
n ce mai diminuatA. ~i iatAcAatunci cnd el recruteaz ucenici
noi atunci sentimentul de amplificare a fericirii izbucne~te din
nou. ,.Acest lucru se ntmpl deoarece eu fac 0 fapt bun", se gnde~te omul. Se lArge~te cercul unor asemenea oameni
fericiti, dar omul poate s nu ghiceascA faptuI cA el absoarbe
energia din sufietuI lor. Ca rezultat, membrii sectei pot fi
mpr(iji n douAgrupe: un numAr mie de vampiri ~i 0 cantitate
imensA de donatori. n economie acest lucru se nume~te
principiul de piramidA financiar. A~ cum vedem, el actioneazA stmlucit nu numai n economie. Dac ie~im n stradA ~i
28

-:"i.'

29

provoac a trepidatie impereeptibila

a limbii. Limba este legata

de emotiile gusturilor. Copilul palpeaza eu mana, atinge juearia

eu limba iar emotia se transforma n idee. Fundamentul

MBTRNIREA

CIVILIZATIEI

dezvol-

tiirii umane I eonstituie energia sexuala. Ea, la randul ei, provine din unificarea eu eauza primordiala.
Cum are loe procesul
tribul traie$te n padure

multime de pagini tocmai cu asemenea continut. Gare

oamenii nu-~i dau seama ce vorbesc, oare ei nu inteleg ca
acest lucru este un pacat?
Rezervele strategice principale ale energiei omului preeum
$i a oricarei alte fiinte vii sunt ndreptate spre continuarea vietii
adica energia principal a este cea sexuala. Eu am scris despre
faptul ca n plan subtil sexul $i manearea arata la fel. Daca
omul nu are 0 con$tiinta dezvoltata atunci fericirea materiala va
fi pentru el inaccesibila. Daca omului i se opresc toate simturile
atunci el nu poate sa gndeasca. Eu am amintit de un fapt cu
privire la nghitirea limbii de catre yoghini. Orice idee

nu nseamna

a eivilizatiei?

Dac

eivilizatie.

Dar atunei

cand apare la trib conceptia de lume nconjuratoare,

ntelegerea

legilor acesteia,

Runa ziua stimate Serghei Nikolaevici!

n cre~tinism incestul este considerat pacat. Nu
demult eu 'm-am conectat la Internet ~i am descoperit 0

de dezvoltare

regulile de comportament

legate de aceasta

conceptie,

atunci este vorba deja de 0 anumita

civiliza(ie.

La nceput eiviliza(ia

Di vina. $i cineva, percepand

conceptia

eultura

$i

prime$te 0 portie de iubire

unitatea cu Creatorul, $i expune

sa despre lume. A$a se na$te religia. Religia arata

cum sa te comporti

pentru

a mentine

n timp unitatea

cu

Creatorul. n primul rand prin nfranarea umanului n propria

dczvoltare.

Nu trebuie sa existe irosirea portiei cuvenite

iubirea Divina. Fieeare conceptie

religioasa este asemanatoare

cu 0 conductii de apa de un anumit diametru.

trebuie

sa depa$easca

civilizatiei,

acumularea.

Consumul

Pe masura

nu

dezvoltarii

rezervorul de apa se mare$te iar diametrul condue-

tei se miqoreaza.
miqoreaza

din

lar atunei

pana la un anumit

cand eontactul

cu Divinul

minim nseamna

se

ca a sosit

timpul sa moara civilizatia.

Concurentul

principal

al Divinului

] constituie

bazele

fericirii umane. Acesta nu este un nive] material, n el exista

prea putina energie

$i nu spirituala. ei sentimentala.

nchinarea n fata aspectului

30
"":~'

sentimental

Tocmai

sexual poate duce la

31

accelerarea dezvoltArii iar apoi la 0 stingere subita. De aceea

toate religiile mondiale care au pus bazele civilizatiei au indicat.
infrnarea dorintelor sexuale. Aceasta a diminuat dependenta
faIAde fericirea umanA ~i a intArit contactul cu Divinul, adicA a
mArit longevitatea civilizatiei. Nu inAbu~irea,ci tocmai infrnarea atracfiei sexuale, a permis transformarea ei, a ceea ce noi
numim dezvoltarea sentimentelor ~i con~tiintei. Energia care nu
se consumA prin sex se indreaptA spre spiritualitate, prin capacitAti~i lucreazii pentru dezvoltarea omului.
Atunci cnd exista iubire ~i concomitent infrnarea
sentimentu!ui sexual, are loc transformarea umanului n Divin.
Noi provenim din Dumnezeu, noi niizuim catre El ~i descoperim in nai Divinul, noi ne intoarcem la Dumnezeu ~i devenim
una cu El. n fiecare fractjune de secunda Divinul din noi se
transformA n uman. lar umanul, n mod corespunziitor, trece in
Divin. Pentru aceasta, nsa, niizuinta ditre Dumnezeu trebuie sa
fie mai mare dect niizuinta catre uman, catre bazele acestuia,
adica spre sexualitate.
n Biblie, pacatul originar se nume~te tocmai sexualitate.
Aceasta este riidAcina fericirii umane, este un simbol. lubirea
DivinA se transforma in cea umana ~i apare sexualitatea. lata de
ce s-au ru~inat Adam ~i Eva cu goliciunea lor. lar ~arpele din
povestirea biblica este ales sa ispiteascA pentru ca din timpurile
imemoriale ~arpele este simbolul pericolului ~i vicleniei: adica
procesul de pierdere a Divinului ~i nchinarea n fata umanului
are loc pe neobservate.

Parabolele biblice sun! pline de idei colosale ~i de intelegere

corecta. n om sunt foarte strans legate sentimentul iubirii ~i
rabufnirea atractiei sexuale. n plan subtil, se pare di se poate
vedea 0 imagine uluitoare. Noi simtim atractie sexuala fata de
orice ne place foarte mult, chiar ~i fata de obiectele nensufletite. Dar tocmai factorii nfranarii ca peretii vaselor nu permit
energiei sexuale sa se mpra~tie, ci sa se ridice n sus, transformandu-se n sentimente nalte ~i con~tiinta dezvoltata. Cu ct
omul nu leaga sentimentul iubirii de sexualitate cu atat mai
u~or umanul se transforma n Divin. De ce n cre~tinism se
vorbe~te n permanenta despre iubirea fra(easca? Deoarece
dragostea fata de tata, marna, fa( de frate ~i sora nseamna pe
de 0 parte deschiderea maxima a sentimentului iubirii ~i
transmiterea acestuia, iar pe de alta parte nfranarea sentimentului sexuaI. Cu cat mai nalt este nivelul dezvoltarii
omului, cu att mai amplu devine sufletul acestuia ~i cu atat
mai multa energie conti ne.
nchipuiti-va omul care are 0 atitudine incorecta fa( de
lume. Lui i se diminueaza rezerva iubirii ~i a energiei. Corpul
ncepe sa se destrame. Situatia mpinge omul catre un comportament just ~i ntarirea contactelor cu Dumnezeu. Cu dt mai
repede se mbolnave~te corpul, cu att mai repede omul ncearca sa schimbe ceva in relatiile sale cu lumea. Daca omul va
practica exercitii fizice, se va scalda n apa rece, va folosi
vitamine, va trece prin cursuri de tratament profilactic ~i de
nsanato~ire, corpul poate sa se mentina, dar ntrucat nu exista
energle ncepe sa se destrame sufletul, poate sa slabeasca

32
,"

33

memoria, se pot stinge capacitatile etc. Cea mai mare amploare

energetica 0 detine sufletul nostru, emotiile noastre. Daca omul

muribunde I-a constituit neabtjnerea sexual, adic sex cu

~i va antrena n permanenta mintea, ~i va dezvolta capacitatile, ~i va dUi trupul fara sa aiba 0 atitudine corecta fata de
lume, poate sa nceapa destramarea sufletului lui, adica ncepe
sa piarda rezervele strategice ~i nu cele tactice. Daca nsa
corpul este legat numai de un singur om, atunci sufletul ca
notiune strategica este legat de ntreaga civilizatie.
n cazul destramarii sufletului se poate trai destul de mult,
avnd 0 sanatate exceptionala ~i chiar 0 soarta buna. Deosebit
de multa energie se poate obtine prin destramarea barierelor

animalele. Contactul cu Divinul s-a pierdut. Nu exista iubire.

sexuale. nchipuiti-va 0 asemenea situatie: un om s-a mbolnavit, iar al doilea are 0 sanatate de fier dar acesta a nceput sa
njure, sa tradeze, sa aiba un comportament imoral. AI treilea
are 0 sanatate minunata, el nu njura pe nimeni, nu tradeaza pe
nimeni, dar este amestecat n activitati sexuale, pe deasupra cu
elemente patologice. Dar iata ca atunci ciind oamenii din
aceasta a treia categorie se nmultesc acest lucru arata faptul ca
i-a ramas putina energie civilizatiei ~i atunci ncepe stoarcerea
rezervelor strategice. Cnd sentimentul iubirii viziteaza sufletul
nostru, are lac transformarea acestuia n energie. Iubirea ~i
energia se afla att de aproape una de cealalta nct perceperea
fericirii apare ~i atunci cnd n suflet exista 0 scnteie de
energie. Aceasta scnteie poate sa aiba loc nu numai atunci
cnd noi ne atingem de iubire, ci ~i atunci cnd noi distrugem
structura noastra, cnd se degradeaza sufletul, spiritul ~i corpul.
n Sodoma ~i Gomora unul din semnele unei civilizatii

34

rudele,

copiii

minori,

homosexualitate,

mperecherea

cu

Nu exista energie noua. ncepe autodistrugerea.

Eu mi aduc aminte din nou de 0 fraza din Biblie: ,,~i nca
Jin cauza ncalcarii multor legi, n oameni se race~te iubirea".
Aceasta

corespunde

pe deplin

timpurilor

aminte de filmul "Apocalipsa"

noastre.

mi aduc

care a starnit val va. Esenta

acestuia se rezuma la 0 singura fraza: "Acest om din punct de

ycdere

psi hic este

complet

sanatos,

lui i-a luat-o

razna

sufletul". Daea nceream sa ntelegem despre ce este vorba n

capitolul de ncheiere a Bibliei se deschide urmatorul

tablou.

Curn va arta civilizatia pierzand unitatea cu Dumnezeu,

privandu-se
posibilitti

de iubire, energie

~i n acela~i timp acumuland

imense? Cum va arta civilizatia

al carei suflet a

[uat-o razna? Ce se va ntampla cu ea? Se deschide un tablou

cat se poate
procesele

de clar:

va avea

loc autodistrugerea.

Cand

de acest fel decurg n mod anarhic. atunei putem

vorbi de nceputul erizei civilizatiei eontemporane.

Daca aceste

procese sunt sustinute de arta, morala, nvatatura,

internet, se

poate vorbi de un proces

mult mai profund

~i serios.

consecinta,

ntr-un timp apropiat

destramarea

acelor fenomene care pot recuceri Divinul din noi.

Aeeasta

perioada

imposibilitatea

de

trecere

se poate a~tepta 0 criza ~i

la 0 noua

civilizatie

prin

de a exista n vechile tipare se observa chiar

acum.

35

Cum va arata aceasta trecere, care va fi nivelul de decadere

al corpului, al sufletului ~i al spiritului, cu cat vor dep~i
procesele crearii procesele de decadere va depinde de fiecare
dintre noi.

OCC1DENTUL

$1 OR1ENTUL

Am citit numai prima ~i a cincia carte a

dumneavoastrii. Acum 0 studiez pe a doua. Mii atrage
filozofia chinezeascii ~i in special Dao De Jing (Tao Te
Ching) ~i Feng Shui. Nu este un tribut al modei ~i
lltr-adeviir este interesantii filozofia ~i atrage. ln
legiiturii cu aceasta vii pun 0 intrebare: cum trebuie
lltelese urmiitoarele: "Inteleptul desiivar~it niizuie~te
ciitre inactiune?" Cum sa ntelegem in mod practic
"inactiunea"?

Eu am povestit deja 0 istorie despre faptul ca la un monah a

venir ucenicul sau ~i a spus ca este gata sa ndeplineasca once
activitate. La nceput monahul i-a propus acestuia sa sadeasca
morcovi cu frunzele n jos. Se spune ca Serafim Sarovski a
mutat dintr-un loc n altul zilnic 0 stiva de lemne. n !ndia acest
36

>!\'

37

lucru se nume~te deta~area de rezultatele muncii. n tinerete eu

am ntocmit lista problemelor urgente pe care trebuia sa le
ndeplinesc a doua zi. Lista mea cre~tea treptat ~i se umplea.
Cnd am ajuns la punctul 40 am observat ca am nceput sa
obosesc ~i sa cad n depresie temndu-ma ca nu voi reu~i
nimic. Atunci eu am aruncat toate listele hotarnd sa vad ce se
va ntampla. Nu s-a schimbat nimic. Ceea ce nu trebuia sa fac
nici nu mi-am amintit, iar restul rn-a obligat sa rezolv situatia.
n conceptia mea acti vitatea este legata de dorinte, de scop
adica de con~tiinta care se ntoaree n permanenta la scop. Cu
ct exista mai multa dependenta de rezultatul final, cu att mai
puternic ne temem, ne framntam, ne suparam pe cei care ne
mpiedica sa actionam, cadem n depresie daca nu reu~im. De
aceea, peptru educarea ueenicilor Ii s-a propus la nceput sa
ndeplineasca actiuni fara scop. Aceasta nlatura dependenta de
dorin!e. Daca ac!iunea se savr~qte fra ata~ament ea nu
dauneaza sufletului ~i se poate numi activitate adica ac!iune
care se nfptuiqte din exterior ~i nu are loc n interior.
Aeeasta permite sa te ocupi de oriee activitate ~i sa pastrezi
sentimentul Divinu!ui n suflet.
mi aduc aminte de un fapt curios. n ~coala iezui!ilor, se
pare ca a existat urmatorul test pentru alegerea celor mai buni
ucenici. Unui monah tnar i-au stabilit 0 convorbire, sa zicem
la ora noua. El a venit din timp ~i a a~teptat. Au trecut cinci,
zeee minute dar el nu a fost chemat. A trecut 0 ora, apoi doua,
trei. $i n tot aeest timp, pe neobservate, cineva I-a urmarit pe
acest monah. Daca a manifestat cel mai mie semn de

38

nemul!umire, suparare, el a fost scos din rndul candida!ilor

pentru un loc de raspundere.
Cel care se enerveaza, se grabqte, se framanta, nu poate sa
indeplineasca 0 sarcina serioasa. La vikingi, nainte de lupta,
osta~ilor Ii se dadea sa bea 0 fiertura de burete pestri!. Con~tiin\<!lor ramnea curata iar frica ~i framantarile treeeau ntruct
disparea dependen!a de dorin(e. n India, in con!inutul Muturii
sfinte "soma", n afara de lapte se gasea fiertura de burete
pestri!. nainte de lupta Ii se spunea !uptatorilor: "Tu ai murit
deja de aeeea lie nu mai poate sa-Ii fie frica, nu mai poli sim!i
ura ~i nu te poti framanta. Du-te ~iindeplinqte-!i datoria". S-au
franat straturile con~tiin!ei ~i dorin!elor exterioare legate de
corp, dar s-au deschis cele interioare, mult mai ample.
Pentru a te ocupa de filozofie este necesar sa vezi unitatea
ascunsa a tot eeea ce se petrece n lumea nconjuratoare. Pentru
a percepe unitatea cu aceasta este neeesar sa ie~i n plan subtil
dezicilndu-te de cele exterioare. De aceea, filozofia adevarata
s-a unit ntotdeauna strans cu mistica ~ireligia. Pentru omul din
Occident important este organu! care na~te func(ia. Pentru
omul din Orient func(ia importanta este aceea care creeaza
organu!. De aeeea, pentru filozoful din Occident este interesant
felul cum este alcatuit organul, iar pentru cel din Orient cum
lucreaza aeesta ~i cum este legat de celelalte organe. De aceea,
medicina din Occident trateaza numai organul iar cea din
Orient se strduie~te sa echilibreze func(iile ntregului organism, ale tuturor organelor sale. De~i meritele medicinii
occidentale ~i orientale precum ~i ale filozofiei sunt de
'~

39

necontestat, cu cat ne dezvoltam mai mult, cu atat mai mult

ntelegem ca pentru a vedea unitatea a tot ceea ce se petrece,
pentru a trata organismul ca un tot este de mai mare perspectiva decat sa ramanem la studiul unor organe separate.
Apropo, problema referitoare la ce este primordial functia
sau organul, ntr-o oarecare masura deja a fost stabilita de
psihologul sovietic, Leontiev. n lucrarile sale el a descris
urmatorul fapt: daca organismul nimere~te n conditii noi,
atunci cateva organe pot sa creeze mpreuna 0 functie noua. ~i
ca urmare a acesteia ncepe sa se formeze noul organ. Astfel, se
poate spune ca sunt corecte ambele expresii. Functia creeaza
organul, apoi organul ndepline~te func!ia. Pentru mine, filozofia orientala, strategia ei de n!elegere a lumii, se prezinta ca
func!ie, ia,r filozofia ~i medicina occidental a se prezinta ca
organ care functioneaza ca ceva ajutator. Principiul inactivita!ii
permite deconectarea func!iei secundare ~i ntoarcerea la cea
primara adica la aceea care a existat pana la organ, pna la
lumea materiala, acolo unde lumea a fost un punct unit,
stralucitor.

DIVERSE

Cum se poate nviita metoda dumneavoastrii?

Esenta metodei mele consta n dezvoltarea gndirii. nainte
am crezut n mod naiv ca se poate gasi cartea sacra sau se poate
iIltra n contact cu 0 oarecare fiin!a extraterestra care mi
deschide toate tainele universului. Apoi am n!eles cu uimire ca
a cunoa~te tainele este jumatatea problemei, trebuie nsa nteles
ce allume ai descoperit. Toate tainele universului sunt dezvaluite n jurul nostru. Pur ~i simplu noi nu le observam ~i nu
illtelegem esen!a lor. Eu m-am sculat de diminea!a ~i mi-am
tumat ceaiul. Am mncat un sandvi~ ~i am cobort n strada,
am eumparat ziarul, am pleeat la lucru. n aceasta situa!ie, ea ~i
n orice situa!ie. cel mai nensemnat eveniment de!ine ntreaga
taina a universului. Taina se dezvaluie pe masura dezvoltarii
noastre.

40

,{>..

41

ntelegerea evenimentului nseamna cuprinderea n accla~i

timp a trecutului, prezentului ~i viitorului. A prevedea viitorul
nu nseamna nsa ~i ntelegerea esentei celor ntamplate. Pentru
cuprinderea concomitenta a trecutului, prezentului ~i viitorului
este nevoie de energie. Cu cat posedam mai multa energie
psihica, cu atat mai amplu putem sa gandim. Energia psihica se
stinge daca nu este alimentata de iubire. nseamna ca este
imposibila cunoa~terea lumii fiira amplificarea iubirii n sullet.
Ne ntoarcem la diagnosticarea mea. Eu viid deformarea
structurilor de camp. Cruciulitele, romburile, cateva zeci de
situatii. Facand observatii cu privire la deformarile de camp se
pot trage concluzii; n cutare ~i cutare situatii are lac deformarea campului care poate duce la mbolnavire. Daca se analizeaza cateva mii de situatii, se poate compune schita comportamentului ~i atitudinii corecte fata de lume. Esenta descoperirii
mele consta n faptul ca dupa multi ani de cautari concentrate
ntr-o anumita directie eu am vazut structuri de camp primordiale fata de relatia cu obiectul, de~i ~tiinta a afirmat ntotdeauna
categoric ca structura de camp este secundara. Descoperind
structurile de camp primordiale, eu am observat cu uimire ca
deformarea acestora duce nu numai la mbolnaviri, ci ~i la
distrugerea destinului, a caracterului ~ia psihicului.
Eu am nteles ca nu organul trebuie tratat ~i nici chiaI'
ntregul organism a~a cum este la moda acum n medicina.
Trebuie tratat destinul omului, psihicul, caracterul ~i corpul
acestuia. Veriga principala n toate acestea s-a dovedit a fi
caracterul ~i conceptia despre lume a omului. Fara 0 conceptie

42

corecta despre lume nu exista 0 gandire justa. Fara 0 gandire

corect nu se var na~te emotii corecte. Emotjile incorecte duc

la un comporta ment incorect iar apoi la distrugerea
psihicului ~i saniitatii. 0 adevarata descoperire

destinului,

pentru mine a

devenit ntelegerea faptului ca emotiile noastre ~i structurile de

camp sunt unul ~i acela~i lucru. nsa sentimentele

noastre se

mpart n doua straturi; de suprafata, care depind de corp ~i de

profunzime de care depinde nu numai corpul,ci

~i psihicul ~i

destinul.
Eu trebuia s analizez cteva zeci de mii de situatii diferite
pentru a crea 0 asemenea

viziune.

pentru mine a fost urmtoarea;

n(elegerea
viziunii

corect

asupra

Urmtoarea

descoperire

se poate trata dandu-i omului

a lumii. Se pare ca ampla schimbare

lumii poate trata ~i asemenea

boli precum

cancerul. Ca atare, conceptia incorecta despre lume poate duce

la cele mai grave boli. Cultura occidental
orienteze spre dezvoltarea

s-a obi~nuit s se

material. n primul rand 0 locuin!

~i hran apoi gandirea ~i ideile. Cultura rsritean,

invers, a

vorbit despre prioritatea con~tiintei. Gandurile corecte sunt mai

importante decat lacuinta ~i bucata de paine. Lumea oriental a
nscut idei ~i unele din imensa loI' cantitate, treptat, au devenit
putere materiala.
Nu demult un om mi-a spus;
n\elegem

c ne ndreptm

bani, tehnologie,

"Noi, pe plan international,

spre catastrofii.

Noi avem totul;

putere. dar nu avem idei. Nu ne nchipuim

deloc ce se poate face pentru a schimba situatia". Dar lipsa de

idei

nu

4;

constituie

principalul

pericol

pentru

omenire.

43

Principalul pericol se ascunde n conceptia incorecta despre

lume ~i ne~tiinta de a gndi. Acum 0 suta de ani resursa principala a bogatiei a fost materia prima. Apoi, dupa ctva timp, 0
asemenea bogatie au devenit tehnologiile. Cu douzeci-treizeci
de ani n urma ntreaga lume a observat cu stupoare ca bogatia
principala devine informatia. Japonia a aratat clar lumii ca
ideile se pot vinde ~i cumpara. Noile idei au devenit 0 resursa
de mbogatire rapida ~i reala.
n acela~i timp lumea a nteles cu uimire ca ideile pot omor
~i pot distruge mai putemic dect orice anna. ldeile au devenit
0 for( materiala. ,,Eu doresc ca baioneta sa fie considerat
egala cu pana", - a scris Maiakovski. n Rusia ideile au navalit
cu for( nca nainte de revolutie ~i experienta bol~evismului
este marturia ~cestui lucru. Cele spuse marturisesc ~i urmatoarele: cea mai teribila ~i vicioasa idee este nimica toata n
compara(ie cu 0 idee frumoasa ~i neperfectionata ale carei
defecte nu se vad. Bol~evicii au demonstrat tuturor ca pentru
fericirea generala trebuie distrus statul ca organ al reprimarii.
Dar cnd statul a fost distrus ei au fost nevoi(i sa creeze un
aparat represiv mult mai crunl. ldeile neperfec(ionate, nentelegerea legilor mondiale au distrus destinul ~i sanatatea statu lui
iar aparatul represiv a devenit din ce n ce mai mult panaceul
putemic salvnd organismul de la pieire.
La unna urmei, socialismul s-a prabu~il. Au nvatat oamenii
sa gndeasca? Urmatoarea experien( vorbe~te despre contrariu!. Statul a fost distrus din nou. nsa distrugerea repetata a
avut loc nu numai la nivelul fizic ci ~i la cel spiritua!. Au crezut
44

cu totii cu sfintenie ca democratia nseamna lipsa asupririi rara

sa nteleaga ca democratia poate sa existe numai n conditiile
celei mai severe discipline ~i a dictaturii legii. n Occident
democratia s-a nascut pentru apararea proprietatii private iar n
Rusia, dupa 1917, pur ~i simplu nu exista proprietate privata,
ceea ce nseamna ca nu exista nici apararea drepturilor omului.
De aceea, n Rusia postsovietidi nu putea exista democratie. ~i
ceea ce s-a numit democratie de fapt a devenit 0 lipsa a legilor.
n asemenea cazuri, se ntorc cu totii la mecanismul primitiv, n
care cei mai puternici i omoara pe cei slabi sau ~i nsu~esc
averea lor. ~i aparitia unui grup de oameni bogati care au
acaparat aproape ntreaga bogatie a tarii constituie un rezultat
logic al nentelegerii a ceea ce nseamna 0 democratie adevarata, de ce a aparut socialismul, ce se petrece azi n lume ~i ce
trebuie Tacut pentru ca 0 parte a liderilor care s-a mbulzit n
fata sa nu-i distruga pe cei rama~i n urma ~i mpreuna cu
ace~tia pe ei n~i~i.

Conceptia corecta despre lume ~i ntelegerea devin acum

mult mai importante dect locuinta ~i bucata de pine. lar n
cautarea unei asemenea ntelegeri noi ne ntoarcem din nou la
adevaruri sfinte. ntr-un sens nou suna fraza biblica obi~nuita:
"Nu numai cu pine traie~te omul". Din ce n ce mai mult
ideile se umplu de for( iar prin lipsa ntelegerii corecte,
creatorii lor sunt mpin~i din ce n ce mai aproape de prapastie.
La nceputul secolului trecut, un lucrator necunoscut al biroului
de brevetare a scos fonnula: E = mc'. Au trecut aproape
treizeci de ani. n principiu, 0 perioada nensemnata ~i a urmat
:~.

45

explozia bombei atomice. Explozie care a proclamat ca pana la

sinuciderea colectiva a ramas destul de pu!in timp. Dupa circa
treizeci de ani, au aparut submarinele atomice, fiecare dintre
ele poate distruge ntreaga omenire. S-a schimbat oare prin
aceasta con~tiin!a ~i concep!ia noastra despre lume? Nu, ea
ramane n urma din ce n ce mai mult fa!a de posibilita!ile
noastre. Daca noi nu ne yom schimba, yom muri. Acum, acest
lucru ncepe sa-I n!eleaga fiecare. Din timpuri stravechi, n
Orient s-a subliniat faptul: schimba-te ~i vei putea schimba
ntreaga lume.
Pentru a te schimba trebuie sa ai idei juste, un
comportament just; trebuie sa n!elegi legile dupa care traie~te
universul, trebuie sa educi sentimentele tale pornind din iubire
~i bunatate, Omul cu un suflet nedesavar~it nu poate sa
atinga de tainele existen!ei. El piere pur ~i simplu. Medicul
un suflet nedesavar~it nu aduce foloase pacientului, savantul
un suflet nedesavar~it va face descoperiri care vor duce
pieirea oamenilor. n ultimii 0 suta de ani omenirea a nazuit

se
cu
cu
la
sa

ntr-un fel. un profesor a zis: "Eu nu urmaresc sa dau

cuno~tin!e studenlilor. Peste ca!iva ani toate acestea se VOl'
schimba. Eu i nva! sa lucreze cu aceste cuno~tin!e, i nVa! sa
judece corect". Noi nu am fost mult timp studen!i ~i profesori
buni. Acum ma uit la televizor ~i vad cum nva!am sa gandim.
~i de la repro~uri superficiale, ura ~i nvinuire care au drept
scop nlaturarea problemelor care ne deranjeaza, noi trecem la
n(elegerea legaturii dintre evenimentele care se petree. Nu
trebuie sa cautam vinova!i pentru a revarsa asupra loI'
supararea, ci trebuie sa ne dezvoltam ~i sa ne schimbam noi
n~ine. Aceasta va fi cea mai buna aparare de repetarea
grqelilor trecutu!ui.
Diagnosticand structurile de camp, eu am nva!at sa
gandesc. Se pare ca organismu! minuscul ~i uria~ul stat traiesc
dupa legi comune. Astfel, daca va cuprinde dorin!a sa va
nsu~i!i metoda mea, n primul rand ncepe!i sa gandi!i.

consume ~i nu sa acumuleze. Faimoasa bucata de paine devine

din ce n ce mai importanta. Pentru n!elegerea lumii se
consuma din ce n ce mai multa for!a decat pentru ob!inerea
painii. Lumea s-a dezva!at sa gandeasca. Filozofii ~i n!elep!ii
au disparut. Nimeni nu vrea sa dea, to!i VOl'sa consume.
A devenit simptomatica nu numai medicina ci ~i economia,
politica ~i filozofia. Daca a aparut 0 problema, ea trebuie
ndepartata. Nu ne-am obi~nuit sa ne ntrebam de ce a aparut
problema ~ide ce apari!ia ei este legica.

46

,'-'!>'

47

SANATATEA

acest lucru a luat 0 ntorsatura de nesuportat. Parerea ei

este de necontestat,
hotdriirile ei sunt definitive ~i
indiswtabile.
Cine este de vina, n cine rezida cauza, n
mine sau n ea? n linii generale este ortodoxa care
pretin de sa aibd lin statut de religie unica ~i corecta. Va
rog sa ne ajutati, numai ciiteva riinduri ne pot ardta
calea co recta.

Dumneavoastr probabil c a\i observat c simptomele

paranoide apar la personalit\ile ie~ite din comun. De unde apar

Eu sunt programator care de la sine nseamna

diagnosticare. Problemele mele le cunosc mai mult sau
mai putin, mtr-un fel sau altul ma desCllrc cu ele, chiar
daca nu suta la sutd. Dar nu este vorba despre mine ci
despre sotia mea iubitd. Cu mai mult de un an n urma
cuscrului i s-a nUimplat 0 nenorocire: s-a mbolnavit
grav de rinichi ~i splina. Cuscrul este militar ~i nu este
nclinat spre giindire religioasa, dar sotia mea, cu atiit
mai mult, a hotariit sa-I "salveze" n felul ei. A trecut un
an de ciind cuscrul tine toate posturile ~i se roaga n
fiecare dimineata. El s-a restabilit, slava lui Dumnezeu,
defapt e deja sanatos. Dar s-a schimbat caracterul sotiei
mele. Vai de mine, nu spre bine. A aparut ncrederea
nestramutatd n justetea proprie. Aproape un an nu am
acordat acestui fapt 0 importanta deosebita dar acum
48

ele? Problema const n faptul c dorin\ele noastre sunt emo\ii

care cuprind trecutul, prezentul ~i viitorul. Cu ct sunt mai
ample sentimentele noastre, cu att mai mult trec n viitor ~i
aceasta nseamn c intui\iile, viziunile spontane, influen\a
asupra lumii nconjurtoare se pot dezvolta cu att mai puternic. Cu ct sunt mai ample dorin\ele, sentimentele omului, cu
atat mai nalt este nivelul energiei ~i cu att mai mult poate
obtine mai mult de la viai. nchipui\i-v un om de~tept,
capabil, talentat dar n acela~i timp pasiv, timid ~j fricos iar
lang el un om mediocru care este nenfricat, energic, plin de
voin\, cu mndrie excesiv, cu dorin\e amplificate. Dumneavoastr yeti ntelege care din ei va ocupa un post de conducere.
Cel de~tept, n cel mai bun caz, va fi adjunctul sau ad interim.
Cu cat este mai puternic contactul omului cu viitorul, cu att
mai puternic influenteaz prezentul ~i I dirijeaz. Multi
vindectori tocmai a~a (rateaz. Ei sunt n contact cu planurile
subtile pe care le folosesc. Dumneavoastr ntelegeti c un
<-,
,';

49

asemenea tratament ajuta corpul dar dauneaza sufletului.

ntrucat scopul acestui tratament cons ta nu n cunoa~terea lumii
~i schimbarea deplina a omului, ci numai n mbunatatirea
parametrilor fizici.
Cand omul 1 se adreseaza lui Dumnezeu prin intermediul
iubirii, el mare~te sensibil amploarea sentimentelor sale umane.
Atunci poate sa apara posibilitatea de a trata, de a vedea
viitorul, pot sa se deschida supracapacitatile. Daca nu exista 0
prioritate dura a iubirii Divine asupra a tot ceea ce este uman,
atunci omul atrage pe neobservate supunerea fata de dorinte!e
sale, falii de viitor ~i de spiritualitate etc. Un asemenea
mecanism este destul de raspandit.
lata de unde provine pilda despre ngerul-diavol care a fost
mult mai ,apropiat de Dumnezeu ~i care, tocmai de aceea, a
primit 0 explozie mult mai mare a capacitatilor ~i senti mentelor. El a pierdut legatura cu Dumnezeu, a ncetat sa simta n
sine prioritatea Divina ~i s-a renascut n necuratul. mi aduc
aminte de momentul cand 0 femeie mi-a spus urmatoarele:
"Cu
cat ma rog mai mult, cu atat mai mult vreau sa njur ca un
birjar". Ea era ~ocata ~i se considera pierduta. Eu i-am explicat
c acesta este un proces natural. Cu cat nazuim mai puternic
spre Dumnezeu, cu atat mai mari eforturi ne sunt necesare
pentru a depa~i umanul. Nu oricine are putere sa reziste la
aceasta. De aceea, pentru a supravietui ~i a nu decadea suflete~te, oamenii care nazuiesc rara cale de ntoarcere catre
Dumnezeu ~i-au u~urat sarcina prin renuntarea la bani, la sex,
la mancare mbel~ugata, la comunicare, s-au retras n manastiri

50

~i pe~teri. Cand s-a primit portia de Divin, cand aceasta s-a

rcvarsat n uman ~i cand s-a elaborat mecanismul depa~irii
dcpendentei de fericirea dobandita, atunci aceasta informatie
poate fi primita de altii rara pericolul de a pieri.
Paranoia a aparut la omul care vede chipurile 0 imagine
clara. El ntelege mai bine ce este de racut, el are 0 intuitie mai
buna, el calculeaza orice situatie ~i se obi~nuie~te treptat cu
faptul ca el are ntotdeauna dreptate, uitand ca adevarata ~i
absoluta cunoa~tere se ascunde n sufletul fiecarui omo ntelegerea corecta ~i clarvazatoare a lumii va ceda ntotdeauna n
fata adevarului Divin, se va contrazice totdeauna cu logica
Divina ntr-o oarecare masura ~i niciodata nu va fi desavar~ita.
Prin adresarea catre Dumnezeu, ata~amentul ulterior spre
uman poate fi amplificat sau diminuaI. Daca ne adresam lui
Dumnezeu pierzand propria dorinta ~i telul, daca am lepadat
con~tiinta ~i am simtit lipsa de aparare, atunci Divinul se
transforma n uman n mod natural ~i lini~tit. Un uman de acest
gen continua sa contina n launtrul sau iubirea simtind n
permanenta propriul sau caracter secundar. nsa daca noi ne
adresam lui Dumnezeu cu dorinte ~i teluri ascunse, aceasta
nseamna, ca n subcon~tientul nostru umanul este totu~i
primordial ~i, ca atare, acesta va ncerca ntotdeauna sa nabu~e
Divinul ~i sa devina diabolic.
La sotia dumneavoastra, adresarea catre Dumnezeu a fost
un mijloc de nraptuire a dorintelor sale. Scopul a fost viata,
sanatatea, dorinta de a-I ajuta pe omul apropiat. Atunci cand ea
1 s-a adresat lui Dumnezeu, amploarea posibilitatilor sale a
','<

51

devenit mult mai mare dar lacomia subcon~tienta a nvins

iubirea. Salvand sanatatea tatalui sau, ea, ntr-o oarecare
masura, a daunat propriului suflet. De aceea trebuie sa
ntelegeti ca nu pot exista pretentii la Ortodoxie. Eu consider ca
pentru nceput sotiei trebuie sa i se explice faptul ca sentimentul de dreptate proprie absoluta constituie tocmai diavolismul.
Dreptatea absoluta presupune cunoa~terea absoluta ceea ce nu
i este accesibil omului. Numai Creatorul poseda acest lucru.
lritarea, condamnarea, incontestabilitatea parerii, duritatea falii
de oameni, toate acestea constituie pierderea Divinului ~i
triumful umanului. ntorcandu-ne la ortodoxie, va spun: ntrucat umilinta este una din principalele binefaceri, dumneavoastra va yeti putea ajuta sotia nu numai cu vorbe ci ~i prin
comportament. Daca n aceste momente dumneavoastra puteti
pastra sentimentul iubirii, eu cred ca, cu timpul, sotia se va face
bine.

Diagnosticul meu este cistitiJ. cronica. n ultimul timp

are loc 0 nrautatire frecventiJ., pur ~i simplu ma urc pe
pereti de durere. Timp de doua-trei ore urlu de durere,
apoi ncet-ncet nceteaza. Prima criza a avut loc la 14
ani. Acum eu am 19 ani. fii mama mea a suferit de aceasta boala. Dar dupa divortul de tatal meu, acum patru ani
~i jumatate, ea nu a mai avut crize. Cand am fost
externata din spitallinde am fost tratata cu un medicament puternic, mama iar a facut 0 criza. Efectul medicamentului a trecut iar eu sunt din nou bolnava. Ce se
52

lltiimpla, boala ei s-a transferat la mine? Mama nu a

citit cartile dumneavoastra. Ea numai tipa: "parase~te-l"
pc flacaul tau ~i nu 0 sa mai ai probleme cu vezica
Jlrinara!" Eu nu pot sa-mi dau seama despre ce este
vorba. Am ncercat de toate, dar boala nu trece. n rest eu
SUNT UN DM FERICIT! mi canta sufletull Eu iubesc ~i
SJllltiubitiJ.,am 0 activitate ndragita. Eu am absolvit ce
am VTllt. Am 0 multime de prietelli. Eu l iubesc pe
Dll1llllezeu, iubesc Creatia Lui. Dar aceasta fericire
deseori este lltreTllpta de dureri illsuportabile care
dureaza ore lltregi. Puteti sa-mi dati vrelln sfat?
De~i marna dumneavoastra nu a citit cartile mele, ea a
reu~it sa capteze legatura dintre boala ~i situa(ie. Vezica
urinara, ginecologia este 0 tema a iubirii umane ~i a relatiilor
persona le. Cu cat mai puternic ne nclinam noi n fata
umanului, cu atat mai activ se cupleaza mecanismul fricii,
supararii, geloziei. Daca marna dumneavoastra nu a primit
purificarea n tinerete, atunci ~i dumneavoastra e putin probabil
ca 0 yeti primi prin omul iubit ~i atunci se mbolnave~te sau
moare copiluI dumneavoastra. n subcon~tientul dumneavoastra
e putin probabil ca yeti putea primi durerea de la omul iubit, de
aceea, dumneavoastra vi se da durere pentru a trata boala.
Puteti sa va despartiti de omul iubit ~i atunci cistita va treee,
dar daca acest om v-a fost harazit, atunci despartindu-va, puteti
muri. De aceea este mai bine sa rezolvati problema prin
schimbarea propriei persoane.
'.,
"'''":~.

53

Nu demult a venit la mine 0 pacienta a carei fiica a avut 0

problema serioasa

- insuficien!a cardiaca. Au

Tacut opera!ia.

Totul s-a desTa~uratminunat. Fiica nu a avut nici 0 complica!ie,

iar marna a fost fericita. Dupa doua luni, ea a sim!it 0 umflatura
n pieptul ei. Ea s-a adresat medicilor ~i a aflat diagnosticul

cancer. I-au Tacut 0 opera!ie, dar aceasta nu a ajutat-o. Astfel,

tumora a trecut n metastaza. Au trecut la chimioterapie.
Metastaza s-a extins. Cu aceasta problema

marna a venit la

mine. Eu i-am explicat ca totul este foarte simplu. Iata ce i-am

spus.
inertie mica de iubire. Iner!ia iubirii s-a diminuat, iar inertia
supararii s-a marit pentru ca dumneavoastra v-a!; suparat mult
~i ndelungat. No!iunea de a 0 ierta pe fiica dumneavoastra nu
va este cunoscuta. Cnd vi s-a Tacut opera!ia, "dndu-va
suparare", boala a fost nlaturata. n iubire, chiar ~i n cele mai
nensemnate situa!ii, noi expunem ntregul spectru de rela!ii
fa( de lume ~i univers. La fiica dumneavoastra, n cea mai
nevinovata situa!ie, a nceput sa se dezvolte intens neacceptarea lumii. Orice mi~care n univers constituie un conflict al
prezentului ~i viitorului. Cea mai lini~tita ~i echilibrata situa!ie
are la baza un conflict. Incapacitatea de a depa~i corect conflictuI nsearnn renun!area la dezvoltare. Dumneavoastra v-a!i
privat fiica de posibilitatea de a trece printr-o situa!ie traumatizanta. Aceasta situa!ie s-a nascut la dumneavoastra.
pentru

nceput

ca orice

suparare nsearnna

oprimarea dorin!ei dumneavoastr, distrugere de suprafa(.

54

zalogul dezvoltarii

daca dumneavoastra pastra!i iubirea n

suflet. Daca nu acceptati supararea ~i ncepe!i s va supara!i din

ce n ce mai tare, aceasta nseamna ca nu dori!i s v schimba!i,
nu vre\i sa v apropia!i de Dumnezeu. A~adar nva!a!i-v s
ier!a!i jignirea, iar pentru aceasta nva\a!i sa accepta!i njosirea
dorin!elor, pstrnd iubirea de Dumnezeu. Noi avem dou
tipur; principale de dorin!e: una este legat de continuarea
vielii. aceasta este dorinp

sexuala, cealalta este legat de

apararea vie!ii ~i de dezvoltarea ei ceea ce este impulsul de

Durnneavoastra a!i avut 0 imensa inertie de suparare ~i 0

n!elege!i

Fiira distrugere nu exista dezvoltare. Orice suprare este

voin! ~i de gndire. Repeta!i n permanen!a n sinea dumneavoastra ca va ve!i supune voin!ei Divine,

c voin!a este

secundara. Repeta!i ca atrac!ia sexuala este pentru dumneavoastra secundara iar !elul suprem I constituie iubirea de
Dumnezeu. Limita!i-va

periodic voinp, scopurile ~i dorin!ele

dumneavoastra sexuale. nv!a!i s primi!i orice njosire drept

1

salvarea oferita de Dumnezeu. Atunci, orice boal va constitui

posibilitatea de a percepe slbiciunea umanului, caracterul sau
secundar ~i primordialitatea iubirii Divinului. n loc de chinuri,
de distrugere va fi 0 durere mbucuratoare de crea!ie.
"De ce Dumnezeu mi
asemenea neplaceri? Oare eu sunt a~ade rau?"
Un pacient rn-a ntrebat:

da

"Nu de ce ci pentru ce, - I-am corectat eu. - Neplcerile vi

s-au dat nu pentru faptul ca sunte!i ru, ci pentru ca
dumneavoastr s deveni!i mai bun." Pentru a supravie!ui unei
pierderi umane, trebuie s vedem n orice iubirea Divin. Cnd
ncepi sa n!eJegi prin ce fire invizibile este legata lumea, cum

.:::.~'\'

55

il
!

un lucru provine din eelalalt, atunci ntelegi ca nu exista

vinovati. Dac nu exist vinovati, atunci nu exista nici cei cafe
au dreptate. Daca nu exista cei care te-au suparat, atunci nu vor
fi nici cei care sa se supere. ndepartati prin pocainta toate
supararile pe femei, nvatati Sa pastrati iubirea n momentele
cnd pierdeti ceva, mariti n permanenta inertia iubirii. ~i
atunci cnd yeti nvata sa nu va suparati, nvatati-o ~i pe fiica
dumneavoastra sa se roage ~i sa comunice cu Dumnezeu iar
atunci boala nu va mai fi neeesara.
Ne ntoarcem la autorul notitei. Regiunea pieptului
nseamna suparare, partea de jos a burtii nseamna dezicere de
iubire, lipsa de dorinta de a trai. n cazul n care au apiirut
aceste probleme la 14 ani, tocmai n timpul pubertatii,
nseamna ciaproblemele vor exista ~i la viitorii dumneavoastra
copii. ncercati sa va purtati cu omul iubit precum cu un
prieten, sa uitati pentru un timp de sex. nvatati sa acceptati

frica, sa nu cadeti n depresie. Dumnezeu nu va propune drept

sarcina un lucru care nu are rezolvare. n fata dumneavoastra
sta 0 sarcina ~i esenta aeestei sarcini nu consta n faptul de a
dobndi sanatatea ci n faptul ca prin boala sa simtiti n
dumneavoastra Divinul. Aceasta sarcina poate fi rezolvata. ~i
mai devreme sau mai trziu, 0 yeti rezolva. Puteti sa nu va
ndoiti c boala va treee.

durerea de la alti oameni drept purificare a sufletului dumneavoastra. Prin ce suntem legati de lume? Prin sex, mncare,
respiratie ~i con~tiin!ii. Exista tehnici diferite de depa~ire a
acestei dependente care pot fi folosite.
Vreau sa amintesc nca 0 data: n sistemul meu se ascunde
un mare pericol. Acesta este 0 atitudine pragmatica fata de
rugaciune. 1ubirea de Dumnezeu ofera sanatate ~i fericire, dar
adresndu-ne lui Dumnezeu, noi trebuie Sa uitam de sanatatea
~i fericirea noastra, altfel noi rezolviim problemele apropiate,
tactice dar cream pentru noi probleme strategiee ~i mult mai
ample. Chiar daca nu va trece deodata durerea, sa nu va fie
56

,.~.'.-!\'

57

~TIINTA

~I RELIGIA

voastra, confirmate pe deasupra de destine umane

concrete.
ntrebarea este urmatoarea: ce fel de influenta are
asupra und asemenea judecati a dumneavoastra
(aratata mai sus) parerea (subcon$tienta) a biirbatilor de
pe Pamant? Multumesc pentru carti; le citesc, ma
straduiesc sa ma descurc. Sunt foarte perseverent. Cel
mai interesant lucru este ca mi-am schimbat pu ternie
parerea despre ce inseamna a fi fericit. La drept vorbind,
vechile conceptii s-au dus, cele noi inca nu s-au
inradacinat clar, dar este sigur ca ele vor fi deja altele.
v -ati gndit vreodata de ce tocmai femeile au zburat "pe

Se spun~ ca Dumnezeu nu da incercari peste puterile

tale. Nu ma indoiesc de faptul ca primul biirbat $i prima
femeie au fost 0 creatie desavar$ita a Domnului. De
aceea postulatul referitor la pacatul originar al femeii nu
este adevarat. Cu cM sunt mai perfecte creatiile, cu atat
mai mari incercari trebuie Sa suporte. Ceea ce s-a intamplat cu Adam $i Eva constituie tocmai aceste incercari.
Prima incercare a fost cea de a trai viata
. Paman teasca.
Exista ceva ~om~n $i exista ceva diferit pentru biirbat $i
pentru femete. ln scriptura se spune:
"Nu judecati".
Rezulta ca de la inceput femeia a primit 0 senti~ta
definitiva. Eu inteleg ca dumneavoastra scrieti desp~e
ceea ce arata in momentul dat cercetarile dumnea-

58

miitura" n Evul Mediu? De ce inchizitia a omort sute de

femei? De ce cazurile de levitatie spontana au existat tocmai la
femei? Femeile deseori au recunoscut n fata lui Dumnezeu ca
au zburat ~i au fost arse pe rug. 0 permanenta nazuin(ii spre
Dumnezeu, mai devreme sau mai trziu, duce la imense capacitati. Nu fiecare poate sa se descurce cu fericirea care I invadeazii subit. n problema originii omului, eu n general sunt adeptul
teoriei lui Darwin. Pur ~i simplu trebuie sa ai 0 atitudine
corecta fata de Biblie. Marile adevaruri nu pot veni prin orice
explicatie. Atunci cnd apare la noi ceva nou, noi ncercam sa.1
recunoa~tem pornind de la evenimente vechi schimbnd numai
legaturile obi~nuite dintre ele.
n Biblie se spune ca la nceput va apare Antihrist ~i numai
dupa aceea Iisus Hristos. El I va nfiera pe Antihrist pentru 0
: :".

59

,
1

mie de ani. Sa ncercam sa ne nchipuim, pornind de la

Apocalipsa, ce poate sa nsemne acest lucru? Mai degraba, n
viata reala, aceasta va arata n felul urmiitor: n decursul
ctorva secole va exista prioritatea de necontestat a iubirii
Divine fata de pasiunile ~i dorintele umane nu numai n
con~tiintii, ci ~i n senti mente. Cum poate arata un spirit malefic? Acesta a fost cel mai de~tept ~i mai frumos dintre ngeri.
Prin el trebuie cel mai clar exprimata esenta umanului. Motiv
pentru care el s-a dezis de Divinul din sine. Toate valorile se
rezuma la con~tiinta ~i dorinta. Astfel, ne nchipuim un om
orbitor de frumos, natural, tnar, din cale afara de de~tept ~i
incredibil de sensibil. ,.Diavolismul reprezinta genialitatea rara
iubire". Dar iata Ca sensibilitatea spiritului malefic ~i creierul
sunt att de imense, nct au devenit pentru el mai importante
dect iubirea Divina.
De minte deja am vorbit, sa trecem la sensibilitate. La femei
sensibilitatea este incomparabil mai nalta dect la barbati.
Pentru a na~te, femeia trebuie sa se concentreze asupra vietii ~i
~

continuarii ei, ceea ce nseamna sexualitate ~i sensibilitate.

lnseamna Ca spiritul malefic trebuie Sa fie femeie. Apropo,

culoarea neagra produce asociatii ntunecate, nseamna ca
spiritul malefic trebuie sa fie blond. n mod cert, necasatorit.
Rezulta - Antihrist cu chip de femeie. 0 blondina, tnara,
frumoasa, cu sensibilitate imensii, dar dacii exista dependentii
de con~tiinta ~i dorinte atunci trebuie sa existe nenfrnarea
sexuala, condamnarea deschisa sau ascunsa a altor oameni. Ea
poate sa nu condamne n mod deschis dar poate sa-i provoace
60

pe altii sa condamne sa se nchine n fata frumusetii ~i sexualita(ii. Se pune problema: cum poate oare ea sa atraga dupa sine
masele de oameni? Ea poate sa fie sotia sau amanta unui politician renumit, de care depinde soarta omenirii. $i cu ct ea I
leaga pe el mai puternic de fericirea umana, cu att mai sinuciga~e trebuie sa fie hotarrile lui politice. Vi se pare chipul lui
sufieient de convingator? Sa ncercam sa cautam 0 alta aetivitate. Cum se poate influenta un grup mare de oameni, obligndui pe neobservate sa se nchine n fata eapaeitatilor ~i a sexualitatii? Riispunsul este simplu: arta. Ea exercita cea mai
puternica influenta tocmai asupra subcon~tientului.
Nu demult am avut un caz curios. Pacientei, a carei stare a
fost destul de buna, i s-au mbolnavit copiii ~i nepotH ~i a ie~it
la suprafata programul de autodistrugere.
- Pe dumneavoastra, cu cteva zile n urma, v-a jignit ~i va njosit omul iubit. Dumneavoastra nu ati putut sa suportati
deloc acest lucru, - i-am explicat eu ei.
- Nimic asemaniitor, totul a fost normal.
Eu nu am nteles nicicum de unde a apiirut acest puternic
val negativ. lar apoi, din ntmplare, n timpul convorbirH, a
devenit clar ca ea s-a uitat la 0 transmisie n care i-a placut
foarte mult 0 cntareatii. Eu am modelat situatia ~i am ramas
uluit. nchinarea launtricii n fata ntelepciunii, frumusetii ~i
sensibilitatii il ata~eaza puternic pe om de baza dorintelor ~i
practic, deodata, rabufne~te programul de autonimicire. Mi-am
adus aminte deodata de porunca biblica: sii nu-ti faci idoli.

.'" ~.

61

Deci, sa ti-I nchipui pe Antierist n chip de blondina

frumoasa, necasatorita ~i sensibi/a, este complicat. Pentru mine
este complicat sa-mi nchipui ca va veni Hristos, se va a~eza pe
tran ~i va j udeca pe fiecare. Pentru mine este compl icat sa-mi
nchipui spiritul malefic cu coada ~i copite. Dar daca renuntm
la forme ~i ncercam sa ntelegem continutul, atunci tablou! va
arata oarecum altfel. Hristos a ~tiut ca El va fi rastignit ~i va
trece prin moarte. De aceea, atunci cand El a spus
"Eu" este
putin prababil ca s-a identificat cu corpu! sau a~a cum facem
noi de obicei. ,,Eu-I" lui se poate identifica prin sentimentul
iubirii cu CreatOrul, a acelei iubiri care continua sa existe dupa
degradarea corpului, dupa degradarea sufletului. Cand El a
spus: ,,Eu ma ntorc", mie mi se pare ca El a subnteles ca se
ntoarce sentimentul iubirii la toti oamenii, iubire care este mult
mai importanta decat sentimentalismul, capacitatea, intelectu!
~i bunastarea materiala.
Pentru a percepe prioritatea iubirii, trebuie sa ne convingem
de imposibilitatea existentei noastre n regimul de nchinare
fata de sexualitate, capacitati ~i bani. Legea negarii negatiei.
Pentru a trece n cel de-al doilea nivel trebuie sa se nasca
imposibilitatea existentei n primul nivel sau con~tientizarea
acesteia ~i nzuinta catre cel de-al doi/ea. Cu cat este mai
puternica nazuinta con~tienta cu atat mai stihinie ~i mai putin
dureras va fi procesul trecerii.
Dar atat timp cat noi ne adancim n divinizare, arta lucreaza
dupa principiul rnalefic: doriti sa obtineti placerea sentimentului sexua!? Paftiti. Dumneavoastra doriti sa va nfranati

62

sexualitatea?

n nici un caz,

sanatatea dumneavoastra.

acesta

este daunator

pentru

artei. - Priviti

dit de multi bani avem. Noi va ndeplinim toate dorintele."

~i

reprezentantii artei. Un preot american, necndu-se

de fericire, comunica faptul ca 1 s-a adresat lui Hristos, i-a

ccrut un "mercedes" ~idupa un timp oarecare acest "mercedes"
i-a aparut. Atitudinea de lacomie fata de iubire ~i fata de
Dumnezeu conduce la germenii diavolismului. Cu cat ne
concentram mai mult asupra sexualitatii, capacitatilor ~i
banilor, cu atat mai lacomi devenim n iubire. De aceea eu cred
ca Antihrist este tocmai sexualitatea nenfrnata, tipatoare, a
reprezentantilor artei, ndeosebi a femeilor. Arta trebuie sa
Iccuiascii, dar deocamdata, n majoritatea cazurilor, ea ajuta sa
murim. Daca nainte medicul trata cauzand durere ~i convingandu-te sa 0 accepti, acum el se apleaca politieos n fata
pacientului: - Va este rau? Nu vreti sa traiti? Poftim va rog
,,~treangul". Numai sa platiti bni~orul. "Gestul nseamna
mi~carea sufletului", - a spus ~aliapin.
Arta constituie demonstrarea frumusetii suflete~ti prin corp.
Sufletul se purifica prin iubire Divin ~iprin durere.
De ce n Grecia antica adorau tragedia, n care a existat
neaparat att iubire, ct ~i pierderi? 0 asemenea arta a purificat
sufletul ~i a condus la catarsis. Arta actuala demonstreaza nu
sufletul, ci corpul. n loc de catarsis, spectatorii obtin satisfactia
sexuala. Noi nu putem trai tara bani ~i tara valori materiale.
Dar nai nu 0 sa avem niciodat materialul dac nu vom avea
, ,~
.{o;.

"Uitati-va, cat suntem de frumo~i ~i

sexi, - trambiteaza din toate parti le reprezentantii

nu numa

l',1

63

Il
'1
ii
,!

capacitati, intelect, legi dezvoltate, adica valori spiritual

Valorile spirituale vor degenera rara un potential senti men
adica dezvollarea sentimentului ~i a dorintelor duc la nflorirea
con~tiintei ~i bunastarii materiale. Dar sentimentalismul
~i
dorinta noastra se usuca ~i degenereaza daca nu exista unirea
cu Divinul. Daca volumul iubirii din suflet se diminueaza, dacA'
noi trnam iubirea prin temeri, depresie, suparari, incapacitate
de abtinere, dorintele noastre vor deveni stapnii no~tri, iar noi
robii lor. Robul tericirii sentimentale va ti robul tericirii
spirituale ~i materiale. Daca privim esenta dezvoltarii umane,
noi ajungem din nou la un conflict ~i 0 contradictie rara de care
dezvoltarea este imposibila.
Impulsul cel mai mare de dezvoltare trece prin iubirea ta(A .
de temeie n care exista ntotdeauna sexualitate. Dar, n acela~i
timp, cel mai mare pericol apare atunci cnd sexualitatea
devine mai importanta dect iubirea. Femeia trebuie sa aduca
pe lume copii ~i de aceea ea nu trebuie sa moara. Barbatul,
invers, pentru a-~i salva copiii, deseori trebuie sa-~i ri~te viata,
de aceea n subcon~tient, barbatul se concentreaza mai putin
asupra vietii, asupra dorintelor, ~i de aceea lui i este mai u~or
sa perceapa logica Divina. Aceasta nu este 0 superioritate ~i nu
este daunator barbatului ~i temeii, aceasta nseamna diviziunea
muncii. Femeia se dezvolta prin continuarea vietii, iar biirbatul
prin pierderea ei. De aceea, barbatul are un nceput intormational puternic iar temeia are sensibilitatea.

,
-nseamna
moarte. Daca omul nu e gata sa moara, el niciodata
evine
un filozot adevarat. Teza cu privire la pacatul
nu d
.

originar al temeii constituie ntr-adevar vaccmarea Impotnva

a Il.
nchinarii n tata principiului teminin, adica a sensl.'bTt'!"
'.'
Pacatuirea presupune sa lucrezi imens asupra propnel tale
persaane. ntruct temeia este mai putemic legata de viata,
atunci ~i torta pentru a depa~i dependenta de sexuahtate,
darinta ~i viata trebuie sa fie de cteva ori mai mare. Pentru
aducerea pe lume a copiilor, natura i-a dat temeii njosirea care
a ajuta sa perceapa Divinul din propria persoan~. ~ic~u~ I~nar
constituie distrugerea periodica a vietii, a donntel, mJoslrea
sentimentului sexual. nainte de ciclul lunar ~i n timpul
acestuia, multe temei se simt toarte rau ~i fizic ~i moral. Cu ct
este mai mare dependenta.de dorinta ~i de viata, alltel spus
cancentrarea asupra pcatului originar, cu att mai riiu se simte
femeia. Iar att timp ct femeia na~te, alttel spus continua viata
si se concentreaza asupra ei, eu cred, ca ele vor avea n
permanent probleme pentru a saiva iubirea Divin~ din pr~p.riul
suflet ~i probleme pentru dep~irea dependentel de tenclrea
umanii.

De ce temeile nu devin filozofi? Pentru a abstractiza trebuie

sa te deta~ezi de toate. Deta~area de con~tiinta, dorinte ~i via(A
64
:~.,...

65

coOlUniC al 'e , adica

,
de a action a asupra
ener g ia dorintelor

dezvoIta rl i . Daca omul nu se va abtine, nazuind spre sentImen'

-.

te Ina Ite , n care rezida iubire mai mare: el se transforma n

.
anima.1 Nu de mult 0 fata mi-a scris 0 notim: "Eu doresc sa

RELATII

-tnVat arta iubirii ~i ma ntreb: cine ar putea sa ma nvete mai

,

bine, un barbat sau 0 femeie?" Probabil ca a avut n vedere

sexul. Sexul ~i mancarea, din punct de vedere energetic,
constituie unul ~i acela~i lucru. n acest caz regulile sunt destul

Dragoste nmpartaita!!!
Cum sa ma comport?
De ciitiva ani iubesc un barbat nsurat. El nu tie
acest lucru i este indiferent fata de mine. Procedez oare
just renuntiind la relatii/e cu el continuand totui sa-l
iubesc? Unde se afla granita dintre smerenie i renuntarea la dOrinte? Judecand dupa faptul ca sanatatea me~ sa nrdutatit

pu ternie (n zilele acestea

am suportat

operatie), eu nu ma ndrept catre Dumnezeu.

greeala mea n situatia
data?.
,

Care este

nchipuiti-va un animal care a mancat. apoi a nceput sa se

OCupede aClul sexual. Apoi sa ne nchipuim pe noi, omul, care
am facut acela~i lucru. Care este diferenta? n principiu, este
unul ~i acela~i lucru. Dar la om, n afara de tema dorintelor ~i a
satisfacerii imediate, se conecteaza ~i notiunea de frumusete,

66

de simple: sa nu transformam acest lucru n scop ~i sa nu ne

grabim. Cnd comparam sexul cu mncarea putem sa ne
nchipuim urmtorul tablou. Este foarte important un bucatar
bun, adic amploarea ~i adncimea sentimentelor noastre. Are
importanta amenajarea restaurantului n care noi mnc!m,.ceea
cc nseamna raporturile noastre de reciprocitate, mgnJlrea
reciproca. Este importanta atmosfera n care mncati. lar apoi
cum introduceti n gura Iingura este ultimul lucru. Important n
aeest caz este sa nu ne grbim, sa nu ne sturm peste msur
~i sa ne gndim cine este alaturi.
Deci, abtinerea de la dorintele ~i sentimentele noastre
animalice ne face pe noi oameni dar iubirea nseamna de
asemenea sentiment pe care nu este de dorit sa-I nfrnam sau
sa ne abtinem de la el. Nu este permis sa le conducem pe
acestea ~i sa ncercam sa ni le supunem. De aceea, dac
dumneavoastra iubiti ~i recunoa~teti acest lucru fata de omul
iubit, ncercati sa va ntlniti cu el. Daca refuz, suferiti. Pur ~i
simplu cteodata un refuz al unei actiuni care ajuta sa
dezvaluiti sentimentele dumneavoastra constituie de fapt
'.,
'.'o!<."

67

nabu~irea sentimentelor de iubire. Nu trebuie sa ne fie frica de

sentimentul iubirii ~i sa avem complexe din cauza acestuia.
Daca omul iubit nu va devine amant, ncercati sa fiti pur ~i
simplu prietena cu el. Prietenia nseamna dragoste tara sex. De
aceea vreau sa subliniez din nou - sa nu va fie ru~inede sentimentele dumneavoastra ~i sa nu va fie frica de ele. Urmati-le ~i
supuneti-va lor. Daca veti fi njosita, credeti-ma ca aceasta va
trece numai prin dorintele durnneavoastra tara sa se reflecte
asupra iubirii.
Este imposibil sa njose~ti, sa superi iubirea.

LUCRUL

ASUPRA
PERSOANE

PRO PRIEl

Eu am primit raspuns de la dumneavoastra la notitele

mele: "Sa nu condamnam niciodatd, sa nu ne fie frica de
viitor, sa lucram un an de zile asupra propriei persoane".
Ca rezu/tat, sotul s-a intors la mine, dar totul mi-a
devenit intrucatva indiferent. Am primit 0 munca foarte
bine plittitd, dar nu am nici cea mai mica dorinta sa
ritstorn muntii pentru aceasta. Sunt complet indiferenta
fata de tot. Mi se pare ca acesta este rezu/tatul
activitittii dupa sistemul dumneavoastra.
Cred ca aveti dreptate. La dumneavoastra iubirea a fost
foarte mult legata de dorinte. De aceea, cnd ati nceput sa va
deziceti de ata~ament, n acela~i timp v-ati dezis ~i de dragoste.
Tema renuntiirii totale la omenire a avut lac deja n lndia

68

,,:*
'"'

69

antica. La nceput, renuntam la toate, apoi n aceasta pustietate

ncepem sa percepem ce va muIt mai important deciit fericirea

anterioara. Pe urma nai ntelegem c renuntarea nseamn

mijlocul

de a percepe

renun(are

s-a realizat,

unitatea

cu Creatorul.

a nceput

procesul

Procesul

de

de nazuinta

~i

percepere a iubirii n suflet. lar apoi noi, treptat, ne ntoarcem

la fericirea

umana,

continund

Creatorul, sustinnd n permanenta

nu va framntati
sentimentelor

sa

n mod deosebit.

constituie

pastram

sentimentul

un fenomen

Procesul

unitatea

cu

iubirii. A~adar,
de "tocire"

al

legic ~i se manifesta

la

multi, ~i anume la cei care sunt prea ata~ati de uman. Repetati

n sinea dumneavoastra
momentul

pierderii

ca pastrati

umanului.

iubirea de Dumnezeu

lar cnd v-ati pregatit

acest sentiment, el va veni la dumneavoastra.

70

pentru

sau. lar apoi, cnd vad acela~i fenomen la pacient, eu descriu

cautarile mele de mai multe luni precum ~i problemele n
cteva fraze. lata de ce, pentru a vorbi cu convingere despre
rezultatele diagnosticarii, eu trebuie pe de 0 parte sa prelucrez
sute de variante, iar pe de alta parte sa fiu ntr-o stare
determinata.
Apropo, azi am probleme pe care nu le pot nca rezolva. Eu
am seris despre faptul ca rn-au durut rinichii. Nu ~tiu din ce
motive aceasta a fost legata de tema dorin(elor, de~i problemele
cu rinichii la mine au fost ntotdeauna legate de nemul(umirea
de destin. Mai multe luni eu am ncercat sa n(eJeg ca ceea ce
eu am considerat mndrie s-a dovedit a fi gelozie. ~i totul nu a
dat nici un rezultat atunci cnd. eu am ncercat sa captez
problemele programate cu rinkhii. ntotdeauna am ajuns la
ultimele trei vie(i. ~i deodata s-a nascut un mode!. DestinuJ este
dorinta de ampJoarea mai multor vieIL Treptat, a nceput sa
patrunda n(elegerea situa(iei. Eu am putut sa pastrez sentimentul iubirii n condi(iile oricarei zdruncinari, dar se pare ca
aceasta s-a referit la emo(ia de Ja dimensiunea unei singure
vie(i. Cnd a nceput zdruncinarea la dimensiunea ctorva vie(i,
a nceput renuntarea la iubire, agresiune ~i depresie. nsa cu
mintea am n(eles acest lucru, dar cu sentimenteJe nu am putut
sa ma descurc, adica atunci cnd mi-au dat 0 zdruncinare
puternica a bazelor mele din profunzime, eu rn-am prabu~it
imediat. Cnd am n(eles acest lucru, durerea de rinichi a
trecut. Un anumit timp rn-am sim(it normal, iar apoi am
observat ca se pun n mi~care straturi cu dimensiunea a zece-

cincisprezece vieti. n consecin(a, trebuiau sa nceapa probleme

cU santatea. lar ele au nceput ~i continua ~i n ziua de azi.
Daca nainte ncheieturile genunchilor au scr(it, acum ele
padie ~itrosnesc.
n acest caz am avut mai multe variante. Prima explica(ie:
ccrcetarile mele nu sunt juste ~i sunt periculoase. n al doilea
rand: ceva nu e corect n cercetarile mele, iar oamenii mi
citesc cartile, acest lucru are influen(a asupra lor ~i eu trebuie
sa raspund pentru tot. n al treilea rnd: la copiii mei ncepe
perioada ndragostirii, relatii de dragoste, ~i toate momentele
fricii ~i depresiei mele din tinerete acum apar n subcon~tientul
lor, iar eu trebuie sa nchid toate negativele pe care le transmit
copiilor, nepo(ilor ~i stranepo(ilor. n al patrulea rnd: modul
incorect de viala. Eu rn-am obi~nuit sa mannc peste masura.
Apropo, atunci cnd am plecat la odihna n mod special, la
sanatoriul militar din Kislovodsk, acolo unde se face tratament
cu namol, mie mi s-au Tacut tot felul de analize. Rezultatele ca la un prune. Hemoglobina 160, tensiunea 120/80, numai
colesterolul este deosebit de crescut, dar aceasta este legata de
tema dorintelor. Baile de namol ~i terebentina nu rn-au ajutat
deloc, chiar mi-au Tacut rau. n legatura cu aceasta a aparut
urmatorul mode!: mi-au ridicat ~tacheta pentru ca informa(iile
mele sa dea mai multe posibilita(i pentru purificare. Eu am
ncercat sa modelez, pentru a afla n ce dimensiune se va ivi
zdruncinarea emotiilor n viitorii douazeci-treizeci de ani, adica
n perioada de tranzitie la 0 noua situatie. Am reu~it sa ob!in 0
scuturare posibila n dimensiunea a cincisprezece vie!i. Pe

72
.::~~..fJ.~

73

A~a cum ma diagnostichez eu, pastrarea sentimentelor de

iubire poate sa dureze n cazul clatinarii dorintelor cu amplificare pna la douazeci de vieti. Poate ca aceasta este mai mult 0
autosugestie ~i eu exagerez putin din dorinta de a vedea ceva
mai bun? Dar starea mea psihologica s-a mbunattit sigur. A
nceput sa apara senzatia de zbor de durata care nainte nu a
existat.
nca 0 explicatie posibila: la seminarul din 2000 ml s-a
Tacut rau. Eu a~ fi putut sa nu stabilesc diagnosticul acelora
care au participat la seminar dar mi-a fost incomod, ntruct
oamenii aveau sperante. n comparatie cu alti clarvazatori,
diagnosticarea mi absoarbe multa forta ~i cteodata apar
suprasolicitari aproape de limita.
Pe de alta parte explozia cardinala n dezvoltare are Ioc
tocmai prin suprancarcari mortale, cu conditia ca acumularea
energiei iubirii sa fie suficient de mare nct sa-ti permita sa
supra vietuie~ti acestora. Dupa prima zi de seminar, eu rn-am
trezit noaptea cu sentimentul ca mor. Cteva ore rn-am rugat ~i
mi s-a parut ca rn-a lasat. A doua zi i-am examinat totu~i pe
toti. Eu am supravietuit dar sentimentul de extenuare a ramas.
Pericolul ncarcarii psihice consta n faptul ca acesta are
influenta chiar ~i peste mai multi ani. Am scurtat consultatia
ntruct spre sfr~itu] ei a aparut 0 durere fizica.

74

n legatura cu aceasta a aparut nca un mode!. Eu nu conduc

coreet eonsultatia, nseamna ca apararea mea se perforeaza, iar
eu iau asupra mea problemele

pacientilor. ntruct ]ucrez la un

nivel deosebit de profund, problemele

pacientilor

se transfera

la mine cu esenta lor cu tot, aceasta fiind concentrarea

dorintelor.

nseamna ca n mine se amplifica tema geloziei n

mod subcon~tient,

ceca ce afecteaza

problema

ncheieturilor.

Poate ca vorbesc prea mult n timpul consultatiilor?

recomanda

asupra

sa pun diagnosticul

sfr~itul consultatiei?

Poate se

de doua ori, la nceputul ~i la

Poate ca eu n general nu mai am voie sa

primesc pacienti?
nca un mode!. Redactarea

unei carti este mai importanta

dect 0 consultatie ntruct n acest caz eu pot ajuta un numar

mult mai mare de oameni. Trebuie sa ncetez sa mai primesc
oamenii la consultatie,
principiu.

sa ncep sa scriu carti, ceea ce ~i fac n

Mai este 0 varianta. Peste ctva timp pot deveni

celebru ~i 0 data cu aceasta bunastarea materiala pentru care eu

nu sunt pregatit.

~i aceasta

ntr-un

mod adecvat

va avea

influenta asupra sanatatii mele. Mai este 0 Idee curioasa.

Pe

masura ce eu ncerc sa ating Divinul, gradul de renuntare

la

uman n etapa respectiva trebuie sa fie mult mai mare, pe cnd

eu ma gndesc la reparatia vi lei, schimbarea

locuintei etc. Iata

0 varianta buna: eu i sfatuiesc pe toti cum sa se comporte

corcct ~i cum sa lucreze

asupra propriilor

persoane,

iar eu
d

nsumi acord acestui lucru 0 atentie ~i un timp minime.

Se pot enumera

nca zeci de ipoteze, dar nu doresc

obosesc cititoru!. Principalul

,: ~::~~-

oricine am examinat n mod seleetiv, n medie, la om,

posibiIitatea maxima de a accepta destabilizarea emotiilor are 0
dimensiune de zece vieti. Ca atare, se poate presupune ca acest
proces la scara ntregii omeniri va avea loc destuI de dureros.

sa

lucru este ca sufletul este mai

75

u~or, sentimentul iubirii a devenit 0 realitate mai mare dect

nainte. Eu sper ca va treee timpul ~i problemele noastre de zi
cu zi var gasi 0 rezolvare frumoasa ~i eleganta. Pna atunci ma
straduiesc sa-mi revizuiesc relatiile cu lumea nconjuratoare, cu
oamenii ~icu mine nsumi. Ma pregatesc pentru un nou mod de
viata.
Apropo, iata nca ceva. Se poate sa fie 0 explicatie curioasa.
Cnd am nceput sa scriu cartea, mi-au conectat reportofonul.
S-au a~ezat lnga mine ctiva oameni ~i eu am nceput sa le
povestesc despre informatiile pe care le primesc. Deodata, am
observat cu uimire cum cmpul loI' a nceput sa se deformeze
n mod periculos. Atunci eu am ~ters din memoria loI' tot ce am
spus, ntelegnd ca ei nu pot fi conectati n mod direct la
sursele deinformatie. La nceput eu trebuie sa prelucrez tot
ceea ee am aflat singur ~i numai dupa aceea sa transmit altora
informatiile adecvate.
n ultima vreme mi-a aparut sentimentul ca a transmite suta
la suta informatia pe care 0 obtin este deosebit de periculos.
Oamenii nu pot suporta purificarea care este necesara prin
obtinerea aeesteia. Astfel informatia trebuie data voalat pentru
ca omul nepregatit sa poata primi 0 mica parte ~i sa 0 prelucreze cu sucees. Cu ct este mai mare pregatirea noastra de a
rezolva 0 sarcina, cu att mai mica este ndoiala, nesiguranta
care mpiedica descoperirea iubirii, ~i cu att mai mare este
ncrederea n faptul ca vor fi exacte ~icorecte concluziile.
Generalizam: eu trebuie sa am andoieli atunci cnd realizez
diagnosticarea. La exterior acest lucru na~te mai multe variante

care permit sa emitem zeci ~i sute de modele. Launtric, eu nu

am dreptul

la ndoieli.

Aeestea

nasc frica, nesiguranta

propria persoana ~i pierderea energiei. Atunci cnd eu lucrez n

l'

acela~i timp pe doua nivele, adica n interior asupra Divinului,

iar n exterior asupra umanului, atunci se na~te ntelegerea.

Ce este indiferenta umanii? Dacii aceasta este un

program periculos, atunci ce loc ocupii in sistemul
dumneavoastrii?
Iubirea ofera sentimentul unitatii. n cadrul Divinului, noi
suntem uniti n mod absolu!. n plan subtil, noi suntem la
neeput uniti cu natura vie ~i moarta, ne ridicam pe un plan
mult mai grosier ~i simtim 0 unitate absoluta a tot ce este viu.
Noi am ie~it dintr-un punct ~i ne ntoarcem la el. $i cu ct
deschidem mai mult individualitatea fiecarui om, cu att mai
puternic el trebuie sa nazuiasca spre con~tiinta colectiva, spre
unitate. De ndata ce caracterul individual precumpane~te n
mod deosebit nivelul unitatii. ncepe decaderea personalitatii.
Iata de ce educarea con~tiintei colective la copii ~i la societate
constituie problema sanatatii fiziee ~i supravietuirea individului
n societate n perspectiva.
Daca macar 0 data omul a trait sentimentul iubirii, simte n
aceasta stare unitatea cu ntreaga lume. n acest moment el
simte ca dorintele personale, nazuintele, scopurile ~i valorile,
pot deveni periculoase cnd se lupta cu dragostea ~i se dezic de
unitate. Principiul unitatii permite atragerea celor slabi catre cei

76

i'

,:.:;.{t.'
77

i
l'
Il
l,
1

putemici. Fara aceasta, dezvoltarea civilizatiei este imposibila.

Con~tiinta individuala se na~te din cea colectiva. Indiferenta
nseamna dezicerea de iubire ~i de sentimentul uniunii cu altii.
Acest lucru se poate numi boala.
Exista doua puncte de vedere n legatura cu modul n care
trebuie sa ne comportam fata de omul suferind. n conformitate
cu punctul de vedere oriental, aceasta este karma lui, omul a
meritat acest lucru ~i el nu trebuie ajutat. Se pare ca din acest
motiv n India saracilor nu Ii se da nimic. n conformitate cu
punctul de vedere occidental care, ntr-o mai mare masura
izvora~te din bazele cre~tinismului, cel care sufera trebuie
ajutat. ~i ntr-o opinie ~i n cealalta exista probleme, dar n
acela~i timp n ambele punte de vedere exista un adevar.
Compatimindu-se ~i ajutndu-se unii pe altii, oamenii se
dezvolta rapid ~i se realizeaza un schimb de informatii. Dar
compatimirea interioara duce la faptul ca omul ia problemele
bolnavului asupra sa. Daca suferintele ~i neplacerile omului
sunt determinate de gre~elile pri vind conceptia despre lume ~i
de un caracter urt, atunci cu ct prime~te mai amplu ajutorul,
cu att mai rau devine caracterul lui ~i mai gre~ite conceptiile
despre lume. Punctul de vedere oriental care este izbavit de
sentimentele launtrice contribuie la aparitia separarii ~i
frneaza dezvoltarea. Nu ntmplator n India, au existat un
timp att de ndelungat castele. Tu e~ti sarac, aceasta este

atunci adevarul nu se afla ntre doua contradic(ii ci deasupra

lor. Daca ncercam sa unim gndirea orientala ~i cea
occidentala, un nou punct de vedere, probabil, va arata n felul
unntor: boala, problemele, nenorocirile omului constituie
rezuItatul starii sale interioare ~i a sufletului imperfect. Dar
trebuie ajutat. nsa ajutorul trebuie sa fie corect. n primul rnd
trebuie sa acordam ajutor sufletului omului, ajutor pentru
formarea caracterului sau, a conceptiei sale iar apoi a corpului
sau.
Pentru a deveni indiferent trebuie sa omorm iubirea din
suflet. Dar deseori indiferenta constituie rezultatul compasiunii
~i a grijii exagerate fata de altii. Atunci cnd noi nu ajutam
sufletul, adica nazuinta lui spre Divin, cnd pentru noi ajutorul
reprezinta numai desTatarea dorintelor ~i bunastarii umane,
a(unci ncep sa se razbune pe noi pentru ajutor iar compasiunea
nu 0 data se transforma n indiferenta.
Concluzia e simpla: pentru a nu deveni indiferenti trebuie sa
avem capacitatea sa vedem Divinul n fiecare om ~i sa ajutam
n primul rnd acest Divin. Atunci noi yom fi n stare sa vedem
cnd este nevoie sa ajutam nveli~ul omului, cnd e permis
ajutorul ~icnd e interzis. Pentru a vedea Divinul n celalalt om
trebuie sa nvatam sa vedem Divinul din noi, pentru aceasta n
orice conditie a situatiei de viata nu este permis sa ne dezicem
de iubire, sa 0 subapreciem ~i sa ncercam sa 0 dirijam.

soarta ta. Trebuie s-o ntelegi ~i sa nu invidiezi pe cei bogati,

nu ncerca sa schimbi statutul tau. A~a cum se obi~nuie~te sa se
spuna, adevarul este la mijloc. Daca ne exprimam mai exact,

78

.::;,;fJ.'

79

Trebuie sa eliberezi toate problemele, sa-i ier(i pe to(i, sa

accepti vointa Divina n toate ~i sa te predispui la iubire,
atunci somnul va fi mult mai u~or. Cnd omul nu doarme
suficient atunci la el are loc un proces de oprimare a dorintelor,
ceea ce accelereaza procesul mbatrnirii. De aceea, nu este
nevoie sa te for(ezi n acest plan. Alta data privarea de somn
pentru a te ruga mai mult poate fi mult mai folositoare dect
somnul nsu~i. Dar daca dumneavoastra n permanenta nu
dormiti suficient ~i nu acumulati emo(ii pozitive, aceasta poate
sa aduca prejudicii mari. De ce dorm putin batrnii? La ei este
cuplat mecanismul oprimarii dorintelor. ntruct la femeie

n manitstiri se obi~nuie~te sit dormi nu mai mult de

cinci ore. Eu incerc dar nu prea reu~esc. Meritit oare sa
continuu incercarea? E util sa dormi pupin?
Somnul este 0 pHicere ca ~i mncarea.
impetuos

dependenta

noastra

de dorinte.

Ghiftuirea
nsa

ntare~te

daca

omul

mannca sau practica sexul rara 0 anumita dorinta el provoaca

0 pierdere putemica propriei energetici ~i ~i distruge sanatatea.

a data am hotart sa diagnostichez cum se schimba cmpul

meu daca stau n pat cteva ore n plus. $i am vazut un tablou
uluitor. Dependenta de dorinte a sarit la un nivel care a dep~it
de patru ori nivelul periculos. Cmpul din jurul primei chakre
s-a deformat. S-a cuplat programul de autodistrugere.
Concluzia e simpla: cu ct este mai moale ~i mai cornod patul
cu att mai mult dormiti, dependen(a de dorinte este cu att mai
puternica ~i cu att mai mare este prejudiciul pe care I aduce(i
sufletului. rata de ce acum sunt populare saltelele tari. rata de
ce este de preferat sa folosim 0 pema-sul sub cap n loc de
pema, un covora~ pe podea n loc de 0 saltea de puf, cear~af n

concentrarea biologica asupra dorintei este mai inalta, limitarea

dura a mncarii ~i a somnului nu este necesara. rar pentru
barbati eu consider ca asemenea limitari sunt periodic necesare.

,
1

Omul care folose~te narcotice se afla in permanentif

stare de iubire atotcuprinzatoare faPa de Dumnezeu, de
lume ~i de oameni. Dorinpele ~i supitrarile trec... De ce
trebuie sa plate~ti pentru asta?

loc de 0 patura groasa ~i calda. Un asemenea pat nu numai ca

armonizeaza starea sufletului, dar permite ~i vindecarea multor
boli. Pur ~i simplu trebuie nsa sa te obi~nuie~ti cu a~a ceva.
Dependenta de dorinte este un lucru deosebit de inert iar
printr-un salt catre aceasta poti numai sa daunezi. Primavara,
cnd n suflet exista multa iubire ~i ca atare multe posibilita(i
de depa~ire a dorintelor, un somn scurt se poate suporta u~or.
Binenteles, ca nainte de somn trebuie sa pui n ordine sufletul.

80

Nu demult am citit un roman politist n care un detectiv ~i

mparta~~te experien(a sa: "Cnd interoghez un occidental, - a
spus el, - informatia poate fi obtinutii prin durere. Amenin(area
cu pedeapsa, boala fizica, ac(ioneaza eficient. La oriental este
invers. Este insensibilla durere dar este mult mai mult legat de
rude. Daca amenintiim rudele putem obtine multe de la el".

~:\{4'

81

1
1

n acest caz sunt evidentiate

particularittile con~tiintei
individuale ~i colective. Savantii au observat c
asupra
orientalului alcooJul are 0 intJuent negativ. Dar narcoticele
nu sunt pentru el atat de periculoase. Pentru occidental este
invers, suport lini~tit alcoolul ~i se distruge folosind narcotice.
Conform ~tiintei, alcoolul intJuenteaz negativ neuronii, iar
drogurile legtura ntre neuroni, adic alcoolul sugrum con~tiinta individual, iar narcoticele pe cea colectiv. ntrucat n
Occident concentrarea are loc asupra
con~tiintei individuale,
alcoolul, diminuand aceast concentrare
~i frnand-o echilibreaz situatia. n Orient, narcoticele
diminueaz n mod
corespunzator dependenta de con~tiinta colectiv.
Ce se ntampla n cazul consumului de droguri?
zarea legaturilor dintre neuroni. n acela~i timp se DestabiJidestrama
firele energ!'tice care ne leaga de lume, adica ntr-un anumit
moment dispare ata~amentuJ fata de lume ~i dependenta de
aceasta. Atunci cand nu exista dependenta de lume este mai
u~or s percepi sentimentul iubirii. Dar pentru ca acest
sentiment de eliberare ~i de iubire se atinge nu prin nzuinta
ctre Dumnezeu ci prin autodistrugere,
atunci efectul nu poate
fi stabi!. Nazuind n pertnanenta ctre iubire ~i Dumnezeu,
trecand prin situa(ii traumatizante, noi marim niveJul nostru
energetic ducand la dezvoltarea structurilor subtile spirituale.
La narcoman aceasta are lac n detrimentul distrugerii acelora~i

dcpa~irea stresului este necesara 0 energie iar la el cantitatea de

energie este n continua scdere.
n Orient exista 0 cantitate imensa de energie cuprinsa n
valori

spirituale,

con~tiin(e

realizarile materiale.

colective,

Occident

Este necesar sa renun(am

- n
la spiritual ~i

mate rial pentru a sim(i DivinuI. Dar tot ce este mare( n aceasta
viat se obtine printr-o

munca asidu. Noi ne apropiem

de

Dumnezeu prin iubirea care nu depinde de nimic ~i prin durere,

prin ruperea de uman. Omul care nu dore~te sa accepte durerea
nu poate traversa

situa(ia de stres; el ncearca

sa perceapa

Divinul prin alcool ~i narcotice. Se pare ca durerea chipurile a

trecut pe plan secundar. Dar apoi aceasta se ntoarce cu 0 fort
dubla. n Caucaz exista 0 zicala:

"Trebuie sa bei vin, dar vinul

nu trebuie sa te bea pe tine". Dependenta putemica de alcool ~i
de narcotice se na~te atunci cand omul ncearca prin aceasta sa~i ridice buna dispozitie. Atunci se na~te dependenta

brusca ~i

ncepe degradarea subita a omului.

Doresc sa subliniez nca 0 data; realitatea Divin nu apare
prin euforie alcoolica ~i narcotica. Ea vine n momentul durerii
~i pierderii, cand noi, indiferent

de orice, pastram iubirea ~i

nzuinta ctre Dumnezeu.

structuri, de aceea, de fiecare data, amplitudinea

distrugerii
trebuie sa fie din ce n ce mai mare iar narcomanul poate
trece
prin situa(ii de mbolnvire din ce n ce mai greu. Jar pentru

82
.:.~~~:

83

MO MENTE

DE

LUCRU

n ultimul timp, n activitatea mea au aparut poticniri

ciudate. De obicei lucrurile se petrec n felul unnator: se
apropie un anumit eveniment ~i acesta provoaca in mine 0
reactie emotionala incorect. n plan subtil eu vad 0 defonnare,
nseamna ca nu am destula iubire. ncerc sa nteleg de ce am
actionat incorect in viitor. Esenta, desigur, este tot aceea~i insuficienta iubire. nseamna ca eu trebuie sa ma rog mai mult,
sa maresc cantitatea de iubire ~i sa ntresc comuniunea cu
Dumnezeu. Acest nivel nou trebuie sa se deschida prin
ntelegerea noua ~i comportamentul corect. Sa presupunem ca
n mine a izbucnit agresiunea fat de femei. Asta nseamna ca
n curnd, fie la mine, fie la copiii mei vor fi probleme n
planul sentimental persona!. Nivelul de depa~ire a situatiei nu
este suficient, nu exista suficient iubire, agresiunea izbucne~te
ca cea mai primitiva aparare. Apararea cea mai nalta 0

84

constituie dirijarea situatiei, care nu necesita agresiune. Omul

care poate sa dirijeze situatia, sa 0 stapneasca, nu este agresiv.
n general se irita ~i se supara cel caruia i este frica sa
actioneze n mod activ. Exista un nivel mult mai nalt de
control asupra situatiei. Acesta este controlarea evenimentului
n starea sa incipienta, adica posibilitatea controlrii prezentului prin viitor. Mai exista un nivel ~i mai nalt de conducere ~i
anume influentarea ~i conducerea viitorului prin iubire. Cu ct
ne concentram mai puternic ~i permanent asupra pastrarii ~i
amplificarii iubirii, cu att se formeaza mai clar la noi toate
nivelurile ulterioare de conducere, iar agresiunea devine
atavism, adica un fenomen total inuti!.
Astfel, ne ntoarcem la problema. Eu am observat ca uneori
0 simpla ntelegere a ceea ce se petrece pune situatia n ordine.
Fiecare notiune ascunde iubire ntruct aceasta confera energia
necesara pentru crearea unor legaturi care unesc diferite situatii
n timp ~i spatiu pentru crearea unui tablou inteligibii.
"Talentul este energie", - a spus un renumit sculptor sovietic.
Cnd recuno~ti, ~i ntelegi ca nu te-ai comportat bine ~i nu te
vei mai comporta astfel niciodata apare orientarea spre iubire,
sufletul se ncalze~te cu ea ~i are loc dezvoltarea ulterioara.
lubirea da na~tere la ntelegere. ntelegerea contribuie la
descoperirea iubirii din suflet. Totul este simplu ~i clar pna la
0 anumita limita.
Acum mi lipse~te nsa perceperea corecta a lucrurilor dar
exista sentimentul ca rn-a strivit cineva cu 0 placa. Situatia nu
este controlabila. Are loc explozia urii fat de femei provocnd
..,.'4<.
85

n mine condamnarea lor. Eu mi aduc aminte de cele mai

nensemnate ntmplari similare, iert $i ma rog. Dupa cteva
ore apare 0 durere puternic n gt care ncet -ncet trece n
josul stomacului. lese la suprafa( programul de fric $i panic
n fala viitorului. n plus amplitudinea e foarte mare. Sunt
atinse mai multe genera(ii de urma$i. Eu mi reexaminez din
nou ntreaga mea via( $i continuu sa m rog. Trec cteva ore
iar n gt apare un asemenea sentiment ca $i CUmcine va mi se
aga( cu ghearele de gt. La pierderea brusc a energiei primul
care reac(ioneaz este gtu!. Apoi partea de jos a stomacului
ntruct via(a $i energia pornesc de acolo. Asemenea momente
constituie un semn foarte ru. Situa(ia nu este stralucit. Eu nu
n(eleg deloc ce se ntmpl cu mine, dar ceva se ntmpl $i,
printre altele,"ceva foarte periculos. Eu ncerc din nou sa m
pun n ordine. Pentru 0 oarecare perioad totul se rezolva iar
apoi se prbu$e$te din nou. Niciodat n via( nu am luat
tablete $i nu am s fac acest lucru nici acum, cu att mai mult
cu ct tabletele nu m ajut. Ma cuprinde un sentiment ciudat:
tot corpul se destram parc, gtul vibreaz, se nvrte capu!. n
asemenea momente rmne un singur lucru: s pstrez
sentimentul iubirii. Chiar dac nu te descurci n asemenea
situatie, creezi totu$i 0 anumit dinamic fie pozitiv, fie
negativ. Deocamdat, la fiecare sentiment de fric, con$tiinla
scoate la suprafa( evenimentul care a generat frica.
S ncercm s detaliem problema. Eu am luerat timp de
zece ani ca vindector. Toti pacien(ii au fost fie gray bolnavi
sau n mod deosebit cei bolnavi de cancer. De obicei,

86

vindecatorul

care se ocup de bolile de cancer, dac el nu e

~arlatan, moare destul de repede. Dar ceea ce e mai ru este c

el poate sa ia asupra sa boala nu numai pentru el dar sa 0 $i
transmita att copiilor ct $i nepo(ilor. Dac eu a$ fi observat
acest praces la mine atunci a$ fi terminat imediat cu activitatea
de vindector. Dar problema const n faptul c eu vd nivelele
de suprafa( iar apararea mea poate ptrunde la niveluri mult
mai subtile. De ce tocmai btrnele
Pentru femei, mbatrnirea

se ocup de vindecri?

este un traumatism

mult mai mare

dect pentru brba(i. De aceea, la btrne(e, ele sunt mai pu(in

legate de via( $i de dorin(e. Cu toate acestea ele mor destul de
des atunci cnd dau de 0 pacient cu probleme serioase. lar un
vindector tnr este un pic sinuciga$ daca la el nu este nchis
te ma dependen(ei de via(ii.
Pentru mine neplcerile
aprare

de diferite amplori

~i nu pot s vorbesc

Principala

aparare

fost

despre

n(elegerea

Dumnezeu. Dar suprancrcrile

servesc drept

tot n cr(ile

mele.

$i nzuin(a

ctre

$i frmntarile

pe care mi le-

am permis nu puteau s treac far urmri. Cnd se ive$te 0

problem eu, de obicei, m rog $i ncerc sa ptrund n esenla ei.
Atunci cnd gsesc esen(a problemei intervine U$urarea. Acest
lucru acum nu exista. Eu continuu s m rog $i s n$ir toate
variantele posibile.

~tiu un singur lucru: dac dep$e$ti frica,

lipsa de ncredere n tine $i pstrezi nzuin(a ctre Dumnezeu,

se poate rezolva orice problem.
ultima

suflare.

nainte

Trebuie s te lup(i pn la

eu consideram

c moartea

aspira(ia. Dar cnd n 1991 am fost condamnat

opre$te

la moarte din

:;:-!f.'
87

cauza cancerului, eu am continuat sa lupt deja nu pentru corpul

meu ci pentru sufletul meu. Deci, Tara iubire ~i aspiralie catre
Dumnezeu nu se poate salva sufletul. $i atunci eu, pentru prima
data, am vzut din proprie experienla ct de impetuos se
nsanato~e~te corpul prin purificarea sufletului. Ce se ntmpla
acum cu sufletul meu daca se descompune corpul vaznd cu
ochii? Deocamdata, este adeviirat, acesta este nivelul energetic
subtil, la corp ajunge mai trziu. n principiu sursa e cunoscuta.
Riidacinile fericirii umane provoaca 0 explozie a agresiunii,
impulsiva ~i foarte putemica. Viata, sexualitatea, dorinlele,
dragostea umana, viitorul - cnd explodeaza toate acestea, apar
problemele. Jar eu, din pacate, nu pot face nimic. Acum eu
nteleg ce simt pacienlii. Viziunea mea nu-mi ofera acum
nimic. Stresul da energie. Aceasta energie se poate ndrepta
spre frica ~i depresie adica spre autodistrugere, dar se poate
continua pastrarea iubirii ~i calcula variantele. Fraza
lupta
pna la ultima suflare" cred ca nu este corecta. Ultima"asuflare
nu exista. De luptat trebuie luptat n permanenla. Chiar daca au
mai ramas de trait numai cteva secunde. Trebuie sa continuam
sa ne gndim la suflet ~i sa continuam nazuinla catre
Dumnezeu.
nca 0 data n memorie mi apare 0 situatie. Noi calatorim
spre vila. Drumul este ngust ~i asfaltat. n fata noastra este un
camion. Eu doresc sa-I depa~esc accelernd pna la 120-130
kilometri pe ora. Prietenul care sta lnga mine n dreapta striga:
,,El face stnga". Semnalizatorul de direqie al camionului, nu
~tiu din ce cauzii, nu se afla jos ci sus, ~i eu n-am observat ca

88

semnalizase stnga. Era imposibil sa ma urc pe bordura ntruct

n stnga era 0 panta ~i copaci. Pna la camion a ramas 0
distanla mica. Am apasat putemic pe frna. Ma~ina a ncetinit.
Rolile au nlepenit iar noi, ca pe 0 sanie, am zburat spre
camion. n asemenea situalii, de obicei, omul ntepene~te ~i
nceteaza sa mai reaclioneze n vreun fel. Mi-au ramas cteva
secunde. Am luat piciorul de pe frna, am apasat pe acceleralie,
am ntors volanul spre dreapta. Rotile au nceput sa se nvrta
~i simlind contactul cu drumul, ma~ina se putea conduce din
nou. Ca ntr-un film cu ncetinitorul, am vazut n partea de jos
0 furgoneta care venea catre noi. ntr-o fracliune de secunda la
zece centimetri n stnga ma~inii a zburat 0 masa ntunecat.
Din fericire, ma~ina nu s-a rasturnat iar noi am plecat mai
departe. Acum eu ma comport fala de camioanele ruse~ti cu 0
deosebita atentie. n Rusia trebuie sa te gnde~ti nu numai la
tine dar ~i la cei care circula n jurul tau, ghicind din timp ~i
calculnd aCliunile lor, ntruct acestea pot fi imprevizibile.
n cercetarile mele nu se poate avansa !ara a line cont de 0
multitudine de variante ~i Tara a prelucra n permanent
versiunile. Cu ct depinzi mai pulin de situalie, cu att mai
multe ipoteze pOli sa creezi. Ca sa controlezi procesul trebuie
sa ie~i dincolo de granilele acestuia. Am observat ca pentru 0
noua rezolvare am nevoie, printre altele, de 0 situalie de
moarte. Eu puteam sa mor ntr-un accident de ma~ina sau
puteau sa ma omoare atunci cnd eu patinam ~i nu puteam sa
ies la un nivel nou. Ce se petrece acum cu mine? Platesc pentru
vechile pacate sau pentru ie~irea spre un nivel nou? n general,
.::;~'

89

dacajudecam drept, vechile pacate ne ajuta sa ie~im la un nivel

nou. Pentru a pa~i n ziua de mine este imposibil sa traie~ti cu
ziua de azi. E posibil ca acesta sa fie pur ~i simplu un semn ca e
timpul sa nchei cu cercetarile? Eu sunt gata sa fac acest lucru
n orice secunda, - responsabilitatea este deosebit de mare.
Mi se spune periodic: ,,De ce scrieti ca este sistemul
dumneavoastra? Gre~elile le opriti pentru dumneavoastra, iar
sistemul I cedati lui Dumnezeu" daca a~ ~ti suta la sutii unde
este adevarul ~i unde este gre~eala, a~a a~ proceda. Eu cercetez,
mparta~esc experienta, patrund n ceva, de aceea iau asupra
mea responsabilitatea. n general, nu-i corect sa te ascunzi,
tocmai de aceea nu mi-am luat un pseudonim cnd am seris
prima carte.
lar simt dl!rerea n partea de jos a stomacului. lese dispretul,
critica oamenilor din cauza fricii de viitor. Din nou mi se
nvrte capu!. Ar trebui sa 0 consider ca pe 0 aluzie fina ca
trebuie Sa termin ~i sa ma ocup de alte lucruri! nainte, n
situatii critice, am avut posibilitatea de a primi informatia sub
forma de tex!. n general, 0 asemenea informatie venea cnd
comportamentul ~i conceptia rn-au privat de posibilitatea de a
supravietui. Se pare ca ultimul text a fost cam a~a. Timp de
cteva luni rn-am luptat cu 0 problema ~i nu am putut nicicum
Sa 0 rezolv. Am ncercat sa iau 0 informatie sub forma de text
~i am primit un raspuns: "gndqte singur". De obicei,
informatia sub forma de text este oferita de destinul unui aIt om
sau al meu. Dar n ultimul timp aceasta a fost din ce n ce mai
mult 0 dezinformare ~i printre altele, ara explicatii. nseamna

90

fie ca eu ma prabu~esc, fie ca e mai bine sa uit de informatiile

sub forma de tex!. Pe mine ma surprinde faptul ca apar diferite
programe. nseamna ca acesta nu este legat de evenimente
concrete. Ce sa fac, cum sa ma rog? Continuu sa ma ocup de
treburile curente, dar con~tiinta ca ntotdeauna calculeaza
variantele. n realitate ~i chiar n vis, acest proces are loc n
permanenta. Dar noaptea trebuie cautate stari similare. Daca eu
adun cteva asemenea momente, ele pot fi comparate ~i reiese
ceva. Astfel, mi aduc aminte: cu 0 luna n urma, nainte de 0
prelegere n Piter (Sankt Peterburg), rn-a sunat un prieten. El a
avut 0 stare complicata.
- ~tii ceva? Sunt gata sa ma prabu~esc, - a spus el. - Ma
rog dar nu ajuta la nimic. Pur ~i simplu ma sting. Se pare ca de
data aceasta e real. Doamne, ct de u~or este sa dai sfaturi
altuia cnd lui i este rau ~i tie (i-e bine!

- Starea ta nu este legata de 0 anumita situatie, - i explic

eu lui. - Tu ai peste cincizeci de ani ~i ai un copil mie. ~tii de
ce la parintii batrni pot exista copii bolnavi? Savantii explica
acest lucru prin acumularea gre~elilor n gene. De fapt, se
acumuleaza nu gre~elile, ci supararile. La omul credincios ~i
bun la suflet se va acumula iubire ~i nazuinta spre Dumnezeu.
Urma~ii lui vor fi talentati. La omul suparacios, ranchiunos ~i
descurajat la aceea~i vrsta copiii ~i nepotii pot fi gray bolnavi.
Copiii sunt lupa parintilor. Astfel, iata, - anticipez eu riposta
lui, - tu nu e~ti suparacios, ranchiunos dar tu ai fost mereu
ata~at de relatiile de dragoste umana, de dorinte superioare.
Copilul tau e talenta!. Amploarea dorintelor sale este mare, dar
:.\".
91

tu i-ai transmis lui 0 mare dependen!a de aspectele umane

superioare. Cu cat este mai ampla fericirea noastra sentimen- ,

tala, cu atat mai ample trebuie sa fie ~i zdruncinarile. n medie '
tu pOli sa supor!i zdruncinari emotive cu 0 amploare a treizec;
de vie!i, iar pentru copilul tau zdruncinarile vor ajunge la
~aptezeci de vie!i. Cui i s-a dat mult, de la acela se ~i cere mult.
Acum tu prelucrezi problemele lui viitoare, posibilele situapi
traumatizante de netrecut.
- Ce am de tacut? - ma ntreaba prietenu!.
- ~tii ceva, va sosi timpul cand eu voi vedea, voi n(elege,
dar purin voi putea schimba. nainte a fost mai simplu: ai
pacatuit, te-ai spovedit ~i boala a trecut. Acum viid cum te trage
viitorul n jos. Vad zdrunciniiri ample ~i nu pot sa dau nici 0
re(eta. Pot sa 'pun numai sa continui sa te rogi pentru tine ~i
pentru copii. Sa te concentrezi mai mult asupra iubirii ~i
co~uniunii cu Dumnezeu. Pentru un anumit timp renun(ii la
tot. Inchide total frica, nencrederea n tine ~i depresia. ndeparteaza dependen!a de viitor ~i nlatura orice framantari.
I-am reJatat parabola biblica despre fetele nen!elepte care
nereu~ind sa umple cu ulei cande]ele lor au ntarziat la ntalnirea cu Mirele Ceresc. Hristos a indicat ca va sosi perioada
pentru care trebuie sa ne pregatim din timp. ~i iata ca cel ce s-a
pregatit n permanenla va suporta ncercarea. Vleiul din
candela nseamna iubirea din sufletul nostru. Pentru a strabate
ziua de maine, noi trebuie sa posedam 0 cantitate minima de
iubire ~i niizuin(ii con~tienta ciitre Dumnezeu. Pentru aceasta
este nevoie nunumai de 0 luna sau de un an.
92

Este 0 idee interesantii ntrucat la mine, n perioada Pa~telui,

aU loc stari similare. n principiu, ele au loc la fiecare, dar pur
~i simplu eu le simt mai accentuat. Iata un tablou curios:
emoliile lui Iisus Hristos ni se transmit noua ~i noi, cu to!ii,
ortodoqii, catolicii, musulmanii, iudeii ~i budi~tii, n
subcon~tientul nostru, traversam pregatirea pentru decaderea ~i
naruirea tuturor valorilor vielii. nsa, la 0 scara deosebit de
profunda. Daca din acest moment noi suntem orientali spre
iubire, gata sa renunlam la tot, atunci n fiecare an elaboram
mecanismul de salvare al sufietUlui ~i al corpului.
ncerc sa diagnostichez amploarea zdruncinarii ~i ma
minunez. 0 oscilalie de amploarea a zece-douazeci de viep.
Pentru mine, no!iunea de emolii de amploarea a trei sau zece
vieli constituie 0 scala care mi permite sa ma orientez n
cercetari. Eu spun la lec!ii:"Pentru a supravielui n urmatorii
ani, omul trebuie sa pastreze unitatea cu Dumnezeu prin
destabilizarea emo!iilor cu 0 amploare a 50 de vie(i". Se
ntampla ca informalia transmisa prin Noul Testament permite
pastrarea iubirii ntr-o masura mult mai mare n caz de
destabilizare cu 0 rezerva a iubirii la puterea a zecea, ntruct
noua amploare a viitorului se apropie din ce n ce mai mult,
zdruncinarea are loc tot mai intensiv. Deocamdata, aceasta are
loc la nivelul subcon~tientului. Mulli oameili nici macar nu
nleleg ~i nu simt ca n sufletul lor, se acumuleaza n
permanen!a emolii ale fricii, urii ~i supararii. E posibil oare ca
tocmai aceasta sa fie judecata suprema despre care alegoric a
vorbit Hristos? Pentru cel care niizuie~te ciitre iubire ~i catre
'''l,
'.-1<'

93

il
1

Dumnezeu ncercarea viitoare va trece pe neobservate, iar cel

caruia i este frica, nraindu-se ~i regretnd, nchide pentru el
aceasta posibilitate.
Nu demult, discutnd cu 0 pacienta, i-am spus glumind:
- Va aminti(i parabola despre judecata suprema? lata, noi
ne aflam cu to(ii n coridor.
- ~ti(i ceva, - a raspuns ea. - Mi se pare Ca eu deja sunt ID
sala de judecata.
mi aduc aminte cum i-am sfatuit pe pacien(i;" n vial
apare 0 situa(ie cnd ni se deschide subcon~tientul ~i fiecare
fraza a noastra, fiecare aC(iune a noastra devin de 0 mie de ori
mai importante". Batrnele vrajitoare din Karelia mi-au spus Ca
n cele douazeci ~i patru de ore exista doua minute cnd orice
cuvnt exprimat se ndepline~te, de aceea este mai bine sa-Ii (ii
gura atunci cnd vrei sa dore~ti raul cui va. Astfel, daca la copiii
no~tri are loc explozia sentimentelor, acestea sunt tocmai acele
doua minute, dar ntinse n timp. Atunci cnd copilul are 13-15
ani sau cnd se ndragoste~te pentru prima data la 16-18 ani,
cnd copiii se casatoresc apoi trec prin perioada de sarcina ~i
apare pe lume un copil, n acel moment sunt solicita(i imens.
Pentru accentuarea concentrarii asupra iubirii se zdruncina
esenta umana pna la cele mai profunde niveluri. Copiii se
conecteaza n mod intuitiv la parin(i. Daca piirintele n acest
moment nu se ab(ine, este n stare de frica ~i agresiune, el, rara
voia lui, dauneaza copiilor ~i nepo(ilor sai. lar distrugerea
planurilor lor subtile se ntoarce apoi la piirinte prin boala ~i
moarte.

94

Acum noi intram n perioada cnd subcon~tientul

deschide,

cnd gandurile

noastre,

sentimentele

nostru se

~i aC(iunile

devin mai importante de zeci de ori. Dar chiar aceasta perioada

ncordata

are cul mile sale asupra

carora

se concentreaza

trecutul, prezentul ~i viitorul. ~ 0 asemenea sfera stralucitoare

a constituie saptamna Patimilor nainte de Pa~ti. Stralucitoare
nu nu mai pentru ca are loc cel mai intensiv salt n planurile
subtile, dar ~i pentru ca se confera mecanismul de supravie(uire
n aceasta perioada.
ctre Dumnezeu

Mecanismul

de salvare,

care n permanen(a

adica nazuin(a

nu depinde

de nimic,

expusa detaliat cu 2000 de ani n urma.

Azi este 23 aprilie 2003. Au mai ramas cteva zile pna la

Pa~ti. n ultimele cteva zile a fast a vreme minunata. Ma uit
pe fereastra la ramurile copacilor ce se leagana. Este
primavara. Este mai u~or sa percep iubirea n aceasta perioada.
Diminea(a am auzit prin fereastra deschisa trilui pasarilor.
Trebuie sa pas tram acest sentiment de iubire ct se poate de
mult ~i sa ndepartam tot ceea ce I mpiedica.
n univers nu exista, nu a fost ~i nici nu va fi niciodata
motiv pentru renun(area la iubire daca nu-I Yom inventa
singuri.

a vecina mi-a povestit 0 istorioara interesanta. De

nenumarate ori, la ea in spalatorie au incercat sa creasca
flori, dar din cauza ca atmosfera nu este cea mai buna,
pretutindeni particule de detergenti depuse etc., florile nu
,!_~:4t'
95

Il
1
Il

!:
au supravietuit. Odata ea a adunat floriie aproape
ofilite, aruncate in groapa de gunoi de clitre iocuitorii
casei. Le-a ingrijit cu dragoste in spaiatorie
~i Spre
marea uimire a iucriitoriior, pianteie au inflorit
in

aceasta atmosjera. De ce floriie scoase din "gunoi" au

trait mai muit deciit in conditii domestice?

'

'<
'

Voi descrie la nceput cteva situatii. Eu rn-am uitat pe

postul ,,Animal Planet". Acolo a fost prezentat 0 ciread de
bivoli dintre care unul era debil ~i pe care l-au atacat leii.
Cteva leoaice au nconjurat animalul, s-au aruncat asupra lui

Un ait exemplu. Savantii au Tacut un experiment dnd

ciorilor 0 srmulita ndoita. Adic un mijloc de munc pe care
acestea I-au folosit pentru obtinerea hranei. Uneia dintre eiori iau dat 0 srmulit dreapta. Pasarea s-a ndeprtat de ea, s-a
gndit apoi a ndoit srma ~i a nceput sa dobndeasca

~i l-au dobort. n mod mecanic eu am diagnosticat parametrii

lui: programul de autodistrugere
dep~~te de cel putin ~apte
ori pe cel al mrtii. Capacitatea de a accepta situatia traumati.

mncarea cu ea. Aceasta n-a nsemnat doar folosirea ei ~i

crearea instrumentului muncii ceea ce constituie unul din
principalele particularitati ale intelectului. Ce trebuie avut ca sa
apara instrumentul muncii? Trebuie avut 0 gndire abstracta.

zant era pe:minus. Nivelul mndriei de ~apte-opt ori mai mare

dect cel critic. Se pare c atunei cnd ie~i n planurile subtile
nu are important pe eine diagnostichezi, un om, un animal sau
0 plant. Ce nseamn dorinta? Aceasta este un impuls energetic care conecteaz cauza cu efectul. Aceasta este 0 eliminare
de energie ~i 0 ngustare a timpului. Ba este programul n care
este codificat mersul evenimentelor. Fiecare fiint vie se
dezvolt dup un anumit program, adic are dorinte ~i forme
ineipiente de con~tiint. ntruct ~i natura moart are un eiclu
de dezvoltare n timp cu un coefieient determinat, noi putem s
judecm ~i natura moart. Programul de dezvo]tare al universului este codificat n sentimentul iubirii. Dac Propriul program,
care se afl ntotdeauna n conflict cu programul prineipal al

universului trece peste linia ro~ie, are loc distrugerea

structurilor de suprafat de dragul salvarii celor profunde. De
indat ce agresiunea subcon~tienta fat de sentimentul de iubire
la bivol a depa~it linia ro~ie, el a nceput treptat sa caute
situatia n care putea s moar. Daca el nu ar fi fost sf~iat de
lei, atunei ar fi putut s-~i rupa piciorul, s se mbolnveasc
etc. Animalul de prada simte ntotdeauna jertfa care este
hrzit s moara.

A face abstractie de prezent ~i sa prive~ti n viitor adic sa-ti

nchipui cum va lucra n viitor obiectul creat. Daca noi yom
cerceta lucrurile atunei Yom vedea c toate fiintele vii pot

'!

modela viitorul.
n acela~i program televizat eu am vzut cum n America de
Sud pe~tii din apele fluviale sar din apa ~i depun icrele pe
frunze de plante pentru a nu fi nghitite de alti pe~ti. Acest
fenomen demonstreaza de asemenea gndirea abstract. Cnd
pe aripile fluturilor apar desene colorate care amintesc 0 privire
fix care sperie psarile, aceasta de asemenea constituie

96
.:,:\ff

97

modelarea situatiei viitoare. Numai ca la insecte un asemenea

proces dureaza sute de mii de ani, iar la pe~ti ~i animale are loc :
mult mai repede. Cu ct este mai mare orizontul trecutului,
prezentului ~i viitorului, cu att mai mu!! observam dezvoltarea
gndirii.
De curnd 0 femeie mi-a povestit urmatoarele: cnd a murit
soacra ei, s-a mbolnavit gray pisoiul, i-au cedat rinichii.
Stapnii au reu~it sa-I puna pe picioare.
- ~titi dumneavoastra, cnd noi ne rugam, pisoiul se
apropie de noi ~i ne linge mna, mai cu seama so(ului. Da, de
fapt, cnd noi punem caseta cu expunerea dumneavoastra,
pisoiul vine la noi, se culca lnga noi ~i se uita la caseta
mpreuna cu noi.

Faptul ca va linge pe mna nseamna pur ~i simplu

multumire. Cnd a murit soacra, sotului dumneavoastra au
nceput sa-i apara probleme serioase ntruct s-a terminat
asigurarea, - am explicat eu. - Pisoiul a luat asupra sa problemele, de aceea i-au cedat rinichii. Cnd vii ruga(i, i face bine
iar el vii mul(ume~te pentru asta. Cu ct este mai serioasa
informatia, cu ct este mai densii, cu att ea piitrunde la un
nivel mai profund. Acolo nu exista cuvinte, nu exista
diferentierea verbalii. Iatii de ce orict de ciudat ar parea,
pisoiul prime~te acea informa(ie care are loc n timpul
expuneflI ~iaceasta i ajuta precum unui omo
Ne ntoarcem la plante. n planurile subtile noi suntem uniti
- omul, animalul ~i plantele. Mai mult dect att, tot ceea c~
intrii n contact cu omul accelereazii dezvoltarea sa ~i se umple

98

de emotii umane. Chiar ~i obiectele naturii moarte ncep brusc

sa manifeste 0 sensibilitate activa. Oridit ni s-ar parea de
straniu, are loc un proces de educatie. Planta care este aruncata
la gunoi recunoa~te ca ea va pieri. Viata ei se destrama. n
momentul destramarii planului fizic are loc activarea planurilor
subtile, se poate spune ca se purifica sufletul florii. Ea a fost
aruncata la gunoi pentru ca mai degraba ea s-a dezvoltat rau.
Planta a avut un stapn ale carui probleme ea le-a luat asupra
sa. n spalatorie, de~i acolo nu exista un destin favorabil, planta
nu avea un stapan anume. Deci, energetica buna este deseori
mai importanta dect un mediu bun. n plus, floarea simte
intuitiv: se ofile~te ~i este aruncata. ~i oridit ar parea de ciudat,
floarea reac(ioneaza. Mul(i au observat ca la un stapan plantele
se simt minunat iar la altul se ofilesc. Cine este prea gelos spre
exemplu ~i este ata~at de viata, la acesta n locuin(a se simt
bine liane]e. amui care are 0 mndrie crescuta este mai bine sa
!ina cactu~i. Ei, cu energetica loI', diminueaza concentrarea
asupra destinului favorabi!. Orice fiin!ii vie traie~te ntr-un
mediu fizic ~i spiritual adica ntr-un mediu informa(ionalenergetic. Pentru adaptare ~i dezvoltare sunt importante
ambele: la un interval scurt, mai important este mediul fizic, la
un interval mai mare mai important este timpul ~i spiritu!.
Cnd are loc nrauta!irea mediului fizic, pentru a supravietui
.' fiinta
. vie activeaza mediul spiritual, adica structura sa de
camp. Cu cat este mai rau mediul fizic, cu att mai purin
trebuie sa depinzi de el pentru a supravie!ui. Are loc trecerea
punctului de sprijin de la structurile fizice la cele spirituale ~i
...,.
'"':.
99

conectarea la programul
universal al UniversUlui,
sentimentul iubirii pentru a primi energia necesara. Energia se
poate ob!ine n detrimentul reacliilor chimice ~i se poate obline
din vid nemijlocit. Daca se slabe~te un canal, are loc activarea
celuilaJt canal. Plan urile subtife nseamna viitorul nostru.
Activarea acestora mare~te rezerva viitorului, adica vitalitatea
urma~ilor. Daca omul va fi permanent
supraalimentat, i se vor
ndeplini toate dorin(ele, la el va avea loc degradarea planurilor
subtile ~i el nu va na~te copii sanato~i. Daca noi exarninam
societatea occidentala care a nvatat sa nu se limiteze, atunci
vedem sterilitate ~isemne de degradare.
Nu demult rn-am uitat la 0 emisiune despre China. Un ~ofer
lucreaza 12 ore transportand pasagerii, iar partenerul de munca,
n acest timp doarme n portbag.y, Asta se ntampla luni ntregi,
Imensa capllcitate de munca a chinezilor este determinata de
condi!iile extrem de grele de vial ~i de suprapopulare. Cu cat
lucreaza mai mult omul, cu atat mai pulin depinde de mediul
fizic. n ceea ce prive~te munca, eu am n vedere nu atat
consumul fizic, cat cel al energiei nervoase. De aceea, cea mai
buna condi!ie de dezvoltare are loc atunci cand confortul fizic
se schimb cu nfranarea
~i condi!ii exterioare dure. Atunci se
dezvolta nu numai structurile fizice, dar ~i cele spirituale.

Pllteti sa descrieti ce incalcare Cilce boalit este legatit?

Eu am vrut ntotdeauna sa fac acest lucru dar ceva rn-a
.
opnt me reu , Acum nteleg despre ce este vorba. Daca
~e:unem
pe ra' ftu1ele, ce pacat con d uce 1a ce boala , atunci rehgla mcepe
.,
sa dlspara
'
'-m t p reuna cu IUb.rea, Omul este ntotdeauna
..
predispus som
a bl a un avantaJ atuncl c nd 1 se adreseaza lui
.
Dumneze u dar n acest caz, tre b me sa'existe 0 anumit limita.
. - d noi facem un scop m,
d' Divin atunci acesta se
Atuncl ca,n
,
,
transforma cu IImpu 1n uman. nsa cand noi facem un scop dm
,
uman, acesta cu, timpul se tranSlorma'n
malefic ~i se
'

destrama"
' 0 mul poate sa judece astfel: "De ce sa ma rog daca
eu sunt sanatos.? C-and ma mbolnavesc 0 sa aflu cu ce pacat
este legata boala, atunc.'0 sa ma rog cat trebuie ~i 0 sa ma
nsanato~esc", $tllnta
nu trebuie sa supuna re 1Igla.
"
"
Pur ~i
. X
simplu trebme m pe rmanenl nhUlt Cat re Dumnezeu ~i dUre
.
iubire ~i trebuie depa~lta -m perrna nenl dependenta de fericiri
.
lume~tl. Aceasta este principala parte componen ta a ceea ce

. -

,
,acest
lucru
confera
numim fericire adevarata.
ln. ~rspec t'va
1:
supravieluire, sanatate ~i fenctre de once gen - spirituala,
sufleteasca~imateriala,
.
R ugaclU
" 1oc de unire cu Dumnezeu ~J de
"
nea este un mlJ

Daca vorbim despre omenire n totalitatea sa, atunci tocmai

oamenii, renunlnd de buna voie la mediul fizic confortabil, au
devenit siha~tri, filozofi, sfin!i, completand
rezervele
strategice
ale omenirii, tar de care nu poate exista
supravietuire

"Joc de solutionapercepere a iubirii . Daca 0 transformam -m mlJ

n mi~care, dar

ulterioara.

de suprafa!a se -md ep arteaza iar de cele subtile ~I pd:o~:::::

::Ii:~::Z: c~r:~l::~~~:::~i:a:en:~ ~::~en~

100
.:.~,"~.

101

ntare~te. De aceea, nu merita sa legam prea strans sufletul de

corp. Mul(i judeca astfel:
"M-am rugat iar boala nu a trecul.
Atunci pentru ce mai am nevoie de credin( n Dumnezeu?"
Daca te adresezi iubirii ~i lui Dumnezeu, aceasta ntotdeauna
vindeca dar, n primul rand, sanatatea noastra strategica,
viitorul nostru. Cateodata aceasta adresare ajunge impetuos n
prezent ~i atunci are loc un miracol: cele mai grave boli se
vindeca repede. Dar acest lucru are loc nu cu fiecare ~i nu
ntotdeauna. De aceea este mai bine de folosit medicamente,
n(elegand ca ele nu duc la nsnato~ire adevarata, dar u~ureaza
situalia. Este adevarat, ca n ultimul timp, n legatura cu
accelerarea impetuoasa a tuturor proceselor,
au
un efect din ce n ce mai mic, iar schimbarea medicamentele
spirituala este din
ce n ce mai, mare. Doresc sa subliniez nca 0 data: bolile sunt
cu miiJe iar cauza este una singura: insuficienta iubire de
Dumnezeu. De ndata ce ncetam sa nazuim catre Divin, noi ne
cufundam n uman ~i ncepem sa depindem de acesta, adica de
viala, desfatare sexuala,
respiralie, mancare, dorinle ~i
con~tiin(. Cu cat depindem mai mult de acestea, cu cat este
mai mare agresiunea pe care 0 simlim fala de Dumnezeu ~i de
iubire, cu atat mai grea este mbolnavirea. Un om a iertat-o pe
femeia iubita care I-a parasit, dar a regretat acest lucru. AI
doilea om nu a put ut sa ierte, a linut mult timp supararea. AI
treilea nu numai ca a ramas cu supararile, dar a continuat n
permanen( sa fie gelos. AI patrulea a fost cuprins de ura. AI
cincilea a fost cuprins de ura ~i a njurat n permanenla. AI
~aselea nu a vrut sa mai traiasca. AI ~apteJea a ncercat sa se
102

.
sJOucida . Fiecare din ei va avea propria boala. Daca emo(iile
.
.
agresive se transmit la urma~l, mal dep arte de cea de-a trem
.
..
.
generalie, atuncl poate fi1 vorba de mbolnavm de nelecUlI.
.
.
Toate aceste boli se lecuiesc ntr-un smgur ~od. sa accep (i
.. .
pler derea umanului ~i sa vezi n aceasta vomta Dlvma,
sa
. ..
...
pstrezI D Ivmu1 -10 momentul dlstrugern, sa- ntele
. g i ca nu
.
.
w
.
exista vmovatl, ca- faara boala nu exista dezvoltare, sa percepl

aceasta cu ntreaga fiin(a, adica sa vindeci sufletul.

. -'
ul va aJunge sufletu 1.
Mai devreme sau mal tarzlU,corp
N uemu
d
It m -a m uitat
om ln v,,a- rsta a l'ost total
el a Jacut cunotinta cu
biirbat normal. Gare atat

la 0 emisiune de televiziune: un
.
impotent. Au trecut catwa. am,
.
.
0 Jemeie tanara
"" t a d emt un
ev.?
de mult depinde de Jemete.

..

. d Sa- vedem de ce femeia are

Haide(i sa examinam pe ran.
.
.
.
..
- un
energellca mal putermca- dect brbatul? Probabll eXIsta

singur raspuns: COplll.F emeia trebuie sa nasca.- Conceperea,

.um
...

formarea fatului ~i na~terea, toate acestea neceslta u~ cons

i antic de energie. De aceeaeste pe dep lin eVldent ca natura a

~n:estratfemeia cu 0 structuraexterioara firava, cu d~penden:- etc.. d~r ei i-a dat rezerve Imense e
social a ~ifizica de barbat
energie n planurile subtile. Pana- -m secolul al XVIII-lea,
.
.
.
- d
biserica le-a mterzls femeilor sa primeasca educa(le. Can
. .
femeia ncepe sa ndeplineasca funclii ale barbatului, atun~1 I~I
Poate pierde rezervele sale principale. Destul de d~s ;nv~s c
.
tabloul cnd se mbolnavesc seno s copiii daca ,emel le

,:,~~;~,
103

consuma multa forta pentru nvatamntul superiar pentru

disertatie, pentru conducere etc. Astfel, de Ia"natura, femeia are
0 energetica suficient de puternica. Gndul, cufundarea n
subcon~tient devin ac(iune. Cu ct femeia este mai corect
educata, cu att mai sanato~i ~i mai fericiti sunt solul ~i copiii
ei. Dumneavoastra probabil ca ali auzit de metodele destul de
raspndite de ntinerire. Un om n vrsta a dormit cu fete tinere
~i a ntinerit vizibil prin aceasta. Aiei avem de-a face cu 0 mica
nuanlii, data de orientarea interioara a energeticii femeii.
lmaginali-va urmatoarea situalie: 0 fata tnara se ndragoste~te de un barbat n vrsta. El i spune: ,.Eu nU-Ii las nimic
dupa moarte. Noua ne este bine acum ~i Yom trai cu acest
moment". n subcontientul ei iese programul:
Cu ct va !rai
mai mult el, eu att mai bine se va simli ~i cu att
" mai bine mi
va fi mie". lar barbatul devine sanatos, ncepe sa ntinereasca
viiznd cu ochii. AI doilea Spune: ,.Eu te iubesc cu disperare ~i
tat ceea ce am li las lie dupa moarte prin testament". n
subcon~tientul fetei se transmite un program:
va trai
mai mult cu att mai multe ~anse exista ca "Cu
el sactschimbe
testamentul ~i eu sa pierd totul". Este greu ca acest barbat sa
conteze pe 0 vialii lunga. Nu demult un englez a Tacut
urmiitorul anunl: ,.Doresc sa mor n pat cu 0 femeie frumoasa
care sa mi se diiruiasca plina de pasiune. Ea va primi 0 sumii
frumu~ica". El trebuia sa publice n ziare fotografia sa. Ar fi
primit atta energie de la femei nct el ar fi dus-o nca vreo
douiizeci-treizeci de ani. Este adeviirat ca pentru aceasta trebuia
sa se limiteze numai la un singur anunl.

104

La multe popoare din lume, iar n lndia pna n zilele

naastre a existat un obicei crunt: daca moare solul, sOlia este
trimisa la moarte dupa el. n consecinlii, femeia era extrem de
cointeresata ca sotul sa-~i continue viata. lar atunci cnd
tradilia se menline timp de mii de ani, atunci aceasta deja intra
n gene. Energetica femeii lucreaza nu pentru distrugere ci
pentru ntarirea barbatului indiferent cum ar fi el. Apropo,
patru femei la un singur musulman dau un efect complicat.
Cnd omul are cteva neveste, fiecare dintre ele se straduie~te
sa fie mai atractiva dect cealalta ~i i transmite intuitiv
energie, concentrndu-se asupra dragostei. Transmiterea
permanenta de energie dezvolta femeia ~i 0 face mai apta
pentru a na~te copii, iar biirbatul rezolva acele sarcini pe care
nu le-ar fi putut rezolva singur. Evident ca pentru aceasta a
existat obiceiul de a avea haremuri mari. Visnd la ntlnirea
cu stapnul, femeile au ntarit energetica lor, ntarindu-se n
consecinlii energetica i bunastarea statului n ntregime.
Daca barbatul cheltuie aceasta energie mai mult pe el,
devenind vampir, pot apare probleme a~a cum s-a ntmplat cu
un conducator din Orient pe care I-au sf~iat sotiile. Orict de
con~tient ar fi omul, n el rezida ntotdeauna principiul
animalic. Daca nainte femeia depindea de barbat, atunci n
launtrul ei ea a fost cainteresatii de sanatatea, supravietuirea
lui, motiv pentru care se nfrnau n permanenlii pretentiile,
pastrnd iubirea prin njosirea umanului. Daruind dragostea
, femeia a daruit-o ~i copiilor. Ura fala de sot conecteau
sotului
.
programul de distrugere a propriilor copii. Daca femeia nu are
:::~.
105

un motiv pentru nfrnarea agresiunii ~i a preten(iilor, ea se

dezva(a sa daruiasca dragostea so(ului. Ea nceteaza sa le-o
transmita ~i copiilor iar mai departe urmeaza degradarea.
n (arile europene viala ~i continuarea acesteia au devenit 0
valoare absoluta. Legea apara cu stra~nicie n primul rnd
femeia ~i copilul ei. n Rusia toata lumea n(elege no(iunea de
"casatorie fictiva". n Elve(ia este mai mult raspndita expresia
"divor( fictiv". Femeia divor(ata 0 duce mai bine din punct de
vedere financiar dect cea casatorita. Barbatul nu numai Ca
devine pur ~i simplu inutil, dar chiar deranjeaza. Oare unui
asemenea barbat femeia i va darui dragostea ~i se va ab(ine de
la preten(ii? Pentru aceasta este nevoie de un nivel nalt de
autoeduca(ie, care pur ~i simplu nu exista n lume. De aceea,
Europa se' degradeaza ~i popula(ia se completeaza din
musulmani cu mul(i copii. Eu nu chem la distrugerea femeii.
Eu ncerc pur ~i simplu sa ma descurc cu ceea ce se petrece.
Femeile ~i barba(ii devin egali n drepturi. Dar cand femeia
ncepe sa se ocupe de bodybuilding, afaceri, ob(ine 0
~colarizare superioara, nu mai depune efort sa se autoeduce
ceea ce i trebuie mult mai mult dect barbatului ~i atunci
pierde energia dedicata apari(iei copiilor.
Nu demult la consulta(ie, un om rn-a provocat la 0
asemenea tema curioasa:

- Cu douazeci de ani n urma, cand pentru prima data am

ajuns la Berlin, n-am ntlnit acolo nici un homosexual. Acest
cuvnt constituia 0 jignire. Acum numarul homosexualilor

106

cre~te impetuos, iar slujbele barba(ilor sunt ocupate de femei.

De ce este legat acest lucru?

aic

Ci

Se pot presupune urmatoarele,

femeia

este concentrata

- am raspuns

mai puternic

eu. - Biolo-

asupra

vie(ii ~i

'

dorin(elor. Acest lucru este necesar pentru a na~te copii. Cnd

conducatorul este barbat atunci viala ~i dorin(ele devin
secundare ~i societatea se dezvolta normal. Cnd femeia
conduce totul atunci la ntreaga societate cre~te subcon~tient
concentrarea asupra vie(ii ~i dorin(elor. Toate femeile dintr-o
asemenea societate, Tara sa vrea, ntaresc concentrarea lor
asupra sexualita(ii, dorin(elor ~i sentimentelor. Aceasta duce nu
numai la sterilitate ~i apari(ia pe lume a copiilor bolnavi, dar
devierea brusca spre sentimente formeaza nclinarea spre
homosexualitate la barba(i ~i la copii.

- ~ti(i ceva, - rn-a ntrerupt el pe mine, - n Japonia, cu

treizeci de ani n urma s-a introdus un experiment. Au fost
selec(ionate cele mai de~tepte femei, pline de voin(a ~i energie.
Nivelul de disciplina a fost mai nalt decat la barba(ii care se
ocupau de afaceri. Aceste femei au condus 0 firma puternica
dar dupa cateva luni totul s-a prabu~it.
- E totul n regula, - am explicat eu. - Pentru a conduce,
trebuie sa te deta~ezi de dorin(e. Din femei pot ie~i buni
conducatori daca ele launtric renun!ii la funqia de a da na~tere
copiilor. Asta nseamna, fie sa fie sterila, fie sa fie n varsta.
Apropo, n ntreaga lume au aparut acum multe femei-conducator. Judecnd dupa toate, acesta este semnul de mbatrnire a
civiliza(iei noastre. ~ti!i ceva, eu am ncercat cumva sa
_:.:::~.
107

1
ii

diagnostichez modul n care se miqoreaza interactiunea

principiului masculin ~i feminin la0111.
La om acesta are lac n
felul urmator: pna la cincizeci
de ani exista prioritatea
principiului masculin, de la cincizeci
de ani pna la ~aptezeci
este perioada amestecata, dupa
~aptezecide ani este perioada
prioritalii principiului feminin, deci 0 mbtrnire activa ~i
degradarea organismului. La cei care traiesc mult, prioritatea
principiului masculin se extinde n til11p.El poate sa ajunga la 0
suta sau mai mulli ani. Cu ct dureaza mai mult, cu att mai
mult se extind n timp perioadele
de principii amestecate ~i
feminine. Informatia na~te energie.
Energia na~te materia.
Materia se destrama, transformndu-se
n principiu informational. Dupa aceasta schema se dezvolt orice praces n
univers. Astfel se dezvolta ~i orice
civilizatie. Sa luam Grecia
antiea. La nceput a avut lac 0 expansiune spirituala putemiea,
contacte cu India, cu filozofia
acesteia ~i cu imensa cultura
antiea. Apare religia ~i filozofia adica principiul masculin care
confera nflorirea culturii perioadei mixte. Cultura se
transforma n civilizatie. Apare
perioada feminina. Cultul
principiului feminin duce la decaderea
moralei, la homosexualitate, la degradarea civilizaliei
Greciei antice. n Pompei,
stratul putemic de cultura a nceput sa decada prin divinizarea
dorintei ~i vietii. Aiei chiar ~i obiectele de uz casnie au fost
transformate n erotica.
Uneori civilizatia piere ca stat.
Uneori att statul ct ~i
poporulluate mpreuna. Aceasta depinde probabil de masura n
care nchinarea n fata vielii ~i a dorintelor se duce n

profunzimea subcon~tlentu lui ~i atinge lumea nconjuratoare

.
, de iubire. 0
amplificnd tendmta de dezieere de Dumnezeu <i
.
asemenea ce 1u ra ca nceroasa, bmemte 1e s, universul 0 distruge.
.. .
.,
- ntruchiparea vietn ~I
1- de oblcel -m natura.
A~a se -mtamp
a
.
.
- .. ,<i a frumusetii a
contmuarea el, -mtruchiparea dezvolt am
.-

. .

n fata pnnclpl'ului feminm ne

devenit femela, dar -nchinarea
1
.
..
.
obliga sa Ultam DlVlnu1. Barbatul este pnnc ip iul informational
. Bar
. .' 1 energetlc
- batul este mai putemic
iar femeia pnnclplU
'.
.
.
.
strateglc ~I mai slab tactic. Femela cre,eaza iar barbatul
., .. . .
penmt'- sa
co nduce. Aceste doua Pnnclpn ~I 1nterac tiunea lor
.
..
1
. .
1 Pentru lUb1' re .
slmtlm pentru c e sunt creati oamenn, a d'ca

108

109

_:.~~~.

",1
Il'
i
1
l,
1
Il
1
,II
1
Il
1

CUGETARE

Acest capital eu a< . d .t

" 1 numesc
'J:fi art sa"consultatie" ,
A.
dar gandurtle mele au deviat i l-am numit altfel.
'
Dupa
Interesant,

Pa~ti, imensa

zdruncinare

S-a

opnt

d eodata.

cand 0 sa se repete d'

..
m nou.? C on~tllnla
continua
. mecarnc sa enumere variantele p os,.b!le. e ce oare totu~i n
D

.
acest an punficarea a luat 0 asemenea am
P1oare.? l poteza este
urmatoarea: acest lucru poate fi le g
.
.
at d e raz bO'u
1 dm Irak pe
.
care Amenca I-a '.mchetat victorioa"
',
.
sa. v 1ctona
extenoar
.
Judecand
dupa
toate,
s-a
transfonnat
ntr"
..'
<
o 'mangere
'
.
,
mtenoa-' ln pnmul
ra.
rand, ceea ce cer eu la toat
e e xpunen . 1e este: nu
.
condamnaI! SUA. Aceasta lara a Tacut cee
.
a ce tre bUla
.
tacut.
'"

care nu mai putea fi oprit. ntreaga America este cuprinsa de

frid ~i aceastii tendinta este foarte periculoasa. Rusia face pa~i
serio~i n ntelegerea a ceea ce se petrece n lume, multi
conduciitori de stat analizeaza bine situatia. ntregul popor
analizeaza, pentru toti e interesant ce se va ntmpla de fapt n
Jume. Unii lideri ai culturii, artei ~i politicieni justifica actiunile
Americii. Motivul e simplu: banii ~i avantajele. Reprezentantii
intelectualitiitii ruse, n special cei ai culturii ~i artei au fost
ntotdeauna ocupati cu cautarea sensului vietii. Acum ei sunt
ocupati cu goana dupa bani. Pentru ei nu iese a~a de rau.
nainte, n filme ~i pe scene suferea, cauta ~i se purifica
sufletuJ, iar acum se ncovoiazii corpul lund cele mai diferite
pozitii.
Astfel, America a nvins. Totul a piirut a fi logic, Saddam
Husein ntr-adevar este vampir ~itiran. El a nciilcat ntr-adevar
toate legile ~i normele internationale. De ce se revolt unele
tari? Curios cii tocmai cei care au trecut prin faza de socialism

'

Urncul mod de a ie~i din criz"

[
a a ost mtanrea
pozitiilor
'-'
.
.
'
extenore. Inca
putin ~i dolarul , -',
carma am mcetat s-i mai
~" mcredere, ' trecnd la euro
,
acordam
, P ut ea sa mceapa 0 cadere

~i fascism. Tocmai ei cunosc bine n primul rnd doctrina

principala a socialismului ~i fascismului: de dragul fericirii se
poate comite orice crima. Pentru unii aceasta nseamna crearea
de bunuri pentru toti orapsitii. Pentru altii nseamna crearea de
bunuri pentru un singur pOpOT.Deci constituie interesele unui
singur grup de oameni care se pune mai presus de iubire,
morala, viala altor oameni.
Sunt ntrebat deseori de ce ntreaga lume este literalmente
ticsitii de clanuri mafiote? De ce mafia nu poate fi strpitii? De
ce ea a paralizat mai multe state printre care ~i Rusia? n Orient

110

:,.~~~.

111

se spune: "nu exista oameni, exista idei". Comportament

Americii ne aminte~te puternic Uniunea Sovietica din ani.
1920. Schema este una ~i aceea~i: ideologia noastra este cea
mai buna de pe planeta. Noi trebuie sa 0 raspndim n ntreaga"
lume. Noi trebuie sa nabu~im ~i sa distrugem opozantii. Noi
salvam lumea de rau.
nainte un astfel de rau a l'ost Uniunea Sovietica. DupA.
aceea lumea islamului. Sentimentul de superioritate a unei
anumite idei sau a unui anumit popor asupra altora, mai
devreme sau mai trziu duce la tragedie. Este lipsit de sens sA
lupti cu legile dupa care este condus universu!. Legea supremil
a dezvoltArii 0 constituie legea unitatii ~i a luptei contrariilor.
Sa ncercam sa privim mai departe ca sa vedem ce sta la baza

iubire ntr-o dimensiune mai mare. Ciocnirea a douA dorinte

nseamna lupta contrariilor.
Existenta materiei, a timpului ~i a spatiului presupune ~i
conflict. Dac eu am un corp, atunci dorintele legate de acesta
niciodata nu coincid pe deplin cu dorintele ~i corpul altei
persoane. Conflictul nseamna 0 lupta permanentA ~injosirea a
doua dorinte contradictorii. La urma urmei, orice contlict
trebuie sa creasca pna la cele douA jumatati ale universului
care lupta una cu cealalta. n aceasta luptA nvinge iubirea,
adica ntoarcerea la Dumnezeu. Dezvoltarea are loc prin
amplificarea conflictelor. Dimensiunea dorintelor care
concureaza este din ce n ce mai mare. Dezvoltarea impulsului
iubirii este din ce n ce mai mare. Contradictia suprema a
universului rezida n structura timpului. Dorintele care merg
spre viitor concureaza cu dorintele care exista n prezent.

acestei legi. Noi provenim din iubire. Nazuim catre ea ~i ne

ntoarcem la iubire. Legea dezvoltarii universului este
acumularea Divinului n toate ~i ntoarcerea la Dumnezeu.
Iubirea este acel program suprem pe baza caruia se dezvolt
universu!. Din iubire se nasc dorintele. Ele se identifica ~i

Conflictul ntregului univers se poate vedea n relatiile dintre

brbat ~i femeie. Principiul masculin ~i feminin sunt legate de
structura timpului. Sentimentalismul feminin luptA cu

c~ncureaza cu iubirea. Dezvoltarea universului consta n faptul

ca donntele, dezvoltndu-se, se umplu tot mai mult cu iubire

rationamentul masculin, astfel atingnd Divinu!. Cnd una din

contradictii 0 nvinge pe cealalt sau ncearc s-o distruga, sA
frneaz sau se ncheie dezvoltarea. Toate civilizatiile care au
existat pe Pamnt s-au dezvoltat ~i au pierit tar sa cunoasca
legea principala a dezvoltarii. Energetica Pamntului este

a~emuindu-se cu aceasta, se contopesc cu ea ~i atunci timpul

dlspare. Cauza ~i efectul devin identice. Cielul de dezvoltare al
uni~ers~IUise desavr~e~te. Pentru ca dorinta sa nazuiasca spre
lublre ~I sa mareasca dimensiunea sa, ea trebuie sAnceteze sa
se dezvolte cielic ~i de aceea ea trebuie sa treaca periodic
print~-o perioada de destabilizare, distrugere ~i njosire. Dorinta
se d.struge, nazuie~te catre iubire, se autorestabile~te prin

J
!

112

mpartita n doi curenti ai timpului: oriental, principiul

masculin, adresarea catre viitor ~i occidental, principiul
feminin legat de prezent.

;..:~~.
~
.~

113

Pentru a intra n contact cu alte civilizatii, omenirea trebuie

sa devina un tot unitar, n caz contrar ea piere, Pentru a deveni
un tot unitar populatia planetei trebuie Sa se mparta n doua
lagare, adica n reprezentanti ai gndirii orientale ~i occidentale, Conllictele dintre state, mpletindu-se, trebuie sa se

.
gan d lnd u- ma c 0 s stau n nchisoare. Depresia a disprut ca
.
luat cu mna, A trebUit sa con tinuu"
~

Att statul dit ~I mdlvldul se s up ~n uneia ~i aceleia~i legi a

.
.
...
universulUl,Amenca JefUle~te alte tri pentru a se IZb-aVI' de

largeasca ~i sa cuprind ntreaga planet, ceea ce observm

deja n momentul de fat. Dac nainte, la ntrebarea cum s ne

't r olul celui de-al doilea

depresle,' C'an d socialismul s-a pra- b U~!,
.
pol I-a luat asupra sa islamul, unde este eVIdent prioritatea

raportm la cutare ~i cutare eveniment, eu am avut dou

princlplU1Ui
mascuhn
"
"

rspunsuri: - bine sau ru, acum ns, am 0 alt atitudine,

pentru

..

,.

asup,ra pnnclplUlUI' femmm. Acesta

un an~ml 't timp a egahzat energe l'Ica Pmntului,

Evenimentul are loc, eu i accept ~i ncerc s nteleg de ce a

avut loc, Nu demult, pe planeta existau doua blocuri antagoniste: sistemul socialist, condus de Uniunea Sovietic ~i
sistemul capitalist, condus de SUA. Socialismul S-a prabu~it.
Pentru un anumit timp a aparut 0 energetic unipolar a

Conform IOglcII, dup victoria asupra lumii islamice, principiul

Pmntului, Ce se ntmpl cu dorin(a daca aceasta nu se

nfrneaz? Ea se dezvolt impetuos, orientndu-se din ce n ce
mai putin spre iubire ~i dezvoltare. Cu ct este mai mare

occidental de gan d Ire cu Prioritatea principiului feminin,

material.
'" cu 0 m trebare'.. ':De ce.. principalele
0 cuno~tint rn-a Ulmlt
,...
rezerve de petrolul ale lumii se alla m malnl e '''rilor

concentrarea asupra dorintei ~i a vietii, cu att mai repede apar

frica ~i depresia. Pentru a egaliza aceasta stare, omul tinde spre
conllict ~iatunci programul de autodistrugere cade,
n Italia a fost arestat un jefuitor de bnci care avea la activ
28 de jafuri reu~ite, Cnd el a fost ntrebat de ce a jefuit tra
oprire, ntruct avea bani destui, el a ridicat din umeri:
"ntelegeti, aceasta este tratamentul meu. Cndva am avut 0
depresie putemica,
Vroiam sa-mi pun capt zilelor prin
sinucidere, dar am observat c atunci cnd apar neplcerile mi
este mai U~or s triesc. Am hotrt s jefuiesc 0 banc,

feml'nin american, pentru dezvoltarea sa pe ma! departe trebuie

'
1 pcate , aproape ca nu a ramas
sa ga seasc un nou oponent. D'n
.
.
pe Pmnt pnnclplUl
"
mascu rm, Toate (iirile orientale, Chma,
'e p neobservate,
au trecut 1a modelul
Indla" ~I Japont~,

- -

musu 1mane.?" Eu am ncercat s pun dlagnostlcu 1 ~i am dat

,
urmtorul raspuns.
,,Este 0 mare concentrare asupra
,
.
,"
spirituahttll, asupra de pendentei de pnnclplU 1 spm 't ual De
.
1u l' , Pentru a nivela
'
aici brutalitatea Izbucntrn"f un damenta lIsmu
1 " Acum
ata~amentul de spiritualitate se dau bunun"
mate:::n;rea
s
Ipoteza sa.
- schimbat ntructva. Pentru ca
.
supravJetulasca,
' ' - trebule sa-' eXiste mode lul de gndire blpolara..
de filozofie, s se
Pentru ca omul s poat medlta, sa se ocupe
, ,
,
,.
-1" el are ne voie de stabilltate ~i
con centreze asupra spmtua l Ita,lI,
"

"

'

'

'

ndestulare.

,
De aceea, Dumn ezeu i ajut pe cel care acum se

114
.:,.:\,:

115

pot afJa n opozi(ie n America, pe cei al caror principiu spirituai este mai important dect cel material. Cnd n Rusia a
nceput ceea ce noi n mod naiv consideram a fi democralie,
adica prioritatea deplina a banilor, nu ntmplator s-a nascut
probJema Ceceniei, care a opus unitatea, principiile ~i reJigia
sa.
Destinul Rusiei este curios prin faptul ca aici, n compara(ie
cu America, se formeaza modelul bipolar de gndire. Principiul
masculin traie~te n buna n(eJegere cu cel feminin. Rusia nu
poote supravie(ui tara idei care sa-i uneasca pe tO(i. lar n
acela~i timp, - tara 0 economie dezvoltata ~i principii
economice. Destramarea Uniunii Sovietice a absolvit Rusia de
responsabilitatea pentru opozi(ia fa(a de America. n Rusia a
nceput sa se formeze 0 gndire bipolara tara de care nu poate
sa supravie(uiasca nu numai ea, ci ~i ntreaga omenire. Cele
doua contradic(ii care ar fi putut sa distruga civilizalia n Rusia,
ntr-o perioada apropiata trebuie sa se uneasca ntr-o noua
calitate. Dar pna atunci lumea trebuie sa se convinga de faptul
ca un mode! curat occidentaJ nseamna sinucidere. America, n
momentul de fa(ii a ramas rara oponen(i. Lumea islamica tace.
Europa a urmat America ascuJtator. Tarile orientale mparta~esc modelul de gndire occidental. n sfr~it, America a nvins
ntreaga lume. Pentru a exista n mod normal, orice (ara trebuie
sa se asemuiasca ei ~i sa nu intre n confJict cu ea. Dar, deseori,
tocmai momentele de nal(are ~i sentimentul victoriei, adica
unipolaritatea, poarta n sine smburele nfrngerii.

116

A nvins principiul ferninin. n plan subtil are loc explozia

concentrarii asupra vielii ~i dorin(elor. Peste un timp trebuie sa
81b a loc izbucnirea programului de autodistrugere ~i amploarea
.
acestuia este mult mai mare dect nainte de cutremurul dm
Armenia. Eu nu ~tiu cum va reacliona Pamntulla un asemenea program de autodistrugere. Se va aru~ca. n aer sau va
ncerca sa scape de infec(ia care I distruge? lnamte, eu vedeam
ntregul Pamnt n plan subtil: s-a luminat clar una din zone~e
'

de nenorocire, adica acele (iiri unde traie~te popula(la

musulmana. Eu mi-am explicat acest lucru n felul urmator: n
cadrul islamului exista prioritatea imensa a principiului
masculin. Exista un program de njosire a femeii. Pamntul are
a energetica feminina. Energetica islamului este agresiva fa(ii
de Pamnt. lata de ce, n aceasta zona pot sa apara probleme.
Dupa razboiul din Irak situa(ia s-a schimbat. lmensele
deforma(ii au parasit teritoriile (iirilor islamice. Totul s-a
concentrat nsa ntr-o varianta mult mai rea pe teritoriul SUA.
Acum America, pentru a echilibra situa(ia, trebuie sa devina
bipolara.
Haideti sa examinam cum s-a petree ut acest lucru -m
Uniunea Sovietica. La nceput a ac(ionat prioritatea principiului
feminin, Poporului i s-a promis pamnt, bunastare materialli,
ntaptuirea tuturor dorin(elor. Nu a ie~it nirnic. Apoi a ven~~
perioada comunismului militar. lara~i n-a ie~it nimic. Oame~n
mureau cu milioanele. ldeea a nceput sa omoare oamenn. Dm
nou un zigzag spre stnga, ncepe noua politica econornica. 0
nfJorire impetuoasa a materialului ~i 0 nu mai pu(in
~-,~~~.
117

impetuoasa degradare a spiritualului. Principiul masculin trece

pe primul plan. El este din ce 11ce mai agresiv ~i din nou, ca 11

la putere Gorbaciov. ncep reformele ~i posibilitatea de

supravieluire economica a tarii. Sub presiunea perestroiciii

perioada comunismului militar, ncepe distrugerea unui

gigantic numar de oameni.
Dupa moartea lui Stalin, iese din nou n fala principiul
feminin, ncep reformele. Se dezvolta impetuos economia ~i
cultura. Aceasta perioada este unica n sensul ca s-a pastrat
ideologia ~i n acela~i timp a avut loc liberalizarea economiei.
Echilibrul principiilor feminin ~i masculin a dat un avnt
iubirii. Ceva asemanator putea fi observat la nceputul anilor
1920. Att atunci, ct ~i la nceputul anilor 1960, acest lucru s-a

ncepe sa se distrug ideologia, morala ~i cultura. Are loc un

recullegic spre dreapta - puciul din 1991. Daca puci~tii ar fi
propus cumva 0 oarecare idee noua, daca ar fi venit cu reforme

realizat printr-un avnt putemic al ~tiinlei ~i culturii. Apoi,

principiul feminin pragmatic a nceput ascensiunea. Hru~ciov a
pierdut func(ia, reforma se ncheie ~i ncepe stagnarea
brejneviana. Principiul masculin ia vnt ~i atinge culmea pana
la perioada apariliei lui Andropov. Ideea iar este gata sa
nabu~e corpuI. Oamenii sunt prin~i n cinematografe pentru a
explica de ce nu se afia la munca n timpul orelor de lucru.
Andropov nu moare ntmplator. Prioritatea absoluta a
principiului masculin devine periculoasa pentru ntreaga
planeta. Pemeia este ata~ata de dorin\ii, de via\ii, ea trebuie sa
supravieluiasca ~i sa adc pe lume copii. De aceea, principiul
masculin tnje~te dupa democralie. Biirbatul, pentru a percepe
spiritualitatea, trebuie sa-~i ia ramas bun de la via\ii ~i de la
dorinle. Daca femeia nu trebuie sa ri~te, pentru barbat riscul ~i
situalia mortala sunt necesare pentru dezvoltare. Mai departe
are loc activarea legica ~i prioritara a principiului feminin. Vine

118

ale concepliei socialiste, Rusia s-ar fi ndreptat spre dreapta.

Dar spiritul a degenerat. Ideologia socialista s-a epuizat, idei
noi nu au mai existaI. A avut loc un total ~i legic recul spre
stnga. Pentru ca democralia sa existe este insuficienta numai
prioritatea principiului feminin. Trebuie sa existe un nivel
cultural aproximativ egal al populaliei macar ~i pentru faptul ca
sa nu fie n~elali de delinatorii puterii.
Democralia presupune egalitatea tuturor n fata legii, un
acces larg la informatiile cu privire la ceea ce se ntmpla n
aparatul functionaresc, 0 opozitie fata de functionarul public ~i
posibilitatea schimbarii acestuia daca el nceteaza sa slujeasca
poporul ~i ncepe ca 0 celui a canceroasa sa lucreze numai
pentru sine etc. Ceea ce cu totii au considerat a fi democratie sa dovedit a fi doar distrugerea structurilor de represiune ~i
economice ale statului. Cu atat mai mult, schimbarea orientarii
politice spre modul de gndire occidental ~i imitarea statelor
occidentale au contribuit n permanenta la formarea unei
structuri similare. Orict de ciudat ar parea, a fost necesara 0
perioada de haos n Rusia, ntrucat principiul de gndire
masculin oriental a devenit inimaginabil de periculos. Acum
Rusia se ndreaptii ncet spre dreapta ncercand sa formeze 0
oarecare ideologie, care i va putea uni pe toti n baza
,:;:'~

119

moralitlii. Oamenii s-au saturat de lipsa de principii, de

minciuna i hOlie. Din ce n ce mai mult se aud voci care spun
ca este imposibila nfiiptuirea democraliei n Rusia. Nu demult,
n Duma de stat a fost trecuta pe est 0 lege care interzice

iubire ~i 0 nflorire puternic a culturii ~i tiinlei. Experienta de

trei secole anterioare a condus Rusia la ntelegerea subcontienta a adevarului simplu: 0 gndire curat occidentala este 0
sinucidere pentru Rusia la fel ca i 0 gndire curat orientala.
Aniversarea a trei sute de ani de la crearea Sankt Peterburgului

nalionalizarea petrolului, a gazelor adica a tuturor bogaliiJor .

naturale din toate tiirile unde acestea aparlin poporului i
statului. 15% din populalia Rusiei dispune de 90% din toate
bogaliile. Un grup mic de oameni, n mod intensiv jefuiete
lara. Aceasta informalie nu trebuie ascunsa. n tara, n fiecare
zi crete ura falii de bogali i falii de nazuinla spre mna forte.
Pe aceasta und ies la suprafalii liderii de orientare fascistii,
care conving c democralia este duntoare i periculoas. Se
cupleaz aceeai schema: trebuie unili tOli n jurul unei idei,
dei simple ~i primitive. Trebuie nbuit principiuJ feminin i

a devenit 0 data care simbolizeaza mpacarea celor doua

principii - masculin i feminin care n mod armonios s-au unit
in persoana marelui reformator. Deocamdata acest model este
neconturat Dar n anii urmtori, el trebuie Sa devina contient
Fara aceasta Rusia pur ~i simplu nu va supravielui. Gndirea
bipolara duce la 0 dezvoltare impetuoas ~i Rusia, n ctiva ani,
va parc urge calea pe cale tarile europene au parcurs-o n sute
de ani.
America se afla deocamdata n stare unipolara. Daca nu vor
apare oponenti din interior, trebuie sa se activeze tot mai
puternic principiul masculin. Situatia din America, n anii

suslinut cel masculin. Cu att mai mult cu ct Rusia, pan n

secolul al XX-Jea, s-a nclinat ntotdeauna spre modelul
masculin, oriental. Nu ntmpJtor au fost omorli tarii
reformatori, care au ncercat Sa introduca modelul occidental
de gndire. A supravie(uit numai primul deschiztor de
drumuri, Petru J, care a pus bazele nceputuriJor existentei

imediat urmatori, va semana din ce n ce mai mult cu perioada

comunismului militar sau cu anul 1937 din Uniunea Sovietica.
Triumful ideii se ntare~te prin lupta cu cei care gndesc altfel.
Deci, aceasta autounificare a Americii nu se poate opri printr-o
gndire sanatoasa. Este imposibil sa te IUPli cu legile naturii,
iar deocamdata se accentueaz programul de autodistrugere.
Eu am scris ca fiecare eveniment care pornete din viitor, la
nceput are loc de nenumarate ori n plan subtil i se manifesta
prin detalii neesenliale. Acum ctiva ani, preedintele Americii,
la micul dejun a nfulecat cips-uri i aproape ca s-a sufocat
Ciiznd jos, s-a lovit de ceva la tmpla. Aceasta energetic este

modelului de gndire bipolara. Nu ntmpltor, dup Petru n

Rusia au dominat femeile. Un timp destul de ndelungat, Rusia
s-a cufundat n modelul feminin de gndire. De aceea s-a frnat
aa de dur activitatea reformatorilor care au urmat
Acum Rusia a ajuns n mod clar la situalia care a existat n
~nii 1920 precum i la nceputul anilor 1960 ai secolului trecut
Inseamn c se poate atepta un nou impuls al nazuintei caire
120

'.~:'~

121

legata de energetica (rii. Mncarea ~i sexul sunt simbolurile

dorin(elor. Pre~edintele anterior a avut probleme cu sexul:
Pre~edintele actual - cu mncarea. Concentrarea asupra
dorin(elor conduce la programul de autodistrugere. La fel ca ~i
pre~edintele Americii, dupa 0 perioada oarecare America poate
cadea ~i se poate lovi la tmpla. Plutesc gndurile despre criza
civiliza(iei. Ea traie~te ~i se dezvolta dupa principiul masculin.
Se na~te Mrbatul, se dezvolta; apoi, treptat, 0 ia n sus principiul feminin ~i el moare. Femeia, pna la menopauza, se
dezvolta n direc(ie opusa. Dupa anii 40-50 la ea are loc 0
perioada scurta de principii amestecate. Apoi, 0 perioada destul
de ndelungata, are loc prioritatea principiului masculin.

.'
att ordinea ct ~i haosul sunt pur ~i simplu identic~.
wblrea.
.,
. .
tru ca civihzatta sa- supravle (Utasca ~i sa existe, ea trebme
p~n

arte n sine ~rdinea ~i haosul n acela~i timp.. De ace~a:

sa.~~
pli p iul esential
. al statului nu trebuie sa fie ordmea, adlc~

modelul mascu rm de gndire oriental ~i nici haosul, adlca

.
..
modelul femmm de gndire occidental. Scopu 1 .filozofiei
.
m
or icrui stat tre b me sa"fie tot ceea ce permite eXlsten(a
.
..
acela~1 I1mp a hl'aosu m ~i a ordinii prin trecerea reclproca a
.
unuta -10 c el ala lt , dezvoltarea ~i realizarea a ceea ce noi numim
"

iubire ~i atingerea Divinului.

~i totu~i, CUm moare civiliza(ia? Pna n prezent, noi nu

avem un mecanism de n(elegere a cauzei din care au pierit
civiJiza(iiie. Nu demult, n fa(a ochilor no~tri a pierit 0 ntreaga
civiIiza(ie - socialismul, care s-a nascut din principiul
masculin. Anii de stagnare au constituit 0 perioada amestecata,
apoi a urmat perestroica ~i principiul feminin nvingator care a
nsemnat pieirea civilizaliei. Acum socialismul nu mai exista.
Rusia este n stare amorra. Trebuie sa se nasca principiul
masculin ~i sa se egalizeze cu cel feminin. Principiul masculin
este principiul de organizare; informa(ia, conducerea, voin(a ~i
ordinea. Fara acestea nu este posibila dezvoltarea societalii.
Principiul feminin nseamna haos. Haosul este manifestarea
superioara a ordinii. Toate civiJiza(iile anterioare s-au nascut
din haos ~i 0 perioada de timp au existat n ordine iar apoi s-au
scufundat din nou n haos ~i au disparut. n acest sens, ca ~i
122

.::::~.

123

considera c el a di,tigat, n realitate a pierdut. Numai ca el nu

vede acest lucru. Chiar daca a nimicit adversarul, el va pieri
apoi singur. Astfel, pentru a nvinge adversarul, el trebuie iubit.
Ce nseamna victoria? Aceasta nseamna realizarea
propriilor dorinte. Daca exista mai multa iubire dect cea

CONSULTATIE

necesara pentru viclDrie,atunci adversarii n\eleg ca dorin\a lor

este opusa numai la exterior pe 0 zona minuscula; la nivelul
amplu ~i mai profund, dorin\ele ~i scopurile acestora sunt
identice. Dorina de a-l distruge pe adversar se schimbii, se
dorqte dominarea lui, impunerea vointei ~i convingerilor
proprii. Tendinta de a-I nvinge se transforma n tendinta de
leri

am incheiat

capitolul

. Sa
"Cugetare" . M'al tre b UIe

.
modelez sche ma Cnt~adlctIlIOr.
"
Interacliunea ~i trecerea uneia
n alta are 1oc pe d oua plan'
P'
un. nmul plan - suprasubtil unde
ele nu se deose be sc una de cealalta d
aceea trecerea reciproca
are loc tara conflict. AI d01'Jea p an '~
l - m zone de grani",... A ceSIa
este planul exterior A'lCl'. cl.ocmrea
.
poate duce la pieirea uneia
din zonele de ro g am . mrea a doua z
'.
P
u
one contradlctoni
este
posibila Prin expl oZla
'. Imensa
- a e
'.
.
~erglel. A mteraqiona cu
du~manul ~i a nu mod e 1a starea lUI. mseam - d' , ,
Pentru mode lare trebuie sa lucrezi att pentr:atin~:;;frangere.

el. Lupta permanenta a doua- mlcrocontradictii

.

~, pentru

obliga la
ridicarea nivelului ener g et ,c . D ar 0 mare cantitat d
. nu
e e energle
.
se poate ob line ,.ra
. ura t a a de
""a - atragerea lUbl n" J. D aca- eXIsta
ad versar atunci este imp
.
,.
osibi l de 'mvms
Pent
" . ru a mvmge
adversarul trebuie sa-I iube ti 0
~.
mul care mvmge prin ura ~i
'

'

124

colaborare. ntelep\ii, atingnd bazele existen\ei, au vazut cum

mpiedica dezvoltarea ura ~i supararea ~i au comunicat acest
lucru tuturor. Acum a sosit acea perioada cnd trebuie eliminat
tot ceea ce mpiedica sentimentul iubirii. Avern prea pu\ina
energie pentru unire, iar acest lucru se vede n situatia actuala.
Orientul a fost ntoldeauna orientat spre viitor, iar Occidentul
spre prezent. n orice punct al Pamntului, aceste doua
contradictii se mpletesc crend cultura. Cu ct a fost mai
amplu principiul masculin, cu ct au fost mai profunde
nvataturile religioase, cu att mai mult a existat civilizatia.
Aproximativ cu 12.000 de ani n urma, n plan subtil s-a
format principiul masculin cu un anumit bagaj pentru viitor.
Principiul masculin l-a nascut pe cel feminin. Informatia din
India s-a transformat ~i a trecut spre Marea Mediterana.
Principiul feminin a nceput sa se dezvolte vertiginos,
interactiunea principiilor masculin ~i feminin a accelerat de 0
:.;'~

125

rr"Iie de ori dezvoltarea omenirii. Principiul feminin s-a

dezvoltat impetuos formnd Europa ~i America. Zona de
granita a constituit-o Orientul apropiat, teritoriul actualului
Israel. n acest raion a avut loc na~terea gndirii noi care a unit
pcincipiile masculin ~i feminin, viitorul ~i prezentuJ, adica
iudaismul. Astazi, cele mai acute conflicte au loc n juruI
acestei zone. Cele ntmplate vorbesc deocamdata despre un
sir1gur lucru: noi am nvatat sa iubim dar nu am nvatat sa
retolvam conflictele! Dorinta de a sugruma sau omor pe
celalalt deocamdata triumf. Fiecare parte aflata n conflict ~i
puo ntrebarea: cine este de vina ~i cum sa-I nvingem? Pentru
supravietuire ~i dezvoltare trebuie pusa 0 alta ntrebare: cum sa
m/atam sa iubim ~i sa-I ntelegem pe celalalt? Ce ne mpiedica
sa iubim? Noi repetam de multi ani proverbiala fraza ajunsa la
noi dintr-un film: ,,Fericirea exista atunci cnd e~ti nteles!"
ntelegerea este unire. Unirea este iubire.
1ntr-o zi conduceam pe 0 ~osea aglomerata ~i ma gandeam
la faptul cum unii oameni se urasc ntre ei, nentelegnd ca ei
rept'Czinta un tot unitar. Ura fata de 0 aJta persoana nseamna
ntotde~una sinucidere, deoarece noi suntem unici n plan
subtil. ln prezent, Orientul ~i Occidentul se pregatesc sa se
une,sca. Cei care au trait n Orient ntr-o viata anterioara acum
traiesc n Occident ~i invers. n plan subtil, un asemenea
schimb a avut loc mereu, iar la suprafata aceasta trecere s-a
nfaptuit pe calea conflictului ~i a fost nsotita de drama. Se
pare Ca totul este simplu, dar cunoa~terea sa desfa~oara foarte

126

lent ntruct ntotdeauna

avem tendinta

de a lovi decat de a

ierta.
Ma apropii de marele magazin universal ~i parchez ma~ina.
Zmbesc, aducndu-mi

aminte de problemele

nainte, cand admiram

natura, putin mai mult dect n mod

obi~nuit, incepeau
magazinele

sa ma doara rinichii.

mele din trecut.

Cand am intrat n

bogate ~i frumoase, dupa douazeci de minute, au

inceput din nou sa ma doara rinichii. Deja ~tiam: dupa douzeci

de minute trebuie sa plec repede. Admiratia fata de frumusete,
abundenta

~i bogatie ma presau la pamant ~i mi distrugeau

sanatatea. nainte, n asemenea magazine, a~ fi dorit sa cumpar

~i sa mananc tot ce era acolo. Educat de puterea sovietica, eu
alergam dupa marfuri care lipseau ~i mi curgea saliva dupa 0
bucatica gustoasa. Apoi am nvatat sa ma uit deta~at la rafturile
ticsite cu mancare. ~i acum nu mai am asemenea dureri.
Cumpar tot ce am ne voie ~i ies din magazinul universal. La
iqire se apropie de mine 0 femeie cu fata trasa ~i cu 0 vnataie
sub ochi. "Nu aveti nevoie sa va duc caruciorul?" - ma ntreaba
ea politicos. Eu dau din cap: "Bine". Pana la ma~ina sunt doi
pa~i. Eu descarc

~i a~ez n portbagaj

pachetele,

scot din

buzunar marunti~ul ~i l pun n palma ei ntinsa. n mana mea a

ramas 0 moneda mai mare. ,,0 sa fie cam multi~or",- ma

gandii eu ~i pun moneda napoi n buzunar. Femeia,
dezamagita, se uita la cele cteva monede mici ~i ma ntreaba
mirata: "A~a de putin?" ~i tot dezamagita pleaca. n acel
moment 0 pala de vnt, mi smulge ~apca din cap ~i 0
rostogole~te pe asfalt. De obicei, n asemenea momente

.:..\::1:

127

reu~sc

- El a spus ca de sus i se va interzice sa mai trateze

sa prind ~apca n aer. Cu 0 privire bleaga privesc ~apca

din noroi. ,,0 data ce a ciizut ~apca, nseamna

oamenll.
Curios. ceva asemanatoram auzit cam cu zece ani n urma.
Cineva dintre ntelepli spunea ca vindecatorii, dupa 2004 vor fi

ca mndria a

crescut" - ma fulgera 0 idee clara. Ma urc n ma~ina ~i pornesc

ncet.

ncepe

sa ma doara

inima

~i partea

inferioara

stomacului. "Probabil ca ea ma ura~te", - am gndit imediat.

Am examinat cum arata tabloul n plan subtil. Se pare ca ea nu
este deloc suparata pe mine. n schimb la mine dispare tendinta
de a dori moartea oamenilor din cauza destinului favorabil.
"Mi-a parut rau de ban ut, - am gndit eu, - iata cum oamenii ~i
destrama singuri propriul destin". Cu ct relii banii cu mai
mare zgrcenie, cu att mai puline ~anse sunt de a-i pastra.
Durerea continua. Merg cu ma~ina ~i ncerc sa ma rog, dar nu
ajuta cu nimic. Deschid geamul din mers, scot din buzunar
banul ~iil arunc pe fereastra. Durerea trece imediat.
Uneori 0 fapta corecta nseamna mult mai mult dect
numeroase tehnici de dezvoltare. Continuu sa conduc ma~ina,
ncercnd sa nu-mi las atentia sustrasa. Deocamdata ambitia,
supararea ~i frica n situatii nea~teptate se manifesta totu~i.
Cum pot trata oamenii avnd asemenea emotii ~i suparari? Este
timpul sa schimb ceva n mod real.
n februarie, de fapt, rn-am gndit ca trebuie Sa termin cu
consultatiile. Ceva eu nu pot ntelege ~i nu pot rezolva. Mi-am
adus aminte de discutia din Israel purtata cu ctiva ani n urma.
- Aici, la noi, locuie~te unul dintre cei mai buni vindecatori, - a povestit 0 femeie. - Iata ca el a spus ca va mai lecui
pna n 2004 ~i apoi va termina cu aceasta pentru totdeauna.
- De ce? - rn-am interesat cu curiozitate eu.
128

~,

distru~i de sus.
Februarie 2003, eu stau n cabinet ~i dictez textul pentru a
opta carte. ~i deodata ma opresc. "Nu reu~esc sa termin dintrodata, - spun eu necajit. - Trebuie sa fac 0 pauza".
Colaboratoarea da din umeri: "Dumneavoastra ~i atunci cnd

Il
1

am scris a ~aptea carte ali fi dorit sa terminali dintr-odata, iar

apoi a trebuit sa facem 0 pauza". Eu ma ncrunt: de ce oare am
ntrerupt munca atunci? "Da, dumneavoastra aproape ca era sa
intrali n camion 1" Bine, facem pauza. Trebuie sa plec undeva,
cnd ma ntorc, voi continua.
Eu am zburat spre sud. Se pare ca trebuie sa caut forme noi
de activitate, evident ca munca s-a realizat, crtile sunt scrise.
Daca 0 lege este descoperita, nu are importanla daca autorul
legii se ndoie~te sau crede. mi aduc aminte de 0 situatie
complicata. Cli ani au trecut de atunci? Aproape paisprezece
ani. n acea perioada am observat ca eu iau energie de la
pacienti ~i mi-am spus ca trebuie sa termin cu tratamentele. Am
lasat balta totul ~i am plecat la odihna n comuna Voznesenie.
M-am gndit ca daca nu va fi un semn de sus, eu trebuie sa
termin cu vindecarile. ~i am primit un semn! Ce curcubeu
minunat am viizutl Am abandonat frica ~i ndoiala ~i am mcut
nca 0 ncercare de a trata, dar ncetnd deja sa pompez energia
cu mna. Dupa un timp, am viizut structura karmica a
, ,~.
.*

129

pacien(ilor. Eu am renun(at sa mai tratez cu mana. Am nceput

sa lecuiesc cu n(elegerea, dar probabil ~i aici am atins limita.
:,ad ca astfel nu se mai poate trata. Ce avem pentru azi?
lnrauta(irea sanata(ii la sfr~itul consulta(iei ~i sentimentul de
alunecare n cercetari.
A mai existat 0 situa(ie: suna telefonu!.
"Va aduceti
aminte
de pacienta care venea deseori la dumneavoastra
la con'sultatie?
La ea a nceput sa se astupe artera de langa inima, se nvi~e(e~te ~i i amor(e~te mana dreapta. Medicii sunt neputincio~i.
Ea se pregate~te Sa moara". ncerc sa nIeleg ce s-a ntamplat
ntrucat ea a avut un camp bun. Probleme mai miei cu urma~ii.
La consultalie i-am spus ca totul este bine, iar arterele ei sunt
ndesate cu saruri, iar n plan subtil ea era pe moarte. Ce
nseamna atunci ntreaga mea diagnosticare ~i ocupa(ia de
vindecare? Eu ncerc sa diagnostichez acea femeie nca 0 data:
situa(ia neprielnica a urma~ilor s-a marit n mod evident. Cauza
este frica de viitor, depresia, nencrederea n sine. Tot ceea ce
pot sa fac acum este sa-i transmit informa(ia.
"Comunicati-mi
numarul ei de mobil, ncerc sa intru n legatura cu ea", - ~pun
eu.
Cat de bine au nceput lucrurile atunci cnd am scris prima
carte. Am avut sentimentul Ca pot rastuma muntii. mi aduc
aminte cnd a venit la mine redactorul:
"Cartea dumneavoastra
probabil Ca nu va apare. Pe Copertii, culorile fac bule de aer.
Tipografia refuza sa lucreze la carte. n cele din urma trebuie
cumparata 0 alta hrtie pentru coperta, iar banii pe care i-am
avut s-au terminal. Exista numai 0 singura ~ansa: trebuie sa

130

faceli n a~a fel, nct sa se termine cu acest misticism".

carte, informalia

este destul de importanta,

- am

"n

raspuns eu.

Orict de ciudat ar parea, eu vad reaciile n alte lumi. Poate ca

acolo exista sufletele celor morti ~i a oamenilor

nca nenas-

cuti?! La ei are loc ata~amentul fata de aceasta informa!ie. Eu

a~ sa ncerc sa ma rog pentru a armoniza celelalte lumi cu

cartea".
Ascultnd dintr-o parte ai spune ca este delirul evident al
unui nebun. Cartea a mers. S-a tiparit cu aceea~i ma~ina, cu
aceea~i culoare, pe aceea~i hrtie a ie~it 0 suprafa!a curata ~i
Ileteda. lar pna atunci avusesera loc aproape treizeci de
ncercri ~i nici una reu~ita. De diminea(a, aproape 0 ora
ntreag a trebuit sa nduplec muncitorii ca sa porneasca
ma~tna.
Da, la nceputul cercetarilor, deseori s-au ntmplat minuni,
iar acum viala ofer alte surprize. Eu Il(eleg ca se npuste~te
asupra mea depresia, ma acopera precum un pIed, paralizndumi toate ac(iullile. Depresia nseamna dependen(a de viitor.
Ceva nu e clar la noi n viitor. La orice zdruncinatur a viitorului eu ma a~ez n genullchi ~i apoi cad pe spate. Aceasta tema a
devenit mai complicata dect mi-am nchipuit ~i totu~i ce s-a
ntamplat cu pacientul? Cum a putut sa-mi scape aceasta
problema? E timpul sa ma odihnesc ~i sa fac 0 baie. A~a cum
este scris ntr-un best seller cunoscut: "Nu m voi gandi la
aceasta azi, m voi gandi maine'" $i a~a cum s-a spus n
timpuri stravechi: "Nu te frmanta lvanu~ka, nu te gandi la
asta, culca-te. Diminea(a este mai n(eleapt decat seara".
.::;:~'",:i:

131

La probleme este mai bine sa te gande$ti dimineala, cand te

afli n stare de delimitare de uman, iar Jn suflet exista multa
iubire $i energie. mi aduc aminte de ziua plecrii. La ora noua
dim~neata, $alupa ne duce pana la aeroport. Eu ies la $apte
d,mmeata pe malul oceanului azuriu. Ma cufund Jn apa $i Jnot
0 jumatate de ora de-a lungul recifului de corali. Rasare soarele
$i n aCela$i timp ncepe sa cada 0 ploaie marunta. Eu not
ncet, rennodand mersul obi$nuit al gandurilor.
"Poatecacae
accidentul cu ocazia tiparirii car(ii a fost un semn? Poate
timpul sa declar 0 oarecare incompetent a mea? mi aduc
aminte de Voznesenie, $i atunci am avut probleme. Dar atunci
puteam sa trec de la tratamentul cu mana la viziune $i
n(elegere. Atunci eu calatoream pentru a gasi macar 0 mica
sperant $i am gasit-o. Unde sa ma duc acum? Am venit aici nu
ca sa primesc un semn. Pur $i simplu sunt foarte obasit.
Probabil ca aceasta goana de J4 ani $i-a tacut efectul. La urma
urmei, eu am nceput - $i se VOl'gasi al(ii care sa continue".
Ma cufund adanc, alungand toate ndoielile. Este bine sa te
gande$ti n apa, te gande$ti cu ntreaga fiin(a, cu ntregul
subcon$tient. Jntui(ia aclioneaza de zece ori mai putemic.
Fricile $i frmantarile se duc undeva. Eu continuu sa not mai
departe dar e timpul sa ma ntorc. Ma ntorc spre ocean $i arunc
a .privire de adio, vad un imens curcubeu ntins pe ntregul
oTlzont, un curcubeu plin, clar, de la un capat la altul. Trec
cateva minute, curcubeul nu se mpra$tie. Treptat, alaturi de
acesta apare nca unul. El se extinde ncet, ocupand ntregul

orizont. mi pare rau ca nu am 0 videocamer. Pentru prima

oara n via( vad contopirea a doua curcubee. 0 priveIi$te
uluitoare: ele ies din ocean $i intra n ocean. Timp de
aproximativ zece minute ele continua sa straluceasca, dupa
aceea dispal'. Ma apropii notand de coasta pustie. E lini$te.
Toata lumea doarme nca, pe plaja - nici un suflet. Aceasta
imagine mi-a fast chipurile harazita numai mie. Peste cateva
ore aud vuietul egal al turbinelor avionului. ~i oceanul tara
margini care nca nu demult m-a primit n bra(ele sale, a
disparut Jn trecut. Eu ma ntorc acasa ca sa termin cea de-a opta
carte.
A trecut timpul. Cartea a ie$it. A trecut prezentarea n Piter
$i Moscava.
Dupa ce am sosit, mi s-a comunicat telefonul pacientei. lata
ca eu vorbesc cu ea la telefan.
-

Vi s-a camunicat

ca s-a nte(it tema viitorului?

ntreb

eu.
- Da-da, - raspunde ea. - Eu am ndepartat frica $i
ndaiala, mi s-a facut mai bine.
- Frica permanenta n fa(a viitorului poate sa cauzeze
prableme cu inima, - spun eu. - La dumneavoastra nu demult
s-a descoperit ngustarea artelor?
- Da, nu a fast vorba de Jngustare acolo, nu vi s-a
comunicat corect, nu a fast nici a depunere de saruri. Dupa
ultima $edin(a eu rn-am simlit minunat, dar nainte de Anul
Nou rn-am Jndragostit de un tanal'. El rn-a prevenit ca mai are
pe cineva, dar eu ntr-un fel nu am acardat acestui lucru aten(ie.

132
.:;;'.;t:

133

Dupa Anul Nou, el a adus-o ~i pe ea ~i toate sperantele mele sau prabu~it deodata. Eu am ncercat sa accept totul, dar nu am
putut, apoi a nceput sa ma doara inima, iar acum mi amoqe~te
mana.
- Am nteles, - spun eu. - Cnd dumneavoastra va ruga(i
n permanenta, va puteti nsanato~i grabnic, dar daca nu va
comportati corect, va puteti mbolnavi tot a~a de grabnic. Daca
n sufletul dumneavoastra exista frica ~i depresie, mai bine va
ocupati de antrenamentul autogen. Puteti sa va adresati lui
Dumnezeu atunci cnd aveti n suflet iubire, iar pentru ac~asta
trebuie sa va delimitati ~i sa eliminati totul.
Daca noi nazuim catre Dumnezeu, atunci ne verifica puterea
iubirii fata de toate celelalte. Daca noi trecem verificarea,
atunci are loc 0 schimbare reala att n noi, ct ~i n destinul
nostru. Concurentul esential al iubirii este viitorul. Radacinile
dorintelor provin de acolo. Dumneavoastra ati avut posibilitatea sa pastrati iubirea atunci cnd viitorul s-a prabu~it mpreuna
cu toate planurile, toate scopurile ~i toate nazuintele dumneavoastra dar nu ati reu~it sa 0 faceti. Nici 0 nenorocire.
Principalul lucru este ca ati ncercat sa retineti iubirea.
Capacitatea de a pastra iubirea nseamna deja salvarea ei.
Victoria n plan subtil. a asemenea purificare vi s-a dat dintrun simplu motiv - copiii. Ei sunt deja n viitorul dumneavoastra. Copiii sanato~i se nase atunci cnd iubirea e mai importanta dect viitorul.
Iubirea este ploaia de aur. Pentru ca sa poata sa apara pe
lume copiii no~tri ~i sa primeasca iubire, noi trebuie sa simtim

134

superioritatea

iubirii asupra

a tot ceea ce vedem,

simtim,

intelegem ca ~i asupra a tot ceea ce nu vedem, nu ntelegem ~i

nll simtim.
La sfr~itul lui aprilie am decis sa fac 0 noua consultatie.
Poate, n decursul consultatiei,

ajutnd pe altii, eu voi ntelege

ceva. nca nainte de sosire rn-au sunat $ mi-au comunicat 0

veste nu prea placuta.
- 1 tineti minte pe pacientul
dumneavoastra la consultatie?

care trebuia

sa vina la

Mi-au comunicat numele ~i prenumele lui.

-

Sigur, tin minte, - raspund eu. - n principiu, situatia lui

nu a fost rea.
-

El a fost nvinuit de tentativa de omor, acum este nchis

~icercetal.
- Sotia lui a citit caqile mele?
- Da, desigur, ea s-a uitat ~i la videocasete.
- Transmiteti sotiei ca tot ce s-a ntmplat este legat de
starea ei spirituala. Tema dorintelor a depa~it la ea nivelul
periculos. Nu ~tiu din ce motiv la ea nu au trecut pretentiile
profunde fata de sot. Ea nu a putut sa depa~easca dependenta
de dorin!e. Aceasta este legata de viitor, de idealuri, de
sperante. a incapacitate totala de a suporta prabu~irea
viitorului. Aceasta a nceput sa treaca la copii ceea ce i
provoaca prabu~irea viitorului prin ntemni!area so!ului.
Un proces curios are loc cu ocazia cufundarii n somn ~i
trezire. Cnd sunt pe cale sa adorm, un timp oarecare, mi
135
.:<~~\'t:

urmiiresc gndurile. Tabloul lumii ncepe sii se diirme ncet.

Dupii aceea se adevere~te cii el nu s-a diirmat, ci pur ~i simplu
s-au schimbat legiiturile ntre evenimente ~i obiecte. Tabloul
general lipsit de logicii, stupid, triiie~te. Principiul masculin
trece n cel feminin. Con~tiin(a se dizolvii n haos. Dar, se
constatii cii ea nu s-a diirmat, ci s-a schimbat. Pentru mentinerea funcliei con~tiintei este necesarii energia. n somn, raza
cuprinderii evenimentelor se miire~te impetuos. Straturile
exterioare ale con~tiintei se frneazii deodatii. 0 informatie de
nenleles poate deveni periculoasii. Dar dacii ne gndim n
permanentii la ceva, dacii impulsul se piistreazii prin destindere
totalii, atunci el continuii sii existe ~i se realizeazii n somn.
Con~tiinta este legatii de ncordarea mu~chilor. De fapt, noi
gndim prin situalii. Priviti gndurile dumneavoastra din
exterior. La baza oriciirei gndiri stii situatia-actiune. n mod
corespunziitor are loc ncordarea mu~chilor. Dacii gndul
ncepe sii lupte cu mersul actual al evenimentului n plan
profund, atunci are loc 0 supranciircare a fizicului. 0 neacceptare interioarii totalii a situatiei nseamnii lupta cu universu!.
Dupii aceea ncepe hemoragia cerebralii, infarctul, degradarea
organelor ~i a muncii. De aceea, una din principalele reguli ale
siiniitiitiieste perceperea vointei proprii, a dorintelor ~i gndurilor ca pe un sentiment secundar. Rugiiciunea "Tatiil Nostru"
ncepe genia!. Acceptarea deplinii a vointei Divine ~i supunerea
acesteia nsemnii eliminarea friimntiirilor referitoare la viitor.
Eliminarea pretentiilor falii de trecut. n consecintii, se
contureazii armonia sufJetului n relatiile falii de toate aspectele

.
.
lui Astfe!.. gndul este situatta. M 1 se na~te 0 dorintii..
umpu.
.
.' 0 situatie nchlpUlta se
1
"Incep sa ma gandesc eum sa 0 rea Jzez.
,
~
. b- u cealalta- Un gan
- d -1
1 com pleteaza pe celalalt.
.

~~;:t: . :ea este un ~otentialntre cauza ~iefect. Dorint~ :s~:

de asemen, ea 0 S'lt uatie. Numeroasele gndun se unesc. m l'

.
situal,e, corespun zillor intentiilor mele. Pentru a atmge un
'.
oarecare scop, trebuie sii constrUlesc m ersul evenimentelor n
1"
de evenimente
univers. ntruct scopul final al mtregu. u~ ~~r
acea ierarhie a
din univers este ntoarcerea la cauza pnmara,
.
.
ator . Daca
scopulUl trebUle sa- file formatii n mod corespunz
.
.
.
y<
ntr-o orientare
toate scopunle
~I d Oft nte 1e noas tl'e se a eaza

.-

azul contradictiilor

finala spre unirea cu Dumnezeu,atuncl m c

.
exteftoare oi pastriim unitatea interioarii cu mtregul umver~.
~
.
NOl ne mscne m n le gea unitatii
, ~i luptei contrariilor ~I ne

- de
- -m mod armonios. Ziua energia este consumata
dezvoltam
..
l' bila care intra n
ctre con~tlln\a, 0 midi zona contro a
~

. .

contradlc(le

cu lumea nconjuratoare.

Pentru ca aceastii

contradic\ie sa nu fie fatalii, ~oaptea tre b'Ule - tindem spre

.
pind de
unitate cu -mtregu 1 umve rs . ln acest caz, m :~te. de
.
- - nte sa- adormlm. Emo \ iile
lucrurile la care ne concentram
maIl'
ultimelor doua ore intrii n subcon~lent . Daca noi toata ziua
.

atrunde de
suntem -msa- -Incordahp, atunci ntregul negatlv p .
n ConfJictul exterior care ne -Impmg e spre
asemenea -m som...
iirrea e simplii: nainte de somn,
dezvoltare
d~v~:et~:::n;~~~:~a\i
toate planurile ~i speran(ele,
,
debarasa(l-va
.
0 destindere
eliminati problemele, renun(a\1la pr'acen. Adica
.
a
totalii a' mu~chilor ~i a gndirii. nti rugaclUnea, dupa acee

136
.:,;:;t

137

somnul. Cati ani din viala au trebuit sa treaca pentru ca noi sa

n!elegem acest lucru! Mulfi ani eu am adormit gandindu-ma
numai la cunoa~terea lumii. Ma trezeam finalizand 0 alta idee.
n!elegerea am atins-o, dar se pare ca acum un sistem superior
care exista chiar n somn nu-mi permite sa ma dizolv ntr-un
nou ocean de informa!ii.
Astazi am consulta!ii. Ma trezesc ncet. Fixez perfectarea
unor idei pe care le-am gandit n somn. Este 0 hotarare
interesanta ~i nea~teptata. Con~tiin!a se angajeaza ncet n
rota!ii. mi adue aminte de ni~te ntrebari interesante care mi-au
fost puse prin Internet ~i prin noti!e. Nu ~tiu de ce mi-am adus
aminte de reformele patriarhului Nicon. $i deodata rn-am
gandit de ce n timpul rugaciunii degetul mare, aratator ~i
mijlociu se unesc ? Pe icoane nsa, Iisus line altfel degetele.
Degetul mare este unit eu degetul inelar, iar degetul mijlociu ~i
aratator sunt ndreptate n sus. De ce la catolici acest canon s-a
pastrat, iar ortodoqii s-au ndepartat de el? La suprafa!a poate
exista orice explica!ie, dar daca privim n plan subtil? De ce
ortodoqii poarta inel de logodna pe degetul inelar de la mana
dreapta, iar catolicii pe mana stanga? De ce totu~i Hristos line
degetele tocmai a~a? n general, este asemanator cu unirea
degetelor yoghinilor n timpul medita!iei. Numai degetul mic
nu este strans, ci desfcut.
Probabil ca totu~i exista ooarecare legatura ntre degete ~i
starea interioara. Caci mainile sunt legate de gandire. Noi
ac!ionam totdeauna

138

eu mainile.

Mi~carile lor activeaza

con~tiin!a. Eu am observat ca trebuie sa jumulesc ceva cu mana

"tunci cand gandesc. Iata de ce calugarii numarau mataniile.
Era mai u~or sa se c!lcentreze asupra nazuintelor interioare.
Prin mana se sc urge cel mai mare flux de energie ntrucat
toc mai mana participa n primul rand la procesul de crea!ie.
Aceasta energie intra n interae!iune
lnteresant, energetica se deosebqte

cu lumea neonjuratoare.
oare la fiecare deget?

ncepem cu degetul mie. Cel mai slab ~i cel mai mic deget.
Ce a spus Lao Tze? - "Tot ce este siab ~i fra aparare nvinge
pe cel tare ~i puternic". Noi ne na~tem slabi ~i fra aparare. Cel
slab ~i cel fara aparare nving pentru ca de partea lor se afla
viitorul. Iar cel putemic are pu!in viitor. Caracteristicile

unei

rezerve mari de viitor sunt lipsa de aparare ~i elasticitatea. ntrA

adevar, de ce sa te aperi n prezent daca e~ti aparat m vlltar.

Lipsirea de aparare n prezent obliga eonectarea ~i orientarea
mai intensiva asupra viitorului. A eonduce prezentul prin viitor
degetul mic este mai degraba legat de viitor. Oponentul
"

acestuia este degetul mare, legat de trecut ~i de prezent. Ce

exprima celelalte trei degete? Sa ncercam sa le modelam n
eonformitate cu cercetarile mele. Cu cat mai amplu este
contactul cu viitorul, cu atat mai mare este poten!ialul dorin!elor, cu atat mai multa energie se emana pentru realizarea lor.
Astfe!, contactul cu viitorul na~te energia, n primul rand
energia sexual ~i sentimentala. Pentru aceasta raspunde deja
degetul inelar. Energia sexuala se transforma n toate genurile
de dorinte care contribuie la adaptare. A sehimba !umea, a se
apara et~. sunt func!iile degetului mijloeiu. Treptat dorin!a se
:,::;t:

139

transforma n con~tiin!a ~i de asta raspunde degelul aratator.

Con~tiin!a se transforma n bunuri materiale legate de destin,
de bunastare etc. 0 instabilitatea superioara 0 are degetul mic.
Degetul mare este mai inert ~i mai stabil dect toate degetele.
Rezulta ca n mana se reflecta de asemenea interac!iunea a
doua curente de timp. De ce n Orient, n timpul medita(iei, se
strang degetele inelar cu cel mare. Probabil ca pentru a se
delimita de lumea materiala ~i sentimentala ~i a patrunde n
planuri subtile. Are loc amplificarea contactului cu viitorul ~i
activizarea con~tiin!ei. Aceasta da un impuls putemic pentru
dezvoltarea spiritualita!ii. n cre~tinism, degetul mie este strans.
nseamna ca n acel moment, probabiJ, contaclul nalt cu
viitorul putea deja sa intre n contradictie cu iubirea. Tot ceea
ce este necesar la nceputul dezvoltarii, nlr-o perioada
oarecare, poate fi inutil iar apoi perieulos.
La nceput, cre~tinismul a unit concep!iile religioase ~i
~tiin!ifice. Pe de 0 parte, Hristos a judecat ra!ional ~i ~tiinlific,
posedand 0 larga cunoa~lere ~tiin!ifica ~i s-a autointitulat ,,Fiul
Omului". Pe de alta parte, a perceput Divinul n propria
persoana. A demonstrat acest lucru tuturor pastrand Divinul
prin distrugerea consecventa a umanului. Orientul a trait
spiritual iar Occidentul material. Hristos a rostit fraze ciudate la
prima vedere. Pe de 0 parte, despre imposibilitatea bogatuJui de
a sim!i Divinul, deta~area de bunurile materiale a permis
perceperea fericirii. Dar n acela~i timp exista fraza: "ferici!i
cei saraci cu duhul". De cand e lumea, Divinul s-a opus
materialismului ~i s-a unit cu spiritualitatea. Pentru oamenii

acelor epoci a fost deosebit de greu sa perceapa opozi!ia

Divinului ~i spiritualului. De asemenea, a fost deosebit de greu
sa vada Divinul n uman. Dumnezeu a fost ntotdeauna dincolo
de toale sau n ceruri sau a mbracat diferite chipuri. El a
pedepsit, a rasplatit, a distrus, dar ntotdeauna a fost n afara
omului, iar omul nchinndu-se Lui a dorit ~i a ncercat sa-i
semene. Cre~tinismul a dat 0 noua n!elegere Divinului. Se pare
ca Dumnezeu poate sa sala~luiasca n om ~i prin aceasta
umanul poate sa traiasca ~i sa se dezvolte. Dumnezeu iube~te ~i
ngrije~te. ~i prejudicierea corpului de dragul salvarii sufletului
care ni s-a parut osanda ~i pedeapsa, a nceput sa arate ca 0
manifestare a grijii supreme. Pe de 0 parte, este cu totul uman
~i pe undeva un comportament ~ocant care contrazice
principiile spirituale adica dezvoltarea ~i men!inerea spiritualita!ii, iar pe de alta parte 0 asemenea iluminare ~i un asemenea
nivel de n!elegere la care nici n-au visat cei care ~i-au
consacrat ntreaga lor viala dezvoltarii spiritualita!ii. Acestea
au fost ni~te semin!e care acum doua mii de anii nu au putut
rasari. Adica, mai corect spus, semin!ele au rasarit, iar roadele
pot apare numai acum. ProbabiJ ca cea de-a doua apari!ie a lui
Hristos va nsemna de fapt n!elegerea spuselor lui, a ceea ce sa ntmplat cu El ~i cu cei apropia!i Lui. Dar atunci, judecand
dupa toate, n primele secole ale erei noastre a fost imposibil sa
se men!ina n con~tiin!a doua metode opuse de gndire.
Acestea au dus la 0 imensa cantitate de interpretari ~i au
nceput sa distruga unitatea comunita(ilor. Probabil ca de aceea
n Niceea n cadrul Primului sobor universal s-a hotart

140
;,:~;t.:

141

distrugerea ntregii literaturi, a tuturor izvoarelor care au vorbit

despre natura umana a lui Hristos.

ncercnd

mentinerea

acela~i timp a logicii umane ~i Divine, omul a alunecat treptat

ortodoxia este atrasa spre 0 spiritualitate mai mare, una din

principalele probleme care pot apare este critica ~i condamna-

spre uman. Divinul s-a degradat, iar umanul I-a umbrit n mod

rea altor religii ~i, n mod corespunzator, mndria. Prin aceasta

probabil ca se poate explica acea criza care a avut loc n

activ. Este posibil ca acest proces sa fi devenit destul de amplu.

Biserica

Pentru

ntmplat apoi cu Biserica.

salvarea

cre~tinismului

de la degradare,

mentinerea Divinului ~i nlaturarea umanului.

au hotart

Logica umana a

ncercat nca un timp ndelungat sa urce.

Gndurile mele pentru 0 oarecare perioada se mpra~tie ~i

eu a~tept sa vad cnd se vor aduna la un loc. ncerc sa ma
ntorc la gndurile ntrerupte. Ah, da, mi-am adus aminte. De
ce ortodoqii fac cruce cu degetul mare, aratator ~i mijlociu
puse la un loc. Asta de fapt constituie nchiderea nu numai a
aspectului material, dar nseamna ca n ortodoxie concentrarea
asupra con~tiintei ~i spiritualitatii este crescuta. Este pe deplin
logic. Atunci cnd cre~tinismul, dupa soborul din Niceea, a fost
privat de dialectica, viitorul ~i trecutul unite n Divin ntr-un tot
unitar au fost nevoite sa se ntoarca la starea anterioara ~i sa se
desparta n doua curente. Primul orientat spre viitor, adica
principiul spiritual, al doilea spre trecut, adica principiul
material. Aripa orientala a cre~tinatatii pleaca la Constantinopol, iar cea occidentala ramne la Roma. Partea dreapta a
corpului este legata de viitor, de aceea ortodoc~ii poarta
verigheta pe mna dreapta, reprimnd dorintele sexuale n
cadrul casatoriei. Partea stnga este legata de prezent ~i trecut,
de aceea catolicii poarta verigheta pe mna stnga. ntruct

142

pna la revolutii,

Catolicismul,

urmata

dimpotriva,

de nenorocirea

care s-a

s-a cufundat n feminin, material

~i principiul occidental. Acest lucru a condus la nt10rirea

gndirii logice, a dezvoltat cultura materiala, dar prin aceasta a
accentuat tema dorintei sexuale, a geloziei ~i dependentei
bani. nsa daca preotilor ortodoqi

de

Ii s-a permis sa aiM familie,

celor catolici le este interzis acest lucru, Conceptia religioasa

pur ~i simplu nu ar fi supravietuit.
nchipuie

pe Creator

principiului
sexualitatii

masculin,

prin

concentrarea

vietii, dorintelor,

asupra

intermediul

la el. Aceasta duce la 0 nclinare n

dupa care spiritul nazuie~te spre material.

Daca nsa Creatorul este perceput prin intermediul

feminin, atunci are loc amplificarea
distrugerea

~i-L

ca pe un parinte,

se nfrneaza

directia spiritualitatii,

Cnd credinciosul

spiritualului,

adica

dezvoltarii

principiului

materialului

nu va fi armonie

lipse~te interactiunea a doua principii primordiale

cu

ntruct

- masculin

~i

feminin.
am examinat

Cnd

n plan

islamului,

s-a format

un tablou

orientarea

sa subcon~tienta

materiale,

a nceput involuntar

subtil
curios.

perioada

aparitiei

Catolicismul,

asupra sentimentului

cu

~i bunurilor

sa darme energetica

ntregii

Europe. Acesta a fost periculos pentru zonele de sud cu energie

.~;;t

143

..Cit de interesant s-a cristalizat, - ma gandesc eu - asupra

acestui model mai trebuie lucrat. El va permite sa se lege ~i sa

nalta, cu sexualitate ~i dorinte. ~i atunci s-a nascut religia c

are ca prioritate principiul masculin, adica islamu!. Islamul s...
nascut
cu
0
limitare
accentuata
a
sexualitiitii,:
sentimentalismului, ceea ce a permis n plan subtil restabilirea'
armoniei, ntruct ortodoxia s-a dus n Orient iar interactiunea a
doua contradictii s-a mic~orat.
La catolici, sarbatoarea principala este Craciunu!. Are loc 0
mai mare concentrare asupra aspectului uman, asupra na~terii
nsa~i. Aceasta mare~te concentrarea asupra bazelor vietii ~i a
dorintelor. La ortodoqi principala sarbatoare este Pa~tele
Domnului, nvierea lui Hristos, adica descoperirea Divinului n
uman, prioritatea Divinului asupra umanului. Probabil ca de
aceea pna n zilele noastre, n lerusalim, n timpul Pa~telui, n
Biserica Motmntului Domnului, se produce pogorrea focului
sacru ~i Binecuvntat. lar n cea catolica, n timpul Craciunului
nu se petrec miracole deosebite. Judecnd mai departe, n
catolicism ~i n ortodoxie trebuie sa se coaca 0 criza care sa le
mpinga spre depa~irea principiilor material ~i spiritua!. Despre
aceasta marturisesc n principiu scandalurile legate de preotipedofili ~i homosexuali n Biserica Catolica, ca ~i problemele
din bisericile ortodoxe pe care aceasta ncearca sa le traca sub
tacere. Aceasta criza trebuie sa mpinga conceptia cre~tinilor
spre acele adevaruri pe care le-a prezentat Iisus Hristos, ~i spre
acea ntelegere care va ajuta sa se uneasca toate ramurile
cre~tinismului.

144

se explice multe fapte". Gata, s-a terminat cu istovirea. Mi-am

pus ordine n gnduri. E timpul sa merg la consultatie.
Pentru a ncepe consultatia, trebuie sa te aduci ntr-o stare
nnrmala. Starea mea nu prea este stralucita. Ceva ma preseaza
chipurile spre pamant. Despre ce "zbor "sa mai vorbim!
Examinez cmpul meu. Deformarea este de trei ori mai mare
deciit cea mortala. Cauza este n mine dar vine din exterior. Un
grup de oameni face din mine un ido!. Acest fenomen a existat
nainte n Rusia. n ultimul timp s-a conectat ~i America.
Apararea ei a fost strapunsa dupa Il septembrie 2001. n plan
subtil a crescut brusc interesul fata de informatiile mele. Este
curios, ca n ultimul timp, la New York, cartile mele n limba

1
1

1
1
1
Il
1:
,

1
1

Il

rusa s-au epuizat. Poporul nostru a nvatat primul sa reactioneze la perico!. Diagnosticarea continua. Asta 0 face nu Rusia, nu
America, ci un grup de oameni din viitor. Acesta este viitorul
omenirii. Merita sa aduni 0 informatie serioasa ca imediat sa se
conecteze cele mai diferite grupuri din prezent ~i viitor care,
interaclioneaza n mod activ cu aceasta informatie.
Azi, dis de dimineata am simlit 0 apasare; cauza a fost n
mine: frica n fata viitorului, nencredere n sine. ~i lnga mine
un grup de oameni, pentru care aceasta emolie reprezinta un
perico!. n plan subtil are loc conectarea la cmpul meu ~i are
loc fie nfrnarea, fie distrugerea mea. Pe masura aprofundarii
cercetarilor mele, eu ies n structuri mai subtile ~i mai ample.
Nedesavr~irea mea devine din ce n ce mai periculoasa,

~::~

145

,
1
1

Il
i!
Il

atingand interesele unor fiin!e vii destul de ndeprtate. ~i mai

penculoasa devine perfec!iunea atunci cand primesc 0 informaI,e pre!ioasa, iar grupul de oameni ncepe sa se conecteze n
plan subtil. Atunci campul meu ncepe sa se destrame vazand
cu ochii. Pentru binele Tacut noi platim cu urmari mult mai
grave decat pentru un rau. mi aduc aminte din nou de mitul
despre Prometeu. Binele pentru suflet este mult mai periculos
decat raul.
Nu demult am auzit urmatoarea fraza: cum ar trebui sa fie
energetica Las Vegas-ului daca ea este a~a de teribila la New
York - inima economica a Americii! De fapt, acolo energetica
este minunata. Acolo este 0 atmosfera de sarbtoare, bucurie ~i
vesehe lar n acela~i timp te dezbraca pana la ultima ati~oara.
Totul este Tacutpentru ca omul sa se framante mai pu!in atunci
cand ~i ia ramas bun de la bani. Minunata psihoterapie! ~i ce
d~ca v-ati mbolnavit - zbura!i la Las Vegas. Va nsanato~i!i
d:ntr-od,ata. Nu am pierdut nimic ntrucat nu rn-am pregatit sa
ca~t'g. lm. aduc aminte de 0 discutie cu proprietarul unuia
dintre cazinouri. "Cel mai periculos client pentru noi este un
pensionar bog at - a '-rI"
Impa a~lt e 1. - El nici nu este ata~at de

'

donn!a de a ca~tiga, nici nu se framanta cand a pierdut".

Gandurile se ntorc iara~i la situa!ia actuala. A~adar, din nou
despre societatea

viitorului. Ce am facut din nou? ~i n!ele .

Am gasit 0 idee reu~ita. De ce e~ti pedepsit a~a de crunt pent~

b~nel~.facut? Poate ca este bine sa abandonez aceste cercetri ~i
sa tralesc 0 viala normala?

mi opresc

mersul

gandirii.

Sa

facem 0 analiza. Ce reprezinta ultima idee? Frica fata de viitor,

146

depresie, nemultumire

de sine. Cauza este aceea~i - dependenta

de viitor. Nicidecum nu pot rezolva aceasta tema. Deci, de ce

Dumnczeu te pedepse~te pentru binele facut oamenilor?
Sa judecam logic. A saiva un muribund reprezinta un bine.
A hrani un flamand este un bine. A saiva ~i a hrani un sanatos
~i un satul oare e tot bine? E putin probabil. Acele bunuri pe
care omul nu le-a ca~tigat dar le-a primit, pot sa-I omoare. Mai
pc scurt, dezvoltarea cu anticipatie este un pericol mai mare
decat pierderile ~i problemele. n principiu, cine este necuratul?
Este un nger care i-a depa~it pe toti n dezvoltare, n a~a fel
ncat s-a ndepartat de ntreaga esen( a Divinului ~i a uitat de
ca. Adica, 0 dezvoltare n grab este diavolismul, destramarea
slructurilor subtile. Daca exista nsa iubire suficient, 0
asemenea dezvoltare nu ucide. Conc1uzia este simpla:
dezvoltarea religioasa morala trebuie sa 0 depa~easca pe cea
tehnica. n c1asele mici, copiilor trebuie sa Ii se educe n primul
rand sufletul iar dupa aceea ncarcat creierul. Eu am vazut ~i
am diagnosticat pericolul care-I pa~te pe un copi! cu dezvoltare
mintala prematura. Din punct de vedere emolional el nu s-a
maturizat ca om ~i deja I-au sugrumat cu obiceiuri tehnice ~i
accelerarea dezvoltarii capacitalii. La mine probabil ca este
aceea~i problema. n fiecare dimineala eu la nceput gandesc,
diagnostichez, analizez, iar apoi ma rog. Asta nseamna ca n
orice gandire a mea, chiar ~i cea mai corecta exista 0 orientare
periculoasa. Conc1uzia e simpla: Dumnezeu nu pedepse~te
pentru bine. Pur ~i simplu noi percepem totul superficial,
consideram drept un bine ceea ce apoi poate ucide iubirea.
, ~.
,..~

147

nseamna ca adevaratul

bine constituie

nu ceea ce lucreazl.

pentru dezvoltarea ~i ntarirea vietii noastre, ci ceea ce lucreazi

pentru deSCoperirea
~i ntarirea iubirii n suflet. Dezvoltarea
constituie Unbine att timp ct urmeaza iubirii.

Notiunile de "con~tiinta" ~i "morala" au degenerat n

prezent ~i lucreaza nu pentru iubire ca 0 norma superioara de
unire ci pentru interesele unor grupuri. n socialism, moral a
fost tot ceea ce a lucrat pentru sprijinirea acestui sistem.
Morala s<xialista a actionat asupra distrugerii iubirii. n
fascism, mOralitateaa actionat n interesul unui grup de oameni
uniti dupa trasaturi nationale. 0 asemenea moralitate a permis
distrugerea vietii, a iubirii n orice dimensiuni. n America
zileJor noastre moralitatea actioneaza asupra statului ~i
reprezinta ceva ntre morala socialista ~i fascista. Interesele de
corporatie Care unifica pe principiul banilor ~i bunastarii
elimina iubirea care ajuta la unirea ~i supravie(uirea tuturor.
Probabil ca este timpul sa inlaturam sloganul:
"Noi credem n
Dumnezeu" de pe dolarul american.
n Rusia contemporana, unificarea la nivel teritorial a limbii
~i culturii ca Ii, printre altele, a banilor s-a dovedit a fi complet
instabila. Acum n Rusia nflore~te morala de clan. GrupuriJe
mafiote, financiare ~i politice poseda 0 morala aproximati v
asemanatoare cu cea fascista. Ea poate fi numita morala de trib.
Adica se unesc pentru a supravietui. Iata ca de fapt este una din
prghiile ce duc la aparitiei unei astfel de notiuni cum al' fi
moralitatea. Este adevarat ca notiunea de "con~tiinta" nu este

. .
pleld u"[ " definitiv n Rusia. Este natural ca aceasta ..nu se
- l'a la nivel de stat. Nazuinta neclara ~i 0b scura ca tre
ntamp
.

Dumnezcu,

'
t,a
naZlIIn

catre
.

iubire

.
.
~I umta te

existat

dintotdeauna la poporul nostru, Din aceasta se poate na~te ceva

important. E ste c 1al' ca n ultima vreme nivelul ntelegern
A

.,

'1 d e
problemelor a crescut brusc n societate, ln emlSlUme
te lCVIZIUne pot fi vazu ti anali~ti straluciti care nu bat apa m
.
1
PJU<l, C 1 vorbesc clar ~i concret. Se dezvoltii mte egerea
A

"

"

strategic ~i gfmdirea distrusa n socialism. Atunci nu era

neVOle de ea . Atu nci tot viitorul a fost descris pentru totdeauna
,

de clasicii marxism-Ieninismului.
A'

n general, socialismul ncetatenit cu succes m RUSIa, a

nsemnat 0 ncercare de creare a gndirii strateglce, De ce n~
au fost n Rusia filozofi putemici pna la r~volutieA?Probabll
.
.
pentru ca once filozof aJ'un ge inevitabtl la mtelegerea
, .
. ,.
"
Impactu 1
de" D Ivm " ~i uman". $i aceasta constltUie
no tlumlor
,
A
"
A
.
superior al gndirii strategice. Intrucat B' Isenca s-a raZbun at
,
.
A
temndu-se de concurenta,
' t altfe!
sever pe cel ce .au gand 1,
,

iudecnd dupa toate a fost destul de periculos sa ~t filoz~f:

Intre timp elita intelectualitiitiipoate supravletUim cond.ltu
foarte pn' elo 'lce Probabil ca socialismul a aparut ca 0 Opozltle
'
..
"
rata
. de conceptiile biserice~ti, de aceea la ideologu, soclahsmu.
lui a existat 0 asemenea ura fa'"
... de Biserica. Bisenca nu a

. .
reu~it sa uneasca tara. ntruct Rusia a fost , 0 tara multma~ona,

Hi~i multilingva, ideile nationale nu au act Ion:at Nu au aparut 0

. .
gndire strategica ~i idei ample care sa .uneasca (ara. laI' Idelle
socialismului au existat pe un teren propice,

148
::>;;~-

149

'

Daca pnmul
'
razboi mondial ar fi1 'mce p ut m m
"
omentuf'
ras pan
' d 1111socialismului
socletatea ar fi P uttu sa se uneascl "
,
0
'
.
mtr-att nct ideile Socla
n-ar fi pnns
' lIsmulUi
radacini,
"
Dar .
.
.
Rusia a fost trta n r-az bO1U
mondIal' cnd d eJa
' era scmdata
l
n
,
clanun ~i gru p uri , B 0l~eVlCII
a
u
reu~it
'"
sa uneasca Rusia, Daca
s-a ntmplat acest lu'cru, mseamna ca treb'ma sa- se ,mtmple
.
De ce era nevoie de 0 asemenea cantitate d"e sange ~I morti de
'

dragul

"

'

sentimentului

de' umtate? 'ln aceasta

se ascunde un

oarecare paradox , P nntre

altele,

daca

"
ammtIm
partlcularitatile.
dezvoltarii ~i pieirii c'IVITIza!lel, atunci acest para d ox dlspare.
..
Sa ne aducem aminte de hleroghfa
oriental" a, U mversalul na~te
,
.
partlcularul.
Din ntregu1 umtar se despri d d
n etallIle. Orientul
,
.,
gande~te prin notiuni de umtate
'
~, pnn ima g ini . 0 cCldentul pnn
,
'
notlUm" dlscrete , L a 'mceput, savan!ii n u au putut n!elege
urmatorul fenomen . n cazu l traumatism e 1or cerebrale, care au
dlstrus gndirea log Ica,
'd ut poslb,htatea
' ..
' - un european a pler
de a
scrie cuvinte iar ch mezul
continu
r"
'
,a
Im~tlt sa deseneze
"

'

'

"

'

hleroglife.

'

Orientul este' mal mult onentat s

pre VlItOr.
Cu ct
"
este mai mare se n l'Imentul unirii, cu att
mal' ampla- este
'.
dlmenslUnea
interactiuni
,
Once'
' l Iza!le
l '1n vlItor ,CIVI
se dezvolt'
"a
din blocul m
' f'ormatlOnal,
din samnta ~I. pachetul vlItorului,
,
,

'

"

- care ,mcepe sa
~t"IIn(,
.
. S e d ezvolta- loglca
,
d'Ifentelor
procese'
, , .
petrecute n tim p ~I spatlU.
Are
loc
'fi'
m onrea clVIhza!iei,
, .
Rehgla ~i filozofia d'evm cultura-' lar c u Itura se transforma n
,
'
. ca structura
civilizatie ~i c'IVI,zatla
T . plere.
Dacii ea plere
Apol religia ~i filozofia se transforma ' n
,
,lUm matenale
separate
"gandeasca" cu nof"
'-"
adlca
~tllnta
d'espre mterdependent a
,
"

informa!ionala, politica ~i economica dar prin aceasta poporul

supravie!uie~te, atunci este posibila 0 noua conectare la viitor,
formarca unei semin!e noi ~i apari!ia unei noi civilizatii,
Care pot fi condi!iile de apari!ie a noii civilizatii? Trebuie sa
fie n contact cu unitatea superioara care asigura un mare bagaj
de viitor, adica iubire de Dumnezeu, credinta n Dumnezeu,
nazuinta catre Dumnezeu, cunoa~terea lui Dumnezeu, introducerea Divinului n toate, ntelegerea voin!ei Divine, sentimentul
unita!ii depline cu ntregul univers, contact intensiv cu viitorul,
0 noua ntelegere a lumii, formarea gndirii strategice,
perceperea religioasa ~i fIlozofica a lumii, nflorirea culturii ~i
dezvoltarea civiliza!iei. Ceea ce are loc n lume n ultimii 0 suta
de ani este 0 n!elegere intuitiva a faptului ca civiliza!ia actuala
va pieri, De~i de sus se frneaza orice descoperire tehnica prin
care sa se faca un salt de nenchipuit nainte, civilizatia pierde
totu~i treptat iubirea, Apar ncercari febrile de a restabili
nivelul unitatii, De aici explozia ideilor ~i conceptiilor
socialiste, fasciste, religioase, de clan ~i mafiote, Lumea se
ndreapta spre unitate ~i iubire. Procesul este destul de
chinuitor dar legic ~inceesar,
Gndurile mele sunt sustrase de 0 durere n stomac. Ah, da,
am uitat de tot viitorul umanitatii, n informa!iile pe care eu le
pot tipari exista un oarecare pericol, dar totodata ~i un fol os
determinat. Care este totu~i acel pericol? Diagnostichez, Apare
din nou frica fata de viitor ~i fata de sine, "Cnd se va termina
0 datii cu asta?" - ma gndesc cu necaz, 0 pacientii mi-a scris 0
notita: "Am citit toate car(ile dumneavoastra. Lucrez asupra
[51

150

.:,>;t-

propriei persoane. Nu reu~esc nimic. Oare sa ma mpu~c?"

Cand explic unor asemenea pacien!i ca nu trebuie Sa cada n
depresie, ca a~teptarea ~i frica sunt cauza acestei stari, atunci ~i
eu ma simt mai bine. Apropo, de data aceasta, n plan subtil
omenirea viitorului arata straniu. Din ea se desprinde nca un
grup mie. lnteresant, ce fel de oameni sunt ace~tia? Cum sa
ghieim, de ce sunt ei diferi(i de viitorul omenirii? Trebuie sa
vedem de ce sunt ei legati. Dupa caracterul legaturilor determinam func(iile lor ~i dupa diferen(a ~ifunc(ii determinam prin ce
se distinge acest grup de omenirea viitorului.
Diagnostichez ~i vd un tablou curios n plan subtil. Acest
grup de oameni este legat de Venus n viitor. Se pare ca peste
aproximativ 600 de ani ncepe colonizarea
"vecinei noastre".
lar peste 1000 de ani ncepe asimilarea stabila. Deci civiliza(ia
noastra va da 0 noua civilizatie venusiana. Nu este exclus ca n
acela~i fel civilizalia mar(iana, care a pierit, sa se fi transferat
pe Pamant. Astazi, 0 asemenea civiliza(ie care piere ~i rena~te
este Rusia. Dar noi ne apropiem de acel moment, cand pentru
salvarea omenirii nu ne trebuie 0 filozofie nalionala, care la
urma urmei este ucigtoare. Este nevoie de un nivel mult mai
nalt. Apropo, ideea socialist de unitate a tuturor oamenilor de
pe Pamant ~i-a jucat rolul sau pozitiv ~i poporul rus, care n
general este privat de obiceiul de a gandi n mod ngust,
nalional, este gata sa creeze ~i sa accepte 0 asemenea gandire.
Rusia se afl ntr-o situalie interesanta. Pe de 0 parte, exista un
nivel intelectual ~i cultural deosebit de nalt, pe de alta parte 0
economie n stare critica. A~a cum a spus Lenin:
"Cu ca! este
152

mai rau, cu atilt este mai bine". Astazi, pentru a supravie(ui,

Rusia

trebuie

sa dezvolte

activ

tehnologii

noi. ~i cu cat

recunosc mai clar savantii ~i politicienii ca resursele naturalese

epuizeaza. cu att mai mari sunt ~ansele de refacere radicala n
toate domeniile.
Pentru prima data n istoria omenirii noi am devenit un tot
unitar pe ntreaga planeta. Noi putem pieri maine sau rena~te.
n situa!ii criticc omului i se deschid posibilita(i superioare.
Probabil ca ele se vor deschide acum pentru ntreaga omenire.
De fapt, principala posibilitate superioara, care se deschide
pentru fiecare este dobandirea acelei stari care se poate num.
iubirea Divina din inima fiecaruia dintre noi.
ntr-o mica ncapere s-au adunat pacien!ii. lntru ~i ncep sa
prezint 0 lectie scurta.
nainte de a primi, la nceput omul pierde. Cu cat
trebuie sa primeasca mai mult, cu atiit mai severe sunt
ncercarile anterioare. Daca la om capacitatea de a accepta
orice boal este mare prin pastrarea iubirii, atunci aceste
ncercari au loc numai n plan subtil, rara sa se dubleze n plan
exterior. nsa daca posibilitatea de a pastra iubire nu este mare,
atunci ncep neplacerile, boala, etc. Acum se apropie spre noi
viitorul luminos. Nivelul capacitalilor ~i a posibilita!ilor
omenirii n viitorii zece ani va cre~te inimaginabil. Orice
dezvoltare are Ioc fOr(at ntr-o masura mai mica sau mai mare.
Cand cre~te mai mult avantul fericirii, omului i raman doua
ie~iri: fie nazuin!a con~tienta catre Dumnezeu ~i iubire, fie
.~>~

153

pierderea par(iala sau totala a ceea ce el nu merita. Daca

funda(ia casei este calculata pentru cinci etaje iar conducatorul
~antierului a construit zece etaje ~i I ncepe pe al unsprezecelea, fericirea lui de multe etaje nu va (ine mult. Pentru a pa~i n
ziua de mine noi nu trebuie sa avem agresiune fa(ii de ea.
Daca noi trebuie sa primim bani ~i acest lucru este nso(it de
frica, ura, regrete, ndoieli - ob(inerea banilor duce la mbolnavire. Framntarile pentru viitor, frica permanenta pentru ziua
de mine, gndurile macabre despre sine ~i despre viitor sunt
acele semne care priveaza ~ansele de a primi viitorul. De aceea,
prin pocain(a elimina(i n primul rnd agresiunea fa(a de
iubirea legata de viitor. Dumneavoastra trebuie sa percepe(i

caracterulsecundara ceea ce are lac mine sau n viitor n

compara(ie cUiubirea. ncepe(i.
Trec n camera de alaturi ~i dupa un timp intra primii
pacien(i. 0 pereche casatorita. Eu I recunosc pe barbat, el a
fost la mine la consulta(ie. "Tentativa de omor", - mi aduc
aminte eu.
-

Spune(i-mi ce s-a ntmplat cu dumneavoastra, ma

adresez eu lui.

- Dupa cum vede(i, am fost eliberat din arest, - zmbe~te

el - cu toate ca eu eram pregatit sa ramn n arest. A~a mi-au ~i
spus.
- $i totu~i ce s-a ntmplat?
- Tine(i minte, a avut loc un atentat la viala conducatorului
regiunii. Trebuia gasit un posibil uciga~. Daca nu-I gasesc,
mili(ia va avea probleme. I-au adunat pe cei suspec(i ~i un
154

martor rn-a indicat pe mine. Investigatorii mi-au explicat ca

este vorba de 0 problema politica. "Trebuie neaparat gasit un
vinovat. Astfel, tu trebilie sa fii nchis." Am avut nsa noroc.
Eu ma ocup de afaceri, am rela(ii, am prieteni ~i s-a iscat zarva.
De aceea, mili(ia a nceput sa aiba ndoieli.
- $i ce s-a ntmplat cu martorul care v-a indicat pe
dumneavoastra? - am ntrebat eu cu uimire. - A fost pus oare?
- Nu ~tiu, - a raspuns el. - Dar dupa aceea, dupa ce rn-a
indicat pe mine, eu rn-am apropiat de el, i-am strns mna ~i iam spus: "Nu va port pica". La aceasta, cei prezen(i au Iacut
ochii mari. Situa\ia a fost att de ridicola, dar eu am n\eles ca
port n mine un ghinion evident. De aceea, nu am avut preten\ii
fata de nimeni. Sunt condus n carcera, iar n buzunarul meu se
afla cartea dumneavoastra. Au nceput sa ne scotoceasca.
Paznicul gase~te cartea ~i cite~te: ,,Lazarev. Diagnosticarea
karmei". i face semn celuilalt paznic, aratndu-i cartea. "Uitete, - spune el, - acesta e deja al cincilea".
- Ce s-a ntmplat mai departe?
- Pai, mi-au dat drumul. De~i, la drept vorbind, eu nu am
mai prea sperat. Probabil ca n mine ceva s-a schimbat.
- Bine, - spun eu. - Despre logica umana existenta n
statul nostru nu yom vorbi deocamdata. Cnd rn-au sunat, eu
am diagnosticat-o pe so\ia dumneavoastra. n cmpul ei a
existat moartea so\ului sau exprimndu-ma mai frumos, starea
psihica interioara a ei a fost att de dizarmonioa~a, nc~t ~c~~~
lucru s-a reflectat n mod negativ asupra vle(ll ~l sanata\lI
so\ului ei. Care a fost cauza unei asemenea stari? Frica
''',.~

155

permanenta, framntarile

.. profunde fa!a d
de'preSla, preten!lIle

' 0 asemenea situati ?

barba.t D e ce se putea na~te

. e. ntrucat so!uI
a aSlguratstabilitatea suprema' A
.
m familie . CA
an d donn!ele
femeii

,.
se nfptuiesc , cnd Sot
. , sa apara
.u l se stradule<te
s'a nu permlta
y
.
.
,
nici 0 em 0 le negatlva, cnd el se nab'
.
!
u~a pe sme de dragul
stabilita!ii y<i a r',Ipsel conlllctuaie 1
.

unipolara

a sO!le apare 0 gndire

y<i atun c 1' cea mal'. mIca.' d

esta bT
1 Izare sau posibiJa
nep/acere duce la explozla. preten!iilor fa!a de barbat la
.
..
framant'
'
~n pentru vlltor ~i depresie.
D upa expresla ochilor viid c'
A
A,
,
a e / nu ma' mteJe
. g e pana 1a
capat. Continuu sa expJic:

Exista doua feluri de depen d enta' de um'

.
an. P nmul este
agresiunea . AJ d 01.1ea este servi/ismuL n .
..
pf/mul caz eu Il cale
A.
m plcioare pe ceilal!i de d .
..
ragul proprulor dorin!e, i urasc pe
cel care m -a A'.mJoslt, ma supar e
pace/a
care mi-a n~elat
.1 caz eu ma
a~teptarile . n al d 01ea
J
.
ca c pe mme
de dragul
omului iubit s'au stlmat punndu-ma A
.
mtr-o dependen!a
.
mterioara fa !a de e l. T0Jerez donn!ele
. ..
capncllle, ma straduiesc
..
'
sa strnesc la el numal. emo!1I
pozitiv e. :;;..
tl~ ceva, care a fost
parerea cuno~tin!elor des pre d

~~neavoastra? "Prea cumsecade". Timiditatea ca ~I. grosolanra trebuie Sa aib'

'. a 0 1ImIta.

D umneavoastra i acord' .
'.
a~
O~~lul
mal multa grija ~i stabilitate
dect este Perm'IS. 0 lamllre norm
a /-a presupune apari!ia
copiilor pe Jume. Pentru aceasta treb'
- .

ule sa eXIstearmonie ntre

parin!i. Pentru dumneavoastra
- armonja
. .
0 constltule

stabilitatea

.
~i lipsa starii c on fi Ictuale.
Deci iata' ca armonra. reprezinta nu

oprirea ~i a~teptarea a ceva CI.' dezvoltarea

156

~i nazuin!a spre ceva.

j)acii vorbim concret, atunci este vorba de iubire fa!a de

j)lImnezeli. Dar pentru aceasta trebuie sa existe lupta ~i
lInitatea a doua contrarii. adica a principiilor masculin ~i
Feminin. Femeia ntruchipeaza haosul, iar barbatul ordinea. n
plan sllperiar baosul ~i ordinea constituie unul ~i acela~i Jucru.
lar pentru a se uni ntr-un aspect superior, au lac procese
oscilante. Haoslll se schimba cu ordinea, iar ordinea se schimb
cu haosul marind altemativ concentrarea asupra unuia dintre
aspecte. Noi marim amploarea conf/ictului ~i, ca atare, trebuie
sa nazuim mai putemic spre unitatea care transforma aceasta
Illpta nu n nimicire ci n dezvoltare. Gradul nalt de unitate I
constitu;e iubirea de Dumnezeu. Cnd unul din so!i se supune
lallntric pe deplin eeluilalt, dezvoltarea se ncheie ~i ncepe
mbolnavirea omului ~i a familiei. n nchipuirea multora,
conf/ictul nseamna palmuire. Conf/ictul nseamna acea situa!ie
n care exista pu!ina iubire. Pentru mul!i, no!iunea de "conf/ict"
~i no!iunea de "iubire" sunt incompatibile. De aici apar
probleme. Barbatul este mai spiritual din na~tere, adica poseda
0 gndire strategica. Ceea ce este neeesar n perspectiva
supravie!uirii. n acela~i timp, barbatul este mai ordonat dect
femeia, iar oriee Jucru metodic nseamna deja limitare n
informa!ii. A~a cum a spus un specialist: "Pentru ca sistemul sa
fie stabil el trebuie sa fie clatinat". Femeia este de la natura mai
sensibila, dar e mai haotica. Din aeeasta cauza deschiderea ei
pentru ob!inerea de informa!ii este mai mare dect la barba!.
De aici apare intui!ia crescuta. De aceea, atunci cand apare un
fenomen, prima data teritoriul lui I examineaza femeia iar
.~;;t.

157

apoi, dnd mndru din umeri, vine dupa ea barbatul, organiznd un teritoriu nou ~i conducndu-I. Eu am constatat acest
lucru n leqiile mele ~i la consultatii. La nceput veneau numai
femei simtind intuitiv importanta informatiilor. Acum, la
lectiile mele vin uneori mai multi barbati dect femei . n ultima
"
vreme au aparut n sala mai multi
tineri. Dar iata ca principiul
de sistem masculin ~i principiul intuitiv feminin ca manifestare
superioara nseamna unul ~i acela~i lucru. La fel ca ~i haosul
care reprezinta 0 manifestare superioara a ordinii. lar la primele
nivele acestea lupta ntre ele, dezvoltnd conflictul ~i
acumulnd din ce n ce mai multa iubire.

dumneavoastra. Cu ct ne este mai frica de viitor, cu att mai

puternic suntem ata~ati de prezent. Acolo se destrama, bine,
aici noi totul ntarim. Cuct ntarim mai mult prezentul, cu att
mai puternica este frica secundara n fata viitorului. Mergem
mai departe. De ce apare frica fata de viitor? Asta se ntmpla
atunci cand transformam viitorul n scop. Cand pentru noi
fericirea suprema 0 constituie spiritualitatea, nobletea, idealul,
viitorul atunci noua ne este frica sa le pierdem. Cu cat ne
concentram mai intens asupra viitorului, cu atat se na~te n

- lertati-ma, am deviat de la subiect - spun eu pacientului.

Frica interioara ~i depresia sotiei dumneavoastra constituie
rezultatul faptului ca dumneavoastra i-ati asigurat 0 stabilitate
superioara. Ramne sa raspundem la ntrebarea de ce ati Tacut
acest lucru ~i de ce ar fi trebuit s-o faceti? Ce credeti

n tel principiul masculin, spiritualitatea, principiile ~i idealurile. La nceput aceasta va duce la explozia despotismului
masculin ~i a agresivitatii fata de femeie, a sentimentului
superioritatii asupra ei iar apoi la nclinarea ~i ploconirea fata

dumneavoastra - ma adresez eu tnarului. El a cazut pe

gnduri. Eu nteleg ca el nu raspunde la aceasta ntrebare, dar
odata ce el e obligat sa se gndeasca asupra ei, i va aparea
intentia de a rezal va problema macar obligat ~i nseamna ca
elimina energie pentru rezolvarea ei. Atunci raspunsul pe care
am sa-l dau eu se asimileaza mai repede ~i pentru 0 perioada
ndelungata.
Deci, care poate fi cauza comportamentului
dumneavoastra? - repet eu ntrebarea ~i tot eu raspund la ea; ViitoruI. Dumneavoastra va framntati pentru viitor. Va este
teama
158

de

el ~i frica va obliga

sa ntariti

prezentul

suflet 0 frica mai mare. Atunci noi ne aga(m de valorile

prezentului ~i devenim agresivi. Dumneavoastra ali transformat

de principiile feminine.
Va aduceti aminte, n lndia, daca primul copil nascut era
fata, ea era omorata. Priviti, ce interesant s-a dezvoltat
iudaismuI. Citim Vechiul Testament. Avraam a nascut pe lsac.
A nascut! Ce conteaza femeia cand prioritatea imensa 0
constituie principiului masculin, spiritualitatea, principiile ~i
regulile. Acum omul se considera evreu. Daca el are 0 marna
evreica, atunci tatal deja nu mai conteaza. Femeia na~te ~i
pentru aceasta ea nu are nevoie de barbat. nclinarea n fata
principiului masculin duce treptat la nclinarea n fata
principiului feminin. nclinarea n fata principiului feminin
duce la decadere. Dumneavoastra ati desconsiderat stabilitatea
.~,>;y;

159

superioara a so!iei ~i la ea a pornit programul de autodistrugere.

De ndata ce ea a dorit copii. a fost necesara oprirea ~i 0 portie

de instabilitate. Dar, odata ce dumneavoastra constitui!i cauza

problemei, tocmai dumneavoastra trebuia sa ajunge!i la

nchisoare. Cnd rn-au sunat, eu am transmis ca sOfia dumneavoastra sa se puna imediat n ordine. Schimbarea ei. capacitatea
dumneavoastra de a accepta distrugerea totala a destinului, a
vie!ii, a sanata!ii ~i familiei. toate acestea au permis n ultimul
moment ndreptarea situa!iei. Nu va nclina!i n fa!a ideii adie!
n fa!a ferieirii spirituale, nu va nclina!i n fa!a copiilor ~i n
fa!a fericirii materiale.
Privi!i cum s-a prabu~it socialismulla noi. La nceput a avut
loc Divinizarea viitorului luminos. Daca s-ar fi pastrat iubirea
~i credin!a n Dumnezeu, atunci teoria s-ar fi unit cu practiea.
Atunci principiul planificarii din socialism, strategia concentrata n directia educarii copiilor, dezvoltarea educa!iei ~i
culturii s-ar fi unit armonios cu principiul feminin, cu banii,
afacerile, economia ~i comer!ul. Teoria ~i-ar fi dictat regulile
sale, iar economia ~i practica pe ale sale. Lupta lor, confIictul
dintre ele, ar fi dus la 0 nazuin!ii mai puternica spre Dumnezeu
~i spre iubire ~i n acela~i timp, 0 datii cu aceasta, s-ar fi
dezvoltat cunoa~terea ~i dezvoltarea teoretica a omului ~i
societ!ii. Economia ar fi devenit mai fIexibila ~i mai pu!in
dura. Dar ntruct cu ocazia apari!iei socialismului iubirea fa!a
de Dumnezeu a fost schimbat cu viitorul luminos, s-a nascut
modelul de gndire unipolara. Teoreticienii socialismului au

160

permis de la nceput uciderea ~i distrugerea altora de dragul

ideii luminoase.
mi aduc aminte cum am cumparat cartile noi ~i foarte
frumoase, operele lui Marx ~i Engels n doua volume. n aceste
opere a fost expusa esen!a ideilor la nfiiptuirea carora
indemnau. Pe mine rn-a uimit fraza lui Engels: "Cnd este
vorba despre interesele proletariatului, nu poate fi vorba de nici
0 morala ~i etica". Adica unitatea care oferea iubirea a fost
aruncata de dragul unita!ii unui grup de oameni, n cazul actual
fiind vorba de clasa proletariatului. Prejudicierea unei
asemenea morale a adus roadele sale evidente. Deci, iata ca
dezicerea de iubire, de Dumnezeu, prin elaborarea oricrei idei,
oricarui principiu masculin duce destul de repede la transformarea n principiul feminin, iar apoi la pieire. ntreaga noastr
tara s-a rugat un timp ndelungat pentru viitor, uitnd de iubire.
La nceput s-au omort reciproc de dragul viitorului fericit.
Apoi s-au ata~at de prezent, invidiind, urnd ~idezicndu-se de
tot ce era sfnt. Apoi s-au destrmat, ajungnd la limita pieirii.
Noul conductor sovietic s-a ata~at din nou de ideea despre
viitorul luminos. Din nou au aparut tensiuni ~i dominri
reciproce. Dupa aceea a urmat 0 perioad mai lejer, n care a
avut loc cderea moravurilor ~i cultul materialului. Aceast
ma~in de tocat carne de pe teritoriul !rii noastre a cldit
treptat subcon~tientul nostru ntr-o concordan!ii mai mare cu
armonia. A devenit sinuciga~ ~i nclinarea n fa!a ideii ~i n
fata banilor. Dac iubirea rmne n urma lor, atunci prbu~irea
nu se poate opri.
:;;.;t.-

161

Din tara ateismului de masa Rusia a devenit treptat 0 tara cu

adevarat credincioasa.

La nceput religia ajuta omul sa se ridice

~i sa faca primii pa~i iar apoi poate sa frneze omul care merge
n directia lui Dumnezeu. Organizatia religioasa activeaza dupa
legi umane. Dogme, stereotipuri, revendicari,

cu ct ajuta cu

att frneaza.

a plecat

manastire

De aceea Serafim

Sarovski

~i s-a rugat n singuratate.

organizatii

religioase

primordial,

Bibliei,

puternice,
extragnd

Poporul
s-a

de acolo

de la

rus, privat de

adresat
informatii,

izvorului
curate ,

netulburate. lar acum toemai n Rusia are loc nzuinta caire

Dumnezeu ~i aceasta nu este formala ca n multe din tari le
Occidentale ~i Orientale, ci curata ~i sincera. nseamna ca
exista posibilitatea crearii unei noi gndiri. nainte, militienii ~i
func(ionarii au omort oameni, nclinndu-se n fata ideii, acum
fac aceJa~i lucru, nclinndu-se n fata banilor. Este interesant
faptul ca sunt mult mai muI(i la numar militienii ~i func(ionarii
cumsecade ~i totu~i, ticalo~ii ies ntotdeauna la suprafa(. Cei
cinstiti sunt alunga(i ~i concediati. De ce? Explicatia este foarte
simpla. Att timp ct noi ne nchinam n fata ideii sau a banilor,
trebuie sa fim boinavi ~i nu va exista 0 legatura inversa care sa
permita oprirea functionarului care omoara de dragui
intereselor sale ntreaga tara sau unii oameni ~i nu se va putea
ndeparta coruptia iar brutalitatea n cele mai urte forme ale
sale permanent va aparea n noi sau la copiii no~tri.
Ma opresc. Gata cu filozofia.
- Mergeti, luati loc ~i ncepeti Sa lucrati, eliminnd prin
pocain!a agresiunea fa( de iubire ~i Dumnezeu n toate

formele sale - att atunci cnd v-au vindecat prin distrugerea

viitorului, ct ~i atunci cnd ati pierdut prezentul. Daca
dumneavoastra yeti percepe prioritatea Divinului asupra
oricarei fericiri umane, cnd yeti ntelege ca iubirea nu numai
da dar ~i ia, atunci dumneavoastra ncetati sa fiti robul
umanului. ncereati ca n orice situatie sa simtiti ca primul
impuls trebuie sa fie spre iubire. Daca tot ceea ee se petrece va
eonduce spre Dumnezeu, nseamna ca prima reac!le asupra
oricarui eveniment trebuie sa fie 0 izbucnire a iubirii. lubirea
nu doar creeaza, dar ~i distruge ntruct este imposibila
dezvoltarea fara distrugere.
Eu stau ~i a~tept urmatorul pacient rara sa nteleg de ce se
consuma 0 cantitate att de imensa de energie. Mai degraba, in
timpul convorbirii, are loc att influentarea lui dar ~i asigurarea
mea. 0 atitudine corecta fata de lume, conceptia corecta despre
lume na~te idei corecte care ajuta la formarea unor sentimente
corecte. Toate acestea formeaza un comportament corect, care
imprima n gene matrite ale comportamentului viitor.
Pentru a comprima n cteva ore tot ceea ee se petrece cu
omul n timp de zece ani, este necesara 0 explozie a energiei.
.
t b de ce nu exista
" M a"' lUre
Apropo, nainte a existat sufiIClenta.
ea acum? Sa nceream sa examinam problema altfel, sa vedem
numai pozitivul n ceea ce se petrece azi. ncetam sa ne uitam
la trecut. Ne yom uita la viitor. Eu am avut ntotdeauna un
nivel scazut de energie. Aceasta lipsa trebuia sa 0 compensez
prin dezvoltarea sistemului. n general, vindecatorii vindeca
163

162

.~;~

prin ei n~i~i.Cu ct a fost mai periculoasa pentru mine fiecare

gre~eala, cu att mai intensiv trebuia sa ma dezvolt. Acum,
energie nu exista deloc. Apropo, eu nu am numai un nivel
sciizut de energetica dar mai tratez cu dispre\ ~i tehnicile
elementare de a ma pune n ordine.

supravie\uiesc, sa mannc pe saturate ~i sa nabu~ naltele

ndrumarea clasica data de Hristos catre to\i vindecatorii:

aceste boli se vindeca numai cu post ~i rugaciune. ntruct
rdacina fericirii urnane 0 constituie dorin\a, vindecatorii
pentru a-i trata pe al\ii, trebuie sa rezolve aceasta problema.
Postul reprezinta delimitarea treptata ~i ampla nso\it de
renun(area la viala sexuala, izolarea ~i deconectarea de la

~antier. iar apoi activitatea, nici pe depat1e ntmplatoare, de

rcpara\ii capitale a caselor vechi: nainte de a construi trebuia
totul diirmat ~i scoasa 0 cantitate imensa de gunoi. mi aduc
aminte de primul meu obiectiv de pe strada Tavriceskaia 27.
Mormane de caramizi ~i gunoi s-au ridicat pna la etajul patru.
Cineva a aruncat capacul de la canalizare. Gaura de canalizare

relaliile sociale, crend acel fond care a permis rugaciunii sa fie

eficient. Atunci portia de iubire ca 0 apa nvioratoare care uda
rdacinile plantelor, a nviorat sufletul bolnavului ~i el s-a
nsanato~it. Gradul de nsanato~ire a depins de ct de puternic
s-a nazuit spre iubire ~i credin\a. Credin(a nseamna niizuinla
spre dorin\a. Ea da 0 concentrare maxima asupra iubirii ~i s-au

s-a ticsit cu caramida ~i murdarie. Eu trebuia sa ma ocup de

ntreaga muncii auxiliara murdara ~i natural ca rn-au trimis sa

ntmplat minuni. De ce Hristos nu a vindecat pe nimeni n

satul lui? ntruct la cei care-L cuno~teau s-au ivit senti mente
de nencredere, ndoiala, disprel, arogan(. S-a creat un pol
colectiv de neacceptare, care a ngrdit posibilitatea oricaruia
de a se debarasa de uman ~i de a tinde spre iubire.
Trecem la mine. Niizuin(a mea de a trai 0 via( obi~nuita a
ajuns la capat. Ceea ce am ndurat n tinere\e a fost greu de
suportat, eu rn-am simlit un om neobi~nuit ~i pentru aceast
neobi~nuin( am avut de platit. La urma urmei am hotart ferm
sa fiu ca toti ceilal\i. Am nva(at sa ma supar, sa uriisc, sa
164

avanturi suflete~ti. 0 ra\iune a existat n asta. n primul rnd, eu

rn-am ndreptat nu spre' iubire, ci spre spiritualitate. $i nazuin(a
mea catre un singur (el rn-a terminat destul de repede.
De fapt, pe mine rn-au saivat cei cinci ani de munca pe

curaI aceasta gaura. n cteva ore eu am cura(at 3-4 metri ~i am

ajuns la fund. $i cnd am ndepartat ultimul bulgare de
murdarie care a acoperit conducta, de acolo a ie~it ceea ce
exista de obicei n gaurile de canalizare. Am zburat afara ca 0
pasarica, altfel aceasta nu ar fi fost cea mai buna moarte pentru
un filozof. Datorita repetatelor riscuri de a muri, ~antierul rn-a
legat de realitatea zilelor noastre (cu att mai mult cu ct eu am
falsificat documentele ~irn-am bagat ca electrician).
Ata~amentul fa\a de spiritualitate, idealuri, \eluri nalte au
ncetat sa mai traiasca azi. Omul traie~te nurnai cu viitorul.
Cnd acesta sose~te, el traie~te cu urmatorul viitor ~i la urma
urmei nu traie~te deloc. ntruct el nu trie~te cu prezentul, nu
are energie sa interac\ioneze cu acesta ~i un asemenea om

.~;:~-

165

devine deosebit de vulnerabil n orice situa(ie ie~ita din comun.

Exista Irei tipuri de atitudini fa(a de via(ii:
1) atunci cnd omuI Spune ca el este fericit ~i lui nu-i
trebuie nimic;

2) cnd el e fericit, are Scopuri catre care tinde;

3) cnd omul traie~te cu un singur scop ~i uita despre toate
celeIaIte.
De obicei omul Iucreaza periodic n unuI din aceste
regimuri. Cnd omul are multa energie atunci poate uni toate
cele trei regimuri, adica poate fi fericit n fiecare secunda a
vie(ii. n acela~i timp, el ~i poate propune un scop ~i l poate
urma, bucurndu-se de procesul nsu~i ~i prin aceasta sa
consume periodic toata energia sa asupra nazuin(ei catre un
scop oarecare. Printre altele, Iasnd 0 parte pentru interac(iunea
cu realitatea Yom ncerca sa judecam abstract ce este scopul?
Scopul este aceI ceva care na~te energia dorin(elor. De ndatii
ce l atingem, noi fie ne propunem scopuri noi, fie se
conecteaza programul de autodistrugere.

patruzeci de centimetri. n fata se alla unul de doi metri, cu

care comunicati prin intermediul infrasunetelor, n compartiment s-a a~ezat un am de un metru ~ijumatate care nu vorbe~te
deloc ci numai clipe~te etc., etc. Fara un numitor comun,
dezvoItarea poate sa se opreasca.
lata de ce orice comportament ie~it din standard, ca ~i
gndirea, reprezinta un anumit pericol ~i ntotdeauna sunt

AstfeI, ce este totu~i fericirea? Este un scop sau calea catre

interzise de morala. Dar dezvoltarea ~i avntul nu sunt posibile

fara a gndire ~i un comportament n afara standardului.

De fapt nu este nici unul, nici celaIaIt. Fericirea consta n

Morala care i obIiga pe oameni sa fie asemanatori a pomit nu

din iubire, ci din frid. De aceea, un am bine educat se

el?

transmiterea energiei atunci cnd exista un scop ~i deplasarea

catre el. Emanarea energiei tara iubire nu poate avea Joc, deci
cu ct eIiberam mai muIta energie, cu att mai multa iubire va
exista n sulletul nostru. Eu am trait numai cu Scopuri - prin
aceasta s-a dezvoltat gndirea strategica, dar nu putea continua
166

a~a de mult ~i munca pe ~antier mi-a saivat astfel viala. AI

doi/ea aspect pozitiv: eu am devenit ca ~i ceilal(i, cel pu(in n
exterior. Am n(eles ca acest Jucru e necesar. 0 condi(ie a
dezvoltarii civiliza(iei il constituie schimbul de informa(ii ~i
dezvoltarea echilibratii a reprezentan(iIor ei. Ciorile albe sunt
periculoase, se poate destrama sistemuI de nteIegere. Comportamentul, gndirea ~i Iimba pentru mijlocire constituie a
necesitate fara de care nu se poate supravietui. nchipuiti-va ca
v-ati urcat ntr-un vagon de tren. Ayeti a naltime de trei metri.
AJa'turi de dumneavoastra merge un am cu a nal(ime de

ndoie~te deseori ~i este nfrico~at. A spune ca este rea calea de

mijIoc tot nu este corect, ca ~i a spune ca este buna. Aceasta
este deseori pur ~i simpIu necesara dar uneori deranjeaza foarte
mult. Noi ne-am obi~nuit sa pomim de la notiunile: fie este
bine, fie este rau. Cnd te ocupi n mod serias de cunoa~terea
lumii, mai devreme sau mai trziu, ajungi la 0 concluzie
:,;."*,
167

simpla. Pentru caracterizarea exacta a obiectului, interpretarea

unica este imposibila. Orice obiect sau proces este caracterizat
suficient numai atunci cnd n caracteristica lui sunt prezente
doua puncte de vedere, contradictorii. FilozofiaorientalA
considera ca nu trebuie sa ajuti omul cnd este bolnav, el
trebuie sa-~i plateasca karma. Filozofia occidentala considera
ca trebuie tratat fiecare om. n concluzie: trebuie tratat fiecare
dar acest lucru trebuie Tacut inteligent, adica ncepnd cu
sutletul.
Urmatoarea pozitie: sa faci milostenie sau nu? Va
reamintesc ca n India nu se ofera milostenie. Aceasta este
soarta ta, trebuie sa fii mul\Umit cu ea. La noi se face milostenie. Nu demult 0 femeie mi-a povestit urmatorul caz. Cnd ea
s-a urcat n ma~ina, a venit la ea 0 fata cu lacrimi n ochi ,
cernd pine. ,.Eu i-am dat un mar. Am urcat-o n ma~ina ~i am
dus-o pna la mine acasa dar nu i-am dat voie sa intre n
locuintii de~i a vrut acest lucru, - poveste~te femeia. - I-am
adus din casa copilei pine, chiftelute, i-am dat ro~ii ~i ea a
plecat. Deodata am devenit curioasa, eu rn-am ntors sa vad ce
face. Marul se rostogolea pe pamnt, alaturi ~i pachetul cu
mncarea, iar fetita s-a ascuns dupa colt, urmarindu-ma.
Probabil a mizat pe faptul ca va primi bani sau ca 0 sa intre n
locuintii".
n situatii similare, unii nu fac milostenie ~i nici nu ajuta;
altul spune ca Hristos a nvatat sa ajuti cnd e~ti rugat. Astfel,
omul dore~te sa-~i pastreze iubirea de oameni. Ce sa alegem,
nrairea, indiferenta sau toleranta ~i pervertirea altora.

168

Concluzia este aceea~i: daca omul se adreseaza pentru ajutor, el

trebuie ntotdeauna ajutat, dar acest ajutor trebuie sa fie
profesional. n cazul de fata, femeia a procedat corect, dnd
mancare ~i nu bani. Pur ~i simplu, pentru un ajutor profesional
este necesara mai multa forta ~i deseori ne este mai simplu ca
sa rezolvam problema oferind bani sau trecnd pe lnga.
mi aduc aminte ca 0 alta pacienta mi-a povestit 0 ntmplare a so(ului ei:

El este un om deosebit de bun. nainte, noi am avut multi

bani iar cuno~tintele au mprumutat de la el sume mari.
nchipuiti-va urmatorul tablou. Vine la el un om ~i l implora
sa-i dea 50.000 de dolari. Sotul i spune:" Te mprumut, dar
dupa aceea ai sa mA ura~ti". El se miloge~te, se jurA pe
Dumnezeu ca a~a ceva nu se va ntmpla. A trecut un timp iar
cuno~tinta totu~i nu a napoiat banii ~i ntr-adevar, a devenit
du~man. $titi ceva, nici unul din ei nu a napoiat datoriile. Cum
trebuie procedat n asemenea cazuri? Daca refuzi, sutletUl se
abrutizeaza. Daca dai ti vor lua ~i ultimul Mnut.
- Ei, prima regula, spun eu, - este sa uitati de acei bani pe

care sotul i-a mprumutat.

Femeia da din mna:
- Aici totul e n regula.
- Ei, atunci cei care au mprumutat, pot fi compatimiti.
Tatal unei cuno~tinte a dat 0 data sub forma de mprumut unui
prieten 0 mie de dolari. Fiul I-a avertizat: ace~ti bani mai
degraba nu-i mai prime~ti napoi, dar tatal, cu toate acestea, a
dat banii. A trecut un an ~i prietenul se poarta ca un mitocan ~i
,~..~
'''.

169

se eschiveaza ~i datoria tot nu 0 napoiaza. Fiul I-a sfatuit pe

tatal sau sa uite de ace~ti bani, ca ~i cum nu ar fi existaI. Tatal a
renuntat. Dupa un oarecare timp, datornicului i-a murit copi]ul,
0 nenorocire a urmat dupa alta. Dar nu trebuie sa mprumu(i cu
prea multa u~urin(a. Tine(i minte expresia: nu ne duce n ispita.

- ~i ce e de facut atunci - ntreabii femeia.

Eu ridic din umeri.
Trebuie sa aju(i, dar n mod profesional. Chiar daca aceasta
este cel mai bun prieten ~i daca mprumuta 50.000 de dolari, nu
are dect sa ipotecheze pe numele so(ului dumneavoastra
locuin(a pentru a nu se ntmpla situa(ii nepreviizute. Daca
acest ]ucru nu este legat de afaceri, ci de 0 situa(ie complicata
de via(a, se poate da mprumut fara garan(ii, dar numai acea
suma pe care sunte(i gata s-o pierde(i, adica sa 0 faci cadou
prietenului. Cel mai bine este sa-i daruie~ti a zecea parte din
suma ceruta. nchipui(i-va starea psihologica a celui care a
mprumutat. Suma este mare, a primit-o u~or ~i este greu sa 0
napoieze. Va aminti(i expresia: te mprumu(i de ]a a](ii pentru
pu(in timp, iar banii tai i mprumu(i pentru totdeauna. Ca sa
faci un rau cuiva, sa-] jefuie~ti, sa nu-i dai napoi datoria, sa-l
omori, ]a urma urmei trebuie sa ntrerupi legaturile interioare
cu el, altfel, omorndu-I, ncepi sa te omori singur. Deci, ca sa
nu napoiezi datoria trebuie sa creezi pentru tine 0 justificare
mora]a, sa te aga(i de orice fleac ~i sa-] nflore~ti pna cnd
persoana care te-a mprumutat va deveni pentru tine cu totul
straina, rea ~i nedemna. Daca informa(ia despre datorie s-a
raspndit larg, trebuie sa afle cu to(ii ct de rau este ce] care a
170

fiicut datoria. ~i zvonurile neplacute, provocatoare, curg. ~i cu

cat este mai mare suma mprumutat,cu att mai murdaresunt
zvonurile care se mpra~tie. Totu~i omu] se convinge ntotdeauna pe sine despre ceea ce este convenabil pentru el, adica de
obicei mprumuta 0 suma mult mai mare dect cea pe care e
capabil sa 0 napoieze. nsa atunci cnd realitatea devine mu]t
mai rea dect modelul ei se na~te frica ~i agresiunea. ~i acum
nchipui(i-va ca vine un cunoscut ~i cere 50.000 de dolari
mprumut. So(ul dumneavoastra raspunde: "Eu nu pot sa-(i dau
0 asemenea suma, dar pot sa-(i daruiesc cinci mii de do]ari". ~i
daca n acest caz pomesc zvonurile ~i brfele, e]e vor fi numai
n folosu] so(ului dumneavoastra ~i este pu(in probabil ca ace]
om va veni dupa bani a doua oara.
Impulsul iubirii, compasiunii ~i al ajutoru]ui noi trebuie sa-I
emanam ntotdeauna, dar acest ajutor nu trebuie sa dauneze
sufletului omului. Acest lucru se ntmpla atunci cnd el este
doar superficial ~i ndreptat numai spre corp. Omenirea se va
maturiza pna la 0 asemenea gndire cnd vor deveni inutile
asemenea notiunica "numaibine" sau"numairau". binele ~i
faul. "sa ajuti" sau "sa nu ajuW', "sa iube~ti" sau "sa nu
iube~ti". Este timpu] sa faurim mode]ul bipolar de gndire.
Cum se ntmpla uneori? Omul spune despre so(ia sa: ,,Eu
am iubit-o ~i am facut totul pentru ea, iar ea rn-a trMat, rn-a
vndut. Cela]alt nu 0 iube~te, 0 jigne~te, i da cu piciorul ~i
so(ia nu ~tie ce sa-i mai faca, e blnda ~i ascu]tatoare. A~a ca
nici eu nu am s-o mai iubesc". Apoi acest om se mbo]nave~te
de rinichi sau ncepe canceru] de plamni sau de rect. Omul nu
:,;~-

171

ntelege nicicum cii nu se poate renunta niciodata la dragoste,

ca n univers nu exista motiv de renuntare la iubire. Dar pentru
el dragostea ~i nchinarea este unul ~i acela~i lucru. ~i cu ct
iube~te mai mult, cu att mai mult se nchina n fata vietii ~i a
sentimentelor. Prin aceasta el 0 perverte~te, iar ea se riizbuna
pentru aceasta fiira sa vrea, mai precis se comporta astfel nct
sa opreasca decaderea propriului suflet.
Iubirea da na~tere la viala, dorinle, frumusele, fericire, altfel
vorbind la tot ceea ce noi numim bine. Pentru ca iubirea sa
existe pentru un timp ndelungat, trebuie sa apara raul. Adica
tot ceea ce noi numim rau, distrugerea vietii, a senzualitalii ~i
dorinlelor. Iubirea exista atunci cnd exista doua contrarii: daca
se unesc ~i se dezvolta mpreuna, atunci dupa un timp, binele
se transforma n rau, iar crearea se transforma n distrugere.
Daca barbatul 0 iube~te pe femeie n permanenla, iar n relatiile
umane ~i nfrneaza periodic dorintele sentimentale, atunci el
0 ajutii pe femeie sa iubeasca. Arta iubirii este imposibila fiirii
gndirea bipolara, logica Divina trebuie sa fie permanenta, iar
cea umana intermitenta, adica sinusoidala.
Criza serioasa n care intrii omenirea este legata n primul
rnd de incapacitatea noastra de a gndi. Att timp ct noi
ncercam sa ntelegem situatia dintr-un singur punct de vedere,
noi suntem sortiti sa iubim insuficient. mi aduc aminte de un
toast: bem pentru ca noi sa nu ngenunchem niciodata n primul
rnd n fata saraciei, n al doilea rnd n fala fericirii, n al
treilea rnd n fala culpabilitiitii ~i n al patrulea rnd n fata
femeii. n general, eu cred ca daca ngenunchezi n fata femeii,

172

atunci pe urma ngenunchezi ~i n fata tuturor celorlalte. Ce

inseamna sa te nchini n fala femeii? Aceasta nseamna 0
dependentii totala de ea: Dependenta ~i speranla sunt strns
legate. Cnd noi depindem de sperantii, n suflet apare frica ~i
condamnarea. Frica de a fi n~elat roade sufletul ntocmai ca un
vierme. Se na~te gelozia, supararea, depresia, ura, adica
dependenla emo(ionala de femeie, ceea ce nseamna robie. Un
asemenea om poate deveni alcoolic.
Apropo, de ce se bea n Rusia n ne~tire? Aici joaca un roi
colosai contactul crescut cu viitorul ~i dependenta de dorinte.
Obiceiul rusesc de a bea la necaz, duce tocmai la alcoolism. Un
prieten a remarcat: daca e~ti ntr-o companie placuta simti
bucurie ~i unitate, ~i, orict ai bea, dimineata capul e limpede ~i
totul merge; daca anturajul nu e prea placut, atunci dimineata te
scoli cu capul greu. Dar daca ai nceput sa bei cu un sentiment
neplacut, capiezi ~i devii ca 0 fiara deja n timp ce bei, iar
despre starea de dimineata nici sa nu mai pornenim. Multi mor
chiar n momentul mahmurelii. Spre deosebire de iubire,
alcoolul la nceput te rupe de uman, conferind 0 stare de
bucurie, de sentiment de zbor ~i cu aceea~i putere apasa de
dimineala asupra a tot ceea ce este uman. Pentru a rabda
aceasta durere trebuie sa simti iubire, trebuie sa cedezi energie,
sa fii dispus spre emotii pozitive pentru a ajuta pe cineva,
pentru a compatimi pe cineva ~i pentru a uita de propria
persoana. nsa daca omul ncearca sa nlature emotia neplacuta
prin alcool, nu are loc depa~irea umanului, se trnte~te u~a, nu
exista ie~ire. Apare dependenta de alcool. Mai departe intervine
;~~

173

0 agresiune din ce n ce mai accentuata

de sine, iar mai departe autodistrugerea.
cu energetiea sa, este 0 (ara bipolara,
gndirea unilaterala este mai periculoasa

fata de oameni ~i fa!a

Rusia, n conformitate
de aceea, pentru ea,
dect pentru Occident

~i Orient.
Gndurile mele ncep sa se lini~teasca treptat. A avut lac
descarcarea, capul s-a odihnit, acum pot vorbi cu urmatorul
pacient.
Aceste rnduri le-am dictat fiind cufundat n trecut. Azi
suntem n 10 mai, ieri ne-am distrat de minune, eu rn-am sculat
de diminea( ~i am vazut soarele stralucitor ~i 0 prima vara
timpurie. Trebuie neaparat Tacuta 0 plimbare. Ne-am urcat n
ma~ina ~i ne-am dus pe malul raului. ntr-adevar ora~ul a
devenit mult mai frumos, eu observ cu uimire cum s-a
transformat, cum s-a nfrumuse!at Peterburgul de ieri. Noi
calatorim de-a lungul minunatei Neve, admirnd cldirile ~i
mari le piete ale ora~ului inundate de soare. ncet-ncet ne
apropiem de Academia de arta. Ne oprim ~i ie~im n locul meu
preferat, unde doi sfinqi privesc oamenii care trec prin fata lor
precum ~i Neva ce curge lin. Cupola catedralei lui Isaac
straluce~te. n memoria vizuala sunt amestecate cupolele
catedralelor pe lnga care noi am trecut. Te poti opri pentru
cinci-zece minute ~i uitnd tot ce este pe lume, pur ~i simplu
contempli ora~uI. n timpul mi~carii, frumusetea nu patrunde n
subcon~tient. Trebuie sa te deta~ezi de toate scopurile ~i sa nu!i propui nici 0 sarcina. Sa te opre~ti, sa prive~ti, uitnd de tine
174

~i de toate. Sim!i n permanen( unitatea cu ceea ce vezl ~l

atunci frumusetea patrunde n suflet. Orientalul traie~te prin
subcon~tient, de aceea no!iunea de contemplare este pentru el
naturala ~iobi~nuita.
mi aduc aminte de un subiect distractiv. n Japonia, turi~tii
straini alearga cu totii gramada dupa ghidul japonez, iar el
poveste~te amanuntit despre obiectivele turistice locale. Dintrodata el tace, turi~tii se nvrtesc n jurullui, dupa care cel mai
ndraznet l ntreaba: De ce tace!i, nu ave(i nimic sa ne mai
"
spuneti1" Japonezul mirat da din umeri ~i face un gest larg cu
mana: "Aici eu nu trebuie sa spun nimic, aiei trebuie sa
contempla!i 0 jumatate de ora Fujijama".
Eu stau lnga apa ~i captez senza!iile oferite de ora~ul
minunat acoperit de soarele de mai. A~tept sa apara senza!iile
care umplu sufletuI. Apoi ne ndreptam ncet spre ma~ina, ne
urcam n ea ~i continuam calatoria. Ajungem la catedrala mea
iubita Nicolaevski. Cerul este orbitor de stralucitor ~i cupolele
aurite fonneaza un ansamblu cu canalul care se scurge, ceea ce
confera un sentiment de sarbatoare. "E 0 zi minunata, - ma
gndesc eu. - Va trebui sa dictez astzi cartea". Acum eu
dictez, contemplnd cerul care se race~te ~i razele lini~tite ale
soarelui care asfinte~te. Dimineata au fost n jur de ~apte grade
iar acum sunt deja n jur de douzeci. De obicei eu pot sa dictez
numai dimineata doua-trei ore. Apoi capul devine de plumb,
intervine un sentiment de pustietate totala ~i nteleg ca sunt
epuizat ~i este timpul sa nchei. Azi nu am un asemenea
sentiment, probabil ca am reu~it sa uit de mine, de problemele
175
.~>;;t:

mele, dar u~urin!a ~i sarbatoarea

ce a ramas n suflet permit sa

- Foarte ciudat, - trage ea ncet de cuvinte. - Mie de mult

nu mai mi este deloc frica pentru viitorul meu.

fac acest lucru atunci cand soarele apune. Eu ncep ncet sa ma

cufund n trecut, n acea zi n care eu am desfii~urat consulta!ii.

Astfel, stau ntr-o ncapere miea, cu con~tiinta pusa la punct ~i

acum trebuie sa intre un pacient.

- Spune!i-mi, acest lucru este legat de faptul ca eu am

dorit sa-mi iau un al doilea serviciu? Atunci ar fi trebuit sa
lucrez ~apte zile. So!ul meu m-a Tacut sa ma razgandesc ~i eu
nu rn-am mai dus la lucru. Eu ncerc sa creez un model ~i nu
pot sa ascund uimirea mea involuntara.

Brusc, a sunat telefonul. Aceasta pacienta este din America.

Ea mi-a pus cateva ntrebari de importan!a

vitala. n glasul ei

era ceva imperceptibil care nu mi-a placut.

- Totul este n regula la dumneavoastra?

- Da, totul e excep!ional, - raspunde ea.

- ntreb

eu.

Ciudat. n glasul ei, ca ~i n nfii!i~area exterioara se ascunde

ntreaga informa!ie despre trecutul ~i viitorul omului. n mod
logic trebuia sa-mi explic ceea ce rn-a nelini~tit, dar eu nu pot.
Psihologia

~i psihoterapia

aici nu funqioneaza.

Diagnostichez

campul ei. Tabloul este pur ~i simplu catastrofal. Totu~i, eu am

urmarit-o prin diagnostieare.

Dar pana acum a fost normal.

- Ce s-a ntamplat cu dumneavoastra,

- ntreb

eu.

%1

~.
;j
''1.

Nimic deosebit, - raspunde ea lini~tit.

Bine, haide!i sa comparam. Nu demull s-a petrecut un

eveniment

care a avut 0 influenlii

dumneavoastra

catastrofala

asupra

'/

starii

interioare. Aceasta poate duce pe mai departe la

1
il

boli ~i destramarea destinului.

- De ce poate fi legat acest lucru?

- a ntrebat

cu precau!ie

ea.
-

Haide!i sa cautam mai departe, - propun eu. Deodata,

calasul ci se nvioreaz.

$ti!i ceva, se pare ca noi am gasit cauza, - spun eu. -

Doua servieii deodata depa~esc de ~apte ori distrugerea mortala

a vie!ii ~i a dorin!elor. Atata timp cat femeia s-a ocupat cu
educa!ia copiilor, ea a pierdut treptat ~i pe neobservate mulla
forta la asigurarea ~i sprijinirea copilului. n ullimul timp, eu
diagnostiehez deseori mbolnaviri grave la copiii ale caror
marne se cufunda cu ntreaga fiin!a n munca. Aici este vorba
pur ~i simplu nu de 0 activitate grea, ci de 0 supranciircare
evidenta. Acum va voi povesti 0 ntamplare care s-a petrecut cu
mine nu demult. Eu am plecat cu ma~ina la magazin pentru
aprovizionare. Ma apropii de casa, trebuie deschisa u~a de la
intrarea principala, trebuie urcat n lift ~i deschisa u~a locuin!ei.
Am multe pachete. n mod normal, trebuiau carate n doua
tran~e. Dar eu ma grabesc. Le iau pe toate ~i ma ndrept catre
u~a principala a cladirii. Cu greu, dar totu~i 0 deschid ~i ma
strecor n lift. Apas cu capul butonulliftului ~i ma urc la etajul
meu. Pun gen!ile langa u~a ~i 0 deschid. Acum, n doua reprize,
lini~tit, duc pachetele ~i nchid u~a. n holul de la intrare este

n primul rand, ceea ce viid eu este frica pentru viitorul

dumnea voastra.

176

.~;;t;
1

177

gunoi, murdarie $i mi$una n permanenla narcomanii. Cladirea

noastra se alla lnga metrou $i e natural ca se folose$te pentru
vnzarea drogurilor. Familiile nevoia$e se ocupa cu placere de
plasarea acestora. n hol e 0 mizerie crunta. Acasa scot
conlinutul din pachete. Dupa aproximativ zece minute se aude
soneria de la u$a. Eu deschid U$a i vad pe vecinul care
ztnbe$te cu bunatate. "Dumneavoastra ali uitat legatura de
chei n u$a, - spune el. - 0 puteau fura narcomanii $i aveali
multa bataie de cap". Eu mullumesc, scot cheile din butuc $i

lacomie fala de timp. Chiar de s-ar ruga omul 0 mie de ani ca

sa-i dispara frica de viitor, e pulin probabil sa aiba lac
schimbari.
Trebuie nlaturate framntarile pentru viitor. Sa ncetam sa
ne grabim. Sa bem cu nghilituri mici, oprindu-ne periodic. Sa
mncam lini$tit $i cu demnitate. Sa-i ajutam pe allii. Sa nu ne.
para rau de banii cheltuili pe cadouri. Atunci rugaciunea ncepe
sa aiba efect. Eu mi-am dat seama nu demult ct de importante
sunt lucrurile marunte. Nu demult rn-am dus la benziniirie
pentru a umple rezervorul. Fata mi-a dat restul cam zece ruble.
Primul gnd a fost sa-i las pentru un ceai. Totu$i am luat banii.

ma apuc sa examinez situalia.

Cheia este simbolul bunastarii. De aceea nu este voie sa pui
cheia pe masa pe care se mannca ntruct atunci cnd
mannci, tot ce te nconjoara intra profund n subcon$tient $i

Am ajuns la ma$ina $i am simlit ca n sullet ceva nu e n

regula. Altcineva ar fi putut sa ia restul, dar eu, cu caracterul
meu, era mai bine sa-I las. Ma gndeam sa ma ntorc ~i sa las

tot ceea ce este pe masa respectiva, sub forma de simboluri,

patrunde n noi. De aceea, este mai bine sa Iii pe masa sare,
mU$tar, Ilori dar nu $i zahiir sau bomboane, nemaivorbind de
chei. Deci, pierderea cheilor nseamna posibiJe neplaceri n
destin. Situalia data se poate considera 0 aluzie transparenta
referitoare la 0 posibila neplacere mai mare. De ce? 0 suprancarcare nejustificata. Cauza acesteia este lacomia. Cauza
lacomiei este frica n fala viitorului, adica dependenla de viitor.
Cnd omului i este frica subcon$tient de viitor, el se ata$eaza
cu lacomie de prezent ca de un colac de salvare. ~i atunci el
face totul din lacomie. Lacomul mannca repede $i bea repede.
Se grabe$te n permanenla, ceea ce nseamna lacomie fala de
timp. ncepe sa se zgrceasca la bani. Merge la 0 solicitare
evidenta pentru a economisi timpul, ceea ce nseamna din nou

178

ceva bani - cam cincizeci de ruble. M-am ntors deci la casa,

am bagat mna n buzunar $i am scos 0 suta de ruble. "Cam
multi$or", - am gndit. Cautnd mai departe, am gasit 0
bancnota de cincizeci. Am pus-o jos ~i am spus: "Ace$tia sunt
pentru bomboane" $i am plecat. M-am apropiat din nou de
ma$ina $i am nleles ca lacomia rn-a pacalit totu$i, ntruct am
nceput din nou sa fiu zgrcit. Daca prive$ti cu atenlie lucrurile
marunte, pOli observa cu uimire ct de pulin daruim. Noi
suntem predispu~i n general sa luam, iar aceasta duce la
vampirism. Apoi ne ntrebam de ce nu ne iubim unii pe altii.
- Mi se pare ca v-am nleles, - spune pacienta. - De$i eu
am renuntat la al doilea loc de munca, dorinta mea launtrica de
a asigura familia a ramas cea veche ~i atitudinea incorecta fala
>''i
,<~

179

de sine a nceput sa distruga planurile mele subtile... A~teptati,

se poate examina acum cmpul meu?
Eu ma uit ~i iara~i nu pot sa-mi ascund uimirea. Cmpul
este exceptional. Arata ca ~i cum a lucrat 0 armata ntreaga de
vindecatori. Starea noastra spirituala e asemanatoare unei
ma~ini. Exista 0 limita de viteza ~i 0 limita a ncarcaturii. Daca
noi dorim sa marim viteza, atunci stoarcem totul din motor,
reu~im doar sa bagam ma~ina n groapa ~i nu obtinem nimic.
Trebuie sa ne schimbam starea proprie, sa devenim putin altfel
~i asta va fi egal cu faptul ca ne-am urcat ntr-o alta ma~ina, cu
posibilitati mai mari ~i cu un motor mai bun. Atunci, depunnd
mai putin efoT!,noi putem calatori cu 0 viteza mai mare. Orict
I-ar invidia ,2aporojet" pc "Mercedes", 0 viteza mai mare nu
va atinge.
Odata, 0 cuno~tint mi-a povestit un fapt curios:
Calatoresc cu "Fordul" cu 0 viteza de 130 de kilometri, ajung"
din urma un ,.Moskvici". ncerc sa-J depa~esc, nu-mi da voie.
Eu maresc viteza, el de asemenea ~i iata ca amndoi zburam cu
0 viteza de 150 kilometri la ora. Deodata observ ca la el, din
fata ma~inii, iese un fum alb ~i ni~te piese de schimb zboara n
aer. Printr-un miracoll-am ocolit pentru a nu ma lipi de el. Ma
opresc, sar din ma~ina ~i ma reped la ,.Moskvici". Ma uit, n
capota sunt ni~te gaurele, iar ~oferul sta ~i prive~te buimacit n
jur. Se pare ca au zburat pistoanele, au gaurit capota ~i au
zburat n toate partile".
Indiferent daca te fortezi pc tine, fortezi pe altii sau tehnica
acest lucru nu duce la nimic bun. Pur ~i simplu omul e alcatuit
180

n ap fel nct el trebuie sa se dezvolte, iar munca nu trebuie sa

ne omoare. ci sa ne dezvolte. nseamna ca suprancarcarile nu
trebuie sa fie permanente ~in fiecare ocupatie trebuie sa gasim
placerca. Daca nu exista placere. orice activitate se poate
transforma ntr-o suprasolicitare ~i dauneaza sanatatii. Noi mai
discutam cteva probleme ~i femeia ~i ia ramas bun. Eu chem
urmatorul pacient.
Intra 0 femeie n vrsta ~imi poveste~te problemele sale.
- ~titi ceva. de ctiva ani mie mi amortesc degetele de la
maini. lar acum amorteala a ajuns pna la umeri. Doctorii miau pus cinci diagnostice diferite. Vnul, cel mai posibil este
tumoare n zona gatului care ncepe sa se dezvolte. Vn
diagnostic exact ~i definitiv doctorii nu au putut pune, de~i am
parcurs toate formele diagnosticarii existente astzi. Pna la
aceasta situatie eu am ocupat multi ani posturi de conducere n
domeniul tehnie. dar din cauza bolii a trebuit sa ma transfer la
Linait serviciu.
- Dar nu v-ati gndit Ca boala j:ste legata de activitatea
dumneavoastra?
Ba da din umeri.
- Nu ~tiu. Nu rn-am prea gndit la asta. n general, nu prea
am avut greutati. Am avut 0 intuitie buna ~i am prevazut multe
lucruri.
- Orice conducere, - i explic eu, - este legata de 0 intuitie
superioara, de un contact superior cu viitorul. Pentru a conduce
trebuie sa faci prognoze, iar n acest caz nu te descurci Tara
intuitii. Deci, iata ca daca omul, avnd 0 functie de conducere,
.~;~

181

se framnt n permanen(ii pentru activitatea sa, adica pentru

viitor, se enerveaza, atunci cnd ntmpina 0 situa(ie ie~ita din
comun, se supara pe cei care nu i se supun, el poate sa capete
boli foarte serioase. Cu viitorul e periculos sa glume~ti. lar
activitatea de conducere este un putemic catalizator. De aceea,

durere. Dar 0 sensibilitate crescuta ~i un contact larg cu viitorul

cel mai bun conduciitor este omul care nu este ata~at de viitor,
adic, pe de 0 parte are 0 intui\ie foarte nalta, iar pe de alt
parte poseda pragmatism, individualism, ~i 0 bunatate de
nenvins. Un conducator idealist, ntr-o perioada scurta, poate
distruge ntreprinderea sa precum ~i tara daca el e pre~edinte.
Un asemenea conducator, pe de 0 parte se rezuma la jumata!i
de masura, fiindu-i fric de reforme radicale, iar pe de aIta
parte se lanseaza n proiecte negndite ~i nereale, care n
practica se dovedesc a fi paguboase.

perioada de aproximativ doisprezece

Sa trecem la dumneavoastra, - spun eu. - Degetele de la

mini sunt antene care leaga viitorul cu prezentul. La
dumneavoastra amplitudinea dorin!elor este crescut ~i ca
atare, ave(i un contact crescut cu viitorul. Dar dumneavoastra
nu a\i trecut prin purificarea prabu~irii viitorului. Momentele
de incertitudine, frica, depresia v-au vizitat mult mai des dect
este permis. Tot ceea ce a\i reu~it sa transmite\i copiilor ~i
atitudinea lor incorect fa(ii de lume se dezvolta mai departe.
Daca aceasta ar fi fost numai problema dumneavoastra, atunci
dumneavoastra v-a\i fi nsaniito~it, lasnd munca. Cui i se da
mult, de la acela se cere mult. A~a se pare ca e seris n Biblie.
Noi, primind ceva, 1consideram normal. Dar atunci cnd dam

- Particularului i este complicat sa conduca, el va avea

ntotdeauna 0 parere proprie. Fiecare particular trage spuza pe

de neplaceri, protestam. Orice fericire trebuie sa se ncheie cu 0

0 asemenea

182

nseamna 0 fericire deosebit de ampla. Tot ceea ce nu putem

incheia

cu 0 durere

Merge!i,

a~eza!i-va

~i ncepe\i

;;ufIeteasca,

persoane,

aduce!i-va

aminte

ncheiem
sa lucra!i

toate situa(iile

cu cea fizica.
asupra

propriei

petrecute

ntr-o

ani.

Femeia iese ~i eu cad pe gnduri. Pacienta care nu demult a

sunat din America mi-a pus 0 ntrebare interesanta.
-

Acum n America se observa un oarecare praces straniu,

- a povestit ea. - Sub orice pretext, aici se nchid ntreprinderile

mici. Poporul este tot mai mult ndemnat ca sa treaca la
societa!i

de stal. Toate

acestea,

orict de ciudat ar parea,

amintesc de sacialism. Cum se poate explica acest lucru?

turta lui. !ndividualismul

a nceput

sa omoare America.

De

aceea, pentru a se uni ~i a forma 0 gndire colectiva, America

trebuie sa mareasca procentul ntreprinderilor

de stal. Trebuie

sa gase~ti du~manul mpotriva caruia trebuie sa se uneasca to!i.

Trebuie creat ideea n jurul careia se strng to!i. ~i faptul ca
acum

,n ~coli se introduce

constituie

de asemenea

uniforma

0 ncercare

pentru

to!i elevii,

de a reface con~tiin!a

colectiva distrusa. Cu ct mai ampla ~i profunda este ideea n

jurul

careia

se unesc

oamenii,

cu att mai u~or are lac

unificarea. ntruct n America nu exista 0 asemenea concep\ie,

<.0;
"'~

unificare va avea loc cu 0 violen(ii crescut att

183

fata de cetatenii sai ~i atitudinea acestora ct ~i fata de alte tari

~i atitudinea acestora. Oamenii sunt uniti de un scop. Cu ct
este mai primitiv scopul, cu att mai mare este violenta ~i
cruzimea unirii. Judecnd dupa toate, America n urmatorii ani
va trebui sa puna acest lucru n practica.
Acum triumfa principiul feminin amorf ~i haotic. Din acest
principiu trebuie sa apara principiul masculin. Daca acest
principiu nu va avea lac civilizatia va muri. Dar ca sa apara
puternicul principiu masculin, adica 0 noua ntelegere a lumii,
0 noua filozofie, idei noi, este important sa exista multa iubire.
lar acolo unde exist iubire, acolo este 0 mare emanatie de
energie a binelui ~i a preacuparii. America este pusa pe
consum. nseamna ca e complicat sa a~tepti aparitia principiului masculin puternic. nseamna ca n lac de un copil sanatos
poate fi provocat avortu!. America este un organism compact
care actioneaza stralucitor dar, n energetica tarii ~i n sufletul
oamenilor ncepe haosu!. 0 situatie interesanta este n Rusia.
Aici haosul este mai mare dect n America, dar acesta are un
caracter economic ~i politic. lar n sufletul oamenilor, dimpotriva, exista 0 tendinta spre iubire ~i unitate. Exista 0 destul de
nalt posibilitate de manifestare a principiului masculin
puternic, a unei gndiri noi, a unei filozofii noi. Acesta este din
nou un mode!. Timpul a~eaza totul n matca sa.
ndepartez toate gndurile ~i invit urmatorul pacient. lntra 0
femeie pe care 0 recunosc imediat. Ea are probleme serioase cu
nepotu!.

Copilul este practic imposibil

de dirijat. Eu am un

sentimentul de neputin!a totala. Dar femeia se bazeaza numai

pe mine. nseamna ca eu trebuie sa fac 0 bre~a.
- Astfel, haide!i s-o'luam pe rnd, - spun eu. - Copilul are
0 starc buna, dar urma~ii sai pana la a opta genera!ie sunt
imprcgna!i cu agresiune fa!a de iubire. Exista diferite forme de
agresiune. Cea mai puternica dintre acestea, cea mai
periculoasa n exterior, este legata de trecut, ceea ce nseamna
ura, condamnare ~i regret. Cea mai slaba launtric, dar
periculoasa pentru urma~i, este agresiunea legata de prezent,
adica supararea. nemul!umirea de cei apropia!i, de sine ~i de
destin. gelozia. Cea mai profunda este agresiunea care este
foarte periculoasa ~i ac!ioneaza imperceptibil, adica frica
permanenta de viitor, ndoiala ~i gandurile ntunecate despre
viitor, depresia ~i lipsa de dorinta de a trai. La neamul
dumneavoastra are loc cea mai periculoasa tendin!: renuntarea
la iubire fa! de omul iubit, lipsa de dorinta de a trai atunci
cnd el v-a njosit ~i v-a suparat. Oricat de mult v-ar fi suparat
omul iubit, trebuie sa continua!i sa-I iubiti. Renuntarea la iubire
nseamna ncercarea de a-I conduce. Atunci cand omul ncearca
sa-L dirijeze pe Dumnezeu, el va plati pentru aceasta timp
ndelungat. lar noi trebuie sa fim absolut lipsi!i de aparare n
fata unui asemenea sentiment.
Daca vorbim de categoriile de bine sau rau, atunci raul nu
nseamna distrugere, dupa cum bine le nu nseamna unire. Raul
nseamna dezicerea de iubire, iar binele este pastrarea acesteia
atat n cazul distrugerii cat ~i al crearii. Pentru a nu conduce
iubirea, a nu ne dezice de ea, a nu 0 discredita trebuie ca
, ~,
,-.-~

184

185

energia iubirii sa fie mult mai mare dect cea obi~nuitii, adica
sentimentul iubirii trebuie sa fie un curent stralucitor care nu
trebuie frnat ~i pe care nu trebuie sa-I dirijezi. Acest curent ne
conduce pe noi. Pentru a nchide programul agresiunii fa(ii de
iubire pna la ce-a de-a opta generatie, intensitatea emanatiei
iubirii ~i a energiei trebuie sa fie cu mult superioara. Va marturisesc ca la mine nu exista a~a ceva. Eu cred ca baiatul poate fi
lecuit de acel vindecator la care iubirea a ncetat sa fie nfrnata
de ceva. Cele mai mari posibilitati pe calea unei asemenea
perfectiuni, din punctul meu de vedere, le da cre~tinismul. Dar
n prezent nu am auzit de un asemenea vindecator. Raideti sa
pomim de la ceea ce avem. Copilul se comporta complet
incontrolabil. Ne punem singuri ntrebarea de ce? n boala ~i n
starea lui rezida cheia problemelor dumneavoastra. Femeile din
neamul dumneavoastra nu au putut sa accepte omul iubit a~a
cum este el. Nu au putut pastra iubirea fata de el atunci cnd el
s-a comportat nedemn. nseamna ca trebuie sa nvatati din
experienta fiului ~i a nepotului. nseamna sa va rugati pentru
urma~i, pentru ca sa ei sa dirijeze iubirea ~i sa nu se dezica de
ea.

cu att mai mult aceasta purificare va ajunge mai corect la

generatiile urma~ilor dumneavoastra.

~i daca nu au iubit cumva pe cineva, trebuie eliminat tot

ceea ce mpiedica iubirea: con~tiinta care duce la critica ~i
analiza, pretentiile ~i dorintele care provoaca frica ~i supararea.

ne omorm copiii, Tara sa ne gndim la aceasta. Daca noi ne

schimbam atitudinea fata de trecut, noi schimbam trecutul

ncetati sa iubiti cu framntiiri ~i cu frica precum ~i cu supiirare

~i depresie. Sa nu ncetati sa iubiti, dar ncetati sa mai simtiti
frica, ndoiala ~i depresie cnd v-a cuprins sentimentul iubirii.
Cantitatea trece n calitate. Cu ct va yeti schimba mai profund,
186

Fata mea iubitii a fost violatit La fnceput am vrut saI omor pe violator. Apoi am citit cartile dumneavoastra
~i am hotarat sa nu fac acest lucru. Dar, cu toate acestea,
ma doare foarte tare. Cum sa procedez?
Dacii s-a ivit 0 astfel de situatie, nseamna ca toate
variantele cru(iitoare au fost epuizate. Daca violul a avut loc,
nseamna ca mai departe s-a avut n vedere moartea fetei sau a
copiilor ei. Cu ct prime~te 0 mai mare durere corpul, cu att
mai mare e pericolul care s-a apropiat de suflet. Vointa Divina
primordiala este primordiala ~i trebuie sa 0 vedem n situatii
traumatizante. Durerea sufleteasca pc care 0 ncercati constituie
0 prghie puternica. Aceasta poate fi folosita pentru a va ajuta
pe dumneavoastra ~i pe fata iubitii, de dragul ei ~i a salvarii ei,
daca aceasta durere te mpinge ctre Dumnezeu. ~i invers, daca
durerea din fiecare secunda provoaca ura, frica ~i regret poti
pagubi sufletul ~i multe generatii urmatoare. De multe ori noi

nsu~i.
Acum un an eu am consultat 0 fata. n plan subtil avea 0
stare ngrozitoare. Marna ei a lucrat asupra propriei persoane ~i
fetita a nceput sa se schimbe rapid. lar eu, oarecum, vaznd
succesele evidente, am hotart sa ma ntorc la trecut pentru a
<-,
..,~

187

restabili ~i a aminti tabloul primordial. Eu nu am reu~it ~i nu

am putut sa ob!in informa!ia. Chiar n campul trecut ea a fost
deja alta, adica schimbarile profunde din prezent atrag dupa
sine schimbari reale n trecut ~i viitor, ntrucat ceea ce noi
numim trecut, prezent ~i viitor, n plan subtil este un tot unitar.
Ce sim!i!i dumneavoastra n momentul durerii provocate
omul apropiat, fie el barbat, copil sau nepot? Daca iubirea nu sa clintit, nseamna ca au nceput schimbarile reale. Face!i 0
schimbare minuscula dar reala, iar apoi mari!i-o. Pentru a
atinge scopul, trebuie sa te confunzi cu el. Daca noi nazuim
spre un scop, atunci 0 parte din acesta l purtam n noi. ~i cu
cat ne confundam mai amplu cu scopul nostru, cu atat mai u~or
~i Taradurere ajungem la el.
Am mai vorbit un timp, apoi femeia a trecut n camera
cealalta. La consulta!ii exista mari posibilita!i de schimbare.
Con~tiin!a mea se stratifica din nou. De ce totu~i am pu!ina
energie ~i mi este greu sa desTa~or consulta!ia? Poate pentru
faptul ca eu trebuie sa-mi ndrept energia mea catre car!i. ntradevar, daca eu a~ fi consultat n ritmul n care am Tacut-o
nainte, atunci cea de-a opta ~i de-a noua carte le-a~ fi seris
dupa un an-doi. Astfel, cand scriu, neep sa am probleme

curioasa. Atunci cand subcon~tientul ~tie ca tu vei muri n

curnd, atunci cnd te parasesc deodata ata~amentele, atunei
este posibil sa prime~ti informalii curate. Nu degeaba se spune
n Biblie ca nu e voie sa-L vezi pe Dumnezeu ntruct vei muri.
Cum sa-L vezi? Chiar atunci cnd te apropii de logica Divina,
uneori se ntmpla sa treci prin ceva n compara!ie cu care
moartea poate parea ca 0 etapa de cercetare. n acela~i timp,
atunci cnd tu ai trecut primul, celorIal!i le este mult mai u~or
~i mai lipsit de pericol sa perceapa aceasta stare. Pentru a
merge spre Dumnezeu, trebuie sa te confunzi cu El, nseamna
ca trebuie sa dispara tot ceea ce nfrneaza iubirea. Dar
Dumnezeu nu ne da numai iubire, ci prin aceasta creeaza
ntreaga lume. nseamna ca, cu ct noi oferim mai multa
energie de iubire, de crea!ie, caldura ~i bunatate, cu att mai
mult ne confundam cu Dumnezeu. Dumnezeu distruge formele
vechi de dragul apari!iei celor noi. Deci, cu ct noi suntem mai
pregati!i pentru transformarea proprie, pentru schimbarea
destinului, cu att mai u~or este sa ne apropiem de Dumnezeu.

serioase. Apropo, de ndata ce ajung la informa!ii serioase,

alaturi, ncepe imediat sa lumineze ca farul moartea. Este
posibil ca acesta sa fi fost semnul ca nu mai trebuie sa ma ocup
de a~a ceva? De~i atunci cand am nceput sa adorm aseara, deja
n momentul deconectarii con~tiintei, mi-a venit 0 idee

188

'0;
.'.,.~'t;

189

~ ~, ".

IUNIE

2003

nainte, starea de criza a provocat n mine emo(ii iremediabile. Deci, cu ct con~tiin!a analizeaza mai activ 0 situa(ie, cu
att mai putemica e depresia. Nu degeaba se vorbe~te n cartea
Ecleziastului: "Prea multa cunoa~tere spore~te mhnirea".
Acum, cnd no!iunile de bine ~i rau s-au unit n concep!ia mea
ntr-o unitate dialectica, rezolvarea oricarei probleme ncepe la
mine cu cuvntul "da" ~i "nu". Situa!ia este Tara ie~ire? - Da.
Situa!ia este absolut Tara ie~ire? - Nu.n prima faza ea nu are
rezolvare. Dar daca urcm la faza urmatoare, atunci va exista
rezolvare. Vorbind ntr-un limbaj simplificat, 0 situa(ie Tara
l'

~
1

,l,

i'

ie~ire nu are rezolvare daca omul nu se schimb. nsa dac

atitudinea fa(a de lume se restructureaza n profunzime, exista
capacitatea de a-~i schimba ritmul sau de viala, obiceiurile,
destinul, atunci ie~irea din situa(ie devine posibila. Deseori, n
situa!ii critice, omul face sute de ncercari pentru a supravie(ui,

t90

dar el piere ntruct nu a Tacut principal a ncercare, capacitatea

de a pa~i pe treapta urmatoare de a renun(a la tot ceea ce a fost
acumulat nainte. Legea negarii nega(iei nu ne permite sa
supra vie(uim n prima faza, atunci cnd e gata cea de-a doua.
La mijlocul lunii iunie, treburile rn-au purtat n Germania.
mi aduc aminte cum eu, plin de plan uri ambi(ioase, rn-am
ocupat cu traducerea primei mele car(i n limba engleza.
Traducatorul a avut 0 ambi(ie enorma. Calitatea traducerii a
fost pu(in zis slaba, mie mi se pare ca el a tradus cu ajutorul
computerului. Onorariul l-a luat nsa cu vrf ~i ndesat ~i cu
mare placere. Apoi mi s-a spus c traducerea este ngrozitoare.
Eu, prin cuno~tin(e, am gasit un american - profesor de
filologie. Trebuia sa platesc a doua oara 0 suma mare dar el a
garantat calitate ~i finisarea manuscrisului existent. Cu toate
acestea, oamenii care au citit cartea au spus ca impresia care lea creat -0 este evident mai slaba dect cea produs de original.
Am camandat aproximativ 5000 de exemplare n limba
engleza ~i le-am trimis la New York. Cnd bagajul cu car(i a
ajuns la aeroportul Kennedy s-au defectat computerele, motiv
pentru care nu s-a putut ob(ine bagajul timp de 0 saptamna. Eu
am n(eles ca 0 sa am probleme cu cartea n America. Apropo,
n ultimii ani, am nceput sa observ ca tehnica, mai ales
computerele, reac(ioneaza din ce n ce mai puternic la emo!iile
profunde ale oamenilor. Acest lucru dovede~te apari!ia unei
situa(ii simple dar foarte periculoase. n ultimul timp, con~tiin(a
noastra se deschide din ce n ce mai putemic. Dac nainte
gndirile, filtrndu-se de nenumarate ori, au trecut prin straturi
191

~:
dintre cauzii ~i efeet din jurul nostru, dar influentarea are loc nu
numai asupra evenimentului, ci ~i asupra construc\iei,
structurii oricarei substante. Lumea este stabila datorita faptului

care au avut influenta asupra evenimentelor lumii nconjuratoare, atunci acum multe dintre emotii cad ntr-o zona intangibila, aproape n mod direct. Gndirea ~i emotiile nedesavr~ite
devin din ce n ce mai periculoase. Ca atare, toate procesele se
accelereaza. Oamenii cu 0 gndire incorecta, deci cu gnduri ~i
"

il,

l'
l

,1
1

[,
, '1
,

'III

Nu demult trebuia sa filmez 0 scena interesanta. Eu am apucat

repede 0 videocaseta sigilata ~i am nceput sa rup cu febrilitate
celofanul. Cnd am a~ezat videocaseta n camera video m-a
strafulgerat 0 teama: dar daca deodata camera se strica? Caseta

s-a n\epenit brusc. Atunci cnd eu am ncercat ara graba sa

descurc lucrurile, ce s-a ntmplat? Am observat doua cauze:
una la camera, alta la videocaseta. Videocamera, este adevarat,

,
11

emotii agresive, ntr-un timp apropiat vor ncepe sa-~i schimbe

foarte repede domiciliul. Daca nainte emotia devenea situatie
dupa mai multi ani, acum aceasta poate avea loc ntr-o secunda.

'

,,[
.

1 1

1.
Iii
1
1

~i-a restabilit repede func\iile iar n videocaseta am ndreptat

banda ie~ita ~i din curiozitate nu am aruncat-o. Dupa un timp
ea a revenit la normal, iar eu ara nici 0 problema am
nregistrat un film.
Mecanismul de cauza ~i efect din univers aclioneaza la fel
n viala ~i n natura nevie. Structura substan\ei care ni se pare
neclintita constituie de fapt de asemenea 0 situalie, adica au loc
cumulul ~i cauza legaturilor rezultate. Vorbind mai simplu, n
acest plan, organul ~i func\ia nu difera. De exemplu electronu\
constituie 0 particula, adica 0 structura ~i totodata 0 unda, adica
0 func\ie. nseamna ca influentnd prin emo\iile supraprofunde
lumea nconjuratoare, noi schimbam mersul evenimentelor

192

ca n zona posibilitatilor superioare nu au fost niciodata admi~i

oamenii cu 0 conceptie nedezvoltata asupra lumii. Acum, judecnd dupa toate, trebuie sa ne pregatim pentru mari surprize.
Cu toate acestea, sa ne ntoarcem la carte. n America nu a
avut sucees. :>itoti banii pe care i-am investit s-au prapadit n
zadar. La urma urmei, eu am ncetat sa mai nchiriez un birou
n raionul italian al New York-ului, iar toate cartile le-am
daruit unui mexican care a promis sa le distribuie n Los
Angeles, promitnd autorului faima ~i sume mari de bani.
Totu~i, biroul mi-a mncat toti banii c~tigati ~i mi-a pricinuit
~i0 mare pierdere.
Aceasta a nsemnat un minunat antrenament cu privire la
priibu~irea viitorului. Banii, faima, slava, la urma urmei, au
,xplodat ca un balon de sapun. Acum eu nteleg ca orice
afacere serioasa trebuie la nceput sa treaca printr-o prabu~ire a
vtorului. Fiirii aceasta imunitate nu este posibil sa te dezvolti.
Etapa urmiitoare a purificarii am trecut-o deja n Franta. n
rnijlocul anilor 1990, rn-a sunt la birou 0 femeie din Paris. Ba
provenea dintr-o familie rusa cunoscuta ~i straveche. ,,Eu sunt
entuziasmatii de cartea dumneavoastra, - a spus ea, - ~i am
hotArt sa 0 traduc n limba franceza. Fac acest lucru gratis.
Consider pur ~i simplu ca aceastii carte trebuie s-o cunoasca
francezii". Traducerea s-a dovedit a fi minunata. Mai mult
1" dect att, femeia a depus un efort sus\inut pentru a giisi un

193

~~

~:
blbind despre un posibil onorariu, editoarea nici macar nu a
reac!ionat.
Cnd depinzi de viitor, depinzi ~i de omul care !i promite
acest viitor. Acest om poate sa te manipuleze cum vrea el.
Crezi n toate. Ti-e ru~ine sa pui orice ntrebari dure ntruct

editor. ~i iata primavara lui 1999. Noi stam ntr-o cafenea mica
din Paris. Avem 0 mica sarbatoare - semnarea contractului
referitor la editarea primei mele car(i n limba franceza. Soarele
stralucitor se revarsa asupra strazilor Parisului. Pe striizi pa~esc
oameni ferici!i. Dispozi!ia este minunata. Editoarea s-a dovedit
a fi foarte dragu!a, 0 femeie pliicuta. n ciuda faptului ca ea
avea 60 de ani, produce impresia ca este 0 profesoara ncepatoare ~i timida. n timpul discu!iilor se nro~e~te pliicut. Noi
discutam despre planuri de perspectiva ~i stabilim pentru
toamna 0 conferin\ii de presa, care sa ajute la promovarea
car(ii. Editoarea are un magazin ezoteric propriu nu departe de
centrul Parisului. "Ce bine ca de ezoterism, n cadrul editurii
pariziene, se ocupa a~a 0 femeie spirituala", - ma gndesc eu.
Cartea trebuia sa apara n toamna anului 1999. ~i eu am
contat ca dupa aproximativ doua luni am sa zbor la Paris la
conferin!a de presa. Dar cartea nu a ie~it toamna ntruct
editoarei i-au aparut ni~te probleme. Editarea a fost amnata
pentru primavara anului 2000. n primavara tot nu a ie~it cartea
ntruct editoarea a hotart sa cerceteze ce car(i care sa trateze
terne similare mai exista: daca cumva cartea mea dubleaza
cartea altcuiva. Fiecare a treia luna am a~teptat sa iasa cartea ~i
mi-am Iacut planuri grandioase. Dupa aceea am aflat parerea
editoarei n legatura cu cartea mea, care a fost entuziasmata. Se
pare ca n lume nu exista ceva asemanator cu cercetarile mele.
Cartea a fost unicat. Dupa doua lurii, trebuia sa apara. A trecut
un an ~i nca unul. La nceputul anului 2002, cartea a fost
editata. Atunci cnd prin cuno~tin!e am pus problema timid,

194

acest lucru poate sa duca la distrugerea viitorului. Apoi, atunci

cnd euforia ~i a~teptarea care mi-au nchis ochii asupra
realita!ii s-au evaporat, numai atunci am nceput sa fac ceea ce
trebuia sa fac mult mai devreme. ~i iata-ma vorbind la telefon
cu toate cuno~tin!ele care locuiesc la Paris.
- Numai sa nu te framn!i - mi spune 0 cuno~tin\ii - dar
banii de la editoare n-ai sa-i prime~ti niciodata. Eu am citit
contractul tau. Data intrarii n vigoare a contractului ncepe nu
din momentul semnarii n!elegerii, ci din momentul apari!iei
car(ii. De aceea, pentru cei trei ani n tipul carora ea te-a dus de
nas, editura nu poarta nici 0 raspundere. Eu am discutat cu
editoarea ta. Aceasta este 0 lupoaica, rapitoare pna n miiduva
oaselor. n!elege, n Occident, orice om ncearca sa te n~ele
atunci cnd este vorba de bani. n afaceri nu este permisa
timiditatea ~i iluzia. n contractul tau exista un punct nevinovat
conform caruia editura are dreptul de a distruge exemplarele
cr(ilor editate daca ele nu pot fi comercializate. Deci, iata ca

editoarea 0 sa-Ii spuna ca tirajul a fost distrus ntructcartea nu

s-a vndut. Tu nu poli control a acest lucru deoarece nu este

prevazut n contract. Drepturile ei sunt stipulate clar, iar ale tale
sunt spalacite. ~i invers. Obliga!iile tale sunt stipulate limpede,
'.: iar ale ei spalacit. ~tii ce se face des n Occident? ntocmesc un

195

Il
~.~

contract complet normal ~i undeva se strecoara cu caractere

foarte mici 0 completare care schimb toate paragrafele
anterioare. Daca tu nu ai un jurist bine pregatit n care sa ai
ncredere, li pot aparea multe probleme. Pentru viitor te
sfiituiesc sa ~tergi orice punct pe care nu-I ntelegi din contract

il

1i
1

i'

1,

1,
1

.1

\,
l

'

~i sa nu semnezi nici un document fiira consultarea unui jurist.

Nu te sfiituiesc de asemenea sa-Ii pui sperante n jurist ~i sa
depinzi de el n totalitate. Textul contractului trebuie sa fie
mereu n doua limbi. Dar nu n documente diferite, ci ntr-un
singur document, cu 0 ~tampila ~i semnatura comuna. Toate
foile trebuie sa fie ~tampilate. Drepturile ~i ndatoririle trebuie
sa fie stipulate clar. Drepturile tale trebuie sa fie apiirate la
maximum. n mod deosebit, trebuie prevazute cu atentie
problemele financiare ~i ceea ce se refera la viitor. 0 fraza
dezlnata poate apoi sa obtina tratarea cea mai nea~teptata. n
cazul neplalii banilor, tu trebuie sa ai posibilitatea sa incluzi
sancliuni de amenda. Acest lucru trebuie sa fie indicat n
contract. Astfel, pe viitor sa ai 0 atitudine mai serioasa fat de
editor.
Eu am ncercat sa sistematizez cele ntmplate. n America,
tema a fost legata de dorinle legate de bani, renume ~i
bunastare. 0 asemenea zdruncinare am trecut -0 u~or. M-am
comportat deosebit de lini~tit fat de pierderea banilor. n
Franta problema a fost pulin altfel. Aici, dorinlele au fost legate
de morala ~i idealuri. Bine ca nu am diagnosticat-o pe editoare.
Atunci eu a~ fi fost lipsit de posibilitatea de a-mi pune n ordine
196

sufletul. Dependenta de viitor se manifesta n doua feluri: n

primul rnd cnd calei peste allii n folosul scopurilor ~i
dorintelor proprii. n al doilea rnd, cnd calei peste altii,
temndu-te sa superi pe altii sau permiti sa te njoseasca. n
cazul timiditatii precum ~i n cazul n care conduci, trebuie sa
existe doua limite. Editoarea a fost 0 femeie a~a de draguta ~i
simpatica, nct mie mi-ar fi fost neplacut sa ma cert cu ea
pentru fiecare amanunt. Gndirea bipolara consta n faptul ca
trebuie sa pastrezi n permanenla iubirea ~i bunatatea n
interior, dar trebuie sa fii destul de sever n exterior. Eu nu am
putut sa pastrez aceste doua contradictii. Fie sever, fie bun. ~i
cu ct mai naltatoare senti mente mi-a provocat editoarea, cu
att mai amorf am devenit eu n relatiile umane.
Este vorba de 0 gndire stereotipa ca "daca omul e bun, poli
sa ai ncredere n el", ceea ce a actionat ~i de data aceasta. mi
aduc aminte de un diafilm pentru copii pe care I-am vzut
acum patruzeci de ani. A fost 0 data ca niciodata un porcspinos care a avut 0 ~uba bogata din tepi ~i toata lumea se
minuna ce lepi frumo~i avea. El s-a emolionat att de tare, nct
a nceput sa-i daruiasca tuturor drept amintire. Astfel, a ramas
tara tepi. Apoi a venit crocodilul. L-a mncat ~i s-a culeat
satisfiicut la soare mngindu-~i burta. "Ce bun a fost acest
'~ porc-spinos", a spus n sinea sa crocodilul.
'~ Cnd apare viitorul, cea mai mica agresiune poate sa-I
~" distruga. Controlul, logica, analiza pot provoca agresiune. De
/; aceea, omul deseori le nlatura. Se pot pastra logica ~icontrolul
" <. cnd exista multa iubire n suflet. Atunci logica, controlul ~i

197

~:
analiza nceteaza sa mai fie agresive. 0 astfel de situatie mie
mi-a aratat ca nu am nvatat sa iubesc. ~i dezvoltarea mea
ramane cu mult n urma fa( de n!elegerea lumii pe care 0
posed eu. De ce am hotarat sa editez cartea n Germania? Asta
cu toate ca a fost destul de clar ca n Occident nu am avut
sucees. Sunt foarte puternice stereotipurile ntr-o societate de
consum. Nu trebuie sa te schimbi, noi te vindecam singuri,
numai sa ne platqti. Cartile mele le poate citi acela care este
gata sa accepte 0 durere sufleteasca. Informatia lucreaza la

l'
1

Il

Il,

nivelul fizic real, obligandu-I pe cititor sa simta 0 durere de

purificare atat fizica, cat ~i spirituala.
De data aceasta, nsa, se pare ca eu am gasit 0 atitudine
corecta fa( de editarea car!ii. Editarea ei 0 consider ca 0
binefacere, se poate spune ca din dragoste fa( de editura.
Nemtii de origine rusa au spus de nenumarate ori ca prietenii ~i
prietenele lor, familiile lor, ar fi vrut foarte mult sa citeasca n
limba germana cartea mea. Cand dai ceva ~tiind ca prime~ti n

1 l,

schimb mai mult, iubirea din suflet nu se aprinde. A~a a fost ~i

cu cartea mea n limba engleza. Am fost convins ca primesc
mult mai mult dect investesc. Cu cartea n limba germana
situa!ia a fost inversa. n primul rnd, am cautat ctiva ani un
traducator. Mi-au pus n fa!a textul n limba germana, eu I-am
diagnosticat ~i I-am respins. n cele din urma eu am selectat din
cteva texte unul cu 0 stare energetica nalta ~i de calitate. Apoi
am dat textul spre evaluare speciali~tilor. S-a recunoscut ca
nivelul traducerii a fost deosebit de nalt. ~i cu ct am n!eles
eu mai mult ca banii substan!iali dati pentru traducerea textului
198

n germana ~i nca mai multi bani pentru tiparirea car(ii se duc

pe apa smbetei, cu att mai placut rn-am sim!it. Banii mei
dispar, dar se realizeaza ajutorul pentru cel care are nevoie. Se
pare ca acest lucru duce la 0 placere subtila ~i inexplicabila.
ntr-adevar, pentru a simti iubirea trebuie sa dai rara sa te
a~tep!i la restituire.
Att de mult mi-a placut acest lucru, nct am decis
traducerea n limba germana a celei de-a cincia carti ~i sa 0 dau
la tipar ~i la 0 editura oarecare. ntruct daca exista deja cartea
este mult mai u~or sa fii de acord cu distribuirea ei. n afara de
aceasta, eu am hotart sa dau la tradus aproximativ 0 suta de
pagini din raspunsurile mele la ntrebarile primite prin Internet.
Am considerat ntotdeauna ca cercetarile mele ~i con~tiinciozitatea mea au fost ntr-o oarecare masura 0 binefacere. Se pare
ca totu~i nu a fost a~a. Notiunea de sacrificiu, de pierdere de
bunavoie a ceva de dragul de a ajuta pe altii se deosebesc
esential de naltul profesionalism, nsa platit. Se pare ca trebuie
trait pentru placere, dar pentru 0 anumita placere care conduce
la iubire. Mecanismul de transmitere a energiei prin impulsurile de ngrijire a iubirii, a bunata!ii este mecanismul deschiderii unui nivel din ce n mai nalt de placere ~i desfatare. Atunci
cnd consumul ncepe sa depa~easca restituirea, calitatea
placerii ~i a desratarii se schimba imperceptibil. 0 asemenea
placere nu duce la iubire ci la agresiune ~i autodistrugere.

199

Il

~:

La Berlin am consultat c(iva oameni ~i din nou a apiirut

tema viitorului. Stateam jos pe covor ~i expuneam lectia unui
mic grup de-al meu.

i!
1

:1

1.

Il'
1

:"

'i:1

1::
1
1

'::1
1

:1

,1:

:1

- Tineti minte pilda despre marul din rai? - ncep eu

discutia. - Ce nseamna fructele binelui ~i ale raului? Aceasta
nseamna conectarea logicii umane. Daca noi ie~im n afara
limitelor corpului atunci opozitia dintre bine ~i rau dispare.
Dorintele noastre sunt legate de corp, de viata ~i de continuarea
ei. Cu ct depindem mai puternic de corp ~idorinte, cu att mai
puternic nazuim spre bine, ne nchinam n fata lui ~i urm raul.
Cnd con~tiinta se desprinde de corp pe 0 anumita perioada ~i
patrunde n planurile subtile, binele ~i raul ncep sa se schimbe
cu locurile ~i nceteaza sa mai fie absolute. Din acest motiv,
filowfia a fost creata de aceia care n experienlele lor mistice
au ie~it dincolo de limitele corpului ~i dorintelor lor. Notiunile
de bine ~i rau ac(ioneaza numai ntr-un interval foarte ngust de
timp. n acest moment eu doresc sa beau: daca este apa, este
bine. Daca nu este apa, e rau. Daca luam un interval de un
milion de ani, existenta apei ntr-un loc dat sau inexistenta ei
nu se poate defini prin no(iunea de bine ~i rau. Logica Divina
este mai larga dect un milion de ani. ntregul univers
constituie 0 succesiune de situa(ii care I apropie de Dumnezeu.
Cu ct ne poart mai departe n viitor visurile, idealurile,
spiritualitatea, cu att noi patrundem n planuri mai subtile.
Acolo deja exista mai multa 10gicaDivina. Daca atragem acolo
notiunea de bine ~irau atunci vor apare mari probleme.

Pentru mine personal spiritualitatea, idealurile, viitorul au

fost nainte sinonime cu binele. Cu ce se asociaz viitorul? Cu
dezvoltarea. Dezvoltarea este un bine, degradarea este un rau.
Eu ma nchinam n fata acelora n care vedeam dezvoltarea.
Frumuselea, intelectul, forta au nsemnat ntotdeauna pentru
mine un motiv de uimire. Eu am visat la curatenie ~i am avut 0
atitudine de dezgust fata de murdarie ~i ma uitam cu emotie la
oamenii frumo~i ~icu durere ~i respingere interioara la invalizi.
Numai de curnd am nteles ca noi ne apropiem de Dumnezeu
nu numai dezvoltndu-ne dar ~i degradndu-ne. Cine a devenit
un spirit malefic? Un nger care a pus mai presus de iubire
dezvoltarea, vointa, intelectul ~i sensibilitatea sa. Divinizarea
dezvoltarii nsamnleaza n multe sut1ete seminte ale maleficului. Ce nseamna btrnetea? Aceasta este degradarea
permanenta a corpului nostru, a capacita(ilor noastre ~i a
simturilor noastre. Aceasta degradare ne ajut sa percepem
iubirea de Dumnezeu. ntruct n univers orice situatie ne
conduce spre Dumnezeu, atunci ntr-un interval mare de timp
notiunile de dezvoltare ~i degradare ~i pierd sensul initial.
Dezvoltarea trece n degradare, degradarea schimba dezvoltarea ~i toate acestea actioneaza asupra cre~terii ample a iubirii

: Divine. Spartanii i-au exterminat pe cei slabi din punctullor

de
vedere, pe copiii nedezvoltati. Cultul dezvoltarii, cultul
;.
COrpului ~i al frumuselii au dus la homosexualitate, la
degradare ~i destramare. Orice civilizalie atinge un punct
culminant de dezvoltare, iar degradarea ~i pieirea ei se
C!Onecteazaatunci cnd orientarea spre dezvoltare ncepe sa

200
201

~ ,"",

'..

lucreze n detrimentul iubirii. Civilizalia noastra de pe Pamant

se apropie de acest puncl. Schimbali-va atitudinea fa! de
nOliuni precum dezvoltare, viitor. Acesta este pur ~i simplu
unul din elementele cunoa~terii iubirii. n logica Divina,
dezvoltarea ~i degradarea reprezinta un proces unic de nazuin!
ctre Dumnezeu. Binele ~i raul constituie un proces unic a unor
numeroase situalii care fonneaza iubirea. Acolo trecutul nu se
contrapune viitorului. Trecutul ~i viitorul constituie 0 structura
unica vremelnica, ale carei parli se revarsa una n cealalta ~i
manifesta tot mai puternic n sine Divinul. Daca noi dorim sa
atingem logica Divina, trebuie sa pornim de la noliunea de

.11'
1

III
! 1

unitate a tot ce exista n univers. Treapta superioara a unitalii 0

constituie iubirea de Dumnezeu. Cu cat mergem mai departe n
dezvoltarea noastra, cu atat mai ample sunt dorintele noastre,
ale intelectului, cu atat cuprindem 0 mai mare parte a lumii, 0
controlam ~i ne unim cu ea. Dar oricat de superior ar fi nivelul
dezvoltarii, acea unitate pe care ne-o confera dorinlele noastre,
voinla ~i intelectul nostru, niciodata nu se compara cu unitatea
pe care 0 cuprinde tot ce exista ~i care ne confera unirea cu

Il!
Il.1

Dumnezeu. Numai atunci cand amploarea dorinlelor noastre

cuprinde tot ce exista ~i se compara cu iubirea Divina, noi ne
ntoarcem napoi de unde am venil.
Ma afiu ntr-un ora~el mic pe malul Marii Mediterane.
Ora~elul nostru de odihna ~i tratament nu este a~a departe de
Nissa raportat la distanlele din Rusi". n Piter acum sunt plus
opt grade iar aici - 0 canicula de treizeci ~i cinci de grade. Se
pot petrece cateva zile langa mare ca sa te refaci launtric. Dupa

202

~ederea pe malul marii eu intru ntr-un restaurant mic pe care l

delin

ni~Le ru~i.

aranjeaza

Stapana,

dincolo

vesela. Soarele dogorator

de tejgheaua

barului,

de amiaza a ncins toate

acoperi~urile ~i strazile ntregului ora~.

Fara sa ma grabesc, eu beau berea din halba.
-

$tii ceva, - mi se adreseaza stapana barului, - nu demult

era sa mor.

Eu ntreb din ochi ce s-a ntamplat, iar ea continua:

- n ultimii trei ani am visat unul ~i acela~i vis. Eu
calatoresc cu ma~ina care dintr-o data pierde direclia ~i se
nvarte n jurul axei sale. Apoi zboara de pe traseu ~i se face
praf. Eu sunt pe moarte n aceasta ma~ina.
- $i cum s-a petrecut n realitate? - ma interesez eu.
- $tii, nu demult am cumparat 0 ma~ina. $i iata ca acum 0
saptamana am plecat la drum ~i am intrat ntr-o curba cu 130140 kilometri la ora. M-am speriat de viteza mare ~i am franal.
Dupa 0 fracliune de secunda ma~ina a zburat de pe traseu.
pierde
- Cand ape~i pe ambreiaj, - spun eu, - ma~ina W
stabilitatea, de aceea este mai bine sa franezi nainte de curba,
n cel mai rau caz cand intri n curba. $i sa nu ape~i ambreiajul,
doar sa franezi pulin. Mai u~or este sa schimbi sabolii de
franare decat sa-Ii ri~ti viala.
Ea ~i aprinde 0 ligara uitandu-se n strada inundatii de
soare. Dupa 0 mica pauza continua:
- Am pus frana n mijlocul curbei ~i iata ca nu a ramas
nimic din ma~ina, numai rolile. Dar eu nu am avut nici cea mai

203

~~~.~

singuratate launtrica ~i exterioora. Dar la schimbarea totala a

destinului - ca de exemplu moartea - omul nu se ncumeta
deseori. Este 0 regula simpla: daca se ntmpla ceva cu
cuno~tintele ~i apropiatii ti nseamna ca acela~i lucru se poate
ntmpla ~icu tine.

midi zgrietura, rn-am lovit doar putin la coate. Interesant, ce a

nsemnat oare asta?
n discutie s-a amestecat 0 cuno~tinta de-a noastra care a
stat la 0 milsuta vecina:

Aceasta a fost un semn de sus pentru tine, sigur. ~i

precis ca nseamna ceva.
Femeia da din mini:

Simt intuitiv ca accidentul petrecut este un semn nu mai mie

pentru mine dect pentru aceasta femeie. De sus mi se atrage
atentia n mod delicat: timpul a trecut, este vremea sa fii altul.
ncet-ncet savurez berea ~i cu oarecare regret privesc n jur. n
principiu, modul meu de viata mi convine. nteleg ca pe mine
mil atrage inertia, ca pentru continuarea cercetrilor mele eu

- Nu cred n nici un semn ~i n nici un indiciu. - Ea se uita

la mine: - ~i totu~i ce s-a ntmplat cu mine, nu degeaba am
avut acel vis. Poti sa-mi spui ceva n legatura cu aceasta?

Tu ai citit crtile mele? - 0 ntreb eu.

Ea da din cap negativ ~i trage din tigara.

trebuie sa ma schimb launtric ~i dupa toate indiciile a mai

ramas putin timp. Exista diferite cauze ale bolilor. Una dintre
cauze este atunci cnd tu vrei sa-ti nsu~e~ti de la altii tot ce e
mai valoros, neproducnd valori n mod independent. Aceasta
opre~te creatia, transmiterea energiei ~i dezvoltarea sufletului.
Asemenea oameni sunt gata sa jefuiasca, sa omoare ~i sa fure.
La ace~tia tema dorintelor, se poote spune, este exprimat

Atunci nu te voi obosi cu terminologia mea, dar,

judecnd dupa toate, acesta nu este un semn, ci ultimul
avertisment.
Ea se uita cu interes la mine.

- Totu~i n-am murit, de~i n vis am murit.

- Cnd e~ti pe moarte, atunci ncepe 0 noua soarta. Mai
degraba prin acel vis s-a fcut 0 aluzie referitoare la calea ta
sau conceptia despre lume, precum ~i la posibilele rezultate. Mi
se pare ca dupa acest accident tu trebuie sa te schimbi n mod
serios. Altminteri viitoarea situatie ~i visul vor coincide.

.
.

printr-un aspect maximal.Asemenea oameni ~iurma~iilor sunt

",

sortiti sa se mbolnaveasca gray ~i sa Ii se destrame destinul.

Exist boli de neacceptare a purificarii. Omul nu accepta
faIimentul nivelului material, spiritual ~i sentimental emannd
frica, ura, suparare ~i depresie. Neacceptarea trecutului na~te
uri ~i dorinta de a calca n picioare iubirea. Neacceptarea

- M-am schimbat ntr-adevar, - a spus ea.

mi vine n minte 0 idee nea~teptata. Totu~i problemele
mele ~i ultimul meu accident constituie de asemenea, judecnd
dupa toate, 0 chemare la schimbare. Eu simt ca a sosit de mult
timpul sa "ies" din aceasta situatie - ~i sa ramn ntr-o totaHi
204

,prezentului na~te suparare ~i dorinta de a nfrna sau opri

isentimentul
iubirii. Neacceptarea viitorului na~te fric,
.

incertitudini~incercareade a dirija iubirea.Acestaeste nivelul

205

:!

~\.:

.i

cel mai subtil ~i cel mai periculos. n spatele nazuin\ei de a

discreditata iubirea, de a deprecia nsemnatatea ei, de a 0
schimba cu alte pasiuni, n spatele ncercarii de a hotar pe cine
sa iubim ~i pe cine nu trebuie sa iubim, omul prime~te cele mai
grave mbolnaviri. Totu~i, Dumnezeu ne conduce prin iubire,

'1

iar cnd noi ncercam sa ne subordonam noua acest sentiment,

atunci aceasta ncercare de a-L dirija pe Creator nseamna
principiul celulei canceroase. Al treilea tip de boala este
degradarea. n principiu, prin ce se deosebe~te omul de animal?
Arunca 0 bucata de came unui cine, el fuge pna la carne ~i 0
mannca. Omul face cu 0 asemenea bucat la fel. Dar el devine
om atunci cnd se a~eaza la 0 masa acoperita cu 0 fa\a de mas a

l'

.1
,,1

,
'1.
Il.

.'1

il

III

:!:'
1
I

.. .1

~i farfurii ~i tacmuri a~ezate pe ea etc. ~i 0 mannca Tara

graM. Energia animala primordiala se transforma n nazuin\e
spirituale de natura superioara. Ab\inerea, autolimitarea,
transformarea dorin\elor inferioare n cele superioare constituie
0 cale naturala a dezvoltrii omului. Dar daca omul se
confunda cu animalul, ncercnd sa faca totul n graba, cu
lacomie ~ijosnicie, atunci la el pot sa apara mbolnaviri grave.
0 asemenea autodistrugere a sufletului mutileaza energetica
urma~ilor ~i acest lucru nu este permis de sus. Este interesant
faptul ca atunci cnd distrugerea sufletului de abia ncepe se
elibereaza 0 mare cantitate de energie ~i omul caznd n
patologic, este posibil sa simt un aflux de forta ~i bucurie. Dar
ntruct aceasta energie nu porne~te din iubire ci din distrugere,
ea nu dureaza mult.

206

~i mai departe, pentru a supravie(ui, omul distruge ~l

stoarce vlaga din sufletele urma~ilor sai ~i din viitoarea sa
viala. Eu am vazut asemenea oameni. Dar pe mine rn-a uimit
un fapt inexplicabil. Parametri sufletului lor sunt ngrozitori,
acceptarea situa\iei traumatizante se afla la polul negativ
profund, capacitatea de a oferi este negativa, iar energetica este
minunata. Eu nu am putut sa n\eleg de unde ia energie un
asemenea om. Numai dupa aceea, examinnd starea copiilor ~i
a nepo\ilor, am n(eles cu uimire ca el ia energia de la copiii sai
actuali ~i viitori. Acest consum profund poate obstruc(iona ~i
deforma att de putemic energetica sufletului, nct mecanismul de transformare a iubirii n energie se opre~te pentru un
timp ndelungat. Deasupra neamului atrna un blestem. Energia
nu ajunge nici pentru un destin favorabil, nici pentru sanatate ~i
nici pentru 0 familie mplinita.
Mai exista un gen de boala, lipsa de dorin\ de a te schimba.
Omului i sunt harazite schimbari determinate de destin dar el
nu vrea sa se schimbe. La nceput apar semne, apoi neplaceri,
iar dupa aceea fiecaruia dupa merit. Cnd n anii 1990 eu am
nceput sa vad structurile karmice, am nceput sa n(eleg ca
debuteaza 0 viala noua. Dar am vrut sa pastrez concep\ia
anterioara despre lume. Am nceput sa cercetez legile Divine,
visnd 0 vila ~i dorind sa c~tig mai mul\i bani. Condamnarea
la moarte pronun(ata de doctori n ceea ce ma prive~te, rn-a
obligat sa-mi iau ramas bun de la visuri ~i bunastare. mi aduc
aminte cum nainte cu doua luni de a mi se pune diagnosticul,
calatoream la bunica mea care locuia n Lazarevsk nu departe
207

~<.:

!
!

de Soci. "Cercetiirile mele sunt unicat. Eu am viizut ceea ce

nimeni ~iniciodata n istorie nu a vzut. n curnd voi fi un om
bogat, - am gndit eu, - ~i voi putea cumpara 0 casu(ii la mare".

l,

nsa cnd am nteles ca voi muri, atunci am fiicut trei \ucruri: n

primul rnd, am schimbat sistemul scopurilor. Corpul a ncetat

;1

!II

!III
1

1;

.
:"
.

omul se na~te greu, daca marna n timpul sarcinii a fost njosita,

sa mai nsemne ceva, trebuia sa-mi salvez sufletul; am nteles

din Biblie ca sufletul se salveau prin iubire ~i am pomit n

Daca nu exista 0 niizuinta corecta ~i 0 permanenta activitate

asupra propriei persoane, omul care se comporta chipurile
corect, este supus n permanenta nenorocirilor ~i bolilor. n
principiu, 0 asemenea ncarcatura este u~or de determinat. Daca

aceastiidirectie. n al doilea rnd, am ncetat sa mai visez ~i sa

a~tept bunuri materiale, dar trebuia sa las ceva bani pentru sotie
~i copii. A~teptarea launtrica ~i consumul s-au schimbat n
capacitatea suprema de a darui ~i de a avea grija de altii. n al
treilea rnd, eu nsumi rn-am schimbat ~i n perioada ce mi-a
mai ramas am nceput viata din nou, schimbndu-mi destinul
precum ~i comportamentul ~i obiceiurile.
Cnd ncerci sa-ti schimbi destinul, atunci este mai u~r sa
te schimbi pe tine nsuti. Nu ntmplator, cnd femeia se
casatore~te, ea ~i schimba numele. Destinul se schimba mai
putemic ~i are loc mai u~or 0 desprindere de legaturile
anterioare. Nu ntmplator, la cteva mii de oameni care s-au
vindecat spontan de cancer a avut loc 0 schimbare importantii
n destinullor. Cnd se schimba obiceiurile, modul de viatii ~i
destinul omului atunci cre~te brusc concentrarea asupra iubirii.
Omul ciiruia i este frica, este nrait ~i nu este multumit de altii
~i de sine, nu poate sa-~i schimbe destinul.
Iata nca un gen de bolL Bolile trecutului. Ai fiicut boaciine
n vietile trecute, ai nciircat urma~ii ~i destinul tau, acum, n
viata actuala, vrei sau nu vrei, trebuie sa plate~ti pentru asta.
208

f
~.

daca naintea conceperii avea mari neplaceri, toate acestea

vorbesc deja despre multe lucruri. Cu ct a fost mai dureroasa
perioada pubertatii n plan fizic ~i sufletesc, cu ct mai dureros
a trecut prima iubire, cu atat mai mari VOl'fi n mod corespunzator probJemele generatiilor viitoare.
Mai exista ncii un gen curios de boli - bolile viitorului. Un
grup de oameni traie~te dupa anumite canoane ncetatenite,
care au fost pe deplin adaptate la mediu. Dar, din viitor vine n
ntmpinare 0 situatie noua la care nimeni nu este adaptaI.
Animalele, n conditii noi, pur ~i simplu pier. La grupul de
oameni, n primul rand pot apare mbolnaviri serioase, apoi
ncepe zdruncinarea structurilor sociale, iar apoi - adaptarea,
nflorirea sau pieirea. Activitatea cu ajutorul primelor straturi
de informatie noua nu poate lasa ~anse pentru supravietuire.
Atunci, mpreuna cu ei interaC\ioneaza cei mai rezistenti ~i
armonio~i oameni, ei iau primii loviturile asupra lor: unii mor,
unii devin invalizi, la altii se destrama destinul ~i sanatatea. Dar
informatia prelucrata ei 0 transmit altora ~i individul supravietuie~te prin comunicare cu ei ~i dobande~te ~anse pentru
salvare.
Exista ~i mbolnaviri legate de starea societatii. Se acumuleau un anumit potential negativ, care trebuie sa duca la
209

~:~:
pieirea civiliza(iei. $i atunci cnd oamenii se bazeaza nu pe un
cerc restrns de rude, ci pe un numar foarte mare de oameni,
atunci iau asupra lor aceasta problema: fiind bolnavi,
distrugndu-se, ei formeaza 0 conceplie noua, cu un irnpuls
muIt mai mare de iubire. Aceasta concep(ie despre lume,
inmullindu-se, salveaza civiliza(ia. n ultimul timp, de
nenumarate ori, am primit noti(e cu una ~i aceea~i intrebare:
De ce nici unul dintre sfinli nu au trait mult de~i au avut cu to(ii"
0 concep(ie corecta despre lume ~i au avut un mod demn de
viala? Cum se manifesta in acest caz legile karmei?" Daca
tratam aceasta problema cu superficialitate, atunci intr-adevar
nu yom in(elege multe. Sfntul este in primul rnd 0 concep(ie
~i nu un caracter. Traiesc mult discipolii sfinlilor, adica aceia in
care concep(ia corecta despre lume s-a transformat intr-un
caracter profund. Eu am viizut oameni deosebit de armonio~i,
cu 0 bunatate launtrica imensa ~i cu posibilitali minunate.
Fericirea lor, norocul lor permanent ~i armonia crescuta a
inceput sa ac(ioneze in detrimentul concep(iei ~i al comportamentului lor. Conceplia denaturata despre lume le schilodea.
sulletul dar ei nu in(elegeau asta intruct aveau la baza rama~i(ele armoniei profunde. Deci, iata ca in ultima instanla,
concep(ia despre lume este mult mai importantii dect
caracterul. La fel ~i medicina care vindeca prin sullet este muIt
mai importanta dect medicina care trateaza numai corpul.
Proprietara barului mi-a intrerupt gndurile.
- Apropo, 0 femeie a vrut sa va intlni(i.
Eu dau negativ din cap:
210

- Eu nu vreau sa ma intlnesc cu nimeni.

- Ba nu, ea nu vroia sa puna intrebari, - explica prietena
mea. - Ea a vrut pur ~i sirnplu sa-Ii mul(umeasca. Am vorbit
cndva cu ea ~i mi-a povestit ca acum c(iva ani a avut cancer
iar doctorii au fost neputincio~i. Ea a citit caf\ile unui om ~i s-a
vindecat. Ea a pronunlat numele tau.
- $tii ceva. - spun eu, - cea mai mare mullumire este faptul
ca s-a vindecat Tara sa comunice cu mine, doar citind ciir(ile
mele.
Asta inseamna ~i lauda ~i mul(umire. Acest lucru este
suficient pentru mine. mi iau ramas bun ~i plec. Azi mai
trebuie sa merg in cteva locuri. Seara am cteva consulta(ii
telefonice. mi place deosebit de mult acest lucru. naintea
consuIta(iei ma mobilizez launtric la maximum ~i intru intr-o
anumita stare. Deja dupa cteva zile incepe activitatea cu
pacien(ii. Consulta(ia are loc de nenumarate ori in plan subtil
inainte de evenimentul fizic. Acela~i lucru se intmpla ~i cu
conferin(ele. Dar acolo am mai pu(ina putere pentru a ma
proteja. De aceea, purificarea acelora care se alla la conferin(e
~i mai ales a copiilor ~i a rudelor lor, care se alla in exteriorul
salii, este extrem de dura. La copiii care in acest moment se
alla acasa poate apare starea de vorna, diaree, cre~terea brusca
a temperaturii. ntr-adevar, in tirnpul ultimei consulta(ii rn-au
frarnntat anumite fapte. Ele au aratat ct de periculoasa este
tema dependen(ei de viitor. Unei paciente, cu doua zile nainte
de consulta(ie. i-a murit papagalul. 0 alta femeie calatorea cu
baiatul ntr-o ma~ina. ,,$ti(i, nu a putut nimeni sa ne explice a~a
211

'1
!

'1

~>,
'\.

Ii

Il'
1

'1
;11

ca dumneavoastra ce anume s-a ntmplat, - povestea femeia. Speciali~tii au dat doar din umeri. Deodata, n drum, Tara nici 0
cauza vizibila, ma~ina s-a oprit. Motorul s-a nfundat, farurile
n-au mai functionat. Daca acest lucru ar fi avut loc pe 0
autostrada unde se gone~te cu vitez, noi am fi muri!".
Eu spun la toate lectiile ca dependenta de viitor devine din
ce n ce mai periculoasa. ~i daca nainte de consultatie, chiar
pazindu-va, se ntmpla ceva cu dumneavoastra, puteti sa
trageti ni~te concluzii despre seriozitatea probleme]or ce le
aveti.
Gndurile se ntorc din nou la consultatiile telefonice. Cnd
pacientul stabile~te ora este foarte rau. n primul rnd, pot sa
fiu nepregatit. n al doilea rnd, eu depind de pacient ~i este
periculos pentru mine. Apoi, vrei sau nu vrei, anumite lucruri
te pot distrage ~i apare 0 imensa ncarcare. Bine, 0 sa vedem
seara, ma gndesc eu ~i ma debarasez de aceste gnduri. Acum
trebuie sa uit de toate. Trebuie sa vd soarele ~i marea de
peruzea. Am nevoie sa ma lini~tesc launtric pentru ctva timp.
Odihna adevrata este atunci cnd lipse~te orice scop.
0 data am reu~it, nu ~tiu cum, sa ma pierd n Paris ~i am
poroit pe ghicite. Asta a fost cea mai buna excursie. Simturile
au fost cu mult mai ascutite. Scopul nseamna dorint, iar
dorinta nchide iubirea, atenueaza sentimentele adevarate ~i
profunde. De aceea, prefer sa ma odihnesc rara nici un scop.
Fra sa planifie timpul. Fara sa aleg itinerariul. Fra sa ~tiu ce
am sa fac peste un minut. Placerea este mai subtila, mai
profunda ~i mai rafinata. Imprevizibilitatea ~i lipsa unui scop

nfrneaz con~tiinta. Aceasta se nume~te un fel de meditatie.

Dar orict de lipsit de scop a~ fi hoinarit, ntotdeauna exista 0
expectativa interioara. Sufletul ntreaba ce se va ntmpla dupa
aceasta cotitura. lar eu mi spun launtric, n sinea mea: dupa
fiecare cotitura va exista iubire. Atunci calatoria ofera 0
desftare mai mare.
0 seara meridionala devine repede noapte. mi place sa fac
0 baie noaptea. Atunci cnd noti n apa ntunecata apare
sentimentul unei acute lipse de aparare. Cerul infinit al noptii
subliniaza lipsa de important a corpului ~i ntare~te
nsemnatatea sufletului ~i a sentimentelor. A face baie noaptea
nseamna un minunat medicament de care ncerc sa ma
folosesc de cte ori se ive~te ocazia.
i!
Trebuie sa ma dezic de toate launtric ntruct peste 0
'.;, jumatate de ora va ncepe sa sune telefonul. Ma a~z n fotoliu,
~'

ramas n mine graba ~i irascibilitate ~i razbate fulgerator

i1

''
.-

'

pun alaturi de mine telefonul ~i mi analizez problemele. A

.~-

atitudinea categorica fata de oameni. Poti consacraluni de zile

pentru asta ~l sa rezolVl problema pur tehmc. Am observat ca 0

data cu apari(ia unei noi n(elegeri, aceasta ac(ioneazamai bine

/},. dect orice tehnica. Cnd am nceput sa lucrez asupra temei

'!: dorin(elor, obiceiul de a mnca repede ~i cu liicomie a nceput
;" - sa dispara.
nca din copilarie mi s-a insuflat ca mncarea constituie
fort ~i saniitate. Se pare ca aceasta orientare a stat n
$ubcon~tientul meu zeci de ani. Apoi am n(eles ca cea mai
buna mncare este aceea la care am renuntat. Mncarea poate fi
213

1,1:
! !

~<';

,1
:

daunatoare. nainte, senzatia de foame era chinuitoare, n

subcon~tient aceasta era legata de frica pentru via\ii. Cnd am
nceput sa ma autoconving ca senza(ia de foame e folositoare,
ca ea purifica organismul de zgura, activizeaza schimbul de

II[

l,

l!I,'

substante, ea a ramas la fel, dar a ncetat sa mai fie chinuitoare

"1

~i sa-mi provoace disconfort, ba a nceput chiar sa-mi faca

placere. Cnd am nceput sa ma ocup serios de tema viitorului,
dorinta de a bea s-a miqorat brusc. Alcoolul distruge contactul
cu viitorul, destabilizeaza dorintele supreme. Dar de~i atitudinea fata de alcool s-a schimbat, momentele de irascibilitate,
frica, panica ~i depresie nca mai persista. Ceva nu nteleg n

III
l

l' '

'

l,
1

'1

totalitate.
Nu demult am observat un detaliu curios. Cnd cineva mi
spune: "Am pentru dumneavoastra 0 informatie noua" sau
"Am
0 noutate pentru dumneavoastra", n mine, aproape
concomitent cu prima emotie, izbucne~te pe nea~teptate frica.
nainte nu am observat deloc acest lucru. Eu am nceput sa dau

!:III!

''

:'1'1
l

l'

',,1
'I!
1

"

'

i,

1
.
1

1'
.

'I"

1'1

atentie acestui fapt numai atunci cnd am nteles ct de

daunator este sentimentul fricii. Frica ~i boala sunt legate de
subcon~tientul nostru. n emotiile fricii sunt nmagazinate
subcon~tient dureri ale distrugerii fizice. Daca ne ndepartm
de durere, noi ne salvam viata. Daca ne a~ezam pe ~inele de
cale ferata ~i vedem trenul care zboara spre noi, emotia fricii ne
obliga sa fugim pentru a ne salva viata. Dar daca vedem un tren
la orizont apare 0 emotie similara ~i aceasta paralizeaza
dezvoltarea noastra. Frica este folositoare n cazul contactului

nemijlocit cu pericolul, dar n fata ei ca ~i n fata durerii ~i a

sentimentului de foame nu trebuie sa ne supunem.
Frica este 0 forma primitiva de educare. Ea ne obliga sa ne
nfrnam dorintele, stimuleaza activitatea con~tiintei. Frica este
un indicator al dependentei de lumea nconjuratoare. Cnd noi
depindem de ceva, atunci primim 0 informatie. De obicei
nenfricatul devine ~ef, iar fricosul adjunct. Nenfricatii au
realizat acumularea de informatii. Frico~ii ~i subordonatii le-au
primil ~i le-au stocat. Nenfricatii au fost atra~i de grosolanie
mbibata cu lipsa de spiritualitate. Ei au ncetat sa-i mai simta
pe ceilalti oameni, au uitat de interesele lor ~i s-au concentrat
tot mai mult asupra propriei persoane. Acest lucru a diminuat
iubirea din sufletul lor. Cei frico~i ~i mai precauti au nvins nu
prin atac direct, ci prin intrigi de culise. Dar cu ct mai mult sau destramat con~tiinta ~i experienta lor, cu att mai duri au
devenit ei launtric ~i au pierdut de asemenea iubirea. Daca nsa
credinla n Dumnezeu a ajutat la pastrarea iubirii, frica s-a
transformat n precaulie, iar precaulia n nlelepciune. Omul
putea sa lucreze concomitent asupra primirii ~i realizarii.
Simlind 0 supunere absoluta fa\ii de voinla Divina omul a
fost creat pentru a primi ~i prelucra informaliile. Simlind
Divinul n sine, omul a realizat ~i a valorificat informa lia
acumulata. Cine a simlit Divinul n propria persoana, s-a
concentrat mai mult asupra crealiei, bucuriei, veseliei ~i
daruirii. Cine a vazut vointa Divina n jurul sau, s-a concentrat
asupra abtinerii, dezicerii, izolarii, nlelegerii a ceea ce se
petrece. De ndata ce iubirea ~i viziunea Divinului au trecut, la

214

215

, III
"~~-';,
I

:111

.1
Il'

'II!I

l'

unii apare desfranarea, mitocania ~i toleranta excesiva fa( de

dorin(ele exterioare, iar la ceilal(i a aparut frica, depresia ~i
invidia. Cedarea ~i realizarea sunt un rezultat al acumularii.
Daca n supunerea primirii informa(iilor exista pu(ina iubire,
atunci ~i realizarea ei va fi plina de grosolanie ~i agresiune.
Pentru a percepe Divinul trebuie sa ui(i de uman. ntrucat
e~ecul este legat de corp, se poate trage 0 concluzie simpla:
atta timp cat exista e~ecul, logica Divina e de neatins. De
aceea, apostolii spuneau ca cel caruia i este frica nu este ispitit
de iubire. Pentru ca ma~ina sa porneasca din loc este nevoie sa
0 pui n viteza ntaia. Dar daca ea a acumulat viteza ~i nu 0
cuplam la viteze mai mari, atunci distrugem motorul.
Pe masura dezvoltarii omului, frica se transforma n
ab(inere, precau(ie ~i autodisciplina. Treptat, motivul principal

,
1 1
;11
1

de comportare devine sentimentul iubirii. Nu trebuie sa faci

ceva ce mpiedica iubirea ~i diminueaza cantitatea ei n suflet.
Daca n comportamentu! animalului. n emo(iile sale
subcon~tiente, frica ocupa 80%, atunci la om ocupa 50-60%.
Pana n prezent noi nu am bnuit ca orice fapta a noastra se
coreleaza la nceput cu emo(ia fricii, iar apoi cu emo(ia placerii.
Acest lucru este pe deplin natural, ntrucat frica nfraneazii
dependen(a de emo(ii pozitive de suprafa(. Fara credin( n
Dumnezeu, frica e necesara. Ea disciplineaza, nfraneaza ~i
obliga sa lucrezi asupra primirii informa(iilor, dezvolta
con~tiinta. ntrucat nu exista dezvoltare Tara durere, frica ~i
dezvoltarea sunt strans nvecinate. Dac iubirea Divina nu
ajunge, refacerea organismului mpreuna cu dezvoltarea devine

216

"
~'
distrugere ~i pieire. Frica paralizeaza, ea opre~te distrugerea ~i
dezvoltarea n acela~i timp. Deci cu cat exista mai pu(ina iubire
n suflet, cu atat mai mult trebuie sa existe frica salvatoare, care
limiteaza sistemele cu mai multe variante, dar 0 re(ine de la
autodistrugere. Totodata, nlaturarea pur ~i simplu a fricii din
suflet duce la pieire. De obicei iubirea vine cu portia, iar n
pauze vine frica. nsa daca nazuin(a spre iubire ~i Dumnezeu
este permanenta, posibilitatea de adaptare la lume cre~te
nemasurat. Atunci nsa frica nceteaza sa mai fie principalul
mecanism de aparare.
lrascibilitatea, frica ~i depresia, toate acestea constituie
semne ale elasticita(ii scazute a structurii informa(ionale ~i de
aceea omul fricos tinde ntotdeauna spre supunere ~i acceptare.
nseamna ca de luptat trebuie nu cu frica, ci cu rigidizarea
structurii informa(ionale. Oamenii au observat de mult ca daca
n suflet exista 0 frica permanenta dar omuI, depa~ind-o,
nfrunta durerea ~i nu i este frica de situa(ii nea~teptate, cale~te
corpul prin solicitari fizice ~i diferen(e de temperatura, atunci
frica trece !reptat. Deci cu cat este mai mare flexibilitatea
structurii informa(ionale, cu atat este mai mica frica. Cu cat
suntem mai mult deschi~i pentru lumea nconjuratoare, suntem
pregati(i sa primim orice informa(ie, cu atat mai mare este
flexibilitatea structurii noastre informa(ionale. Metoda ~i
posibilita(ile superioare pentru un contact cu informa(iile
universale trec prin acceptarea voin(ei Divine n tot ceea ce are
loc n lume. Voin\a Divina, adica ntregul mecanism de cauza
~i efect al universului constituie 0 parte a ceea ce noi numim
217

-:t.~~~-':,

iubire Divin. Nu ntmpltor principala rugciune a cre~tinismului, ca ~i de fapt n alte religii, ncepe cu recunoa~terea
voin(ei Divine ~i logicii supreme n tot ceea ce se petrece.
Teama constituie unul din semnele dependen(ei de viitor ~i
totodat una din principalele metode de lupta cu vechiul.
Aceasta este 0 permanent reamintire pentru sufletul ~i corpul
nostru despre caracterul secundar al voin(ei, dorin(elor, planurilor ~i scopurilor noastre, n compara(ie cu Voin(a Divin.

"r;,ti
k~'
~
~J
f
~
~~~

Privesc ntr-un punct fix, urmrind gndurile care se sting

treptat. Exerci(iul cu gndurile s-a ncheiat. Se aude primul

:f

sunet de telefon. Ma caut un om din Australia. El are limfom.

Capacitatea de a accepta situa(iile traumatizante este

nalt la dumneavoastr, - spun eu, - druirea iubirii, grija fa(
de al(ii ~i energiile sunt de asemenea spre plus. Dar n ceea ce
prive~te rezerva viitorului este absolut total insuficient.
Aceasta este legat de copiii dumneavoastr, mai ales de cei
mai n vrst. Schimbri reale, dup citirea cr(ilor, sunt
vizibile, dar copiii nu ~i-au pus nc ordine n propria lor
persoan. Starea lor interioar provoac apari(ia bolii
dumneavoastr.

ii

- Dar ce le-am transmis eu lor?

n primul rnd, a(i transmis judecarea, criticarea
oamenilor. A(i fcut aprecieri bazndu-v nu pe iubire, ci pe

Il,

2t8

n afara limitelor spa(iului, timpului ~i a materiei. Trebuie s

amintim de relativitatea concep(iilor noastre despre lume.
Sistemul se dezvolt atta timp ct n el exist 0 contradic(ie,
ntruct aceasta nseamn tocmai dezvoltare. Cnd contradic(ia

mult de Dumnezeu ~i de iubire, orict de ciudat ar prea, cu

att mai pu(in stabil trebuie sa fie no(iunea de moralitate, de
idealuri, de spiritualitate cu condi(ia unei concentrri tot mai

,1

ve~nic ne conduce imediat la n(epenirea formelor. Numai

iubirea poate fi ve~nic ntruct ea nu are form, ea se gse~te

dep~e~te 30-50%, sistemul ca atare dispare. Cnd contradiC\ia

dispare, sistemul piere de asemenea, devenind din ce n ce mai
agresiv nainte de decderea total. Cu ct ne apropiem mai

- Eu nu numai c am citit toate cr(ile, dar rn-am uitat ~i la

ultimele videocasete, - spune el. - A(i putea s-mi spune(i
parame tri mei?

l,'
1

spiritualitate, moral ~i idealuri. Orict de perfecte ni s-ar prea

concep(iile despre lume, ele niciodat nu vor fi exacte ntruct
mai trebuie nc s se dezvolte. Atta timp ct noi ne
dezvoltm, nu suntem desvr~i(i, atta timp ct nu suntem
desvr~i(i, noi ne dezvoltm. Dorin(a de a face ceva s devin

mari asupra iubirii. ncercarea de a-L cunoa~te pe Dumnezeu

prin respectarea din ce n ce mai strict a regulilor, canoanelor,
deprtndu-I pe om de iubire, lleaga de spiritualitate, idealuri

"\
Y,

~i moralitate. Cu ct noi percepem lumea mai dur ~i mai

conservator, cu att mai puternic mpr(im lumea n bine ~i ru.
Urm ~i dispre(uim tot ce e murdar ~i ne nchinm n fa(a a
ceea ce este curat. Aprecierea dumneavoastr sever asupra
lumii sl~luie~te n copii ~i nepo(i, schimba(i-i pe ei
schimbndu-v pe dumneavoastr ~i va trece boala.

219

~-"',>
,..,..-

contrazice

ntotdeauna

Notiunea

de dreptate

- ~titi ceva, dreptatea este numai 0 anumit schem dur a

legturilor
dintre cauz ~i efect. n primul rnd, ea lucreaz

contraveni

de asemenea intereselor

ntotdeauna

este mai slaba concentrarea

- Da, ntotdeauna
brbatul.

doilea
fiica

am acceptat cu greu nedrepttile,

pentru noi, adic este deosebit

rnd, ea nu poate fi absolut.

mea pe tema drepttii,

- spune

de subiectiv.

Nu demult

a adevrului

~i justetii.

tatl tu ~i tu trebuie s accepti hotrrile

apropiate

cu

l'

l,

1,'1,

,:II!
'111'1

I!I"
I;!II
11

, 'i I
'

~'

Dac

tu i vei dovedi

justetea

ta, el te va ur cu att mai mult

dreptate.

Dreptatea

~i justetea

limpede

omului

vor triumfa

dreptatea

~i

ntepenirea

~i degradarea

de la sine. Tu poti s-

sa vedem

\umea

numai

simti stim. Permite-i

omului

agresiune.

Experienta

este

pozitiv.

Omul

mult

mai

nu poate fi drept

~i just

noua

singur c a gre~it.

folositoare

dect

cea

100% niciodat".

aduceti

i'

aminte

de parabola

cunoscut

despre dreptate?

timp de zece ani, a stat pe un munte

~i n toti ace~ti ani s-a

avnd 0 singur rugminte

ca lumea

s fie cldit

"Tu

adevrat?"

a ntrebat

rspuns

afirmativ.

ncepem

cu tine. Timp

interesele

220

despre

drept.
Dumnezeu.

"Bine,

ca ~i muntele

noastra
il

~i justetii

celuilalt

va

grup.

asupra iubirii

~i cu ct

corp, cu att mai

despre dreptate.

el se transforma

Cnd noi ne

n permanentii

asupra umanului,

trebuie

el va rena~te

numai

prin

~i Divinitate.

fata de oameni
Atunci

~i fata

boala

care

ca pentru 0 anumita
logica

Divina,

Atunci

se creeaza

de sine,

perioada

sprijinindu-ne
0 atitudine

izbvit

zdruncina

de frica

stabilitatea

~i

noastra

devine inutila.

Am nteles totul, - spune biirbatul, - va multumesc foarte

mult. Am auzit ca acum ~i dumneavoastra

Un om,

rugat ~i s-a adresat lui Dumnezeu

acum

l'

pe iubire

informationala

"

de oameni

~i se va transforma
n malefic. Pentru ca sistemul uman de
percepere ~i de nteJegere a lumii nconjuratoare
sa opreasca

ti exprimi prerea iar dup aceea s accepti condi(iile lui. Cnd

ns timpul va demonstra justetea ta, omul, n loc de ur, va
negativ

asupra Divinului,

cu ct tu vei avea

s se conving

grupurile

simplu.

noastre

uman. Cnd noi ne concentram

ct de

nedrepte ti s-ar prea tie. ntelege, - am spus eu, - un \ucru

:

din

ale celui laIt om.

asupra propriului

vor fi notiunile

concentrm

,,Eu sunt

mele indiferent

a unuia

similare

Cu ct este mai mare concentrarea

n al

am vorbit

conceptiile

acest lucru

lar omul

- a spus

Ne

care s-a rugat a

ncheie.

Creatorul,

s stea pe tine".
este

~i vietii

Deci,

ntotdeauna
noastre.

- atunci

s
Las

iata conceptia

tainic
De

- Da, - spun eu. - Probleme

dezvolt.

cu

de zece ani tu ai stat pe munte.

dreptate

corpului

dore~ti

aceea,

legata

de

ele

vor

urm

Dupa

reciproc

un oarecare

patii luminoas,
,strlucirea
situatii

sucees
timp,

care partial

e putemic.

de ncercare,

~i nseamna

~i cu aceasta

m uit la cmpul

Dup

un aIt timp,

ca eu ma

convorbirea

la el intervin
Emotiile

~i a capului.

ele au loc cu pstrarea

s 0 dep~easc.

se

lui. A aprut

acoper zona pieptului

dou dintre

a treia e putin probabil

existii

aveti probleme?

trei

iubirii,

urma~ilor

221

~-~"

'''',

.<

mpiedica. Dar traversarea generala a situaliei reprezinta circa

interioare. Concluzie: e timpul sa ma schimb ~i sa opresc

consultatia. ~i ce-ar fi daca a~ lua telefonul mobil, a~ pleca la
mare ~i de acolo, privind cerul din noapte, a~ da consultatii
pacientilor. Emotiile pozitive nseamna destindere. Nu demult
eu a~a a~ fi procedat, dar acum ma nfrnez. Se pare ca n
fk timpul consultatiei bucuria ~i emoliile pozitive nu sunt mai
)j,'
.~ pulin periculoase dect cele negative. Ele mpiediea nazuinta
j
spre iubire ~i trebuie sa existe 0 deplina deta~are. Atunci
"

60%. nseamna ca va depa~i obstacolul. Eu ma opresc imediat.

Examinarea viitorului nu e de dorit, cu att mai mult cu ct
depinde de voinla noastra. Mulli vin la consultalie, punndu-~i
n aceasta 0 mare speranta ~i ei gre~esc. Examenul, ca ~i
competitia, nseamna tragerea unor concluzii. Uneori omul nu
vede nici un succes ~i nici 0 schimbare n timp ce lucreaza
asupra propriei persoane. Dar el acumuleaza principalul - energie pentru schimbare, care se realizeaza ntr-un moment
corespunzator. Intenlia, daca exista multa vreme, umple totul

t
j:;, pacientii, conectndu-se la mine, vor gasi calea corecta. mi

aduc aminte cum nu demult am spus unui barbaI: "Problema

principala pentru dumneavoastra acum este nu mbunattirea

cu energie ~i schimba mersul cauzei ~i efectului evenimentelor.

Daca omul biruie~te 0 problema sau nu depinde n mare masura
de ncercarile pe care le-a Tacut pna la consultatie ~i de starea
n care se afla dupa aceasta. n timpul consultatiei se deschide
subcon~tientul ~i n profunzimea lui patrunde atitudinea
formata despre lume. Daca ea va fi justa, atunci va avea loc
nsanato~irea ~i schimbarea destinului. Daca pretentiile se
pastreaza, posibilitatile lui de a ucide vor fi nchise n cel mai
bun caz.
Apropo, iata nca 0 varianta care expliea de ce sunt dobort
pna la consultatie, n timpul ei ~i dupa aceasta. Profunzimea
patrunderii n structurile subcon~tiente este mai ampla dect
pregatirea pacientilor. nseamna ca perieolul pentru ei cre~te,
eu i apar, iar suprancarcarea mea cre~te de asemenea.
Pregatirea pacientilor provine nu numai din cunoa~terea
car(ilor ~i capacitatea lor de a lucra asupra propriilor persoane,
ci provine din orientarea subcon~tienta asupra strii mele
222

situa!iei familiale, nu sterilitatea sotiei dumneavoastra, ci

problema propriei supravietuiri n perioada urmatoare. Iar
~ansele dumneavoastra sunt deosebit de miei. Modelul
dumneavoastra obi~nuit despre lume pe care nu vreti sa-l
parasi!i va va omor n curnd. n interior preferali mai degraba
sa muriti dect sa va luati ramas bun de la concep!ia despre
lume. Nu va yeti putea schimba viziunea asupra lumii pna
cnd nu va yeti schimba pe dumneavoastra n~iva. Pentru a va
schimba, trebuie ca pentru 0 anumita perioada sa rupeti toate
legaturile care va unesc de viata anterioara. Trebuie sa va luati
riimas bun de la tot ce va este scump, de la to!i cei care va ofera
bucurie ~i durere.
Atunci cnd am avut 0 situatie similara ~i au ramas foarte
putine ~anse de a supravietui, eu, strat dupa strat, am eliberat
tot ceea ce-mi era drag. Prima etapa n care mi-am luat ramas
bun nu a fost u~oara dar a ocupat numai cteva zile. Con~tiinla

223

*<:

a dat drumul destul de repede la toate problemele financiare ~i

imobiliare. Mai grea a fost despartirea de planurile, sperantele

dezvolta ~i i apare 0 casa buna, mncarea aleasa, interaC\iunea

cu alti oameni, care i permit sa aibii multe bunuri. El ntelege

~i a~teptarile mele. Cel mai greu a fost sa ma despart de copii ~i

de cei apropiati. Dar atunci cnd te gnde~ti la Dumnezeu ~i
simti sprijinul pentru a iubi, ntr-o asemenea desprtire exista
un aspect creator. De aceasta lume ne leaga nu numai
problemele, familia dar ~i sperantele, mncarea, sexul,

ca intelectul, capacitatea, comportamentul corect determina

cum va fi casa lui, bucata lui de pine ~i bunastarea lui
ulterioara. Dar capacitatile ~i posibilitatile omului izvorasc din
moralitate, educatie corecta ~i un mod corect de viata. Omul
vede treptat ca bucata lui de pine din mna este legata de
sufletullui. Cu ct este mai armonios sufletul, cu att mai mari
sunt ~ansele de a avea 0 bucata de pine personala. ~i cu toata
claritatea dobnde~te ntelegerea. Perceperea corecta a lumii
duce la educatie corecta, adica la un suflet armonizat, la
dezvoltarea intelectului ~i a capacitatilor ~i n ultima instanta la
bucata de pine ~i supravietuire. Cel mai pretios lucru n
modelul lumii descrise este aspectul care il leaga de viitor,
adica modelul de dezvoltare ulterioara. Cum trebuie sa fim noi?
Ce atitudine trebuie sa avem unul fata de cela laIt? Moralitatea ,
spiritualitatea, idealurile, sperantele, poruncile religioase
constituie un cod genetic de supravietuire a omului. Cea mai
esentiala contributie la tabloul ~i ntelegerea lumii este adusa
de gndirea religioasa, ntruct aceasta gndire contribuie la
ntelegerea legilor, att a celor vazute, ct ~i a celor nevazute.
La nceput se na~te sentimentul unitatii cu Creatorul iar apoi
adncirea misticii, apar viziuni minunate, apoi conceptii
religioase des pre lume care sunt definitivate de ntelegerea
umana. Omul ncepe cunoa~terea de la 0 bucata de pine,
aflndu-se n oceanul iubirii. Pe masura ce se dezvolta ~i se
large~te conceptia lui despre fericire, iubirea se diminueazii din

respiratia ~i comunicarea. Pentru a te schimba, trebuie

diminuate sau ncetate ~i aceste func(ii, nesprijinindu-te nici pe
emotiile pozitive, nici pe cele negative. Daca durnneavoastra
sperati sa va nsanato~iti, nseamna ca 0 a~teptati, ca a~teptati
emotii pozitive. Ce se ntmpla? De la emotiile negative care
va cauzeaza probleme ~i boli, dumneavoastra ncercati sa fugiti
spre emotiile pozitive, adica spre nsanato~ire ~i nfiiptuirea
dorintelor. Cea mai mica ntrerupere va cauza senti mente opuse
agresive, negative. Raul este rezultatul ata~amentului fata de
bine. Cnd iubirea este pentru noi mai importanta ~i mai
placuta dect orice bine, atunci ~i n cazul pierderii ct ~i al
c~tigului noi suntem aparati de iubire. Pentru a simti iubirea,
trebuie n primul rnd sa te ndepartezi de rau ~i apoi sa te
delimitezi de bine. Pentru a nu comite raul, trebuie sa depa~e~ti
n permanenta dependenta de bine, adica de fericirea umana.
La nceput, binele pentru om este ceea ce i apara ~i
salveaza viata, bucata de pine, locuinta ~i banii. La iubire el
nu se gnde~te, el respira iubirea, d 0 traie~te, ea este revarsata
n lumea nconjuratoare. El nu 0 observa ca pe 0 apa varsata n
jur ~i ea nu intra n categoriile lui de fericire. Apoi omul se

224

}.i

t
1,

225

*--'1
.~'..

i,

ce n ce mai mult, dar ea continua sa-i alimenteze dezvoltarea

Il

Il!
.

Il!
ii(
.1
'
:1,1'

Il.
1

'1'~,
,

III

~i n final apare momentul cnd no(iunile umane superioare:

spiritualitatea, idealurile, principiile ~i dreptatea ncep sa
concureze cu iubirea ~i s-o alunge. nainte omul (inea n mna
0 bucata de pine ~i considera aceasta fericirea principala. Dar
sufletul sau ~tia ca esen(iala este iubirea. Cu ct s-a dezvoltat
mai mult omul, cu att mai mult con~tiin(a lui a avut influen(
asupra sufletului. Deci, logica umana, prioritatea corpului ~i tot
ceea ce se leaga de acesta, a patruns tot mai profund n
subcon~tient. Cu ct s-a orientat mai mult sufletul spre nazuin(e
supreme legate de corp ~i dezvoltare, cu att mai repede
sufletul a fost parasit de iubire. Moralitatea, dreptatea, principiile ~i idealurile, modelul unei lumi drepte ~i armonizate au
devenit un etalon al fericirii principale. Unitatea cu Dumnezeu
deja s-a realizat nu prin iubire, ci au ncercat sa 0 perceapa prin
spiritualitate, dreptate ~i moralitate. Cu ct mai stabi! ~i logic a
fost tabloullumii nconjuratoare, cu att a ramas n el mai pu(in
loc pentru iubire.
ntruct iubirea nu are forma, ea distruge ntotdeauna
stabilitatea. n ultima instan(a, fericirile umane superioare care
reprezinta un model ~i un tablou al lumii nconjuratoare, se
lovesc de iubire. Victoria valorilor umane supreme care
pomesc din interesul corpului, conduce la boli ~i moartea
corpului. Victoria iubirii Divine duce la boli ~i supravie(uirea
corpului. Cel mai puternic suntem ata~a(i de propriile concep(ii
asupra lumii. Pentru subcon~tientul nostru, ele constituie
valoarea suprema ~i cele mai nalte fericiri umane. Tocmai
226

ata~amentul fa(a de acestea duce la condamnare, adica

neacceptarea oamenilor, a comportamentului lor, neacceptarea
lumii nconjuratoare ~i a ceea ce se ntmpla n ea, iar n ultima
instan(a neacceptarea voin(ei Divine ~i a nsu~i Creatorului ei.
Pentru a supravie(ui trebuie sa ne cufundam din nou n iubire
lundu-ne ramas bun de la tot ceea ce ne este drag. Adic tot
ceea ce este legat de viala, dorin(e ~icon~tiin(a.
Principalul concurent al iubirii este viitorul. Umanul se
mpotrive~te din rasputeri, nedorind sa mearga catre iubire
fiindu-i frica de propria distrugere. $i cu ct te apropii mai mult
de bazele umanului, cu att mai nver~unat se mpotrive~te el.
Interesant, ce probleme 0 sa am cu tema viitorului? Ceva se
a~teapta n mod clar. De la acest gnd ma distrage sunetul
telefonului. Suna un barbat din Germania.
- Eu am fost deja la consulta(ia dumneavoastra, - spune el.
- $i am fost mul(umit. Sunt pe deplin reale schimbarile din
destinul meu. Am devenit mai blnd. Dar nu demult am avut
un eveniment neplacut. Un accident de ma~ina. Era ct pe-aici
sa mor. Dar am lucrat asupra propriei persoane ~i am ncercat
sa ma schimb. A(i putea sa-mi spune(i ce nu fac corect?
0 singura privire asupra cmpului lui este suficienta pentru
a n(elege ce s-a ntmplat.
- Spune(i-mi numele copiilor, - i spun eu.
El le-a enumerat, iar eu ma conving de presupunerile mele.
- Dumneavoastra face(i totul corect, - continuu eu. Numai ca acest lucru nu este suficient. Iata, privi(i, nu demult
227

'I
~""cI",
,~-..

l,
'[1

inferiori

pe plan

"Forta iubirii". Situatia se prezinta n felul urmator. 0 blondina

cu ochi de un albastru deschis s-a ndragostit
de un bavarez

esentiala

este bunatatea,

oachq.

n ziarele

,1
1,1

Il.'
Iii'!

germane

La scurt

ochilor

blondinei

1.111

Nasul

cm

Ili!,i

sotului.

:,!..,
.,

,.;

curioasa,

sa se schimbe

a devenit

medicina

destinul.

din albastru

n negru.

exact

ca al

acest fapt este un miracol

De fapt, are loc un proces

e mai puternica

exact,
natural,

dect brbatul

dar accelerat.

pe plan energetic,

sexual.

lui vor fi delincventi

culoarea

coroiat,

clasica

se nume~te

Deodata,

ei s-au casatorit.

a nceput

Pentru

Femeia

timp

s-a Jungit,

inexplicabil.

a aparut 0 nsemnare

iar

conceptie

destinul

Daca

moralitatea
ntruct

despre

Numai

daca

perceapa

iubirea,

prietenie

dect de sex, atunci

dobnde~te.

~i idealurile,

iar acest

lume

ca

copiii

sanatatea

distruge

brbatul

sentiment

sotia

atunci

Ii se va dezvolta

imperfecta

~i soarta.

el ~i va convinge

ajuta

~i

sufletul,
femeia

sa

este mai aproape

de

el nu pierde

nimic,

Pentru ca un ait om sii perceapii

ci numai

iubirea este nevoie

,.f
1,1

brbatul

pe plan informational.

brbat, apoi 0 realizeaza

ct este mai
barbatului,

starea

sanatatii?

Aceasta

asupra

femeii

il salveaza

care este una din conditiile

este educatia

un toast gruzin,

bun fiului
permanenta,

corecta

care se pronunta

a sotiei

tu ai s-o porti

femeia

constituie

banii, atunci n urmatoarele

oameni
1

sa se nchine

incapabili

vieti copiii

0 activitate

n fata lui, copiii

~i marginiti.

n palma,
altemativ,

Daca principalul

vor fi saraci. Daca el 0 va asupri prin inteligenta

oblignd-o

lucru il

~i nepotii

lui

~i capacitati,

~i nepotii

Data el 0 va face fericita

sexuala permanenta,

sotia n

asupra caruia ~i va orienta

pe urma il va pierde.

urma~ii

lui nu vor avea 0 viata

normala

permanentii

energiei iubirii, ciildurii, grija fatii de altii ~i ajutarea celuilalt

sii

se schimbe,

toate

sii iube~ti.

nu este pentru

Dacii

transformii
nu niizuiesc

aduc

dragoste

Cnd noi iubim

n aceasta existii

e bine sau e rau acest

sii spunem

da sau nu,

atunci

de adevar. Bogiitia, ntelepciunea

iubirii acumulate n suflet. lubirea

pur ~i simplu

n aceste notiuni.

mai departe

spre iubire,

~i
se

nsii dacii oamenii

atunci

unirea

lor mai

rezista ctva timp iar apoi se destramii.

La nceput
ca ntotdeauna

~i vor fi

ncerciim

a ce va".
Deci,

mi

"Adeviirata

~i corectitudine,

~i dorinte.

.r niciodatii nu ne apropiem
moralitatea sunt rezultatul

printrlar

noi

stabilitiitii.

din tinerete:

ceva, ci mpotriva

un aspect de interes
lucru?

Transmiterea

duc la zdruncinarea

aminte de 0 fraza proverbialii

spiritualitate

atunci va deveni impotent.

personala

sii nveti

vor fi

ca tu singur

pentru bani, pentru capacitiiti

cnd tatal ureaza drum

ea te va parasi.

Lucrul

ale

~i a copiilor.

tu ti vei bate ~i njosi

atunci ea te va iubi ~i stima".

sau l

esentiale

atunci te va n~ela. Dac tu ai sa faci aceste lucruri

barbatul

lumii

care se nsoara: "Daca

Daca

de la

fizic ~i de cmp. Cu

conceptiei

cu att apoi energetica

Cunoa~teti

preia informatia

la nivel energetic,

armonioasa

omoara.
Exista

Femeia

iubirea

se transformii

~i capacitate

apoi

~i dupa aceea n bani. Paradoxul

are loc 0 dezvoltare

lucru este sii te ndragoste~ti

n moralitate,
care conditioneazii.

n
este
Un

de un om bogat ~i de~tept simtind

ca sub acestea se giise~te 0 rezervii

de iubire.

Un ait lucru este

229

~....
'",.sa te ndragoste~ti
nzuie~te

i!

vzand

el spre iubire ~i cum se tope~te suf]etullui.

cum

Bogatii

aceasta trebuie

cu

saracii cu trup ~i suf]et nazuiesc

varianta

mai putemic

are azi dar pierde

dorintelor

spre iubire.

Vnul

acum, prime~te

totul ulterior.

maine. Altul,

Perioada

actuala

difer

.I!II,,{

i'!,I',
,I,I!

l" " "'

,
:' ! 1
1111

:I,

Il,

Il

'

"

'ii'

:. !l

iubire,

putere

n lux, atunci

~i bani,

c fiecare va acumula

supreme
despre

! '1

consultatii,

nu

este

Ati

mai mare nu are posibilitatea

Acestea sunt semintele

Dependen(a

dumneavoastr

rennoit

tabloul

s accepte situatia

de viitor este profund,

de

la el vor

mult de Dumnezeu.

ncepeti

multume~te

vajaie

capul.

~i nchide

receptorul,

~i

iar mie

Cateodata,

de irascibilitate

dupa

~i pretentii

de ce. Se pare ca nu este nchis

~i a viitorului.

prin sentimentele

este sensibilitatea,

vietii

~i a sperantelor.

mea problema?

nteleg

umane

n avantul

vorba de 0 cuprindere

de orice

E un semn rau. Oare am intrat

a idealurilor

de energie

Astfel,

att n planul

dreptatii

la mine au loc explozii

Acum

sa va ocupati

a viitorului,

~i am luat asupra

de femeie,

- spun eu n
idealurilor
~i

n curand

mi

fata de femei.

la

pe care le-ati semnat n

iar la biat cu atat mai mult.

de pierdere

tema idolatriei,

lume, dar de fapt el a rmas acela~i. Biatul

maxima

Prin dragostea

nalte

are loc 0 scurgere

dorintelor.

n consecinta,

a viitorului.

cu att mai multa

fata
este

Cu cat mai ampla

suparare

~i durere exista

"t

din cauza prabu~irii

'i
t

1;<
,~
..

:
,:
.,'

mi
mic

aduc

aminte

statiune

de 0 frumoasa

de odihn

cu 0 dispozitie
agresiunii

viitorului.

fata

zi de februarie.

~i tratament.

nu prea

bun.

de femei.

M-am

M-am

Nu am avut

sculat

Sunt

de diminea(

diagnosticat.
putere

ntr-o

Explozia

sa ma rog. M-am

,.

ncepe ncercarile

principale

se arunc

asupra

distrugere.

La nceput

sufletului

~i ale corpului.

230
1

iar

~i ncerc s m ntorc

nchis.

ireversibil.

Il

rezonanta

~i va transforma.

dorintelor

piitrunde
11[,;

nostru

foarte

cat ~i n planul moralitatii,

sa-mi

maxim

va dep~i. Apare programul

"

dispare

va cre~te. Hambarul

dumneavoastr,
tema drepttii,

nedep~it,

l'II

din trecut

- Trecem la problemele
receptor. - La dumneavoastr

tinerete.

au transformat-o

ncepe

realitate.

'11,11'

111.1",'

noului

Eu simt cum sunt atras de filozofie

dumneavoastr

bagajuI

gol. nseamn

traumatizanta.

I, il!

primind-o,

acumulrii

1,1 "

iar altii,

nsemntatea

personal

'/,ii"I'I'

de trecut. $i dac unii n trecut s-au rugat deta~at

~i au acumulat

posibila

Barbatul

,i

pur ~i simplu

s te apropii

pn cand nu este prea tarziu,

trup ~i suf]et saracesc iubirea,

neavand

'II~

de un om sarac ~i simplu,

mai profund

ale vietii,

de autodistrugere,

dumneavoastr
sufer
Acestea

distrugerea,

n principiu,

iar n plan subtil el nu le

0 parte din care

~i se realizeaz

functiile

destinului,

sunt primele

printr-o
spiritului,

semnale.

Cu ct

cu att mai mult situatia

totul ar" un mers invers,

este

dar pentru

,1...:

Iii

urcat

n ma~ina

ma~inii

era aburit,

diminetii.

Am

puterea

nici

centrul

ora~ului.

la stanga
ntors

ca sa plec
acoperit

pornit

dorinta

rezolv

de parbriz.

s ~terg geamurile

La 0 intersectie
Am

n acest

ni~te

treburi.

Parbrizul

de un strat mat de umezeala

~tergatoarele

~i la dreapta.

spre stanga.

sa-mi

apasat
'l'ornent

Nu am avut

laterale.

sub forma

Am

plecat

de T, rn-am

pe acceleratie
a trecut

rece a

spre

uitat

~i brusc

pe lng

nici

mine

~i
am
un

231

~ ',,<...
,~

vointa proprie. Exista oare un mecanism de depa~ire a

dependentei de vointa proprie? Natural, exista de cnd lumea ~i
pamntu\. Aceasta nseamna acceptarea vointei Divine. Ea este
ntotdeauna mai ampla dect orice nazuin(a a mea catre viitor.
Ne ntoarcem din nou la rugaciunea "Tatal nostru", la
nceputurile ei: ,,Faca-se voia Ta..." etc. Acceptnd voin(a
Divina, noi suntem gata sa renun(am la voin(a noastra ~i
nseamna sa eliminam riidacinile agresiunii care ne poate
distruge viitoru\.
Capul m vjie ca mai nainte, dqi mecanismul de

biciclist. Daca a~ fi luat 0 curbii mai mare, l-a~ fi izbit. Drumul

era vizibi\ chiar prin geamurile aburite. Dar nu ~tiu de ce, eu nu
l-am observat. Mi~carea ~i si\ueta biciclistului

nu ma raceau sa

ma gndesc la vreun perico\. Stiiteam ~i nu intelegeam de ce s-a

intmplat asta. Mai bine sa nu ma gndesc la ceea ce putea sa

se intmple intr-o varianta mai rea. Revenindu-mi mai mult sau
mai putin, am mers cteva sute de metri. Am inceput sa cobor
pe 0 ulicioara spre casa la care trebuia sa ajung. Am observat
un loc liber, ffi-am intors spre dreapta, am parcat ma~ina ~i
brusc am ie~it din ea. Deodatii, am auzit in spatele meu un
scr~net salbatic de frne. Un autobuz imens, abia strecurnduse pe strada ingusta, a reu~it sa frneze numai pentru faptul ca
~oferul a simtit ca eu incalcnd regulile, a~ putea sa deschid u~a
ma~inii rara sa ma uit inapoi. Chiar ~i a~a, era ct pe-aici sa ma
doboare cu u~a cu tot. Eu am zbughit-o napoi n ma~ina ~i am
stat pe gnduri.
Este foarte greu sa te diagnostichezi singur, ntruct exista 0
cointeresare. Am incercat sa procedez altfe\. Ce a~ fi sratuit un
om care s-ar afla n situa(ia mea? n primul rnd, sa nchida
izvorul problemei. Asta nseamna ca nainte de a te a~eza n
ma~ina trebuie sa te aduci ntr-o stare corecta. Cnd viitorul se
nchide, avaria este inevitabila.
Astfel, omul se treze~te, are 0 agresiune fata de femei n
planul idealurilor ~i, ca atare, agresiune fata de viitor. Aceasta
nseamna ca dependenta de dorinte, voin\ ~i scopuri este
crescutii la e\. Deci, cel mai bun mijloc de salvare il constituie
miqorarea dependentei de proprii\e dorinte superioare, de
232

depa~ire devine absolut clar. Unele aspecte, este adevarat, nca

nu le n(eleg.
Se aude cel de-al treilea ape\. Suna 0 femeie, se pare din
Londra, ~i mi comunica problemele ei. 1 s-a nascut un copil
mtr-o stare rea. Este vorba de nervozitate, alergie, diateza.
Femeia se intereseaza cum poate ndrepta toate aceste lucruri.
- Pe lnga toate acestea, n situatia copilului dumneavoastrAse ascund mult mai multe probleme, - spun eu.

- Ce, este rau?

- Da, foarte.
- Poate muri? - ntreabiifemeia.
- Sunt putine ~anse de supravie(uire, - raspund eu - pna
in prezent nu pute(i deloc accepta situa(iile traumatizante.
.

Chiar dumneavoastra

ave(i 0 stare foarte, foarte rea.

- Bine, - spune femeia, - atunci am sa va povestesc istoria

'Illea. Am crescut ca un copil foarte sensibi 1.Am desenat bine,
am fost medaliatii, am c~tigat concursuri. Din copi\arie am
233

~<-'~.

viziunea viitorului ~i totodata am simtit n suflet 0 oarecare

agresiune de nen!eles fa( de oameni. ~i iata, cndva n anii
1990, am nceput sa practic yoga. La nceput posturi plus
relaxare ~i meditatie. n primele etape am simtit u~urare ~i un
flux de energie. M-am sim!it minunat. Am avut probleme n
rela!iile cu mama. Ea are un caracter foarte putemic ~i face
presiuni putemice asupra tuturor. Nu e multumita de nimic, ii
critica pe toti. De asemenea, eu am fost suparata pe fratele
meu. Cnd am nceput sa practic yoga, atunci n interiorul meu
am nceput sa ma ndepartez de acestea pentru ca sa nu
interac(ionez. Am ncercat primele trei etape ~i sentimentul de
u~urare ~i de lini~te nu m-au parasit. Meditatiile au fost din ce
n ce mai profunde. Nu am avut niciodata un sentiment de
pericol, nu am primit nici un semnal de prevenire. ~i iata ca 0
dat eram singura n camera. Pna atunci, n timpul meditatiilor
am ie~it nu 0 data din corpul meu, ceea ce s-a petree ut rara
probleme, att ie~irea, ct ~intoarcerea. Aflndu-ma singura n
1,1

camera, mi-am nchipuit ca stau n apa, pe fundul unui bazin.

Eu ma dizolv n apa ~i n lumea nconjuratoare. Gndurile
mele, ca ni~te balona~e de sapun, s-au urcat deasupra mea ~i au
disparut. A aparut sentimentul deplin de dizolvare n lume, de
unitate cu aceasta. Deodata a intrat n camera, pe nea~teptate,
fratele meu. n mine a izbucnit rara sa vreau sentimentul de
frica ~i de suparare, cu att mai mult cu ct cu 0 zi n urma ma
certasem cu el. A urmat un co~mar autentic. Sentimentele mele
s-au stins, ele nu au mai existat pur ~i simplu. Nu mi-a ramas
nici un sentiment. Nu a ramas perceperea frumusetii lumii, nu a

234

ramas energie, am fost n acela~i timp moarta ~i vie. Am avut

un sentiment de permanenta

durere sufleteasca

nceput sa ma adresez doctorilor,

~i chinuri. Am

dar am nteles ca nu m-am

adresat cui trebuie. n medicina contemporana

totul este strns

legat de corp. Au nceput ni~te ndelungate ~i chinuitoare vizite

la babe, vindecatori,

speciali~ti n extrasenzorial.

I-am vizitat

pe to!i. Rezultatul a fost nul. De fapt mai mul!i mi-au spus: ,,Eu
vd ca pe tine sta cineva, dar nu pot sa-I alung". Ace~tia au fost
zece ani de co~mar nentrerupt.
-

De ce zece ani? - ntreb

eu. - Totu~i de la acel

eveniment au trecut treisprezece ani.

- Acum trei ani, am nceput sa va citesc carlile, am nceput

treptat sa renvii ~i iata ca am nascut copilul. Dar simt ca
problemele au ramas nca, de aceea am venit la dumneavoastra
pentru ajutor.
- Haideli sa judecam, - propun eu. - Una din cele mai
autentice traduceri a cuvntului "yoga" nseamna "legatura,
comuniune". Cu ce ~i cu cine? Se ntelege, cu Creatorul. Dupa
filozofia indiana, toate bolile ~i problemele provin din
ata~amentul crescut fala de lume. Izvorul ata~amentului este
corpul nostru. De aceea, cnd noi ne nfrnam funcliile
corpului, ata~amentul se miqoreaza.
De aici provine
ascetismul, adica renunlarea la mncare, la sex ~i la
comunicare. Ascetismul a nceput cu timpul sa gaseasca din ce
n ce mai mulli adepli. A mai trecut un timp, ascetii au nleles
ca mai putemic te cheama spre lume con~tiinta dect sexul,
mncarea ~i problemele legate de activitate. De aceea, s-a

235

:y.,
"'-~.

l,Ii

I
"'
I

,l,

Ii,

l,.

aceea, meditatia pentru un oriental nu este periculoasa. Pentru

un occidental lumea nconjuratoare este 0 realitate ~i este
perceputa de el n mod serios. lar nai depindem de lucrul la

nascut teza: "principalul du~man al omului este propria sa

il

!
1

"

con~tiin\". La nceput se dezvolta tehnica renuntarii interioare

la ata~ament. Ceea ce noi numim viata, memorie, con~tiinta
constituie 0 informatie condensat. Noi avem un vector. Acesta
poate fi ndreptat spre diferitele straturi ale timpului. n yoga,
prin diferite posturi, se nfraneaza functiile corpului, respiratia

care ne raportam cu seriozitate ~i la care ne gandim tot timpuI.

Pentru a trai n plan material trebuie sa uiti de cel spirituaI.
Pentru a trai n plan spirituai trebuie sa te deta~ezi de cel
materiaI. Opozitiile trec una n alta, intersectandu-se ntr-un
punct, n caz contrar nsa, schimbarea lor duce la aprirea

l'':11;,

l'

i, '!
Il
,

l,!
l'!

"I!:l'''!
1

1'1
,,1

!
.1

'

dezvoltarii. De aceea, Occidentul a trait prin material ~i a creat

civilizalia contemporana, iar Orientul a trait prin spirituai
creand filozofia ~i cultura viitoare. Unirea acestor doua
contradictii s-a produs cu cateva mii de ani n urma, n zona

Marii Mediterane. ~i cele doua contradictii s-au unit n religia

'

'1

"1,1
'1','1111
"l

~i con~tiinta. Relaxarea ~i meditatia accelereaza acest proces.

Cu cat este mai puternica renuntarea la corp ~i con~tiinta, cu
atat mai activ vectorul informational se ndreapta spre viitor ~i
spre planurile subtile. Acolo viitorul ~i trecutul se leaga tot mai
puternic.
lnfluentand planurile subtile, viitorul, noi putem influenta
prezentul ~i sa-I schimbam n orice aspect al sau. Cu cat mai

i il

1'1

,l

'II
II

l
,I

'1

,1111,

!
!

mult ie~im n plan subtil, cu atat mai mica este importanta

corpului ~i trebuintele lui ~i cu atat mai mare este sentimentul
de unitate cu ntreaga lume. Acum aproximativ douazeci de ani
am auzit 0 asemenea fraza: "corpul yoghinului constituie un
ntreg univers". Cu cat ne apropiem mai mult de Dumnezeu, cu
atat mai ridicat este nivelul unittii interioare. Noi ne dezvoltam crescand nivelul unitatii n timpul apropierii de Dumnezeu.
Dar cu cat "eul" nostru iese mai mult n planul subtil, cu atat
mai periculoasa e agresiunea pe care noi 0 tragem acolo.
Aceasta este deja 0 agresiune fa( de ntreaga lume. De aceea,
yoga 0 practicau oamenii care au anulat importanta lumii
nconjuratoare ~i tot ceea ce este'legat de ea. Pentru oriental,
lumea nconjuratoare este 0 iluzie, ea nu exist. Filozofia a
ntarit n el acest sentiment timp de mai multe mii de ani, de

236

~i filozofia iudaismului. Dar aceasta este deja 0 alta tema.

Sa ne ntoarcem la starea dumnea voastra. Daca va ocupali
n mod serias de meditatie, atunci trebuie sa mpartili propria
con~tiin( n doua zone. Problemele materiale, con~tiinla,
corpul sunt pe un teritoriu; unitatea cu ntreaga lume se afla
ntr-o alta zona. Perceperea unitalii acestar doua contradiclii
intervine numai prin iubire. Daca ea este insuficienta,
,

piitrunderea

lumii materiale n cea spirituala duce la catastrofe

,i la ntreruperea materialului, Dumneavoastra ali avut din

"

~opilarie capacitatea de previziune, nseamna ca ali fost n

GOntact cu planurile subtile. n acela~i timp, ali avut 0
dependenla de dari nIe ~i agresiune. n cele mai nalte planuri
tubtile, acesta este pur ~i simplu aceea$i lume materiala, dar

aItfel proiectata. Deci, daca iubirea lipse$te din suflet, veli

237

:.;

''iI.,"

depinde att de planul material, ct ~i de cel spiritual cu acea

diferenta ca depinznd de aspectul material, dumneavoastra
yeti manifesta 0 agresiune exterioara. Depinznd de planul
subtil, yeti manifesta 0 agresiune subtila, imperceptibila, dar
ampla. Cnd n timpul meditatiei ati simtit un val profund ~i
exterior al agresiunii, dumneavoastra fie ca trebuia sa muriti
pentru a nu reprezenta un pericol pentru lume, fie sa va pierdeti
mintile, fie trebuia sa va opriti sentimentul ~i dorintele. Atrofierea simturilor a legat agresiunea dumneavoastra. Ati ncetat sa
mai interactionati ~i cu planurile subtile ~i cu planurile
exterioare ale vietii cotidiene. Astfel, v-a ramas 0 singura
ie~ire, adica spre iubire, spre Dumnezeu. Dar nu ati nteles
acest lucru ~i v-ati dus la vindecatori. De obicei toti
vindecatorii va arunca problemele de azi n viitorul durnneavoastra. Medicii muta boala dintr-un organ n altul, vindecatorii
muta boala din corp n suflet, n destin ~i n viitor. lar dumneavoastra ~i a~a aveti 0 agresiune crescuta fata de viitor. De aceea
aruncarea n viitor nu a reu~it. Simturile dumneavoastra au
nceput sa se deschida doar atunci cnd ati perceput calea
adevarata.
Fac 0 pauza, aducndu-mi aminte de trecut, dupa care
continuu:
-

Tot ceea ce-mi spuneti este bine cunoscut de mine. Dar

eu ntr-o asemenea
ani. n copilarie
conceptie

am avut posibilitati

nedesavr~ita

eram condamnat,

238

stare am rezistat nu zece, ci douazeci

foarte

de

doisprezece

Toti profesorii ~i instructorii promit sanatate, lini~te, fericire ~i

armonie. n trecut profesorii vorbeau mult mai mult despre
pericolele care apar din cauza unor atitudini incorecte. Lumea
pragmatica de azi a denaturat conceptia noastra despre
spiritualitate. Ei nu ~tiu ~i nu vorbesc despre faptul ca
spiritualul este mult mai periculos dect materialul, n cazul n
care avem 0 atitudine incorecta fata de el.
Cu ct omul are un nivel mai mare de unitate cu ntreaga
lume, cu att mai departe patrunde n viitor, cu att mai multe
taine afla ~i cu att mai mult se mare~te posibilitatea de a
conduce lumea. Dar oricare ar fi nivelul spiritualitatii, el niciodata nu da 0 imagine completa despre univers. Atunci "ultimul" om dar care iube~te, se dovede~te a fi mai ntelept dect
cel mai de~tept ~i educat. Nu este ntmplator deci ca atunci
cnd neamurile aristocrate au nceput sa piara, barbatii s-au
casatorit cu femei de la tara. Va aduc aminte nca 0 data cuvintele din Sfnta Scriptura: ,,Multa ~tiinta nmulte~te mhnirea".

mari dar ~i 0

despre lume la fel de mare. De fapt

dar cnd aveam

nceput pubertatea, activarea sentimentelor, practic am fost

strivit de sus. Mai mult de douazeci de ani am cautat 0 ie~ire
din aceasta captivitate emotionala. Am gasit ie~irea dupa
douazeci ~i ~apte de ani, cnd am nteles ca Tara iubire de
Dumnezeu nu este posibila fericirea adevarata. Trecem la
dumneavoastra. Practica yoga prezinta un mare pericol. Exista
mari pericole, dar despre aceasta nimeni nu vorbe~te niciodata.

ani, cnd a

Stau pe gnduri. n principiu, cu aceasta femeie tnara s-a

ntmplat ceea ce n curnd se va ntmpla cu toti, n curnd

239

,1

-"'1
''l',

omul a nazuit spre spiritual ~i s-a dezvoltat minunat. Altul a

nazuit spre material iar rezultatele au fost la fel de remarcabile.
Viitorul a trecut lin n prezent ~i trecut. Trecutul s-a transfor-

proces legic de nfranare a dezvoltarii urmat de pieire. Cu cat

este mai acut procesul degradarii, cu atat mai puternic se
dezvolta nazuinja spre iubire. Acel proces adeviirat de dragul
caruia totul din univers traie~te. Daca impulsul nazuin\ei spre
iubire este destul de puternic, prima treapta dispare ~i ncepe
urmatoarea treaptii de dezvoltare, cu 0 dimensiune mult mai
mare a unita\ii ~i luptei contrariilor. Dimensiunea pulsa\iei
cre~te. La urma urmei, ea trebuie sa cuprinda ntregul univers.
Atunci cand impulsul spre iubire ~i Dumnezeu va deveni egal
cu cel primordial, care a creat universul, atunci ntreaga
existenJ se ntoarce la cauza primordiala, adica la Creator.

mat n prezent ~i viitor. Acum, aceste contrarii au nceput sa se

contopeasca, iar posibilita\ile lor au crescut ~i s-au accelerat. A
nceput un proces ciudat. amuI niizuie~te spre material ~i simte

Un aspect interesant. Cand vorbesc la consulta\ie, dupa

aceea simt 0 oboseala imensa. Dar dupa ce se termina

fiecare va sim\i ceea ce a trait ea. A sosit timpul unificarii

contrariilor. Nu demult consultand un pacient, am luat 0 foaie

de hartie ~i am desenat 0 moneda. Iata, privi\i, este un cerc.

Iata, n acest cerc sunt cuprinse doua contrarii. Acesta este un
model al universului. a parte este principiul feminin, cealaltaprincipiul masculin. a jumatate este spirituala, cealaltii materiala. a parte este viitorul, cealalta - trecutul. n trecut

'il

1'
1

'1[":'

l II
Il:
,

"

r
'II

,111

1"

Il'

ca sufletullui piere. El schimba brusc direc\ia ~i niizuie~te spre

spiritual ~i simte ca se ntampla ceva mult mai rau cu sufletul

:I!
1

sau.
Exista 0 singura ie~ire, adica spre iubire ~i spre Dumnezeu.
Daca iubirea nu este suficienta, contrariile se amesteca ~i are
loc autodistrugerea. n cel mai bun caz, are loc oprirea dezvoltarii, ceea ce s-a ntamplat cu dumneavoastra. Fiecare treaptii a
dezvoltarii este impusa. Pentru a pa~i pe urmatoarea treapta,
trebuie sa devii periculos, apoi sinuciga~, ceea ce a dus la
dezvoltarea armonioasa de pe treapta anterioara. Se na~te un

l'

,II
1

,I

1
1

anumit proces, apare 0 lupta imperceptibila a contrariilor, ea

devine din ce n ce mai evidentii.' Are loc 0 explozie a dezvoltarii ~i apoi degradarea. Pe 0 asemenea treapta, contrariile se
omoara treptat una pe alta. Mai departe, se desTa~oara un

f
t.
-'1

consulta\ia, eu, explicand ceva, pot vorbi ore n ~ir Tarasa simt
nici 0 oboseala. Toata lumea se mira de acest lucru. Am nteles
ulterior: n timpul consulta\iei, cuvintele mele intra direct n
subcon~tient. nseamna ca frazele trebuie sa fie exacte iar
informa\ia curata. nainte nici nu banuiam ca ntr-o anumita
stare cuvantul poate sa intre n adancul existenjei. i>icu cat mai
profunda este cufundarea, cu atat mai aproape trebuie sa fie
cuvantul de adevar. Ce este adevarul? Este cunoa~terea care
egalizeaza concep\ia noastra despre lume, Tacand-o mult mai
exacta. Cunoa~terea superioara despre univers este ascunsa n
sentimentul iubirii. i>icu cat mai amplu este acest sentiment, cu
atat trebuie sa treci prin mai multa suferin\a pentru purificare.
i>iomul, cu cat este mai pregatit pentru suferin\e mai mari, cu
241

240

',D.~.,
""""-.

l'III:

Il

ill

i
1

Il

III

1
1

l,
!II
!;I

att mai mult iese n straturile subtile ~i ample. Pe undeva, n

cea mai mare profunzime a subcon~tientului, noi purtam
iubirea adevarata ~i absoluta. Acolo unde nu exista timp, unde
nu exista nceput ~i sfr~it, acolo esen!a este un tot unitar. n
interiorul nostru noi ~tim totul; la exterior, dezvoltndu-ne ~i
degradndu-ne, bucurndu-ne ~ipierznd, nva!am sa iubim.
Gndurile mi se ntorc la pacienta. La cteva zile dupa
consulta!ie, ea va trebui sa plece cu avionul. Apoi starea ei se
va nrauta!i brusc ~i i va fi mult mai rau dect pna la
consulta!ie. Ea va putea sa traverseze aceasta stare fara frica,
depresie ~i preten!ii. Numai dupa aceea ncepe 0 mbunata!ire
reala ~i stabila. Ce simplu a fost nainte, - ma gndesc eu. La
om are loc devierea spre material ~i ncepe boala. Omul lasa
toate treburile, da banii ~i se ndreapta spre spiritualitate ~i se
nsanato~qte. Altuia, din copilarie i se nfptuie~te orice
dorin!a, intui!ia este crescuta, poseda 0 clarviziune spontana.
Din ce n ce mai mult este atras de spiritualitate iar apoi ncep
problemele cu sufletul, cu destinul ~i cu corpul. El devine
pragmatic, materialist, cauta fericirea n bani ~i se nsanato-

.f;,
~,

~
~

~t
11:
!'--

fi
,j.

Iii
lill

:1

'II
l'

~e~te. Sau vine omul sa se trateze prin acupunctura. Trebuie

echilibrata energia yin ~i yang, spirituala ~i materiala, a
trecutului ~i viitorului. Cu ct este mai mare dezvoltarea
iner!iei iubirii vindecatorului, cu att mai bune sunt rezultatele
pacientului. Marea cale de mijloc.
Deci, multe mii de ani, tratnd bolile, vindecatorii au mi~cat
n general problemele dintr-un loc n celalalt. Judecnd dupa
toate, n prezent, att medicamentul ct ~i reflexoterapia au

ncetat sa mai ac!ioneze. Medicina ca ~i orice structura umana,

se straduie~te sa traiasca ~i sa se dezvolte. Cu ct este mai
eficient tratamentul, cu att mai mica trebuie sa fie armata de
medici. Cel mai eficient tratament l constituie aducerea n
ordine a propriului suflet. De asemenea, 0 concep!ie corecta
despre lume, comportamentul corect ~i alimentatia. Vai, omul
nu dore~te sa intre n armonie cu lumea. Pentru el este mai u~or
sa nghita medicamentul n sine, care pentru 0 oarecare
perioada nlatura problema dar, prin aceasta, intensifica
dizarmonia sa cu lumea.

Afectiunea oricarui organ uman nseamna un asemenea

nceput al dizarmoniei. Sa luam de exemplu articulatiile. Cnd
omului i scade nivelul energetic ncepe depunerea sarurilor ~i

,
.

1.

If
l

~'

se diminueaza functiile articulatiilor, iar energia este absorbita

de dorinte. Daca exista agresiune fa( de iubire, datorata
dorintelor
. , atunci cantitatea de energie nu cre~te. Astfel ncep
problemele cu articulatiile. Azi, acest fenomen se observa nu
numai la vrstnici, ci ~i la tineri. Este legat de nenfrnarea
sexuala, pretentii fata de lume ~i ndopare cu alimente. Ca
rezultat, energetica este epuizat ~i intervine suferinta fizic.
Deseori organul nu este distrus ~i nici functiile nu sufera, dar
cu toate acestea, durerile sunt putemice. Omul se duce la
medic, iar el nu descopera nimic. nsa dupa ctiva ani, terapeutul gase~te 0 perturbare a functiilor, iar nca peste c!iva ani,
chirurgul
cioprte~te
organul
cu
probleme.
Ct de mare este totu~i energia obi~nuin!elor! Eu am nceput sa

Ii

f
1

242

243

~'~:,

mannc

1
Il
1

1.
,1

l'

.1111

!i,'

l'

-.....

de trei ori mai putin dect nainte. dar problemele cu

genunchii au persistaI. Am judecat Iogic. Daca la cele peste 0

suta de kilograme ale mele mAnnc mai putin dect altii.
nseamna ca motivul nu constii n mncare. ci n supranci\rcare. n consultatii sau n problemele nerezolvate. Apropo.
acest lucru rn-a ajutat mult sa nteleg ~i sa ma schimb. Apoi am
trecut la alimentatia 0 data pe zi. adica am ncetat sa mai
mannc cina ~i micul dejun. Dupa aceasta nu numai ca am
simtit 0 u~urare. adica 0 energie crescuta. dar ~i 0 mbunatatire
a stiirii articulatiilor. Am nteles un lucru simplu. Nu trebuie sa
te compari a~ de mult cu altii. Unuia i este bine sa mnnce
numai cina. altuia sa mnnce cte putin dar de trei ori pe zi.
Fiecare ~i are destinul sau ~i un regim al sau de alimentatie.
Acesta trebuie sa corespunda nazuintei interioare. Un lucru ~tiu
cu claritate: n nici un caz nu trebuie sa te ghiftuie~ti. nu trebuie
sa te obligi sa mannci ca sa-ti faci provizii. Cu att mai mult
cnd nu ai pofta.
Primvara. cnd se formeaza dorinte noi. n organismul
omului au loc transformari puternice. $i daca nu te limitezi la
rnncare. atunci ~i dorintele vor fi siab dezvoltate ~i paguboase
~i va fi mai putina energie. Cu ct sunt mai ample dorintele. cu
att mai multii energie contin ele. Astfe!. posturile religioase nu
sunt nici pe departe fenomene ntmplatoare. Conceptia noastra
insuficientii despre lumea nconjuratoare poate duce la
mbolnavire. Sufletul este de asemenea un organ ca ~i corpul ~i
destinul. lar tratamentul trebuie nceput tocmai cu sufietuI. La
fel ca ~i un instrument muzical. care periodic trebuie acordat. ~i

sufletul nostru n vltoarea vietii de zi cu zi uitii de Divin ~i. pe

neobservate. se ndreapta spre interesele sale. Cea mai ampla
informalie se obline de catre intestin ~i de structurile de cmp
legate de organele de digestie. n aceasta perioadii intestinul
trebuie sa fie gel. nainte de leclii sau de consultalii deseori
ncepea un docot n stomac ~i aparea senzalia de ghiftuire. de~i
nu mncasem nimic. De ndatii ce are loc conectarea la
planurile superioare. corpul ~i creierul nostru trebuie sa fie
pregatite pentru aceasta. Daca stomacul este plin. noua
informalie nu este perceputii. De aceea. nu ntmplator. aselii.
calugi\rii au linut post n timpul rugaciunii permanente.
Acum sa ne nchipuim urmatoarea situatie. Pentru sufletul
omului este necesara 0 acordare. 0 conectare la Divin. El ~i
pierde pofta ~i ncepe un docot n stomac. La televizor el vede
0 reclama larg mediatizata de tratament ~i ncepe sa nghitii
tablete. Intestinele "se regleaza". Iar organismul. ntre timp.
ncearca sa iasa din situalie n feluI sau. Se diminueaza activitatea schimbuIui de substanle ~i ncepe acumularea sarurilor n
articulalii. Este necesar sa se treaca la un post mai ndelungat.
n acela~i timp. publicitatea propune cu amabilitate un urmator
mijloc de "salvare" pentru afeC\iuni ale articulaliilor. Omul le
folose~te ~i se produce 0 minune. durerile dispar. Dar numai
pentru un timp.
Cu ct se trateaza mai mult omul. renuntnd sa-~i puna n
ordine sufletul. cu att mai greu va fi sa se ntoarca la armonia
lumii. iar mecanismul de renuntare la uman printr-un post
obi~nuit ~i nfometare poate sa nu mai funclioneze. Omul

l'

244

245

,1
""~"''<-..

Ii

'
1

capata 0 boalii grava ~i se accelereaza procesul mbatrnirii. El

va muri mai devreme de termenul stabilit. $i totul pentru ca nu
exista ntelegerea adevarului urmator. Procesele informationale

III

Il
1
"

l'

i
I!

,1

1',

Il

Il
"
'II',
1

,Ii'I

~i energetice, la care participa sufletul care cunoa~te universul,

sunt tot att de importante ca ~i procesele fiziologice care au
loc n corp. Noi ne-am obi~nuit sa avem grija de corp ~i nu ~tim
sa ne ngrijim de sufletul nostru. Dar notiunea de suflet
cuprinde nu numai ziua de azi, ci ~i trecutul nostru ndepartat ~i
viitorul ndepiirtat.
Gndurile mele devin tot mai u~oare ~i mai haotice. La un
moment dat logica gndirii dispare. nteleg ca ncep sa adorm.

"NOUL

"Accept vointa Divina ~ima supun ei", - reu~esc sa ma gndesc

n cele din urma ~i ma cufund n incon~tient.
.,'.

PARAMETRU"

Suntem n mijlocullunii iulie anul 2002. Eu ma odihnesc n

Crimeea. Este 0 dimineata minunata de vara. Am fost n trecere
prin Gurzuf. Locurile de odihna ndragite de mine sunt
Karadag, Alupca, Balaklava ~i Gurzuf. Se pot nchiria
hidrobiciclete iar atunci 0 baie obi~nuita se transforma ntr-o
ntreaga calatorie. Dar azi nu am avut noroc. Conducatorii
trilor din Comunitatea Statelor Independente (CSI) s-au
ntlnit n Crimeea la un picnic numindu-I summit. $i pentru ca
poporul sa nu-i vada, au interzis ambarcatiunilor sa iasa pe
mare. Am pUTait iritat iar apoi rn-am lini~tit. La nceputul
fiecarei situatii neplacute se poate gasi 0 hotarre nea~teptata.
$i ca rezultat, totul poate sa iasa mai bine dect am planificat.
Cnd pictez un tablou sau scriu 0 carte, la nceput se acumuleaza mult timp ideile ~i se coace structura. Apoi, ntr-un
oarecare moment, toata informatia explodeaza parca ~i din ea

246

247

,
1

l'
,1

*~v

se na~te un tot unitar.

tablou,

la nceput

schimbe.

dictarii
uimire

l,111
I

Il,

Ii

I!

cum un oarecare

Privesc
,

1!

l,II

ncepe

Acela~i

realizarea

unui proces

lucru se ntmpla

~i cu ocazia

constructia

furtuna

nu foorte putemica.

Iii

Il

1"11
,.
Il'' l,

esentiala

ncepe

di lipsa brcilor

Se poote nota lini~tit,

mai

rara sa-ti fie teama

mine, aceasta constituie

cnd not departe

unde oamenii

se scalda

de canalizare

rara grija,

n final

a trebuit

sa-mi

iau ramas

bun ~i de la

geanta.
Acum

s-a ivit

Ma cufund

posibilitatea

n apa ~i ma ndepartez

spre 0 stnca n apropierea

not mai departe.
malul

dispare,

marea,

rami

comuniunea
neastmparat

timp, sentimentul

Deodat

se percep

n largul

~~oare. acofonia

se schimba
n bancul

marii, gndurile
din frnturile

ample ~i incon~tiente

superioarA

cu

fata de

ritmul

con~tiintei.

Lnga

mal umbli

de pe~ti.

Cnd

te

frumoase

~i

tOate problemele.

ca un mormoloc

unitatii

cu marea. Pentru a simti

sa ai cu ea 0 comuniune

altfel

de mal.

repede de mal. Ma ndrept

de unul singur

cu uscatul.

departe

careia se atla vila lui Cehov ~i apoi

Dupa un anumit

trebuie

ndepartezi

sa not lini~tit

devin ample,

de idei cedeaz

locul

ideilor

ale tabloului.

canalizare.

Am decis sa miros fiecare

pe cele stricate.
ntelegnd

1;111

ntr-un

Mirosind

0 jumatate

ca nu merit

apropiere

a plajei,

mea nu ma agit. ~i aici, n acest zbor marin, se poate na~te 0

nimic.

ntelegere ~i 0 decizie noua.

exemplar

~i sa le arunc

de gramajoora
napoi

rn-am
n mare,

urt s-a mbibat

mele principale. n sinea

Este timpul, se prea poate, ca sa

ma gndesc serios la tema mbatrnirii. Cu bolile chipurile totul

pe salteaua

destul de putemic

sa risc. Dar mirosul

met ri mA saltii ~i ma coboarA lin. Con~tiinta se purifica. Eu not

aducndu-mi aminte de problemele

gramajoora

a~a hal, nct i-am rastumat

Val uri le de doi

de mult

rara sa banuiasca

ca de la aceasta miroase

not ncet n directia stncilor singuratice.

a ruginit

0 suta de metri de mal am pescuit dive~i

pe~ti iar cnd am a~ezat 0 ntreaga

am simtit

sa not

gola~e. Nu mi place

se varsa n apa n imediata

Odata, la aproximativ
umtlata,

n largo Hotrasc

unde ies din apa stncile

~i toota mizeria

buimcit
:

s-a intensificat,

Ma gndesc

sa fac baie lnga mal. Sistemul

11111

'Iij"

problema

spre Adalaram,

'1'1111

ore ntregi.

s-o spal cu grija

Il"l

'1

un avantaj.

Vntul

ca da peste tine vreo barca. Pentru

~i

att de tare n geanta cu pe~ti, nct a trebuit

Cu totul

marea cu regret.

l.',

III

mi poarta gndurile

ordinea.

prezinta

Ill,.

Eu dictez ~i observ cu

curent interior

!',I

clara ~i ct se poate

schimbnd
mereu directia.
Incon~tientul
lupt cu
completndu-l
~i dezvoltndu-l.
Haosul se nviorea-

za ~i echilibreaza

i,

.I

initial.

unei carti. La nceput,

cuvintele,
" con~tientul

:.1 'l'

Ii'

proiectului

de exact ncepe deodata sa se schimbe.

11:111

un

pnzei ~i traie~te viata sa ~i n felul sau se

de creatie de neprevazut.
'1

cnd se picteaza

ideea care atinge pnza ncepe deodata sa se

Suprafata

mpotrive~te

Opera e gata. Apoi

-'J-,-

este clar. Oare se poate numi boala mbiitrnirea?

a

oameni, mbatrnind,

boala nu mutileaza
ncepe

sa curga

schimbului

Numero~i

ara ta ca ni~te fiinte gray bolnave. Nici 0

omul a~a cum 0 face btrnetea.

mai

de substante.

ncet

prin

vene.

Scade

Sngele
activitatea

Deci, probabil ca are loc atrofierea

micilor vase capilare. Pielea ncepe sA se usuce sau apar pete de

li,[
III

,l,

248

249

*,~"
''<-..

i:

,1
Ii

pigmen!i. Nu prea mi place acest praces de mbatrnire. De~i

mul!i arata minunat ~i ~i pastreaza energia chiar la 0 sut ~i 0
suta douazeci de ani. Batrne!ea i desfigureaza n primul rnd
pe cei care nu au energie. Nu ntmplator cei care traiesc mult
duc un mod de viala activ. Cu ct dai mai mult, cu att mai
mult prime~ti. Statistica demonstreaza fara tagada ca oamenii
creativi care dispun de un intelect nalt traiesc mai mult ~i
mbatrnesc frumos. La nceput, secretuI vietii lungi ncercau
sa-I caute n mediul exterior, dar n sfr~it au n!eles ca

principalacauza se ascunden omul nsu~i.

i1

1
1

I,I!I'

Il

Orice organism are un program determinat. El este ncifrat

n destinul omului. Informa!ia odata ncheiata, organismu]
trebuie sa moara. De ce ntinere~te omul cnd se ndragostqte?
Pentru ca apare emo!ia care este mai ampla dect volumul
informa!ional al organismului. Deci, are loc fluxul noii
informa!ii, n consecin!a are lac schimbarea ~i rennoirea
sistemului. Distrugerea care provoaca teama constituie un
element necesar al dezvoltarii. Pe undeva, n profunzime, n
subcon~tientul nostru, nu numai c exista 0 situa!ie noua, dar ~i
0 informatie noua legata de durere, adica de frica. Informa!ia
noua este ceea ce este necunoscut ~i strain organismului. De
aceea, reactia de respingere naturala sta totdeauna la pnda.
Este ceva nou, neasimilarea informatiei este periculoasa ~i
organismul trebuie s-o elimine. Noi ne strduim mai degraba sa
uitam tot ceea ce nu corespunde cadrului conceptiei noastre
despre lume. De aceea, ~tiinta contemporana a negat

250

ntotdeauna direct fenomenele nen!elese de ea, mai mult dect

att, a refuzat cu ncapa!nare sa creada n existen!a lor.
mi aduc aminte de un eveniment care a avut lac nu demult.
Mi-am turnat 0 farfurie de supa ~i rn-am a~ezat la masa. Am
mncat cteva linguri, am ntins lingura sa mai iau 0 data, iar
farfuria s-a mutat ntr-o parte. "Cum se poate, am iluzii
optice!" - rn-am gndit eu, aducndu-mi aminte de romanele
mistice. ntind lingura ~i farfuria alunec din nou la 0 parte.
Sunt situa!ii cnd pe suprafa!a umeda a mesei, din cauza
tensiunii de suprafata se mi~ca farfuriile ~i canile, dar n
momentul de fa!a, masa e uscata. Mai demult nu a~ fi acordat
aten!ie propriei mele reac(ii. Dar acum am simtit cu toata
claritatea prima emotie. Aceasta a fost 0 spaima grozava. ntrun moment oarecare se distruge modelul lumii nconjuratoare.
Sim!i 0 totala Iipsa de apiirare, ntruct principal a aparare
consta n modelarea ~i prognozarea evenimentelor nconjuratoare. Probabil ca medicamentele !i dau 0 u~urare pentru ca
urnesc din loc structura informa!ionala, oprind pracesul de
stingere.
Ce nseamna stresul? Acesta este 0 situatie noua,
nea~teptata ~i neprevazuta. Totodata este 0 noua informatie.
Boala este un stres de nenvins. nseamna ca boala este 0
zdruncinare informa!ionala a organismului, nepermi!ndu-i sa
se izoleze de lumea nconjuratoare. Agresiunea interioara este
cu att mai mare, cu ct mai puternica este capsularea
organismului, adica izolarea sa de lume. Cu ct mai mult
depindem noi de dorin!e ~i de viala, cu att mai puternic ne

251

";.,.,,
"",.,...

concentrm asupra lor, cu att mai puternic dorim sa le facem

ve~nice, de neclintit, fericite ~i cu att mai muJt percepem
agresiunea cu ocazia distrugerii lor. inseamna ca dac se
elaboreaz sistemuJ de permanent zdruncinare a organismului,
atunci acesta rezolv problema nu numai a boJii, ci ~i a
mbiitrnirii. in principiu sportul, baia ruseasca, du~ul cu apa
rece, tehnica respiratiei, postul ~i nfometarea, toate acestea
constituie 0 zdruncinare a organismului la nivel fizic. Medicamentele naturale, ierburile ~i mineraJele etc. constituie 0
"

,
1
1

1
1

~funcinare infonnational~chimic.

Orice structur nseamn totodat 0 situatie. De aceea, prin

intestine are loc 0 interactiune activ cu lumea nconjurtoare
~i n acela~i timp 0 adaptare.
Medicamentul sintetizat se
deosebe~te de ngustimea
informational natural. Dac ntr-un
vin bun sec exist aproximativ
~se sute componente diferite
care influen(eaz n mod activ structurile
informationale ale
organismului, atunci ntr-un "Portvein" ieftin exista nu mai
mult de douzeci ~i acestea pot da un efect invers. Cu ct mai
mult iubire este n sufletuJ omului, cu ct este el mai bun, cu
att este mai mare disponibilitatea pentru orice schimbare. De
aceea, un om bun la suflet trie~te mai mult. Capacitatea lui de
a accepta 0 boal este mult mai mare, sistemul lui informational este deschis pentru lumea nconjurtoare.
Astfel, ajungem la prima concluzie.
Schimbrile
permanente exterioare ~i interioare constituie un
ziilog al
snattii ~i ntineririi. Apropo, obiceiurile noastre pot nfrna
foarte puternic schimbrile ~i pot conduce la mbolnviri. Nu

ntmplator la cele cteva mii de persoane care s-au nsnto~it

de cancer tar 0 cauzii vizibil, nsnto~irea a coincis cu
1

schimbrile serioase ale destinului. Capacitatea de a fi pregatit

pentru orice schimbare nseamn un medicament. Schimbarile
superioare se ating nu prin destabilizare fizica, ci energetica.
Cele mai subtile sunt schimbrile
informationale. Ble sunt
legate de conceptiile noastre despre lume. Cu ct vointa Divin
este mai important dect vointa noastra, cu att noi devenim
mai putin agresivi fat de orice schimbare ~i fatii de orice
informatie noua. Orice religie ncepe ca iubire, ca ni~te cutri
permanente de schimbare, ca 0 nalt instabilitate, ca 0 atingere
a logicii Divine. Treptat, toate acestea se transpun n Jimbaj
uman. Apare un sistem ordonat: cu ct sunt mai putine contradictii n cadrul acestuia, cu att mai nalt este aspectul apJicativ.
~i imediat apare frica ~i distrugerea sistemuJui. Religia ncepe
sa se ocupe de economie ~i poJiticii, aprndu-se ~i justificndu-se. Particularitatea religiilor mondiale const n contradicliile lor exterioare. Dar aceste contradictii, la nivelul exterior de
suprafatii, obliga ptrunderea n esenta profund. Contradictiile
nu pennit nghetarea formelor ~i acordarea de explicatii cu un
singur nteles unui eveniment. Cu ct este mai mult omul
dispus sa iubeasca, cu att el vede mai putine contradictii n
cartile sfinte. ~i invers. 0 imens cantitate de secte, de
nvalaturi eretice, de ramificatii diferite din cre~tinism sunt
subordonate faptului ca au ncercat sa nteleag Biblia pornind
de la con~tiintii. Fiecare a luat un fragment apropiat nlelegerii
sale ~i mergnd n aceast directie a ncercat s-L cunoasca pe

252

253

*~'

Dumnezeu,

eliminand

ortodox este curentul

ndoiala

~i contradictia.

"';-.

Cu cat mai

religios, cu atat apar mai multe secte

religioase ~i ramificatii ale acestora.

M-a chinuit mult timp 0 problema. Care dintre botezuri sunt

mai eficiente, cele din pruncie sau cele din tinerete?
Une1e ramuri ale cre~tinismului sunt convinse c botezul
este bine sa fie facut numai la 0 varsta con~tienta. Atunci acest
lucru ramane n amintire ~i duce la un efect necesar. Dar ce sa
pretindem de la un prunc, el nu-~i aduce aminte de nimic ~i nu
ntelege. Totul este chipurile clar ~i logic din punct de vedere
uman. nsa botezul este ndreptat n primul rand nu spre corp ci
spre sufletul omului. Crucea este simbolul ncetarii vietii
. , sa
spunem a~a, un medicament mpotriva ata~amentului fata de
viata. n cre~tinism, botezul este un simbol al pastrarii iubirii n
cazul pierderii a tot ce exista, inclusiv a vietii. Aceasta
nseamna pastrarea Divinului n cazul distrugerii umanului. n
acest caz energetica subcon~tienta subtil a este mult mai
importanta decat cea mental. Copi lui nu ntelege nimic, dar
cei care l boteaza, nteleg ~i simt ~i acest lucru este pc deplin
suficient. Cu dt trece mai devreme copilul prin ceremonia
botezului, cu atat mai u~or se dezvolta n viitor. Specificul
oricarei ceremonii consta n faptul ca ea actioneaza n primul
rand asupra subcon~tientului. Daca tinem nsa cont ca
principala parte a vietii noastre are lac n subcon~tient, iar
gandirea noastra constituie numai cateva procente din

254

activitatea subcon~tientului, atunci tabloul lumii devine

ntructva altul.
lnteresant, gndesc eu. n trecut noi am fugit de durere,
adica de conflictele cu mediul. Acum nvatam sa acceptam
durerea ~i mediul conflictual. Dupa un anumit timp existenta
rara conflicte ~i fara dureri va fi imposibila pentru noi. ~i dupa
nca un anumit timp, noi yom crea singuri durere ~i conflicte n
sufletul nostru, zdruncinand, schimband ~i dezvoltnd structura
noastra informationala.
Continuu sa gndesc mai departe. Deodata, un val imens
mi-a acoperit capul ~i rn-a sustras din gndire. Pufnesc ~i ncerc
sa restabilesc mersul ideilor. Valurile reprezinta ntr-un fel
simbolul instabilitatii. Dar iata ce este interesant. De ndata ce
ncep sa gndesc incorect, imediat un val mi trage 0 palma. Eu
percep marea ca pe 0 fiinta vie, care n plus este ~i foarte
armonioasa. Cu cat exista un haos mai mare n exterior, cu atat
mai nalta este armonia ~i unitatea interioara, cu cat mai putina
iubire este n interior, cu atM mai mult omul ncearca sa retina
iubirea n exterior. Atunci lui i este frica de distrugerea
exterioara ~i ncepe dependenta de alti oameni. Ti-e frica sa
spui un cuvnt aspru, ncerci sa mentii relatii clduroase,
pentru a pastra sentimentul, e~ti gata sa cedezi n fata altuia. Cu
dt exista mai putina iubire n interior, cu att mai mult ncerci
s-o retii din exterior ~i cu att mai puternic ncep din exterior
te n~e1e ~i sa te tradeze. Daca nu ar fi existat n~elaciunea
tradarea, atunci ntepenirea n continuare a fornnelor ar fi dus
mbolnavire ~i moarte. Un om dur la extcrior poate fi bun

sa
~i
la
~i
255

"-".1",..

,il

iubitor launtric. Daca nu ti-e frica de distrugerea interioara, de

schimbarea destinului, atunci este mai u~or sa te concentrezi
asupra iubirii.
.. ..,
.
Oamenii pot fi mpartiti n trei categom. Tlmlzl, care I~I
p astreaza bunatatea att n interior ct ~i n exterior.
. .,
Ei.. nu

realizeaza prea multe n prezent dar au perspectlva ln vlltor.

Impertinenti, carora nu le este frica de conflictul exte~ior, l pot
.
rezent. Dar duntatea lor
,'
rezo 1va ~I po t o.b lne multe n P
crescnda le diminueaza iubirea din suflet ~i dobndind multe
n prezent, ei ~i distrug viitoru\. Cea de-a treia categ~~e ~ste
cea a oamenilor echilibrati. Ei pastreaza n permanenta mblrea
n suflet ~i prin aceasta nu le este frica de schimbarile exterioare, sunt gata sa accepte distrugerea, dar ~i sa actioneze dur ntrun moment necesar.
ntreaga
De obicei, n copilrie noi suntem timizi pentru ~a
energie se scurge pentru asigurarea viitorului. ln tin~rete
devenim un pic impertinenti pentru ca forma nu s-a contoplt cu
continutu\. ntreaga revolt tinereasc, nzuinta catre nlaturarea autorittii ~i a dogmelor este un fenomen sntos care
permite perceperea armoniei. Dar daca impertinenta ncepe sa
duneze iubirii, atunci protestul tineresc se transforma n
delincvent cu toate consecintele ce decurg de aici. Daca un
copil cre~te ca un impertinent, cam dur ~i ru este putin
De aceea,
probabil sa aib ~anse sa obtin ceva de la vi~~..
educatia iubirii ~i a bunatatii n fraged copllane duce la
asigurarea unui viitor sntos pentru propriul copi\.

Gndurile mi se ntorc la tema mbatrnirii. Nu demult la

una din lec!ii mi s-a fcut cadou 0 carte "Despre secretele
longevita!ii orientale". Esen!a se reduce la faptul ca pentru
depa~irea mbatrnirii este necesara men!inerea unui nivel nalt
de energie n organism. Energia principaHi este cea sexuala.
nseamna ca pentru ntinerire trebuie sa te ocupi n permanen!a
de exerci!ii energetice ~i sa nu permi!i sa se realizeze dorinta
sexuala. Toate acestea coincid cu cercetarile mele.
Fericirea umana se rezuma la dorin!e ~i viala. Dorintele
sexuale nseamna continuarea vie!ii. Pentru continuarea vietii
se consuma mai multa energie dect pentru sus!inerea ~i
apararea ei. Existenta aprarii nseamna con~tiin\, intelect,
capacitati. n sentimentele noastre exista mai multa energie
dect n con~tiinta noastra. Iubirea se consuma pe dorintele
noastre. Aceasta nseamna ca dac re!inem (transformam)
dorin!a sexuala atunci aceasta energie duce la dezvoltarea
con~tiin!ei, la ntinerire, la ntarirea vie!ii. n principiu, acest
punct de vedere, este demult cunoscut n Orient. n Daoism
acesta provine din filozofia indiana. A existat punctul de
vedere conform caruia ejacularea, respira!ia data omului ntr-o
anumita cantitate ~i folosirea lor n graba duce la mbolnavire,
la mbatrnire rapida ~i moarte. n acest caz, abstinenta a dat
ntr-adevar un efect curativ.
Prin ce se deosebe~te omul de animal? Prin faptul ca el ~i
nfrneaza dorin!ele ~i transmite pachetul de energie eliberata
pentru dezvoltarea functiilor superioare. Daca noi ncercam pur
~i simplu sa nbu~im dorin!a, atunci aceasta nseamna

256

257

*=..~~
''<-..

autodistrugere ~iboala, ntruct dorinta este energie, iar energia

este un potential ntre efect ~i cauza. nfrnnd propriile
dorinte, noi pierdem energie ~i ne oprim. nsa daca noi
nfrnam dorinta n numele iubirii, atunci energia originara a
dorintei duce la dezvoltarea functiilor superioare. De aceea,
daca tineretul este educat n spirit moral ~i de abstinent, atunci
potentialul sau spiritual ~i creativ va fi ulterior destul de nalt.
De ce femeia folose~te parfumul, de ce-i place sa se mbrace
frumos? Pentru ca energia sexuala sa se transforme nu ntr-o
dorint trupeasca, ci n senti mente de nalta prietenie ~i
spiritualitate, pe care este mai u~or apoi sa le transforme n
iubire. Eu stau pe gnduri. Ma nelini~tesc doua probleme: n
primul rnd, pna n prezent nu am vazut ~i nu am auzit despre
longevivi care sa lucreze dupa aceasta metoda. n al doilea
rnd, nu prea este placut ca energia originara pe care 0 emanam
s-o cheltuim numai pentru ntinerirea noastra ~i ntiirirea vietii.
Aceasta se poate face numai la vrsta pensionarii. Dar ceva
rational n acest sistem exista. Pentru ca sistemul informational
sa traiasca ~i sa se dezvolte, trebuie sa existe un aflux de
informatii noi ~i nfrnarea periodica a functiilor principale.
Daca facem opriri, putem ziibovi mult mai mult n drum.
Problemele care stau n prezent n fata omenirii sunt: nivelul
sciizut de viat, epuizarea crescutii ~i sindromul oboselii. Toate
acestea demonstreazii lipsa de energie. Daca nu exista un aflux
nou de energie prin iubire, atunci trebuie miicar sa economisim
energia veche. Un medic din Israel a propus pentru tratarea
sindromului 0 metoda chinezeasca antica. Barbatul are orgasm

258

Tarasa permitii spermei sa iasa. Aceasta duce la ntinerire ~i are

un efect de conservare a energiei.

Atractia sexuala este 0 functie de continuare a vietii adica

un mijloc, scopul fiind acumularea Divinului. Pentru a simti
caracterul secundar al umanului, acesta trebuie nfrnat pentru
un anumit timp, trebuie sa renunti la el ~i atunci energia principala a vietii nu se va consuma impetuos. Cu ct este mai
puternica dependenta de dorinte, cu att mai repede scade
nivelul energetic. S-a observat demult ca acei oameni care au

obtinut multe rezultate n ~tiinta, arta, politica au avut

sexualitate superioara. Numero~i oameni, avnd un mare talent,

au spus ca principalul obstacol n calea descoperirilor ~i
creatiei a fost pentru ei atractia sexuala neastmparata, pe care
a fost foarte greu sa 0 nvinga. Multi au ajuns la concluzia ca
trebuie marita energia sexuala ~iatunci obtii multe n viata. Dar
efectul obtinut a fost contrar. Cu ct este mai mare concentrarea asupra sexului, cu att mai multe probleme se ivesc n
ultima instant. Rezolvarea superficiala a problemelor duce
deseori la un efect contrar. De fapt, energia iubirii se consuma
n primul rnd prin desTatare sexuala. Cnd noi ne concentram
asupra acesteia ncepem sa consumam mai multa energie dect
primim. Daca analiziim dezliintuirea nenfrnata a temei
sexuale n presa, n car(i ~i la televiziune, atunci izvorul cauzei
sindromului de oboseala cronica devine clar destul de repede.
nseamna ca problema oamenilor talentati nu consta n
sexualitatea crescuta, ci n faptul ca nu pot ntr-{) masura

259

~...~~
''J-.

- E trziu, - spune tovara~ul meu de drum. - Nu demult mam ntretinut cu oameni care se ocupa cu comercializarea
puilor. Ei au trecut deja de mult la tehnologia occidentala.

suficient sa transforme energia sexuala n energie de creatie.

1 l'
.

lar 0 parte determinat sa 0 transforme napoi n energia iubirii.

Am observat 0 particularitate curioasa. Daca nu putem sa
nfrnam avntul dorintelor exterioare, setea, mncarea,
sexualitatea atunci sentimentele se devalorizeaza repede, n ele
exist putina energie. De exemplu: daca parintele urmare~te ca
alimentatia copilului sa fie de trei ori pe zi ~i dupa un regim
strict, atunci se na~te abstinenta dorintelor exterioare n urma
careia la copil se mbunatate~te energetica ~i sanatatea. a alta
situalie. La cea mai mica dorin\, copilul fuge imediat acasa ~i
mannca tot ce-~i dore~te, inclusiv ceva dulce, iar apoi la el
ncep problemele cu dinlii, cu intestinele, el devine mole~it ~i
bolnavicios. nseamna ca printr-o atitudine corecta fala de
senzalia de foame, de sete ~i a sexualit\ii nesatisTacute, se pot
vindeca ~i se poate mari nivelul energetic al organismului.
mi aduc aminte cum nu demult am decis sa ie~im n natura
sa mncam ~a~lc. Ne-am dus la pia\ hotarnd sa nu cumparam came de porc sau de vaca, ci sa luam pui. lata-ne
strabatnd multimea din pia\ ~i, din mers, eu prezint 0 mica
leclie: "Camea care se importa acum din Occident este
mpanat cu antibiotice ~i hormoni. Acestea constituie 0 otrava
imperceptibila, iar influenta ei se ntinde n timp. n Europa,
spre exemplu, ca sa creasca mai repede curcanul, i se
administreaza patru feluri de hormoni. Daca un vin bun ~i
armonizat vindeca, iar cel slab calitativ dauneaza, atunci camea
are un efect nu mai mic. Copanele de gaina trebuie luate numai
de la producatorii locali".

lntroduc n gtul puiului 0 teava ~i injecteaza mncarea ~i

hormonii. Acesta cre~te de cinci ori mai repede. Dupa 45 de
zile are deja 0 greutate imensa, maximum posibila. lar n zilele
47-48 moare de batrnele. Deci, trebuie numai sa reu~e~ti sa-I
sacrifici din timp.
- De ce moare a~a de repede? - ma interesezeu.
Tovara~ul meu de drum ridica din umeri:
;;1)

~"
t;,

"~

~
t,;

- Cre~te repede, moare repede.

Este un fapt curios. Concluzia se poate trage de la sine.
Daca noi nu am dorit cu rost ~i deja am primit ceea ce am
dorit, atunci dorinlele degenereazii ~i organismul ncepe sa
mbatrneasca impetuos. nseamna ca nenfrnarea dorinlelor,
ndeosebi a celor sexuale, constituie 0 cale directa spre
mbolnaviri ~i mbatrnire. Foamea care este 0 dorinla
nesatisfiicuta obliga organismul sa nazuiasca spre iubire ~i sa
mareasca rezervele de energie. Sunt necesare hotarri noi, un
comporta ment nou, 0 interaC\iune crescuta cu lumea nconjuratoare ~ioblinerea unei porlii mai mari de haos.
nainte nu mi-a fost clar un lucru. A aparut pe scena, sa
zicem, un cntarel sau 0 cntareala. Ea a avut 0 via\ personala
dezordonata, avea necazuri ~i probleme grave. Nivelul creativ
este foarte nalt. Apar faima, banii, familia, ndeplinirea
dorinlelor iar talentul dispare. Nu exista impuls creator ~i nici
energie. :;>icu ct mai nenfrnat se comporta omul, capatnd
261

260

-*..-,
',<...

longevivi spun un lucru, iar altii spun contrariul. Cine are totu~i
dreptate? :;Itiinta nu da 0 explicatie. Exista multe fapte care
confirma att prima ct ~i cea de-a doua teorie. Astfel, avem

renume, cu att mai repede se stinge talentul sau. Daca nainte

0 personalitate dotata ~i croia drumul sau spre faima mult timp
iar steaua lui stralucea mult timp, acum show-bussines-ul
pregiite~te cntiireti ~i muzicanti ca pe puii crescuti peste
noapte. Dupa aceea toata lurnea se mira ct de repede se sting,
se degradeaza talentele. Cnd cei talentati au capatat renume
fara nici un fel de dificultati, repejor, ei au obtinut faima ~i
bani, atunci, dupa toate acestea, de regula, urmeaza alcoolul,
"

1
'I

narcoticele ~ipieirea.
Aproximativ de 0 ora not n apa clocotita a marii. Vntul ~i
valurile mi creeaza un sentiment de haos. Se na~te 0 desIatare
inexplicabila. ncepi sa respiri cu tot corpul. Informatia curge
prin toate celulele. n asernenea momente este imposibil sa
gnde~ti. Te cuprinde sentimentul de imensa pliicere a faptului
ca e~ti pe deplin deschis lumii nconjuratoare. Corpul deja nu
se mai orienteaza ~i nu depinde de con~tiinta. El se conecteaza
la ce va incomensurabil, la ceva mai nal\iitor. Treptat nsa
gndurile se aliniaza din nou n directia obi~nuita.
mi aduc aminte de cartea nu demult citita n care sunt
descrise doua sisteme de sanatate ~i de ntinerire. n primul, pe
baza propriului exemplu, autorul demonstreaza ca solicitarea
fizicii permanentii ~i activitatea constituie conditia absoluta a
longevitatii. Autorul celuilalt sistem sustine contrariuI. Tocmai
solicitarile fizice dese l omoara pe om, spune acesta. Toti
oamenii care practica sportul ca ni~te maniaci 0 termina rau.
Antrenamentul autogen, activitatea psihologica asupra propriei
persoane sunt mult mai importante. ntr-adevar, e curios. Unii
262

de-a face cu doua contradictii. n fiecare dintre ele exista rara

ndoiala un smbure de rationalitate. n ceva ele trebuie sa fie
unite ~i de perspectiva, iar n ceva trebuie sa existe un eusur.
ncepem cu primul. Fara ndoialii ca 0 munca fizic grea
mbiitrne~te repede omul, mai ales daca n aceasta activitate
nu se face din placere. n acela~i timp, lenea, pasivitatea
omoara de asemenea repede.
mi aduc aminte cum nu demult am caliitorit cu un
taximetrist. Eu am trecut n ma~ina lui, ntruct la tovara~ullui
de munca nu a pornit ,,Jiguli-ul". Batrnelul s-a vaitat, a
mormait, a zanganit cheile ~i ma~ina nu a pornit. El s-a uita la
mine cu mndrie ~i mi-a spus:
- :;Iiacum trecem la gaz, daca nu functioneaza cu benzina.
Dar cu gazul de asemenea s-au iscat probleme, iar ma~ina a
ramas pe loc.
- Nu prea am timp, - am spus eu. - Conectati la combustibil atomic ~i am plecat.
Asemenea combustibil nu s-a gasit n ma~ina. Am trecut la
tovara~ul lui de drum ~i am pornit. :;Ioferul mi-a povestit
rznd:

- Tataie a cumparat aceastii ma~ina veche pentru doua mii

cinci sute de dolari, dupa aceea a mai vrt n ea nca patru! Cu
ace~tia ar fi cumparat 0 ma~ina normala ~i nu ar fi cunoscut
nici 0 amaraciune. :;Ii cu aceasta roaba n fiecare zi se zbate
263

~''''~..-,.

pentru vialA de~i are 0 locuin\ bun n centru. Eu i spun:

vinde locuin(a, cumpr una mai ieftin la marginea ora~ului ~i
0 s trie~ti restul vie\ii rar s ai necazuri. ~ti\i ce mi-a
rspuns btrnul? Mi-a spus c dac nu 0 s aib serviciu, dac
nu 0 s aib cu ce s se ocupe, el va muri. Poate c are dreptate.
ntr-adevr, viala nu este interesant cnd ai totu!, cnd totul e
de-a gata.
Mi-am adus aminte de un caz pe care mi !-a povestit un
prieten. Cnd s-a cstorit, la nunt, a venit la el bunicul
miresei, l-a btut pe umeri iar apoi I-a apucat cu ambele mini
de umeri, la desprins de pmnt, I-a scuturat ~i I-a pus la loc.
"Ei, tu mi placi, - a spus el. - Bravo! 0 s fii un sot bun pentru
ea". n acel moment bunicu! avea 0 sut de ani. El locuia la
\ar, cre~tea gini ~i iepuri, se ocupa de gospodrie. Tinerii au
hotrt s-l ajute ~i l-au mutat n ora~ ca s nu se extenueze
prea mult la \ar. Dup 0 jumtate de an, btrnul a orbit ~i
dup un an a muri!.
Dac energia zace n organism atunci ncepe boala, dup
care vine moartea. Dac noi nu mergem nainte atunci ne
rostogolim napoi.
M ntorc n gnd la discu\ia referitoare la cele dou sisteme
de sntate ~i n\eleg c amndou au dreptate. ~i ntr-un
sistem ~i ntr-altul longevitatea exist dac se transmite
energie. Pur ~i simplu n primul sistem se acord mai mult
aten\ie transmiterii fizice, iar n cel.de-al doilea caz, condi\ia
principal este transmiterea energiei nervoase. Cu ct
transmitem mai mult energie, cu att mai mult primim.

Atunci de ce noi n tinere\e, consumnd energie, ne dezvoltm

iar la btrnete 0 transmitere crescut de energie poate duce la
imbo!nvire?
Cauza este simpl. n tinere\e exist mult iubire n suflet,
iar transmiterea putemic a energiei pe fondul emo\iilor
pozitive mre~te volumul energetic al organismului ~i duce la
dezvoltare. nseamn c pentru a fi longeviv trebuie ca n
tinere\e s nv\m s muncim, s transmitem la maximum
energie ~i s avem 0 activitate creatoare. Dac n tinere\e nu am
fost activi, deosebit de spirituali, atunci la btrne\e fondul
energetic sczut, cantitatea mic de iubire din suflet, n cazul
unor mici suprancrcri, pot duce la mbolnvire. Cnd omul
iese la pensie ~i i scade brusc nivelul transmiterii energiei
suflete~ti ~i fizice, nu este de mirare c el moare repede.
Structurile spirituale au un volum mult mai mare dect corpul
fizic, de aceea consumul energiei creatoare ntinere~te mai
puternic dect consumul energiei fizice. Asta nseamn: cu ct
mai mult transmitem energia iubirii, cldur, grij ~i crea\ie cu
att mai sntoase sunt sufletul ~icorpul nostru.
Savan\ii americani nu 0 dat au adunat date statistice despre
longevitate. Concluzia este simpl: pentru a tri mult trebuie ca
0 dat pe zi s sim\i senza\ia de foame, s te obose~ti ~i s
transpiri. Toate acestea au loc atunci cnd noi transmitem
energia sufleteasc ~i fizic. Mai exist 0 nuan\; se prea poate
c principalul const n toate acestea: senza\ia de foame, de
oboseal ~i transpira\ia trebuie s fie nso\ite de 0 dispozi\ie
bun.
265

264

-,-~
";0-<

Mi-am amintit de 0 istorie ciudata pe care mi-a povestit-o 0

cuno~tin(ii de-a mea. Ea are 0 prietena, 0 cucoana cu toane. Are
0 ambitie ~i un egoism imense ~i nu are copii. ~i iata ca nu
demult aceasta femeie a donat snge. Ea ~i-a descris starea ei
prietenei: ,,Am simtit ca rn-am schimbat dintr-odata. Senzatia a
fost ca ~i cum a~ fi nascut. A aprut n suflet 0 asemenea
bucurie ~i bunatate, singura nu pot sa-mi explic despre ce e
vorba".
I-am explicat despre ce e vorba. La prietena sensibilitatea ~i
"

ca atare gelozia ~ipretentiile fata de barbati sunt imense.Toate

acestea 0 ata~eaza de via(ii ~i mutileaza caracterul daca nu

exista 0 conceptie corespunzatoare despre lume ~i nu lucreaza
n permanen(ii asupra propriei persoane. nsa pierderea
sngelui, la nivelul subcon~tient, nseamna pierderea vietii.
Daca dai snge cu iubire ~i bunatate, fiira frica, atunci are loc
explozia iubirii odata cu njosirea vietii ~i a dorintelor. lata de
ce nainte bolile se tratau printr-o simpla lasare de snge.
Pacientul ~tia ca lasarea repetata de snge vindeca foarte
eficient ~i se predispunea pentru emotii pozitive. Nu i-a fost
frica ~i, natural, un asemenea tratament a dat rezultate
minunate.
Apropo, donarea de snge ~i jertfirea propriei persoane au
un mecanism similar. Notiunea de sacrificiu provine din
timpuri imemoriale. Sensul este simplu: vrei sa fii n armonie
cu natura, nu trage catre tine n permanenta fericirea ci 0 parte
napoiaz-o ~i pe deasupra cea mai buna parte. Psihologii nu pot

266

n!elege 0 tendinta ciudata care a aparut n multe (iiri occidentale. Oamenii sanato~i se duc la doctor ~i solicita sa Ii se
amputeze mna sau piciorul. ~i asta arata ca 0 salbaticie, ca 0
patologie ~i anomalie. Mecanismul este de fapt acela~i.
nchinarea n fata stabilitatii, a confortului, a dorintelor ~i a
vietii il mpinge pe om spre acea trasatura n care el simte ca
sufletul lui piere. Pentru a-~i saiva sufletul, el merge spre
lezarea dorintelor ~i a vietii.
Am seris despre un om care jefuia banci pentru a ndeparta
depresia. Posibilitatea de a-~i pierde libertatea, lezarea
viitorului, njosirea vietii ~i a dorin!elor au miqorat dependenta
de uman ~i au diminuat depresia. nsa daca el ar fi donat cu
regularitate snge, s-ar fi ngrijit de al!ii, ar fi sacrificat 0 parte
din bani pentru binefacere, acelea~i probleme le-ar fi rezolvat
fiira crime. ntreaga America se afla ntr-o stare de depresie.
Cre~te numarul de psihanali~ti, psihologi ~i psihoterapeuti.
Cre~te de asemenea salariul acestora. Dar ei nu pot sa rezolve
n mod real problema depresiei ~i nu numi ca nu pot, dar nici
nu vor, ntruct acest lucru i-ar priva de activitate. Sa 0
u~ureze, da. Sa rezolve problema - n nici un caz.
Dar ceea ce n-a putut sa faca 0 armata de psihologi
americani, a rezolvat un mare om n vrsta. Renumit artist, la
vremea sa idolul femeilor, avnd un corp ~i 0 musculatura
minunate. Cu timpul el s-a transformat ntr-o epava ramolita,
apoi au nceput crizele de depresie iar pe urma elicopterul cu
care a zburat s-a prabu~it. El a avut numeroase fracturi dar a
ramas n viata. Dupa un anumit timp, a avut un atac cerebral.
267

~y,

"'",.

Dupa aceasta el a vrut sa se sinucida. ~i iat, incetnd sa se mai

ata~eze de viala, adresndu-se lui Dumnezeu, el a observat ca a
devenit mai fericit. Treptat, i-a trecut depresia. Un om talentat,
chiar cnd e pe moarte, ramne talentat. El a reu~it sa descopere cauza depresiei, care chinuie~te poporul american. Sursele
depresiei constau in concentrarea numai asupra propriei
persoane, asupra dorintelor proprii ~igrija numai fala de sine.
Credinla n Dumnezeu, ajutorul acordat altora, grija fala de
cei apropiati, toate acestea la nceput nltura depresia, iar apoi
J
il fac cu adevarat fericit indiferent de conditia sa fizica, indiferent de vrsta la care se afla. Sentimentul iubirii, ara de care
dezvoltarea este imposibila, este n pennanen\ legat de
eliminarea energiei, de daruire, grija ~i crea lie. Daca omul nu
are grija de allii este mai mult predispus spre consum dect
spre daruire, atunci indiferent cum ar ncerca sa perceapa
iubirea, este prea pulin probabil ca va reu~i. Rugaciunea lui va
fi 0 simpla zguduire a aerului. Daca omului ii este frica sa iasa
din cadrul obi~nuit al existenlei, daca el este prizonierul obiceiurilor sale ~i a stereotipurilor vitale de care nu poate sa se
desparta nicicum, capacitatea lui de a iubi va fi de asemenea
mica.
Savanlii din Occident au ajuns la concluzia ca animalele de
casa lecuiesc oamenii. Acest lucru se confirma prin mii de
fapte. De fapt, lecuiesc nu animalele, ci grija pennanenta fa\
de ele. Animalul, ndeosebi cinele, eJ;te ca ~i copilul care
ramne intotdeauna mic ~i necesita 0 permanenta mngiere ~i
grija. Stabilitatea crescut, concentrarea supra propriilor

268

dorinle, atitudinea de consum fala de lume au condus n

Occident la degradarea pennanenta a familiei iar copilul este
considerat ca un concurent care consuma timp, bani ~i via\.
AtraC\ia generala fala de animalele domestice permite ntr-o
oarecare masura mbunatalirea starii suflete~ti a multor oameni.
Cu ct omul este mai pregatit sa accepte 0 situalie traumatizanta, cu att n momentul durerii ~i al pierderii el este pregatit
sa se adreseze iubirii ~i lui Dumnezeu. Cu ct n fiecare
secunda omul emana iubire, caldura ~i energie, cu att n
fiecare secunda el se indreapta catre Dumnezeu. Capacitatea de
a pierde este cu att mai mare cu ct noi daruim mai des. Deci
cu ct copilului i se inoculeaza altruismul, dragostea fa\ de
munca n copilarie ~i nu este educat sa-i fie frica, nghesuindu-l
n cadre nguste, cu att mai armonizata este acea societate n
care vor trai copiii care s-au maturizat.
Interesant, ma gndesc eu, - la unna urmei ajungi la acea
concluzie care este de mult cunoscuta. Devine clar sensul
frazei: ,,Lenea este mama tuturor viciilor". amui poate sa nu
faca nimic n exterior, dar n interior sa duca 0 activitate
intensa. Apropo, eu am observat ca pentru pastrarea
concentrarii mentale asupra unui anumit obiect, trebuie sa
consumi multa energie. nainte consideram ca lenea constituie
lipsa eforturilor exterioare. Ea este la fel de periculoasa ca ~i
lipsa de emanare a energiei. Cu ct daruim mai pulin, cu att
mai mult luam, cu att mai mult suntem dependen(i de lumea
nconjuratoare. ~i invers. Cu ct eliberam mai multa energie,

269

~..
"J-..,.
cu att mai putin suntem dependenti de mediu ~i cu att descoperim mai multa iubire n suflet ~i, ca atare, ne apropiem de
Dumnezeu.
Am nteles acum de ce straluce~te soarele. El este satisfcut
cu faptul ca emana energie.
Iubirea na~te timpul. Timpul n adncul Soarelui se mparte
n cauz ~iefect, ncepe emanarea energiei, apare un nou spatiu
~i 0 noua substanta, adica universul se large~te. n adncul
Pamntului are loc acela~i proces. Se desf~oara emanarea
"energiei, se creeaza substante ~i spatii noi. nseamna ca
Pamntul nu este un obiect cosmic care se race~te ~i se stinge,
ci dimpotriva, este 0 viitoare stea. ~i ntruct masa Pamntului
cre~te, raza sa se mare~te ~i continentele se deplaseaza.
Probabil ca nu orice planeta poate deveni 0 stea, dar poate
nzui catre aceasta ca ~i catre 0 desftare suprema. Cu ct
furnizeaza mai multa energie planeta ~i steaua, cu att mai
puternic se ngusteaza n ea cauza ~i efectul ~i ea se apropie de
cauza initiala. Adica au loc paralel doua procese contradictorii:
pe de 0 parte, lrgirea spatiului ~i timpului ~i complicarea
structurii ~i a legaturilor, iar n plan subtil are loc ngustarea
timpului ~icomasarea a tot ceea ce exista ntr-un ntreg. Cu ct
este mai mare intensitatea creatiei din afara, cu att mai
puternica este unificarea cu cauza initiala n interior. Daca
iubirea ~i nzuinta catre 0 unitate absoluta a stelei nu sunt
suficiente, atunci ea fie se stinge, fie explpdeaza.
Conform aceleia~i legi traie~te ~i omul. n principiu, orice
obiect din univers trebuie sa se straduiasca sa ndeplineasca trei
270

functii: prin iubire sa fie unit cu universul, apoi cu Creatorul;

prin daruirea energiei sa nzuiasca spre iubire ~i prin schimbarea continua sa asigure emanarea energiei. Daca nu va exista 0
restructurare a legaturilor, atunci nu va exista nici emanarea
energiei. Daca nu va exista energie, atunci se va diminua
nivelul unitatii ~i ca atare va avea loc diminuarea iubirii ~i
degradarea. Adica Soarele straluce~te pentru a supravie(ui.
nseamna ca atunci cnd noi stralucim, noi de asemenea ne
asiguram supravietuirea. Cnd noi ne ngrijim de altii, iubim
mediul nconjurator, emanarea unei asemenea energii va cre~te
rapid.
Este 0 ipoteza curioasa, ma gndesc eu, este nevoie sa ne
aplecam mai mult asupra acesteia. Apropo, ceva ncepe sa se
limpezeasca n legatura cu poruncile lui Iisus Hristos. nainte
unele lucruri mi-au fost clare dar altele nu mi-au fost deloc
clare. Ei, daca ti se cere, atunci sa ajuti mereu, acest Iucru este
clar. Dar daca cineva s-a mprumutat de la tine ~i nu ti-a dat
napoi, iar tu nu trebuie sa ceri napoi banii, acest lucru este
deja prea de tot. n asemenea conditii nu rezista nici un buget.
Acum am nceput sa percep ceva. Cum mbatrne~te ~i cum
moare Soarele, cum mbatrne~te ~i cum moare omul ~i
civilizatia? Treptat, corpul omului se ntepene~te. Civiliza(ia
care mbtrne~te devine statica ~i inerta, iubirea se schimba cu
regulile severe de comportament, egoismul se accentueaza,
adica se diminueaz emanatia energiei.
Acum doua mii de ani, n iudaism a nceput criza.
Respectarea stricta a poruncilor Divine ~i a legilor ~i regulilor
271

~y,
"0-,.

care decurg de aici au devenit mai importante dect iubirea. De

ce sa iubim, de ce sa avem grija de altii, este mult mai
important sa \inem post, sa ne rugam, sa ne alimentam corect ~i
sa respectam cu stricte\e toate reguli1e care permit perceperea
unita\ii cu Dumnezeu. n acea criza a iudaismului s-a vzut
criza ntregii civiliza\ii umane care a devenit inevitabila. De
aceea Hristos a dat acele Porunci necesare pentru rennoirea ~i
supravie\uirea civiliza\iei, distrugnd neaparat canoanele ~i
regulile de neclintit. El a pus accentul pe iubire ~ipe daruire.
Prima emo\ie care trebuie sa se de~tepte n noi fat de un ait
om este emo\ia iubirii, a grijii, a caldurii suflete~ti, a sentimentului unita\ii sinelui cu ceilal\i. Dra fa\a de du~man distruge
sentimentul unita\ii cu el ceea ce nseamna ca priveaza sufletul
de iubire ~i duce la mbatrnirea ~i pieirea civilizatiei. Pentru 0
practica reala ~i 0 logica umana normala sunt cu totul absurde
urmatoarele sfaturi: te-au lovit - nu te mpotrivi, au luat
mprumut de la tine, nu-I cere napoi. Acest lucru arata ~i azi
foarte salbatic. Foarte salbatic din punct de vedere al supravie\uirii corpului, al stabilita\ii ~i juste\ii societ\ii. Cu ct exista
mai pu\ina iubire n suflet, cu att mai mult organismului i este
teama de distrugere ~i cu att mai severa devine regula de
comportament care mpiedica distrugerea. Deci cre~te brusc
importanta no\iunii de moralitate ~i de dreptate. "Ochi pentru
ochi, dinte pentru dinte". Exista din ce n ce mai multe reguli,
din ce n ce mai severe, iar iubire este din ce n ce mai pu\ina.
Cu ct aplici mai strict toate reguli1e, cu att mai mult percepi
juste\ea ~i dreptatea proprie. Deci cu att mai mult exist

condamnare ~i agresiune fa\a de cei care nu au dreptate ~i cu

att mai pu\ina iubire exista n suflet. Cnd iube~ti te straduie~ti
sa-l ajuti pe altul sa se schimbe. Cnd nu exista iubire, atunci
ceri de la cellalt 0 linie corecta de conduita ~i dispre\uie~ti ~i
ura~ti atunci cnd el nu poate sau nu vrea sa faca acest lucru.
Gndurile mele revin la problemele de zi cu zi. Cad pe
gnduri ~i mi aduc aminte de schimbarea locuin\ei mele.
Vaznd intrarea principala, rn-am ngrozit. Sunt aruncate
seringi goale, de jur mprejur baltoace de urina ~i gramajoare
de excremente n fata treptelor de la intrare. Este imposibil sa
intri n lift. Acolo cineva ~i satisface n permanen\a micile
nevoi. WC-urile publice n ultimul timp au disparut n Rusia.
Probabil ca organele locale se considera zeita\i ~i nu doresc sa
se gndeasca la asemenea nimicuri. Dar la intrarea noastra
principala este 0 murdarie crasa care, n general, s-a racut din
cauza narcomanilor care vin dupa droguri. Dupa colectivismul
impus, poporul nostru a czut n egoism ~i izolare. A devenit
imposibil sa aduni vecinii ~i sa rezolvi mpreuna cu ei 0
problema oarecare. Dar eu am reu~it sa adun ctiva vecini
pentru a elabora un plan comun de ac\iune. Au fost trei
propuneri. Prima a racut-o un bussines-man: "Cel mai u~or
lucru este sa facem urmatoarele: sa angajam pe bani un
"fratior", i aratam familia care vinde narcotice, el 0 sa-i
urmareasca pe strada ~i i va bate rara explica\ie. ~i 0 va face
pna cnd familia fie va pleca, fie va nceta sa mai vnda
narcotice". Varianta a doua a venit din partea altui vecin. El
273

272

~'''-'''<-..

avea relatii bune fie cu fortele speciale, fie cu func(ionari

superiori din militie. El a promis c se va interesa cum se poate
rezolva problema. Varianta a treia a fost s angajm 0 femeie
de serviciu care s curete la intrare. Prima variant nu a avut
succes. A doua variant de asemenea. Cnd rn-am interesat de
ce s-a oprit totul, vecinul mi-a rspuns: ,,La nceput autorittile
trebuie s afle cine se ocup cu vnzarea narcoticelor aici, ca s
nu suferim noi n cazul n care ei se bag n afacere". ,,Bi,
atunci e mai bine s nu-i deranjezi pe distin~ii oameni", - am
spus eu.
~i iat c femeia s-a apucat de curtenie. Au aruncat cu
murdria ~i au Iacut stricciuni ca ~i nainte, dar s-a cur(at pe
~est totul ~i intrarea ncetul cu ncetul a nceput sa arate altfel.
Dupa un timp femeia a plecat. S-a petrecut ns un lucru curios.
Comertul cu narcotice continu, dar intrarea a devenit curata.
Nu mai exist seringi, nu mai exist toaleta comunal. Energetica intriirii s-a schimbat. Oamenii au nceput s se obi~nuiasc
s fie curat, chiar ~i cei care vin ntmpltor la noi nu mai fac
mizerie. nseamn c stmindu-i omului 0 emotie pozitiv,
strduindu-ne oarecum s-i mpodobim locuin(a, putem
schimba pe oricine. n principiu totul e logic. Pentru orice
schimbare este necesar energie. Jar aceasta nu exist ar
iubire, iar noi cerem prea des schimbri dar nu oferim iubire ~i
grij.
not deja de aproape 0 or. Pn la stncile singuratice care
se ridic triumfal deasupra mrii nvolburate, a rmas destul de

274

putin. ntregul univers constituie totalitatea ritmurilor. Ce este

ritmul? 0 oscilatie ntre cauzii ~i efect. Acesta este interactiunea cauzei ~i efectului cu permanenta lor succesiune. Acesta
este lupta dintre cauzii ~i efect. La nivel exterior, cauza se
transform n efect. n plan subtil, efectul devine cauzii.
Trecerea lor unul n celaiait creeazii situatia obiectului. Pe
Pmnt te obi~nuie~ti cu un ritm anumit de gndire ~i
compottare. A schimba acest ritm interior al vietii se pare c
este foatte greu, pur ~i simplu nu exista energie pentru a~a
ceva. Marea trie~te ntr-un ritm al su. Cnd te dizolvi n ea, e
mai u~or s fii n acord cu ritmul ntregului univers. Sufletul se
deschide pentru iubire. n mare eu devin altceva. Pe
neobservate, noi devenim altii n mare.
M apropii ncet not de baza stncii. M strecor printre
pietre ~i ies din apa. Cteva minute m deconectez de toate ~i
privesc marea. Apoi cobor ncet, intru n apa mrii pentru a
pomi napoi. Eu not un anumit timp n stihia care ma dizolv
~i m mbrti~eaza.
Trebuie s a~tept pn apare sentimentul zborului n suflet.
Cnd apare, dup cteva secunde, mie mi se poate rezolva 0
problem chinuitoare ~i ndelungata, neabordabil ntr-o stare
obi~nuit. Noi nu putem s rezolvm problema ntruct facem
numai una sau dou ncercri. Daca exista stres, este problem.
Pentru rezolvarea ei se elimin un pachet de energie. Energia sa consumat ~i dac problema nu e rezolvat, ea trece n rndul
celor de nenvins. Cu ct depindem mai mult de situatii, de
mediu, cu att mai putin energie avem pentru rezolvarea

275

~.~,
-''1...

problemelor. Existii un singur secret. Orice problema este

ntotdeauna mai ampla dect situa(iile care au creat-o. De
aceea, dependen(a de situa(ii nu permite sa rezolvi problema
complet. Ca sa nu depinzi de situa(ii ~i totu~i sa rezolvi
problema trebuie sa te ntorci la ea nu 0 data, nu de doua ~i nu
de zece ori, ci de 0 suta, 0 mie ~i doua sute de mii de ori. n
fiecare repetare trebuie pur ~i simplu cautate cai noi. La urma
urmei, orice problema poate fi rezolvata.
n ultima instan(, ntregul univers constituie 0 situa(ie n
plan subtil. nseamna ca rezolvnd orice problema, noi
rezolvam n acela~i timp 0 problema n univers ~i depa~im 0
situa(ie principala. Deci, renun(nd sa rezolvam 0 problema,
considernd-o nerezolvabila, noi renun(m la cunoa~terea
ntregului univers. Iata de ce, din lexiconul meu lipse~te
no(iunea de "sarcina nerezolvabila, problema de nedepa~it". Eu
~tiu ca pot rezolva orice problema. Toate celelalte nseamna
numai detalii.
Frica nseamna oprirea energiei. Pe mine toata via(a rn-au
educat insuflndu-mi frica. La nivelul de suprafa( am fost
ntotdeauna nfrnat, plapnd, timid, slugarnic. Dar n ceea ce
prive~te scopurile ~i dorin(ele nalte, ndoiala ~i frica au lipsit
ntotdeauna. De asemenea energia mi-a curs ~iroaie. No(iunea
de termen de prescrip(ie ~i rezolvare a unor probleme oarecare
nu au existat la mine. Daca exista multe probleme, nu trebuie
sa renun(i la ele, ci trebuie sa le comasezi. Sa le une~ti cu unele
probleme principale ~i sa continui sa le rezolvi. Capacitatea de
a percepe esen(a problemei nseamna posibilitatea de a 0
276

rezolva. Cnd ncercam s-o rezolvm la suprafa(, atunci ne

trasm 0 sarcina imposibila. Iata, sa presupunem ca acum la
mine a aparut 0 problema. A nceput din nou un rnd de mici
trMari din partea cuno~tin(elor. ncercarea de a rezolva 0
asemenea problema nu nseamna numai s-o iei ~i s-o ndepartezi. Sa examinm minu(ios no(iunea de trMare. n primul rnd
te tradeau numai ai tai, a~a cum a spus cineva, adica, cel n
care ai ncredere, cel de care \i legi viitorul. De un om strain
nu (i legi viitorul. El poate sa te n~le ~i sa te pacaleasca, dar
nu poate sa te trMeze. TrMarea este distrugerea la maximum a
structurii viitorului. Probabil ca are loc atunci cnd dependen(a
de viitor cre~te. nseamn ca de la 0 problema de trMare
trecem la problema de dependen(a de viitor. De ce s-a ntiirit
aceasta dependen( la mine? De ce mie mi se distruge viitorul?
Eu simt ca acum aceastii problernii n-o n(eleg. Atunci, bine, sa
ncercam sa 0 abordam dintr-o alta perspectiva. n ultima
vreme am simtit 0 oarecare racire din partea prietenilor, 0
oarecare cldur a disparut. Ciudat, ntruct eu i ajut nu mai
putin, ci chiar mai mult, dar am nceput sa observ 0 oarecare
atitudine de consum fata de mine.
Ce nseamna prietenia? Este capacitatea de a te sacrifica, de
a darui ceva omului iubit. Iubirea ~i spiritul de sacrificiu
ntotdeauna merg mna n mna. Nu demult am vazut la
televizor un subiect remarcabil. 0 pasare mascul Iacnd curte
unei femele i aduce un oarecare fleac, ceva necomestibil dar
frumos. Apoi i arata ct de multe poate sa faca pentru ea, ct
de mare este sentimentul de dragoste fata de ea. nsa daca i-ar
277

;.Rr.~'
~
"<.-..

fi adus ceva comestibil, acest lucru ar fi ntiirit dorinta femelei

~i ar fi diminuat sentimentele ei naltatoare. De aceea, se ofera
un obiect necomestibil dar frumos. Cu cat este mai mare
dorinta masculului de a prezenta ceva femelei, cu atat mai
multa energie emana el ~i nseamna ca nivelul sau energetic
este superior. Asta nseamna ca ~i psarile vor fi sanatoase ~i
vor avea 0 capacitate de adaptare crescuta fata de lume. Cu cat
"

biirbatuleste mai pregatit sa faca multe pentru femeia iubita, cu

atat mai putemic va fi niveJul sau energetic ~i cu atat mai
sanato~i vor fi urma~ii. Cand un barbat ndragostit invita 0
f;;lrieie la restahr~rit~i'n i6c Cre~mancare bogatii comanda din
~~<'>\;o~ile'~ki~:c~~a"simplu, asta nseamna: ,,Eu sunt zgarcit,
p'tiip~hd, nu ,'~ot sa daruiesc; nu 0 sa ai copii sanato~i de la
mine, de aceea ia-ti gentuta ~i fugi de mine cat poti de repede".
n societatea Occidentala contemporana se poate observa 0
imagine pe deplin naturala. Un tanar ndragostit invita 0 fatii la
restaurant, iar mancarea ~i bautura le plate~te fiecare strict pe
jumiitate. Sau taniirul ndragostit 0 duce pe prietena lui cu
ma~ina la lucru. Ba i plate~te benzina, ntinzand banii la
sfr~itul unei calatorii fericite comune. Apoi medicii, oamenii
de ~tiintii, psihologii W bat capul ntrebandu-se de ce n
familiile occidentale nu se prea nasc copii.
Ma ntorc din nou la tema privind 'problemele cu prietenii.
Se pare ca situatia ncepe sa se clarifice. Pentru a stabili cati
prieteni ai, trebuie sa-ti pui ntrebarea: de dragul cui e~ti gata
sa-ti sacrifici timpul, banii, sanatatea ~i viata n ultima instantii?

Gradul de prietenie se stabile~te prin capacitatea de a te

sacrifica ntr-un fel de dragul prietenului. Dacii exista dorinta
de a ajuta numai n lucruri marunte, asta nseamna numai relatii
de prietenie. Para un sacrificiu periodic, prietenia e greu de
pastrat. De aceea, n lumea occidentala prietenia practic
lipse~te. Pentru mentinerea familiei, trebuie de asemenea sa te
sacrifici, mai cu seama n favoarea femeii.
Pemeia este necesara pentru aparitia copiilor pe lume.
Pentru asta este nevoie de 0 emanare a unei cantitati imense de
energie, invizibila dar necesara. ~i cu cat noi nu dorim sa
daruim, sa avem grija ~i sa ne sacrificam, cu atat mai sterile
devin sufletele noastre ~i apoi ~i corpul nostru. Eu am fost gata
sa sacrific ceva de dragul prietenilor. Dar pe ei i-am privat de
aceasta posibilitate. Iata, eu ar fi trebuit sa le cer un mprumut
n bani, macar 0 suma mica, sa le cer un ajutor ~i sa nu-mi fie
ru~ine sa le aduc un prejudiciu atunci cand am nevoie de ceva.
Eu nu le-am permis sa se sacrifice pentru mine. Eu nu i-am
ajutat sa emane energia din corp ~i din suflet. Este natural ca
iubirea din sutlet s-a schimbat ~i ei au nceput sa-mi ntoarca
spatele.
De ce femeile se ndragostesc de oameni de care le este
mila? Pentru ca grija fata de cel plapand ~i nefericit nvioreaza
n ele mecanismul grijii, a caldurii, a daruirii ~i a iubirii. Atunci
cand barbatului i este frica sa se prezinte n ochii femeii
plapand ~i slab, cnd nu permite sa existe mila fat de el, sa fie
nconjurat de caldura ~i atentie, atunci dupa un oarecare timp
observa cu uimire ca atitudinea femeii fata de el s-a racit. Este
279

278

>f:oH
",...

ciudat, se gnde~te el, eu fac din ce n ce mai multe pentru ea,

dar ea s-a ndragostit de un papa-lapte ~i vrea sa ma prseasca.
Multor parinti le este mila de copiii lor ~i nu le permit sa aiba
grija de ei, sa faca ordine prin casa, sa lucreze prin gradina ~i
dupa aceea se ntreaba de ce nu sunt iubiti de copii.

?aca n suflet nu exist 0 nzuint permanenta spre iubire,.

Inseamna ca trebuie sa ncepi cu tine nsuti.
Eu continuu sa not n marea lini~tita, ncet-ncet mi pierd
problemele ~i pe mine nsumi, ma dizol v treptat n marea pe
care se revarsa soarele generos de sud.

Cu ct transmiterea energiei, a caldurii ~i iubirii devine n

copilarie un obicei, cu att mai snato~i vor fi urma~ii. Deci, nu
este suficient numai sa ai grija de altii, trebuie sa-i ajuti sa
"

procedeze ~i ei la fel. Asta n primul rnd. n al doilea rnd,

trebuie sa ajuti sufletul. n acest caz, numai banii ~i ajutorul
material pot chiar sa dauneze. Multi ajut numai corpul ~i apoi
se mira ca prin aceasta omul se strica. Fiecare om trebuie sa
aiba un impuls spre dezvoltare. Cnd el este flamand, are loc 0
emanare de energie. Orice stres este ntotdeauna nsotit de 0
emanare crescuta de energie ~i aceasta energie ne permite sa
cream, sa ne schimbam ~i sa schimbm mediul nconjurator.
Tocmai de aceea, nfometarea vindeca. Energia care este
emanata elibereaza organismul de zgura, i reconstruie~te ~i i
ntinere~te. Daca omul nu simte senzatia de foame, nu emana
energie, aceasta se depoziteaza n el ducnd la numeroase boli.
De aceea, trebuie sa-l hranim pe cel flamand ~i sa-I obligam sa
flamnzeasca pe cel satul. ~i ntr-un caz ~i n celai ait, aceasta
va fi 0 manifestare de grija. Notiunea noastra de azi despre
binefaceri se rezuma numai la satisfacerea superficiala a
dorintelor. Deseori, ajutnd corpul, noi daunam sufletului. Este
destul de greu de determinat cum, pe cine ~i cnd sa ajutam

280

281

"""

"';-.-

1:

CONSULTATIE

Puteti sa-mi explicati de ce?

- Tineti minte ca Biblia ne ndeamna sa ne bucuram
ntotdeauna ~i sa nu ciidem n depresie. Daca descriem cum
arata emotia iubirii. atunci se poate prezenta ca 0 bucurie care
se pastreaza n momente de tristete. Cnd noi ne rugam,
deseori. pe neobservate, tragem dupa noi emotiile nenchise ale

1
~

j
Memoria elibereaza evenimentele din trecut. Eu traiesc prin
prezent. Continuu consultatia. Interesant. - ma gndesc eu. - se
pare ca la mine s-a mai ncheiat 0 perioada de zece ani de
activitate. n toti ace~ti ani eu am scris despre ceea ce nu
trebuie acut ~i am cercetat toate formele agresiunii ~i iubirii.
Astfel, s-a creat ntelegerea lumii. Acum. cnd totul este mai
mult sau mai putin clar a nceput sa apara 0 problema: "Ce se
poate face $i cum sa faci acest lucru?" Adica, a sosit timpul
practicii. Probabil ca ~i consultatia se va schimba ntr-un fel
dupa aceasta. mi aduc aminte de 0 poveste sincera a unei
paciente.
- $titi ceva. - a spus ea, - eu rn-am rugat n permanentii ~i
nu mi-a ajutat la nimic. mi simteam sufletul ca 0 piatra. Am
nceput sa iau totul n gluma. sa percep ca pe ceva hazliu ~i sa
transform totul n bancuri. iar sufletul mi-a devenit mai u~or.

282

i
~
t.
~'\
f'
f

f\iosirii. fricii ~i supararii. Ei. cu un asemenea bagaj. este

natural ca rugaciunea nu va fi eficientii. Noi depindem de toate
lucrurile catre care nazuim n mod serios. De aceea umorul
distruge perceptia obi~nuita a lumii. Acel ceva pe care noi de
obicei il condamnam, care ne deprima. de care ne este frica sau
de care ne este mila. n anecdota stme~te numai rsu!. De
aceea umorul este deseori mai aproape de logica Divina dect 0
morala trasa n mod serios. Acum, numero~i medici ncep sa
foloseasca umorul ca medicament. Deja a devenit arhicunoscut
cazul unui bolnav de cancer ara sperante care a hotart n cele
din urma sa vizioneze toate filmele de comedie, iar dupa
aceasta s-a nsaniito~it.
Distrugerea stereotipurilor obi~nuite nseamna schimbarea
structurii noastre informationale. n consecintii. este ~i mai u~or
sa iube~ti. Se poate trage concluzia: orice s-ar ntmpla. trebuie
pastrata emotia pozitiva. Atunci toate bolile trec ~i toate vor fi
urmate de realizari. Dar, mergnd numai dupa emotiile pozitive, noi putem sa fugim de Divin. Sexul, mncarea. banii.
renumele constituie totu~i de asemenea emotii pozitive. Cu ct
yom nazui mai mult catre acestea, cu att mai putemic. se vor

283

"'"",;.,.

Orice ateu este un credincios intuitiv daca el nu se dezice de

iubire, daca da mai mult dect ia; daca accepta orice schimbare

acumula probleme invizibile cu toate ca la exterior se vor

produce mbunatatiri.
Americanii zmbesc tot timpul, tot timpul spun O.K., nsa

a destinului. Chinezii, spre exemplu, nu au 0 credin(ii

determinata. Dar 0 atitudine corecta fata de lume la ei exista de

cu toate acestea majoritatea sufera de depresie. Aici, probabil

ca joaca un roi nsu~i specificul (iirii: pe teritoriul Statelor Unite
nu a avut loc nici un rzboi, exista un permanent aflux de
emigranti, adica (ara este orientata spre consum. De aceea
procesele de mbatrnire a civilizatiei aici au loc mult mai rapid

cand e lumea. Exista credincio~i n esenta ~i credincio~i n

forma. Cu ct se acorda mai multa atentie ritualurilor ~i
regulilor, cu att mai repede se degradeaza continutul ~i triumfii
forma. De aceea Hristos a fost mpotriva principiilor, mai cu
seama a acelora care pareau a fi de neclintit.

"dect n alte (iiri.

Emotiile de tristete ~i de bucurie s-au repartizat interesant ~i
n perioada postcre~tina. Catolicismul a adoptat un tip de
gndire occidental. Fecioara Maria n tablouri apare pur ~i
simplu ca 0 femeie pamnteana fericita, bucurndu-se de faptul
ca a nascut un copil bun. Emotia fericirii ~i a bunastarii
ascunde sentimentul adevarat de iubire pe care trebuie sa-I
reflecte tabloul. Tineti minte cele spuse de Esenin: "Celor duri
Ii se da bucurie, celor blnzi Ii se da tristete"? Cel delicat este
spiritual, cu sentimente fine, adica orientat mult mai mult spre
viitor dect spre prezent. Ortodoxia a adoptat un tip de gndire
oriental, n ea, dimpotri va, tristetea acopera deseori adevaratul
sentiment al iubirii. n catolicism, importan(a omului este
exagerata, iar n ortodoxie este diminuat. Acestea sunt ca doi
parinti: unul se nchina n fa(a copilului ~ii permite totul, iar al
doilea I tine din scurt ~i nu-i permite nimic.
Iubirea permite sa se mbine aceste contradictii ~i nu se
supune nici uneia dintre ele. Daca Dumnezeu a permis
existen(a ateilor probabil ca acest lucru nu este ntmplator.
284

Mi-a distras atentia 0 bataie n u~a. Intra un barbat cu fiica

sa. mi aduc aminte de ei. Ei au mai fost cndva la consultatie.
Nu-mi aduc nsa aminte care este problema lor ~i i-am
diagnosticat din nou.
- Din pcate, trebuie sa va amarasc, - spun eu. - Fata nu
este capabila sa treaca nici prin cea mai mica situatie
traumatizanta. Zdruncinarea fericirii sentimentale nu poate
trece ca nainte. Deocamdat nu vad rezultatele lucrului asupra
propriei persoane.
Tatal ma corecteaza precaut:
17

- $titi ceva, noi totu~i am lucrat luni de zile intensiv, cu

ncordare, iar schimbari, de~i exterioare, deja apar. Pna la
consultatie, dupa dumneavoastra, ea a nva(at la 0 ~oala de
napoiali mintal ~i nu putea sa comunice cu baieti. Acum ea
nva(ii ntr-o ~coala normala ~i are un prieten.
M-am simtit penibil. Tabloul exterior este ntr-adevar mai
bun dect rn-am a~teptat. Dar daca parametrii nu sunt prea
285

"''<-,.
schimbare ~i solutionare a conflictului. nsa daca ne angajam n
conflict, ne suparam pe celalalt, atunci pierdem energia ~i un

buni, nseamna ca secretul consta n copii ~i n nepoti. Emotiile

lor nu permit sa aiba loc situatii de stres n ceea ce prive~te
dragostea.

asemenea conflict devine de nerezolvat.

Tatal cu fiica pleaca ~ieu a~tept urmatorul pacient.
Dar trecutul se schimbii, mi-a aparut ideea. n mod real se
schimba dupa consultatie. n general este pe deplin logic; daca
se schimba trecutul, atunci trebuie sa se schimbe ~i viitorul.
nainte eu ntotdeauna am comparat starea prezenta a pacientului cu starea lui existenta pna la consultatie ~i am tras
concluzii. Iata ca 0 data am consultat 0 marna cu fiica ei. La
f
fiica a nceput 0 schimbare foarte buna. Eu am hotart s-o
examinez ~i sa compar starea ei. Deja i examinasem trecutul
de nenumiirate ori. Dar am uitat cum arata acesta. Iata ca eu, ca
de obicei, rna ntorc n trecut ~i ncerc sa obtin informatia
despre starea ei de pna la consultatie, dar brusc a nceput sa
ma doara capul. Fixez izbucnirea programului de autodistrugere n cmpul meu. Eu am diagnosticat comitiind ni~te

- Dumneavoastra ncepeti acum cea mai interesanta

activitate, - spun eu. - Pentru a ajuta urma~ii,este important sa
eliminati agresiunea fatii de ei, adica sa eliminati agresiunea
fatii de viitor. Pentru aceasta trebuie depa~ita dependenta de
viitor. Dependenta de prezent se manifesta prin agresiunea fatii
de altii. Dependenta fata de viitor se manifesta n primul rnd
J

prin agresiunea fatii de sine. FricHe, ndoielile, depresia,

sperantele, irascibilitatea, toate acestea sunt caracteristicile
dependentei de viitor. Viitorul se poate nfrunta prin pastrarea
iubirii de Dumnezeu pe fondul distrugerii viitorului ~i a unei
emanari maxime de energie. Daca dumneavoastra a~teptati
ceva de la viitor, aceasta nseamna ca ati ncetat sa diiruiti ~i
ncepeti sa luati. Cu ct a~teptati ceva de la viitor cu 0 mai
mare ardoare, cu att mai mult ncercati sa stoarceti energia.
Este natural ca nu yeti primi acest viitor. Noi primim acel viitor
care este plin de energie.
Se poate visa la viitor, dar nu trebuie sa a~teptam nimic de
la el. Cu ct a~tept mai multe de la un ait om, cu att mai mult
depind de el ~i cu att mai mult ma supiir pe el. n principiu,
omul supiiracios este un vampir. Firea suparacioasa nseamna
pretentii crescute fata de alte persoane, ceea ce este semnul
lipsei de energie. nseamna ca n momentul oriciirei neplaceri
din partea altor persoane este nevoie sa niizuie~ti spre
sentimentul iubirii. Aceasta da energie pentru propria

serioase ncalcari. Acest lucru e periculos. Trebuie sa viid

imediat care e cauza. Am nteles: starea ei s-a schimbat deja
pna la consultatie, iar eu, amintindu-mi tabloul obi~nuit, am

l'
'p

ncercat sa-l restabilesc ~i n felul acesta am distrus prezentul ~i

viitorul ei. Se pare ca prin rugaciune ~i adresare catre
Dumnezeu, nu poti sa te schimbi numai pe tine nsuti ci, n
acela~i timp, se schimba ~itrecutul ~i viitorul.
Iata de ce chiar ~i cei mai inveterati pacato~i, adresndu-se
lui Dumnezeu, au obtinut iertarea, adica un nou destin.
Trecutul a ncetat sa mai aiba influenta asupra lor ntruct ela

287

'4c"
"<-.-

devenit altul. n conceptia hindu~ilor despre karma asemenea

lucru nu exista. Pentru tot ceea ce ai flicut, tu trebuie sa lucrezi
asupra propriei persoane. Nu te poti schimba. Daci! e~ti bogat
nseamna ci! ti este Mrazit si! fii bogat, este karma ta, este
casta ta. Daci! e~ti ntelept, atunci a~a ai si! fii tu, copiii ti!i ~i
nepo(ii; daci! e~ti pi!ci!tos, atunci la fel vor fi urma~ii ti!i. Acum
zece mii de ani, 0 asemenea conceptie asupra lucrurilor a fost
justificati! ~i a contribuit la dezvoltarea societi!tii. Caracterul pe
care I-a primit omul din na~tere de la pilrin(ii sai, cu acel
caracter el trebuie si! existe. Cu cinci mii de ani n urma, 0
asemenea concep(ie asupra lucrurilor a ncetat si! mai fie de
neclintit. Cu doui! mii de ani n urma, aceasti! conceptie a fost
pusi! la ndoiala. Iisus Hristos a distrus conceptia obi~nuiti!
despre destinul omului. Dar pni! n prezent, ~tiin(a oficiali!
afirmi!: ,,Este imposibil si! schimbi caracterul". Filra credin(ii n
Dumnezeu, ntr-adevi!r, nu e posibil. Dar faptul ci! acest
caracter se schimbi!, I observ la pacientii mei.
Se aude 0 bataie timidi! n u~i!. Intri! 0 fata ~i se a~eazi! pe
scaun. Chipul ei mi s-a parut cunoscut. ncerc sa-mi aduc
aminte, dar nu pot. Ea ncepe sa zmbeasci!. n acest moment
mi-a fulgerat un gnd: cancer, condarnnata de medici:
ndepi!rtarea ochilor. mi aduc aminte ct de ri!u i-a fost dupi!
consultatie. Atunci eu am refuzat si! comunic telefonic cu
parin(ii. Numai la ea am vi!zut capacitatea de a se schimba.
- Acum mie mi este bine, - spune fata zmbind. - Dar,
este adevi!rat, a mai ri!mas 0 mici! problemi!.
288

- Asta este problema ta viitoare cu bi!rbatii, - spun eu. Aceasti! problemi! nu 0 traversezi pna la capi!t. Ai cam putina
iubire deocamdati!, dar chiar ~i viitorii copii se prezinti! la tine
mai bine.
Ea s-a uitat piezi~ la mine.
- Dar dumneavoastra ati descris cazul meu ntr-o carte.
- Da, - dau din cap, - l-am descris.
- Dar eu acum sunt cu totul alta. Eu nu mai sunt persoana
care am fost nainte.
- Eu am scris despre cealalta. Se poate considera ca am
scris despre un om strain.

- ~titi ceva, la nceput a fost greu sa ma schimb iar apoi

totul a devenit din ce n ce mai u~or.

- La mine s-a ntmplat acela~i lucru, - spun

eu. - Dar
cnd mi s-a spus: cancer, metastazi! ~i nici 0 ~ansi! de
supravietuire, eu am nteles ca acest om din mine a murit. Mam hoti!rt si!devin altul ~iam devenit.
Fata zmbe~te din nou.
- ~titi, se pare ci! ~ieu am avut metastaze.
- Au fost sau nu au fost, nu mai este esential. Acum la tine
lipsqte viziunea vointei Divine ~i iubirea fa(ii de toti. Trebuie
sa gnde~ti ~i si! vezi Divinul mai des dect umanul. Atunci
ncetezi si! te mai sprijini pe uman n esen(a sa ~i orice
schimbi!ri ale umanului nu te vor mai distruge, ci te vor
dezvolta. Du-te ~i lucreaza asupra propriei persoane.
Ea pleaca. Eu stau ncercnd si! mi! deconectez de toate. Ct
de greu este sa schimbi opinia obi~nuita asupra lucrurilor! mi

289

.,,,
"<-.amintesc

cum 0 data, dupa lectii, rn-a abordat

0 femeie n

varsta.
-

Siava lui Dumnezeu,

slava lui Dumnezeu!

- a exclamat

ea. - Fiul meu trebuia sa moara. El a trecut printr-o operatie

grea - cranio-cerebrala. Veti putea determina cauza bolii? Cum
sa scap de frica de aceasta situatie?
- Frica - este dependenta de viitor. Dumneavoastra sunteti
ata~ata de acesta nu numai prin frica, dar ~i prin critica
permanent ~i condamnarea celorlalti. nainte s-a cautat n
"permanenta n oameni raul, au fost criticati ~i condamnati, nu-i
a~a? rar acumularea de ctre dumneavoastra a condamnarii ~i
criticii s-a constituit ntr-un program de autodistrugere ~i a lovit
n cap baiatul.

Femeia coboara glasul ~i conspirativ ma ntreaba:

-

Spuneti-mi, dar de barfit se poate?

Pentru dumneavoastra

nu e de dorit.

- Dar cum sa traie~ti fara a~a ceva, - se mira ea. - Noi ne

ntalnim cu prietenele ~i trebuie sa discutam ceva!
-

Ei bine - spun eu - daca purtati 0 discutie despre un om

oarecare

~i daca

sentiment

de

dumneavoastra

iubire,

comportamentului

dorinta

ncercati

fata

de a-I ajuta,

de el un

atunci

acestuia duce la generalizarea

analiza

gre~elilor lui

~i la ntelegerea modului n care trebuie ajutat ~i cum trebuie el

sa se schimbe. Daca la dumneavoastra
nu are dreptate, el nu e cumsecade",
ulterioara

va action a asupra

- Desigur, desigur! se tanguie~te ea. Cati oameni nu am

njurat eu! Dar acum am devenit cu totul alta, uitati-va la mine.

superioritate

- Da, vad ca sunteti alta. ntr-adevar, din ce n ce mai bine.

Dar acest lucru e numai la suprafata. Launtric, nsa, mai trebuie
sa lucrati asupra propriei persoane.

despre

- Ce se ntampla, condamnarea se mai strecoara la

suprafata?
- Exista, - spun eu zambind. - ~titi care este cel mai
ngrozitor semn de ata~ament fata de viitor?

abtii sa condamni alti oameni.

distrugerea

prima emotie spune: "El

atunci ntreaga discutie

acumularii

sentimentului

de

asupra lui ~i, la urma urmei, n subcon~tient,

lui. La nceput ntrebati-va

acest

om.

pentru

a-I ajuta

la

cu ce scop discutati
sau pentru

a-i aduce

prejudicii, iar dupa aceea ncepeti sa barfiti dit doriti. Dar acest
lucru este putin probabil sa-I reu~iti. Astfel, este mai bine sa te
Tineti

minte:

cuvantul

"convorbire"

~i "condamnare"

aproape ca nu se deosebesc. Acest lucru nu e ntampltor.

Ea se uita speriata la mine:

Privesc pe fereastra larg deschisa. nainte mi spuneam: "Eu

tratez oameni;". Apoi am nceput sa spun: "Eu i ajut pe

- Care?

oameni sa se nsnto~easc". Acum nu mai tratez ~i nu mai

ajut. Eu mparta~esc

Sentimentul propriei dreptati. Acest sentiment i face pe

experienta

mea referitoare

la atingerea

toti vinovati. ncetati sa considerati ca aveti dreptate n toate ~i

Divinului.

~i oamenii

atunci dispar vinovatii.

experienta

mea, vin la mine ~i le obtin. Ace~tia sunt oamenii

290

care au ne voie de ideile mele,

de

291

,,<.,
"'""

carora nu le este frica, nu condamna, nu se supara ~i nu regreta.

La. Editura

Ei devin al!ii ~i ma ajuta pe mine nsumi sa ma schimb.

Dharana:

seria de autor
Lazarev Serghei Nikolaevici
DIA GNOSTICA
REA
KA RMEI
Au aprut:
cartea intai
SISTEMUL AUTDREGLARII
CMPURILOR
cartea a doua
KARMA PURA
cartea a treia
IUBIREA
cartea a patra
PRIVIRE N VIITOR
cartea a cincea
RASPUNSURILANTREBARI
cartea a $asea
TREPTE CATRE DIVINITATE
cartea a $aptea
TRANSCENDEREA FERICIRII
cartea a opta
DIALOGURI
cartea a noua
NDRUMAR DE SUPRA VIETUIR
n curnd:
carlea a zecea,
n care autorulincheie sistemul, ~iprimele tre; suplimente
video la "Diagnosticarea kannei".
Alte apari!ii:
EV $1 VALERlU POPA CANCERVL, BOMA INCVRABlLA'
(autar Petre Anca)

N ACTE E$Tl VIV - valum de paezii

(autor Traian Cllin Uba)
ZORILOR ZABRANIC
r3

292

- valum

de poezii

(autor Venera Antonescu)

:t2-y~
-',<."

GHID
SISTEMUL DE CARTE PRIN PO~TPLATA RAMBURS

...

DE UTILIZARE
CASETELOR

Puteti, comanda oricare din cartile

, aparute la Editura
Dharana ~i le ve\i primi prin po~ta n cel mai scur! timp.
Plata 0 ve\i face ramburs, la primirea coletului.
Transmite\i

comanda prin po~ta, telefon sau e-mail.

Editura Dharana Bucure~ti, O.P.53 C.P:52

Tel. 021.337.24.24
e-mail: busuioe@penet.ro

Numero~i pacien!i, lucrand cu casetele, observa

particularitatea influen!ei acestora n compara!ie cu intorma(iile
prezentate n car!i. La mul!i se na~te ntrebarea: care dintre
casete este mai bine sa le vizionezi? Din punctul meu de
vedere, aceast ntrebare este asemntoare ClIurmtoarea:
Lucrurile

Cumparnd n acest mod, benef,i,ciati de 10 %

reducere din pretul de librarie.

"n

ce clasa sa ma nscriu? Poate n clasa a zecea?'"

noastre,

sunt destul

de u~oare ~i la ndemana

nsa sunt greu percepute

de con~tiin!a

min!ii

~i emo!iile

noastre.
Timp de douazeci

de ani eu rn-am ocupat de cercetarea

serioasa a modului n care sa prezint informa(ia pe videocasete.

U~urin!a exterioara

a prezentarii

i induce n eroare pe mul!i

cititori, de aceea cei care doresc n mad serias s lucreze asupra

propriei

persoane,

eu cred ca trebuie

sa aiba 0 atitudine

serioasa ta(a de prezentarea tuturor videocasetelor.

Cu stima,
Autorul