AMPR

GHEORGHE PROCOPIUC
PROBLEME
de
ANALIZA
MATEMATICA
IA
SI, 2009
c Gheorghe Procopiuc
http://sites.google.com/site/gprocopiuc
Cuprins
1 Elemente de teoria spa
tiilor metrice
1.1 Spatii metrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.2 Multimea numerelor reale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2 S
iruri
si serii
2.1 S
iruri de numere reale .
2.2 Principiul contractiei . .
2.3 S
iruri n Rp . . . . . . .
2.4 Serii de numere reale . .
2.5 Serii cu termeni pozitivi
2.6 Serii cu termeni oarecare
5
5
9
.
.
.
.
.
.
17
17
28
30
31
36
41
3 Limite de func
tii
3.1 Limita unei functii reale de o variabil
a real
a . . . . . . . . . . . . . . . .
3.2 Limita unei functii de o variabil
a vectorial
a. . . . . . . . . . . . . . . . .
45
45
47
4 Func
tii continue
4.1 Continuitatea functiilor reale de o variabil
a real
a. . . . . . . . . . . . . .
4.2 Continuitatea uniform
a a functiilor de o variabil
a . . . . . . . . . . . . .
4.3 Continuitatea functiilor de o variabil
a vectorial
a . . . . . . . . . . . . . .
53
53
55
57
5 Derivate
si diferen
tiale
5.1 Derivata si diferentiala functiilor de o variabil
a. . . . . . . . . . . . . . .
5.2 Propriet
ati ale functiilor derivabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5.3 Derivatele si diferentiala functiilor de n variabile . . . . . . . . . . . . . .
59
59
63
68
6 Extreme pentru func

tii de mai multe variabile
6.1 Puncte de extrem pentru functii de mai multe variabile . . . . . . . . . .
6.2 Extreme pentru functii denite implicit . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
6.3 Extreme conditionate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
79
79
81
83
7 Func
tii denite implicit
7.1 Functii denite implicit de o ecuatie . . . . . . .
7.2 Functii denite implicit de un sistem de ecuatii
7.3 Transform
ari punctuale . . . . . . . . . . . . . .
7.4 Dependenta si independenta functional
a . . . .
85
85
88
90
93
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
CUPRINS
7.5 Schimb
ari de variabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
8 S
iruri
si serii de func
tii
8.1 S
iruri de functii reale
8.2 Serii de functii . . . .
8.3 Serii de puteri . . .
8.4 Serii Taylor . . . . .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
9 Integrala Riemann
si extinderi
9.1 Primitive. Integrala nedenit
a
9.2 Integrala denit
a . . . . . . .
9.3 Integrale improprii . . . . . .
9.4 Integrale cu parametri . . . .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
95
.
.
.
.
99
99
103
106
107
.
.
.
.
111
111
115
122
126
10 Integrale curbilinii
10.1 Lungimea unui arc de curb
a . . . . . . . . . .
10.2 Integrale curbilinii de primul tip . . . . . . . .
10.3 Integrale curbilinii de tipul al doilea . . . . . .
10.4 Independenta de drum a integralelor curbilinii
10.5 Calculul ariei cu ajutorul integralei curbilinii .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
129
129
130
132
135
136
11 Integrale multiple
11.1 Integrala dubl
a . . . . . . . . . . . . .
11.2 Aria suprafetelor . . . . . . . . . . . .
11.3 Integrala de suprafata de primul tip . .
11.4 Integrale de suprafata de tipul al doilea
11.5 Integrala tripl
a . . . . . . . . . . . . .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
137
137
144
146
147
149
.
.
.
.
157
157
163
165
167
.
.
.
.
.
169
169
170
176
178
181
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
12 Ecua
tii diferen
tiale ordinare
12.1 Ecuatii diferentiale de ordinul nti . . . . . . .
12.2 Alte ecuatii integrabile prin metode elementare
12.3 Ecuatii diferentiale de ordin superior . . . . . .
12.4 Ecuatii c
arora li se poate micsora ordinul . . . .
.
.
.
.
13 Ecua
tii
si sisteme diferen
tiale liniare
13.1 Sisteme diferentiale liniare de ordinul nti . . . .
13.2 Sisteme diferentiale liniare cu coecienti constanti
13.3 Ecuatii diferentiale liniare de ordinul n . . . . . .
13.4 Ecuatii de ordinul n cu coecienti constanti . . .
13.5 Ecuatia lui Euler . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
Capitolul 1
Elemente de teoria spa
tiilor metrice
1.1
Spa
tii metrice
1.1 Fie (G; +) un grup comutativ si p : G ! R+ o functie ce satisface proprietatile:

1) p(x) = 0 d.d. x = 0;
2) p( x) = p(x), 8x 2 G;
3) p(x + y) p(x) + p(y), 8x; y 2 G.
Sa se arate ca aplicatia d : G G ! R, d(x; y) = p(x y), 8x; y 2 G este o metrica
pe G.
R: Veric
am c
a d satisface axiomele metricii: 1o : d(x; y) = p(x y) 0, 8x; y 2 G
pentru c
a x y = x + ( y) 2 G si d(x; y) = 0 , p(x y) = 0 , x y = 0 , x = y;
o
2 : d(x; y) = p(x y) = p( x + y) = p(y x) = d(y; x); 3o : d(x; y) = p(x y) =
p(x z + z y) p(x z) + p(z y) = d(x; z) + d(z; y), 8x; y; z 2 G.
1.2 Fie N multimea numerelor naturale. Sa se arate ca urmatoarele aplicatii sunt distante pe N:
1) d : N N ! R+ , d(m; n) = jm nj, 8m; n 2 N.
1
, 8m; n 2 N .
2) d : N N ! R+ , d(m; n) = m1
n
m
n
3) d : N N ! R+ , d(m; n) = 1+m 1+n
, 8m; n 2 N.
1.3 Fie Rn = R R
R, produsul cartezian constnd din n
1 factori si
n
x = (x1 ; x2 ; : : : ; xn ), y = (y1 ; y2 ; : : : ; yn ) 2 R . Sa se arate ca aplicatiile: d; ;
:
Rn Rn ! R+ , denite prin:
v
u n
n
X
uX
d(x; y) = t (xk yk )2 ; (x; y) =
jxk yk j; (x; y) = max jxk yk j
k=1
k=1
k=1;n
sunt metrici pe Rn .
R: Pentru d se aplic
a inegalitatea lui Minkowski:
v
v
v
u n
u n
u n
uX
uX
uX
2
t (ak + bk )2 t
ak + t
b2k ; 8a = (a1 ; a2 ; : : : ; an ); b = (b1 ; b2 ; : : : ; bn ):
k=1
k=1
k=1
CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE TEORIA SPATIILOR
METRICE
1.4 Sa se ha
sureze n R2 sferele deschise S(0; r), r > 0, relative la metricile d; ; .
1.5 Sa se arate ca d; ;
sunt metrici echivalente pe Rn .

p
R: Se demonstreaz
a inegalit
atile:
1.6 Sa se arate ca d : R
R ! R+ , d(x; y) =
R: Se tine seama c
a oricare ar a; b; c
a
a
1+a
deoarece din 0
urmeaz
a
jx yj
,
1+jx yj
8x; y 2 R este o metrica pe R.
0 cu a
p
n n
n d
b + c, avem:
b
c
b+
c;
1+b
1+c
1+
1+
1.7 Fie d : X X! R+ o metrica pe X. Sa se arate ca aplicatia

d(x;y)
denita prin (x; y) = 1+d(x;y)
este de asemenea o metrica pe X.
: X X! R+
1.8 Sa se arate ca ntr-un spatiu metric (X; d) avem:

n
P
1) d(x1 ; xn )
d(xi ; xi+1 ), 8x1 ; : : : ; xn 2 X, n 2.
i=1
2) jd(x; z)
3) jd(x; y)
R: 3) d(x; y)
d(z; y)j d(x; y), 8x; y; z 2 X.

d(x0 ; y 0 )j d(x; x0 ) + d(y; y 0 ), 8x; x0 ; y; y 0 2 X.
d(x; x0 ) + d(x0 ; y)
d(x; x0 ) + d(x0 ; y 0 ) + d(y 0 ; y).
1.9 Fie X o multime nevida. Sa se arate ca aplicatia d : X

d(x; y) =
X ! R, denita prin:
0; x = y
1; x =
6 y
este o metrica pe X (metrica discreta pe X).

1.10 Sa se arate ca aplicatia d : R+
R+ ! R+ , denita prin:
d(x; y) =
x + y; x 6= y;
0;
x=
6 y
este o metrica pe R+ .
1.11 Sa se arate ca aplicatia d : Rn
d(x; y) =
Rn ! R, denita prin:
n
X
1
jxk yk j
;
k 1 + jx
2
y
k
kj
k=1
8 x = (x1 ; x2 ; : : : ; xn ), y = (y1 ; y2 ; : : : ; yn ) 2 Rn este o metrica pe Rn .
1.1. SPATII
METRICE
1.12 Sa se arate ca urmatoarele aplicatii sunt metrici pe multimile indicate:

1) d : (0; 1) (0; 1) ! R, d(x; y) = x1 y1 .
2) d : R
3) d : R2
R ! R, d(x; y) =
px
x
1+ 1+x2
1+
py
1+y 2
R2 ! R,
d(x; y) =
jx2 y2 j;
jx2 j + jy2 j + jx1
x1 = y1 ;
y1 j; x1 6= y1 ;
(metrica mersului prin jungla), unde: x = (x1 ; y1 ), y = (y1 ; y2 ).

4) d : R2 R2 ! R,
p
(x
x )2 + (x
y )2 ; daca exista o dreapta
d(x; y) = p 21 2 2 p 2 2 2 2
^{n rest;
x1 + x2 + y1 + y2 ;
R2 a:^{: 0; x; y 2 ;
(metrica caii ferate franceze), unde: 0 = (0; 0), x = (x1 ; y1 ), y = (y1 ; y2 ).

n
1.13 Sa se arate
s ca urmatoarele aplicatii sunt norme pe R :
n
P
x2k , 8 x = (x1 ; x2 ; : : : ; xn ) 2 Rn .
1) jjxjj =
k=1
2) jjxjj =
n
P
k=1
jxk j, 8 x = (x1 ; x2 ; : : : ; xn ) 2 Rn .
3) jjxjj = sup jxk j, k = 1; n, 8 x = (x1 ; x2 ; : : : ; xn ) 2 Rn .

a + bi c + di
1.14 Fie M = fA =
, cu a; b; c 2 R, i2 = 1g si f : M ! R+ ,
c + di a bi
p
f (A) = det A. Sa se arate ca (M; jj jj) este spatiu normat n raport cu norma data
prin jjAjj = f (A).
0
1.15 Fie C[1;e]
= ff : [1; e] ! R, f continua pe [1; e]g. Sa se arate ca aplicatia jj jj :
Re
1=2
0
0
este o norma pe C[1;e]
si sa se
! R denita prin jjf jj = 1 (f 2 (x) ln x) dx
C[1;e]
p
gaseasca norma functiei f (x) = x.
1
1.16 Fie C[0;1]
= ff : [0; 1] ! R, f derivabila cu derivata continua pe [0; 1]g. Sa se
1
arate ca urmatoarele aplicatii sunt norme pe C[0;1]
:
R1
1) jjf jj = sup fjf (x)j; x 2 [0; 1]g :
2) jjf jj = 0 jf (x)j dx:
hR
i1=2
1 2
:
3) jjf jj = jf (0)j + sup fjf (x)j; x 2 [0; 1]g : 4) jjf jj = 0 f (x) dx
1.17 Fie multimea X = f1; 2; 3; 4g si clasele:

1
2
= f;; X; f2g; f1; 2g; f2; 3g; f1; 2; 3gg;

= f;; X; f1g; f2g; f3; 4g; f2; 3; 4gg:
1) Sa se arate ca 1 este topologie pe X dar 2 nu este topologie pe X.

2) Sa se gaseasca sistemele de vecinatati ale punctelor 3 si 4 din spatiul topologic
(X; 1 ).
METRICE
R: Se veric
a propriet
atile din denitia topologiei. Pentru
exemplu f1g [ f2g = f1; 2g 2
= 2.
se constat
a c
a, de
1.18 Fie X = f ; ; ; g si familia de multimi:

= f;; f g; f g; f ; g; f ; g; f ; ; g; Xg:
Sa se arate ca
punctelor , ,
este o topologie pe X si sa se determine sistemele de vecinatati ale

si .
1.19 Daca X 6= ; si 0 = f;; Xg, atunci (X;

spatiul topologic nondiscret (grosier) pe X.
0)
este spatiu topologic pe X, numit
1.20 Daca X 6= ; si P(X) este multimea tuturor partilor multimii X, iar 1 = P(X),
atunci (X; 1 ) este spatiu topologic pe X, numit spatiul topologic discret pe X.
1.21 Daca X are mai mult de doua elemente si a 2 X, xat, atunci = f;; fag; Xg
este o topologie pe X, diferita de topologia nondiscreta si de cea discreta.
1.22 Fie X = fa; b; c; d; eg. Sa se precizeze care dintre urmatoarele familii de parti ale
lui X este o topologie pe X:
1) 1 = f;; X; fag; fa; bg; fa; cgg.
2) 2 = f;; X; fa; b; cg; fa; b; dg; fa; b; c; dgg.
3) 3 = f;; X; fag; fa; bg; fa; c; dg; fa; b; c; dgg.
R:
si
nu,
da.
1.23 Fie
= f;; R; (q; 1)g; q 2 Q. Sa se arate ca este o topologie pe R.

p
p
S
R: Multimea A =
f(q; 1); q > 2g = ( 2; 1) este o reuniune de multimi din ,
q2Q
p
totusi ea nu apartine lui deoarece 2 2
= Q.
1.24 Pe multimea X = fa; b; cg urmatoarele familii de parti ale lui X sunt topologii:
1
3
1.25 Fie
= f;; R; (
= f;; X; fag; fb; cgg;

= f;; X; fbg; fa; cgg;
; )g,
2
4
= f;; X; fag; fa; cgg;

= f;; X; fcg; fb; cgg:
> 0. Sa se arate ca
este o topologie pe R.
1.26 Pe multimea X = f1; 2; 3; 4; 5g se considera topologia:

= f;; X; f1g; f1; 2g; f1; 3; 4g; f1; 2; 3; 4g; f1; 2; 5gg:
1) Sa se gaseasca punctele interioare ale multimii A = f1; 2; 3g.
2) Sa se gaseasca punctele exterioare ale multimii A.
3) Sa se gaseasca punctele frontiera ale multimii A.
1.2. MULTIMEA
NUMERELOR REALE
R: 1) Int A = f1; 2g deoarece 1 2 f1; 2g A, 2 2 f1; 2g A. 3 nu este punct interior

lui A deoarece nu apartine la nici o multime deschis
a inclus
a n A. 2) CA = f4; 5g si
Int CA = ;, deci nu exist
a puncte exterioare lui A. 3) Fr A = f3; 4; 5g.
1.27 Sa se arate ca urmatoarele familii de parti sunt topologii pe R:
1) i = f;; R; (a; 1)g, 8a 2 R, (topologia inferioar
a sau dreapta a lui R).
2) s = f;; R; ( 1; a)g, 8a 2 R, (topologia superioar
a sau stnga a lui R).
1.28 Sa se gaseasca interiorul, exteriorul si frontiera intervalului I = [3; 1) relativ la
spatiul topologic (R; i ), unde i este topologia inferioara pe R.
R: Cea mai ampl
a multime deschis
a, continut
a n I, este (3; 1), deci Int A = (3; 1).
CI = ( 1; 3) si nu contine nici o alt
a multime deschis
a n afar
a de multimea vid
a.
Int CA = ;, Fr A = ( 1; 3].
1.2
Mul
timea numerelor reale
1.29 Sa se arate ca multimea A = fxn =

marginita.
p
n
n+
1
p
nn
1
n
+ 1; n 2 N; n
2g este
ar real pozitiv, rezult

apxn > 2 + 0 + 1 = 3, adic
a
R: Din x + x1 2 pentru orice num
1
1
n
a = 3 este un minorant pentru A. Cum pentru n 2, 1 < n < 2 si n
, urmeaz
a
2
9
9
1
a b = 2 este un majorant pentru A.
xn < 2 + 1 + 2 + 1 = 2 , adic
1.30 Sa se arate ca multimea A = fy 2 R; y =
orice 2 R si sa se determine inf A si sup A .
x+1
;
x2 +x+2
x 2 Rg este marginita pentru
R: Fie y 2 A . Atunci: yx2 + (y

)x + 2y 1 = 0, care trebuie s
a aib
a solutii
reale. pDeci (y
)2 4y(2y 1) = 7y 2 2(
2)y + 2
0, de unde, notnd cu
+ 1,:
=2 2 2
2
2
+
y2
;
:
7
7
Asadar:
inf A = min A =
2
7
; sup A = max A =
+
7
1.31 Sa se determine minorantii, majorantii, cel mai mic element si cel mai mare element (daca exista) ale urmatoarelor multimi de numere reale:
1) A = fsin 1; sin 2; sin 3g:
2) A = 1 n1 ; n 2 N :
n
3) A = 22n +11 ; n 2 N :
4) A = fx 2 R; x2 5g:
5) A = fx 2 R; x 0; x2 > 5g: 6) A = fx 2 R; x3 x 0g:
7) A = fx sin x; x 2 Rg:
10
METRICE
R: 1) Cum: sin 2 = sin(

2), sin 3 = sin(
3), deoarece: 0 <
a:
si functia sinus este strict cresc
atoare pe 0; 2 , rezult
sin 0 < sin(
3) < sin 1 < sin(
3<1<
2<
2) < sin
2
si deci 0 < sin 3 < sin 1 < sin 2 < 1. Asadar: min A = sin 3, max A = sin 2 si orice num
ar
a sin 3 este un minorant, iar orice num
ar b sin 2 este un majorant.
1
1
1, rezult
a c
a1 n
0. Deci 0 este un minorant al multimii A si
2) Deoarece n
orice num
ar a 2 ( 1; 0] este minorant. Nici un num
ar a > 0 nu poate minorant al
multimii A deoarece 0 2 A si din denitia minorantului ar rezulta c
a a 0 (contradictie).
Evident inf A = min A = 0. Multimea majorantilor este [1; 1). ntr-adev
ar, b
1
1
a b < 1 rezult
a 1 b > 0 si atunci 9n 2 N
implic
a b 1 n , pentru orice n 2 N . Dac
1
1
a b nu ar mai majorant. Evident sup A = 1, n timp
a.. 1 b > n sau b < 1 n , adic
ce max A nu exist
a.
3) Din inegalitatea:
2n 1
1
< 1; n 2 N ;
3
2n + 1
deducem c
a multimea miniorantilor lui A este
1; 31 , multimea majorantilor este
a.
[1; 1), inf A = min A = 13 , sup A = 1, iar max A nu exist
p
p
4) inf A = min
5, sup A = max A = 5,
p A=
5) inf A = 5, sup A = 1, 6) inf A = 1, max A = sup A = 1,
7) inf A7 = 1, sup A7 = 1.
1.32 Sa se determine inf A, min A, sup A si max A daca:
1) A = fx 2 R; x = a2a+1
; a 2 Rg:
+a+1
x2 3x+2
2) A = fy 2 R; y = x2 +x+1p ; x 2 Rg:
2
3 1
3) A = fy 2 R; y = 3x +4x
; x 2 Rg:
x2 +1
1
1 = 0, cu ha 2 R, rezult
a A =
; 1 . Deci
3
p
p i
1
, sup A = max A = 1. 2) A = 9 23 21 ; 9+23 21 . 3) A = [ 3; 5].
3
R: 1) Din xa2 + (x
inf A = min A =
1)a + x
1.33 Utiliznd axioma lui Arhimede, sa se arate ca pentru orice x 2 R exista n 2 Z

a.. sa avem:
1) x2 + n nx + 1: 2) x2 2x + n:
R: 1) Inegalitatea se mai scrie: x2 1 n(x 1). Pentru x = 1 este evident

a. Dac
a
x2 1
x 6= 1, pentru num
arul real x 1 = x + 1, conform axiomei lui Arhimede, exist
an2Z
a.. x + 1 n.
1.34 Fie [an ; bn ] [an+1 ; bn+1 ], n 2 N un sir descendent de segmente reale. Sa se arate
ca:
1
T
1)
[an ; bn ] 6= ; (Cantor-Dedekind).
n=1
2) Daca bn
proprietatea ca:
an
1
T
n=1
1
,
n
n 2 N , atunci exista un numar x0 2 R, unic determinat, cu
[an ; bn ] = fx0 g.
1.2. MULTIMEA
NUMERELOR REALE
11
R: 1) Din [an ; bn ] [an+1 ; bn+1 ] rezult

a c
a an
A = fan ; n 2 N g este m
arginit
a superior (orice
B = fbm ; m 2 N g este m
arginit
a inferior (orice an
1
T
si inf B si sup A inf B. n concluzie,
[an ; bn ]
n=1
2) Dac
a ar exista x si y cu x < y si x; y 2
1
T
bm , 8n; m 2 N . Asadar multimea

bm este un majorant), iar multimea
este un minorant). Exist
a deci sup A
[sup A; inf B] 6= ;.
[an ; bn ], atunci din an
1
, adic
a n(y x)
rezult
a: 0 < y x
b n an
n
axioma lui Arhimede aplicat
a numerelor y x si 1.
1.35 Daca a1 ; a2 ; : : : ; an 2 R+ si a1 a2
x<y
bn
n=1
1, n 2 N , ceea ce ar contrazice
an = 1, atunci a1 + a2 +
+ an
n.
R: Folosim metoda inductiei matematice. P (2) : dac

a a1 ; a2 2 R+ si a1 a2 = 1, atunci
a1 +a2 2. Fie a1 1 si a2 1. Urmeaz
a (a1 1)(a2 1) 0 sau a1 +a2 1+a1 a2 2.
an = 1, atunci a1 + a2 +
+ an n.
P (n) : dac
a a1 ; a2 ; : : : ; an 2 R+ si a1 a2
P (n + 1) : dac
a a1 ; a2 ; : : : ; an ; an+1 2 R+ si a1 a2
an an+1 = 1, atunci a1 + a2 +
+ an + an+1 n + 1.
Printre numerele a1 ; a2 ; : : : ; an ; an+1 exist
a cel putin unul mai mare sau cel putin egal
cu 1 si cel putin unul mai mic sau cel mult egal cu 1. F
ar
a a restrnge generalitatea,
putem presupune c
a acestea sunt a1 si a2 . Din P (2) avem c
a a1 + a2
1 + a1 a2 , de
unde deducem:
a1 + a2 +
+ an + an+1
1 + a1 a2 + a3 +
+ an + an+1
1 + n;
deoarece a1 a2 ; : : : ; an ; an+1 sunt n numere al c

aror produs este 1.
1.36 Inegalitatea mediilor. Fie x1 ; x2 ; : : : ; xn 2 R+ si A media aritmetica, G media
geometrica, H media armonica a celor n numere, denite prin;
A=
x1 + x2 +
n
+ xn
; G=
p
n
x1 x2
xn ; H =
1
x1
Sa se arate ca au loc inegalitatile: H
1
x2
n
+
xn
A.
R: Din denitia mediei geometrice avem:

x1 x2
xn
x1 x2
=
1
sau
Gn
G G
xn
= 1:
G
Lund n exercitiul precedent ak = xGk , k = 1; n, obtinem: xG1 +

A G. nlocuind aici pe xk prin x1 , k = 1; n, g
asim H G.
x2
G
xn
G
n, sau
1.37 Inegalitatea lui Schwarz-Cauchy. Pentru orice numere reale a1 ; a2 ; : : : ; an si

b1 ; b2 ; : : : ; bn are loc inegalitatea:
(a1 b1 + a2 b2 +
+ an bn )2
sau
n
X
k=1
ak b k
a21 + a22 +
v
u n
uX
t
a2
k=1
+ a2n
b21 + b22 +
v
u n
uX
t
b2 :
k
k=1
+ b2n ;
12
METRICE
R: Fie trinomul de gradul al doilea:
+ a2n x2
f (x) = a21 + a22 +
2 (a1 b1 + a2 b2 +
+ b2n ;
+ an bn ) x + b21 + b22 +
care se mai scrie:

b1 )2 + (a2 x
f (x) = (a1 x
pentru orice x 2 R, deci
b2 )2 +
bn )2
+ (an x
0, ceea ce implic
a inegalitatea dat
a.
1.38 Inegalitatea lui Minkowski. Pentru orice numere reale ak , bk , k = 1; n are loc
inegalitatea:
v
v
v
u n
u n
u n
X
uX
uX
u
2
t
t
(ak + bk )
a2k + t
b2k :
k=1
k=1
k=1
R: Tinnd seama de inegalitatea lui Schwarz-Cauchy, avem:

v
u n
n
n
n
n
n
X
X
X
X
X
uX
2
2
2
2
ak + 2t
bk
ak b k +
ak + 2
(ak + bk ) =
a2k
sau
n
X
k=1
k=1
k=1
k=1
k=1
k=1
v
0v
12
u n
u n
uX
uX
@t
a2 + t
b2 A ;
(ak + bk )2
k=1
v
u n
n
X
uX
2
t
b2 ;
b +
k
k=1
k=1
k=1
k=1
de unde, extr
agnd radicalul rezult
a inegalitatea dat
a.
1.39 Inegalitatea lui Bernoulli. Oricare ar a 2 [ 1; 1) si

(1 + a)
1 + a.
2 [1; 1) avem:
R: Inegalitatea rezult
a din studiul monotoniei functiei f : [ 1; 1) ! R, f (x) =
(1 + x)
x 1, observnd c
a aceasta are un minim egal cu 0 n x = 0.
1.40 Daca a 2 [ 1; 1) si n 2 N atunci: (1 + a)n
R: Se ia n inegalitatea lui Bernoulli
= n.
1+nb n+1
n+1
1.41 Daca b > 0, b 6= 1, atunci:
1 + na.
> bn .
R: Aplicnd inegalitatea lui Bernoulli, avem:

1 + nb
n+1
n+1
1 b
b+
n+1
n+1
=b
n+1
1 b
1+
b(n + 1)
n+1
> bn+1 1 +
b
b
1.42 Sa se arate ca:

1)
1
1+
n+1
n+1
>
1
1+
n
: 2)
1
n+1
n+1
>
1
n
= bn :
1.2. MULTIMEA
NUMERELOR REALE
13
R: Se ia n inegalitatea precedent
a b = 1 + n1 , respectiv b = 1
1
.
n
1.43 Sa se arate ca oricare ar numerele reale a1 ; a2 ; : : : ; an

are loc inegalitatea (generalizare a inegalitatii lui Bernoulli):
(1 + a1 )(1 + a2 )
(1 + an )
1, de acela
si semn,
1 + a1 + a2 +
+ an :
R: Se foloseste inductia matematic

a.
1.44 Inegalitatea lui Ceb
sev. Fie a1 ; a2 ; : : : ; an si b1 ; b2 ; : : : ; bn numere reale cu a1
a2
an , b 1
b2
bn si S = a1 bi1 + a2 bi2 +
an bin , n
2, unde
fi1 ; i2 ; : : : ; in g = f1; 2; : : : ; ng. Sa se arate ca:
a1 b n + a2 b n
an b 1
a1 b 1 + a2 b 2 +
+ an b n :
R: Fie j < k, ij < ik atunci (aj

ak )(bij
bik )
0 implic
a: aj bij + ak bik
aj bik +ak bij . Deci orice inversiune n multimea fi1 ; i2 ; : : : ; in g micsoreaz
a suma S, ca atare
ea este maxim
a pentru permutarea identic
a f1; 2; : : : ; ng si minim
a pentru permutarea
fn; n 1; : : : ; 1g.
1.45 Fie a1 ; a2 ; : : : ; an si b1 ; b2 ; : : : ; bn numere reale cu a1
a2
bn . Sa se arate ca:
!
!
!
n
n
n
X
X
X
n
ai b i
ai
bi :
i=1
i=1
an , b 1
b2
i=1
R: Din exercitiul precedent rezult

a c
a max S =
n
P
ai bi . Avem deci inegalit

atile:
i=1
n
X
i=1
n
X
ai b i = a1 b 1 + a2 b 2 +
+ an b n ;
ai b i
+ an b 1 ;
i=1
n
X
a1 b 2 + a2 b 3 +
:::::::::::::::::::::
ai b i
a1 b n + a2 b 1 +
+ an b n 1 :
i=1
Prin adunare membru cu membru obtinem inegalitatea din enunt.

1.46 Fie a; b; c > 0. Sa se arate ca:
a
b
c
3
1) b+c
+ a+c
+ a+b
. 2) a + b + c
2
a2 +b2
2c
b2 +c2
2a
R: Se aplic
a inegalitatea lui Cebsev:
1
1
1
1) pentru tripletele (a; b; c) si b+c
; a+c
; a+b
,
2
2 2
2 2
2) pentru tripletele: (a + b ; c + a ; b + c2 ) si
a
; b ; c .
abc abc abc
c2 +a2
2b
1 1 1
; ;
c b a
a3
bc
b3
ca
c3
.
ab
, respectiv (a3 ; b3 ; c3 ) si
14
METRICE
1.47 Inegalitatea lui Hlder. Daca a1 ; a2 ; : : : ; an 0, b1 ; b2 ; : : : ; bn

si p1 + 1q = 1, atunci:
!1=p
!1=q
n
n
n
X
X
X
p
q
ai b i
ai
bi
:
i=1
R: Dac
a
n
P
i=1
api = 0 sau
i=1
n
P
0, p > 1, q > 1
i=1
bqi = 0 inegalitatea este evident

a. Fie:
i=1
bqi
api
;
B
=
A= P
n
n
P
api
bqi
i=1
i=1
si functia f : [0; 1) ! R, denit

a prin: f (x) = x
x, 2 (0; 1). Deoarece f are n
A
x = 1 un maxim egal cu 1
, rezult
a c
a: x
x 1
, 8x 2 [0; 1). Lu
am x = B
si
1
1
1
1
B
A
= p , deci 1
= q , deducem: A p B q
+ q . nlocuind aici A si B, sumnd apoi
p
dup
a i de la 1 la n, obtinem inegalitatea din enunt.
1.48 Sa se arate ca pentru orice n 2 N are loc inegalitatea:
p
p p
(n + 1)!
3
n
1
2
3!
n!
:
2n
p
p
k 1+2+k +k =
R: Se foloseste majorarea: k k! = k 1 2
k+1
.
2
1.49 Daca x1 ; x2 ; : : : ; xn 2 R+ , atunci:

1
n2 :
xn
p
R: Se foloseste inegalitatea lui Schwarz-Cauchy cu ai = xi , bi =
(x1 + x2 +
+ xn )
1
1
+
+
x1 x2
p1 ,
xi
i = 1; n.
1.50 Daca a1 ; a2 ; : : : ; an 2 R+ , atunci:

(a21 + a1 + 1)
a1 a2
R: Se foloseste inegalitatea: x +
1.51 Daca a1 ; a2 ; : : : ; an 2 R+ , n
a1
S
R: Not
am bi =
1
,
S ai
a1
n2
n
n
X
k=1
3n :
2, pentru orice x 2 R+ .
2 si S = a1 + a2 +
a2
a2
+ an atunci:
an
S an
n
n
i = 1; n. Deoarece S > ai rezult

a c
a bi > 0, putem scrie:
(b1 + b2 +
sau
1
x
(a2n + an + 1)
an
ak
n
X
k=1
+ bn )
bk
1
1
+ +
b1 b2
n
a1
S
a1
1
bn
a2
S
a2
n2 ;
an
S an
1.2. MULTIMEA
NUMERELOR REALE
15
1.52 Daca a; b; c 2 R+ , atunci:

ab
bc
ca
+
+
a+b b+c c+a
R: Se tine seama c
a
ab
a+b
a+b
4
a+b+c
:
2
etc.
1.53 Daca a1 ; a2 ; : : : ; an 2 R+ , n
2, atunci:
a1 a2
+
+
a2 a3
an 1 an
+
an
a1
n:
R: Se folosete inegalitatea mediilor.

1.54 Daca a1 ; a2 ; : : : ; an 2 R+ , atunci:
(1 + a1 )(1 + a2 )
(1 + an )
p
2n a1 a2
R: Se nmultesc membru cu membru inegalit

atile: 1 + ai
1.55 Daca a; b; c 2 R+ , atunci: (a + b)(b + c)(c + a)
an :
p
2 ai , i = 1; n.
8abc.
R: Se nmultesc membru cu membru inegalit

atile: a + b
p
2 ab etc.
1.56 Daca a1 ; a2 ; : : : ; an > 0, b1 ; b2 ; : : : ; bn > 0, atunci:

p
p
p
n
n
(a1 + b1 )(a2 + b2 ) (an + bn )
a1 a2
an + n b 1 b 2
R: Se foloseste inegalitatea mediilor pentru numerele

i = 1; n si se adun
a inegalit
atile obtinute.
ai
,
ai +bi
bn :
i = 1; n si respectiv
bi
,
ai +bi
1.57 Daca a; b; c 2 R+ , atunci:

aa b b c c
(abc)
a+b+c
3
R: F
ar
a a restrnge generalitatea, putem presupune a
b
c. Din aa b
ba b ,
bb c
c b c , aa c
ca c prin nmultire membru cu membru se obtine inegalitatea din
enunt.
16
METRICE
Capitolul 2
S
iruri
si serii
2.1
S
iruri de numere reale
2.1 Folosind teorema de caracterizare cu " a limitei unui sir, sa se arate ca:
3 4n + ( 4)n
n2 + 2
1) lim
= 0: 2) lim
= +1:
n!1
n!1 n + 1
5n
R: 1) Fie " > 0 arbitrar. Este sucient s
a ar
at
am c
a exist
a un rang N = N (") a..
3 4n + ( 4)n
5n
Dar
3 4n +( 4)n
5n
4 4n
5n
< " pentru n >

N (") =
ln
ln
"
4
4
5
0 < "; 8n > N:

. Asadar, putem lua
0;
h
ln
ln
"
4
4
5
" > 4;
; "
4:
2) Fie " > 0 arbitrar. Este sucient s

a ar
at
am c
a exist
a un rang N = N (") a..
2 +2
3
> ", 8n > N . ns
a nn+1
= n 1 + n+1
> n 1 > ", pentru n > 1 + ". Putem lua
N (") = [1 + "].
n2 +2
n+1
2.2 Folosind teorema de caracterizare cu " a limitei unui sir, sa se arate ca:
1) lim
n!1
n
2n
1
4n + 1
4
n2
1
= : 2) lim
= : 3) lim
= :
2
n!1 5n
n!1 2(n + 1)
1
2
1
5
2
2.3 Folosind criteriul lui Cauchy, sa se arate ca sirurile (xn )n2N sunt convergente,
unde:
1) xn
n
n
X
X
1
sin(kx)
=
: 2) xn =
; x 2 R:
2
k
2k
k=1
k=1
3) xn =
n
X
k=1
k
:
k
a
kj
< 1; k 2 N ; a > 1:
17
18
CAPITOLUL 2. SIRURI SI SERII

R: 1) Ar
at
am c
a 8" > 0, 9 N (") a.. jxn+p
1
1
2 <
(n + k) (n + k
(n + k)
avem:
jxn+p
xn j =
1
+
(n + 1)2
xn j =
sin(n + 1)x
+
2n+1
deci jxn+p xn j <

3) Avem
jxn+p
N (") =
ln
xn j <
1
"(a 1)
ln a
1
an (a 1)
ln 1"
.
ln 2
1 p
a
n+p
an+p
<
1
n+k
1
;
n+k
1
1
<
2
(n + p)
n
1
1
< <"
n+p
n
xn j < ", 8n > N (") si p 2 N . Avem:
sin(n + p)x
2n+p
< " pentru n >
n+1
an+1
xn j =
deci jxn+p
1
2n
1)
pentru n > 1" . Putem lua N (") = 1" .

2) Ar
at
am c
a 8" > 0, 9 N (") a.. jxn+p
jxn+p
xn j < ", 8n > N (") si p 2 N . Deoarece
2n+1
Putem lua N (") =

n+1 j
an+1
1
1
an (a 1)
+
h
n+p j
an+p
1
2n+p
ln 1"
ln 2
<
1
2p
an+1
< " pentru n >
1
2n
ln
1
"(a 1)
ln a
1
an+p
. Putem lua
2.4 Folosind criteriul lui Cauchy, sa se arate ca sirul (xn )n2N este divergent, unde
xn = 1 +
1 1
+ +
2 3
1
:
n
R: Este sucient s
a ar
at
am c
a exist
a un "0 > 0 si un p 2 N a.. jxn+p
Se constat
a ns
a imediat c
a pentru p = n avem:
jx2n
xn j =
1
+
n+1
1
2n
xn j
"0 .
1
= "0 :
2
2.5 Sa se cerceteze natura urmatoarelor siruri (xn )n2N cu termenii generali:

1) xn =
10 11
+
+
1
3
n + 10
: 2) xn = sin n:
2n + 1
R: 1) S
irul este divergent. Se observ
a c
a:
jx2n
xn j =
n + 11
+
2n + 3
2n + 10
2n + 10
1
>
> :
4n + 1
4n + 1
2
2) Presupunem c
a exist
a lim xn = x. Atunci avem si lim xn+1 = x, lim xn
ce implic
a:
lim [sin(n + 1) sin(n 1)] = 0;
= x, ceea
n!1
adic
a lim 2 sin 1 cos n = 0 sau lim cos n = 0. Din sin 2n = 2 sin n cos n ar rezulta c
a
lim sin 2n = 0. Dar sirul (sin 2n)n2N este un subsir al sirului (sin n)n2N , de unde se
deduce c
a lim sin n = 0. Asadar am avea: lim sin2 n + cos2 n = 0. Contradictie. Deci
sirul (xn ) este divergent.
2.1. SIRURI DE NUMERE REALE
19
2.6 Folosind criteriul lui Cauchy, sa se studieze natura sirurilor cu termenii generali:
n
n
n
X
X
X
cos kx
cos k!
sin kx
: 2) xn =
1) xn =
; a > 1: 3) xn =
:
k
k
k
(k
+
1)
a
3
k=1
k=1
k=1
2.7 Sa se calculeze limita sirului cu termenul general:

xn =
k
0n
h
0n
+
+
k 1
1n
h 1
1n
+
+
+
+
0;
6= 0; k; h 2 N:
2.8 Sa se calculeze limitele sirurilor:

1) xn =
1+2+
n2
+n
: 2) xn =
Cnk
n
: 3) xn = n :
k
n
2
2.9 Sa se arate ca daca jaj < 1, atunci lim nan = 0.

1
1+b
R: Deoarece jaj < 1, exist

a b > 0 a.. jaj =
Newton.
si se dezvolt
a dup
a binomul lui
2.10 Fie x1 ; x2 ; : : : ; xp numere reale pozitive. Sa se arate ca:

p
lim n xn1 + xn2 +
xnp = maxfx1 ; x2 ; : : : ; xp g:
n!1
R: Fie x = maxfx1 ; x2 ; : : : ; xp g. Rezult

a: xn
x
Dar lim
p
n
p = 1.
p
n
xn1 + xn2 +
xn1 + xn2 +
xnp
xnp
pxn , adic
a;
p
x n p:
2.11 Fie sirul cu termenul general:

xn = a + n + 1
n
X
k4 + k2 + 1
k=1
1) Sa se arate ca (xn ) este convergent.

2) Sa se gaseasca rangul de la care jxn
aj
k4 + k
0; 01.
2.12 Sa se calculeze limitele sirurilor (xn ) date prin termenii generali:

p
n
5n2 3n + 2
3n + 2
2an + bn
:
1) xn =
: 2) xn =
: 3) xn = n
4n + 1
3n + 5
3a + 4bn
p
p
p
22 + 42 +
+ (2n)2
:
5)
x
=
4) xn = 2
n
+
1
2
n
+
2
+
n + 3:
n
1 + 32 +
+ (2n 1)2
q
q
p
p
p
3
6) xn = n + 2 n + 1
n + 4 n + 1: 7) xn = n2 + n + 1 an:
20
8) xn =
p
n+ n+1
p
n+ 3n+2
6n
3n+1
2n2 + 5n + 4
3n2 + 2
: 9) xn =
: 10) xn =
p
n (13 + 23 +
+ n3 )
n4 + n2 + 1
:
12)
x
=
n
(n + 2)5
!
r
p
1
n+2
k
1 : 14) xn = n 3 3 (n + 1)2
13) xn = n
n+5
11) xn =
1+
3+
n4
p
3
(n
1 3
n
1 2
n
1
9
n2 + 1:
1)2 :
r
; : : : cu centrele cer2.13 Se considera curba formata din semicercuri de raze r; 3r ; 9r ; 27
curilor coliniare. Sa se calculeze lungimea Ln a liniei formate din primele n semicercuri,
precum si L = lim Ln . Care sunt valorile lui n pentru care diferenta L Ln reprezinta
cel mult 5% din L ?
R: Avem:
Ln =
si L =
3 r
.
2
Ln =
r
r
+ 2+
3 3
r+
3 r
2
1
3n
5
100
3 r
,
2
r
3n
de unde 3n
3 r
2
1
3n
20, adic
an
3.
2.14 Sa se discute dupa valorile parametrului real p:

#
"r
r
n
+
1
n
+
2
3
:
` = lim np
n!1
n+2
n+3
R: Not
am
an =
n+1
n+2
1
.
6
Avem an ! 0, iar nan !
1
6
`=
n+2
=
n+3
n+1
n+2
r
3
n+2
n+3
Deci:
lim n
n!1
p 1
8
< 0;
:
p 2 ( 1; 1);
p = 1;
1; p 2 (1; 1):
1
;
6
2.15 Sa se calculeze limita sirului (xn ) cu termenul general:

xn =
R: Din jsin xj
sin 1 + a sin 2 +
n
a [1 + 2a + 3a2 +
+ an 1 sin n
; a > 1:
+ (n + 1)an ]
1, 8x 2 R, deducem:
0 < jxn j
si cum pentru a > 1,
an [1
(1 a)(1 an )
=
(n + 2)an+1 + (n + 1)an+2 ]
! 0, rezult
a c
a xn ! 0.
21
2.16 Sa se arate ca sirul cu termenul general xn = 1 + 1!1 + 2!1 +

Limita sa este numarul e.
+ n!1 este convergent.
R: Folosim criteriul lui Cauchy:

xn+p
1
1
1
+
+
+
=
(n + 1)! (n + 2)!
(n + p)!
1
1
1
1
=
+
+
+
n! n + 1 (n + 1)(n + 2)
(n + 1)(n + 2)
xn =
(n + p)
de unde:
xn+p
xn <
1
1
1
+
1+
n! n + 1 (n + 1)2
1
"
pentru n > N (") =
1 1
1
<
p
(n + 1)
n! n
1
< ";
n
2.17 Sa se arate ca daca an ! a, atunci sn =
a1 +a2 + +an
n
! a:
R: Se aplic
a teorema lui Stolz-Cesaro.
2.18 Sa se arate ca daca sirul de numere pozitive bn ! b, atunci
p
p n = n b1 b2
bn ! b:
2.19 Fie (an ) un sir de numere pozitive. Sa se arate ca daca
an+1
=
n!1 an
lim
R: Se tine seama de egalitatea
p
n
an =
2.20 Sa se calculeze:
1) lim
n!1
p
n
n: 2) lim
n!1
r
n
) lim
n!1
q
n
a1
1
p
n
an = :
a2
a1
an
:
an 1
(n + 1)(n + 2)
nn
(2n)
: 3) lim
p
n
n!1
n!
:
n
R: Se aplic
a exercitiul precedent. Se obtine: 1) 1, 2) 4e , 3) 1e .
1p + 2p +
n!1
np+1
lim
np
1
; 8p 2 N:
p+1
R: Se aplic
a teorema lui Stolz-Cesaro:
an+1
bn+1
Dar lim n
1+
1 p
n
an
(n + 1)p
=
=
bn
n
(n + 1)p+1 np+1
1 = p.
1+
1+
1 p
n
1 p
n
1 + 1+
:
1 p
n
22
2.22 Sa se determine limita sirului cu termenul general:

xn =
1p + 3p +
1)p
+ (2n
np+1
; p2N :
lim
1+
2! +
n!1
p
3
3! +
n 2 an
p
n
n!
; a > 1:
R: Se aplic
p
n+1
(n + 1)!
an+1 an
1
lim
= lim n
=
lim
2
2
n!1 bn+1
n!1 a [(n + 1) a
bn
n]
a 1 n!1
n+1
(n + 1)! n + 1
= 0:
n+1
n 2 an
lim
1 + (2!)2
n!1
p
p
2 + (3!)2 3 3 +
+ (n!)2 n n
p
:
n! (n + 1)!
n
R: Se aplic
p
(n + 1) n+1 n + 1
an
p
= lim
p = 0:
n!1 (n + 1)(n + 2) n + 1
bn
n
an+1
lim
n!1 bn+1
2.25 Se da sirul (xn )n2N cu termenul general:

xn =
n
X
k=0
1
:
(k + 1)(k + 4)
1) Sa se arate ca sirul este marginit si sa se calculeze sup xn .

n
18
xn .
2) Sa se calculeze lim 11
R: 1) Din identitatea
1
1
=
(k + 1)(k + 4)
3
deducem:
1
n!1 3
lim xn = lim
n!1
Din xn+1
2) lim
11
6
1
k+4
1
k+1
1
n+2
1
n+3
; k 2 N;
1
n+4
11
:
18
1
xn = (n+2)(n+5)
> 0 rezult
a c
a sirul este cresc
ator si deci sup xn =
n
18
1
xn = e .
11
11
.
18
2.26 Sa se determine limita urmatoarelor siruri:

1) xn =
3
5
+ 3
+
3
1
1 + 23
3) xn =
an + bn + 3n
; a; b
2n + 5n + n
n
2n + 1
+ n
:
2)
x
=
;
n
n+1 + n+1
13 + 23 +
+ n3
n
Y
1
0: 4) xn = n
k 2 + 3k + 9 :
7 n! k=1
> 0:
23
p
3
3 27k 3 = 9k.
R: La 4) se tine seama de inegalitatea k 2 + 3k + 9
2.27 Sa se calculeze limita urmatoarelor siruri:

s
n
n
X
X
(n!)2
2k 1 (k 1)
k2 + k 1
n
1) xn =
:
3)
x
=
:
:
2)
x
=
n
n
(2n)! 8n
(k + 1)!
(k + 1)!
k=1
k=1
s
"r
#
n
n
3n (n!)3
2
X
X
3
1
k
3
p
: 6) xn =
: 5) xn =
4) xn = n
1+ 3 1 :
2+k
(3n)!
n
n
k=1
k=1
n+1
= lim 16(2n+1)
=
R: 1) lim an+1
an
n!1
n
X
k2 + k
2k 1
k!
2k
(k+1)!
lim
3) Din
2k 1 (k 1)
(k+1)!
1
.
32
(k + 1)!
k=1
2) Din
k2 +k 1
(k+1)!
= lim 2
n!1
1
(k 1)!
1
(k+1)!
deducem c
a
1
= 2:
(n + 1)!
1
n!
deducem c
a
n
X
2k 1 (k 1)
= lim 1
lim
n!1
n!1
(k
+
1)!
k=1
2n
= 1:
(n + 1)!
2.28 Sa se calculeze limitele sirurilor cu termenii generali:

X k2 + k
X k2 + k 1
(2n + 1)!!
: 2) xn =
:
3)
x
=
:
=
n
3+k
(2n + 2)!!
n
(k
+
1)!
k=1
k=1
n
1) xn
4) xn
6) xn
1
1
1
=
1+ + 2 +
+ n
2 2
2
q
p
1
2
2
=
Cn + Cn+1
+
n2
X 2k + 1
3 2n + ( 1)n
:
5)
x
=
:
n
2n
k 2 (k + 1)2
k=1
!
n
X
1
2
2
+ C2n
: 7) xn = 3
(2k 1) :
n
k=1
n
2.29 Sa se calculeze limita sirurilor cu termenii generali:

p
6n 3
p
3
n+1
: 2) xn = 1 + p
;
2 R:
2 n 3
n
X
1
k (k + 1) (k + 2)
: 4) xn =
:
1)! + k!
n4
k=1
n2
1) xn =
3) xn =
cos
n
X
k=1
(k
2.30 Sa se calculeze limita sirului cu termenul general

xn = ac + (a + ab)c2 + (a + ab + ab2 )c3 +
a; b; c 2 R, jcj < 1, b 6= 1, jbcj < 1.
+ (a + ab +
+ abn )cn+1 ;
24

R: S
a observ
am c
a se mai scrie
ac
xn =
Deci
lim xn = lim xn
n!1
+ cn )
[(1 + c +
n!1
cn+1
1 c
+ bn cn )] :
b (1 + bc +
(bc)n+1
=
1 bc
(1
ac
c)(1
bc)

0 < ln [ln (k + 1)]
si apoi sa se calculeze lim
n
P
k=2
ln (ln k) <
1
; 8k
k ln k
1
.
k ln k
R: Inegalitatea din stnga rezult

a din faptul c
a functia ln x este strict cresc
atoare.
Fie f : (1; 1) ! R, denit
a prin f (x) = ln (ln x). Pe ecare interval [k; k + 1], k
2,
conform teoremei lui Lagrange, exist
a ck 2 (k; k + 1) a..
ln [ln (k + 1)]
ln (ln k) =
1
:
ck ln ck
Din ln k < ln ck < ln(k + 1) deducem:

1
1
1
<
;
<
(k + 1) ln(k + 1)
ck ln ck
k ln k
deci
0<
1
< ln [ln (k + 1)]
(k + 1) ln(k + 1)
ln (ln k) <
1
:
k ln k
Sumnd pentru k = 2; n rezult

a c
a limita este 1.
r
2
2
2
(2n2 )
n (n + 1)(n + 2 )
xn =
:
n2
R: Avem c
a
1X
k2
ln 1 + 2
ln xn =
n k=1
n
n
care este o sum

a Riemann pentru functia f (x) = ln(1 + x2 ) pe intervalul [0; 1], pentru
diviziunea n = 0; n1 ; n2 ; : : : ; 1 , cu punctele intermediare k = nk si deci
lim ln xn =
n!1
ln(1 + x2 ) dx = ln 2
2+
25

Z
xn =
1
n
a)n (b
(x
x)n dx
; a < b:
R: Not
am Im;n =
Im;n =
Rb
a
a)m (b
(x
m
Im
n+1
Se obtine de aici c
a In;n =
2.34 Sa se calculeze lim
x)n dx. Integrnd prin p

arti, obtinem
(n!)2
(2n+1)!
n q
P
1+
R: Deoarece
1+
k
n2
1=
k
n2
b a 2
.
2
1 .
q k
.
1+ k2 +1
1
n2
1
I0;n+m :
n+m+1
a)2n+1 , de unde lim xn =
(b
k=1
m
m 1
n+1 n+2
1;n+1
Din
k
1
q
2
n
1 + n1 + 1
sumnd pentru k = 1; n, rezult

a
1
n(n + 1)
q
2
2n
1 + n1 + 1
1
k
q
2
n
1 + nk2 + 1
"
n
X
k=1
1+
k
n2
k
1
q
;
2
n
1 + n12 + 1
deci sirul are limita 12 .
n(n + 1)
1
q
;
2
2n
1 + n12 + 1
2.35 Fiind data functia f : R n f 2; 1g ! R, denita prin f (x) =

calculeze limita sirului cu termenul general
xn = f (k) (1) + f (k) (2) +
1
,
x2 +3x+2
sa se
+ f (k) (n);
unde f (k) este derivata de ordinul k a functiei f .

R: Deoarece f (x) se poate scrie: f (x) =
f (k) (x) = ( 1)k k!
1
x+1
1
,
x+2
1
(x + 1)k+1
rezult
a c
a
1
;
(x + 2)k+1
si deci
xn = ( 1)k k!
1
2k+1
1
1
! ( 1)k k! k+1 :
k+1
(n + 2)
2
2.36 Sa se studieze natura sirului (xn ) denit prin: x1 = a 2 [1; 2] si xn+1 = x2n 2xn +2,
pentru n 1.
26
2.37 Se dau numerele reale a0 ; b0 ; c0 . Denim sirurile (an )n2N , (bn )n2N , (cn )n2N prin:
an+1 =
1
1
1
(bn + cn ) ; bn+1 = (cn + an ) ; cn+1 = (an + bn ) :
2
2
2
Sa se arate ca sirurile sunt convergente la
1
3
(a0 + b0 + c0 ).
R: Fie xn = an + bn + cn . Adunnd cele trei relatii, obtinem: xn+1 = xn , deci (xn )

a c
a an ! 13 x0 etc.
este un sir constant: xn = x0 . Din an+1 = 41 (an 1 + x0 ) rezult
p
2.38 Fie q = 1 2 5 si sirul (xn ) denit prin: x1 = q, x2 = 1 + q, xn+2 = xn + xn+1 ,

n2N .
1) Sa se arate ca termenii sirului sunt n progresie geometrica.
2) Sa se arate ca are loc egalitatea
xn+2 xn+1 xn
xn
xn+2 xn+1
xn+1 xn
xn+2
= 4 x3n+2 :
3) Sa se calculeze lim xn .
R: 1) Prin inductie matematic
a: x2 = 1 + q = q 2 , x3 = x1 + x2 = q 3 . Presupunem
xn = q n . Din xn+2 = xn + xn+1 = q n + q n+1 = q n (1 + q), rezult
a xn+2 = q n+2 .
3n 6
3
3n+2
2) n = q (q
2q + 1) = 4q
= 4x3n+2 . 3) Deoarece jqj < 1, lim xn = 0.
2.39 Sa se calculeze limita sirului:
p
p
x1 = a; xn+1 = a + xn ; a > 0:
2.40 Sa se calculeze
lim
4n
2an
; an =
n!1
R: Se obtine: an = 2n
2x2
dx; n
1 + x2
2 arctg n + 2 , iar limita este e
2:
2.41 Fie (An )n2N si (Bn )n2N doua siruri de numere rationale a..:
p
a+b k
p
= An + Bn k; n
1; a; b 2 Q+ ;
k 2 R n Q:
An
Sa se calculeze lim B
.
n
p
p
R: Din An + Bn k = a + b k
p
1h
a+b k
2
p
An
Asadar lim B
=
k.
n
An =
+ a
p
b k
si An
ni
p
Bn k = a
p
b k
p
1 h
; Bn = p
a+b k
2 k
, urmeaz
a:
n
p
b k
ni

1 0
3 2
2.42 Fie matricea A =
27
si
1 0
an b n
An =
; n2N :
Sa se calculeze lim abnn .

R: Se g
aseste: an = 3 (2n
2.43 Sa se calculeze lim sin2
R: Deoarece sin
sin2
1) si bn = 2n .
p
n2 + n + 1 .
= sin (
n2 + n + 1 = sin2
p
si deci lim sin2
n ), urmeaz
a:
p
n2 + n + 1
n2 + n + 1 = sin2
(n+1)n
.
n!
Deoarece
an+1
an
bn =
si
bnn
n+1
p
n
n!
n
n+1
"
n2
n+1
+n+1+n
n!; n
n+1
1
n+1
(n + 1)!
p
=
n
n!
2:
! e, rezult
a c
a
n+1
p
n
n!
p
n
an = e. Fie
1
n+1
! e si
e = lim 1 +
n!1
= 1+
p
n
n+1
= sin2
= 1.
2.44 Sa se calculeze limita sirului

p
xn = n+1 (n + 1)!
R: Fie an =
p
(n + 1)!
p
n
n!
n+1
#n
p
n
n!
deci lim xn = 1e .
xn
= lim 4 1 + p
n
n!1
n!
p
n
n!
xn
3xn
n
p
n
n!
= ee lim xn ;
2.45 Sa se determine multimea punctelor limita, limita inferioara si limita superioara

pentru sirurile date prin:
1 + ( 1)n
2n
1) xn =
+ ( 1)n
: 2) xn =
3
3n + 1
1
1+
n
( 1)n +
R: 1) Deoarece fxn gn2N = fx2k gk2N [ fx2k+1 gk2N si

x2k =
rezult
a c
aM=
2 4
;
3 3
2
4k
4
+
! ; x2k+1 =
3 6k + 1
3
, lim inf xn =
2
,
3
4k + 2
!
6k + 4
lim sup xn = 43 .
2
;
3
1
n
+ cos
:
2
2
28

2) Deoarece fxn gn2N = fx4k gk2N [ fx4k+1 gk2N [ fx4k+2 gk2N [ fx4k+3 gk2N si
4k
1
+ cos 2k ! 23 e + 1;
x4k = 32 1 + 4k
4k+1
1
x4k+1 = 21 1 + 4k+1
+ cos (4k+1)
!
2
4k+2
(4k+2)
3
1
x4k+2 = 2 1 + 4k+2
+ cos 2
! 32 e
4k+3
1
+ cos (4k+3)
x4k+3 = 12 1 + 4k+3
!
2
rezult
a c
aM=
1
e; 23 e
2
1; 32 e + 1 , lim inf xn =
1
e,
2
1
e;
2
1;
1
e;
2
lim sup xn = 32 e + 1.
2.46 Sa se determine multimea punctelor limita, limita inferioara si limita superioara

pentru sirurile date prin:
1) xn =
1
1+
n
2) xn = 5
n ( 1)n
3 ( 1)
n
n
+ cos
; n2N :
2n + 1
2
n(n+1)
2
+ sin
n
; n 2 N:
2
1 ( 1)n
n
n
; n2N :
+ sin
n
2
1 + ( 1)n n 1
4) xn =
; n 2 N:
2
n+1
n(n+1)
n
5) xn = ( 1) 2
cos
; n 2 N:
3
3) xn =
2.2
Principiul contrac
tiei
2.47 Sa se arate ca ecuatia x3 + 4x 1 = 0 are o singura radacina reala si sa se

determine aproximatiile pna la ordinul trei ale radacinii.
R: Se constat
a imediat c
a ecuatia are o r
ad
acin
a pe intervalul [0; 1]. Scriind ecuatia
1
sub forma echivalent
a x = x2 +4 , problema revine la a ar
ata c
a aplicatia ' : [0; 1] ! R,
1
'(x) = x2 +4 , este o contractie pe [0; 1]. Dar
d('(x); '(y)) = j'(x)
'(y)j =
(x2
jx + yj
d(x; y)
+ 4) (y 2 + 4)
1
d(x; y):
8
x +4
1
ntr-adev
ar, din jxj
, deducem jx + yj
jxj + jyj
(x2 + 4) (y 2 + 4). Deci '
4
4
1
este o contractie pe [0; 1], cu q = 8 . S
irul aproximatiilor succesive:
x0 = 0; xn+1 =
x2n
1
; n = 0; 1; 2; : : :
+4
ne d
a x1 = 0; 25, x2 = 0; 2461538, x3 = 0; 2462695 etc.
2.48 Sa se arate ca ecuatia x3 + 12x 1 = 0 are o singura radacina reala si sa se
calculeze aceasta radacina cu o eroare mai mica de 0; 0001.
2.2. PRINCIPIUL CONTRACTIEI
29
R: Se constat
a imediat c
a ecuatia are o r
ad
acin
a pe intervalul [0; 1]. Ca n exercitiul
1
, este o contractie pe [0; 1],
precedent, se arat
a c
a aplicatia ' : [0; 1] ! R, '(x) = x2 +12
2
cu q = 169 . S
irul aproximatiilor succesive este:
x0 = 0; xn+1 =
1
; n = 0; 1; 2; : : :
x2n + 12
Estimarea erorii metodei este dat

a de
jxn
n care
= jx1
j<
q n ; 8n 2 N;
x0 j. n cazul nostru
jxn
1 169
j<
12 167
2
169
< 10 4 :
Se constat
a c
a este sucient s
a lu
am n = 2. Avem: x0 = 0, x1 =
144
x2 = 1729 = 0; 083285135.
1
12
= 0; 08 3333,
2.49 Sa se arate ca ecuatia sin x 10x + 1 = 0 are o singura radacina reala si sa se

R: Se constat
a imediat c
a ecuatia are o r
ad
acin
a pe intervalul [0; 1]. Se constat
a c
a
1
1
aplicatia ' : [0; 1] ! R, '(x) = 10 (1 + sin x), este o contractie pe [0; 1], cu q = 10 . S
irul
aproximatiilor succesive este:
x0 = 0; xn+1 =
1
(1 + sin xn ) ; n = 0; 1; 2; : : :
10
Estimarea erorii
jxn
j<
1 9
10 10
1
10
< 10 3 :
Este sucient s
a lu
am n = 2. Avem: x0 = 0, x1 =
0; 10998.
1
10
= 0; 1, x2 =
1
10
(1 + sin 0; 1) =
2.50 Sa se arate ca ecuatia x5 + x3 1; 16 = 0 are o singura radacina reala si sa se

2.51 Fie f : [a; b] ! [ c; c] o functie derivabila pe [a; b] si a.. 0 < m
f 0 (x)
M,
8x 2 [a; b]. Ce conditie trebuie sa ndeplineasca numarul p 2 (m; M ) pentru ca functia
'(x) = x p1 f (x), x 2 [a; b], sa e o contractie pe [a; b] si deci ecuatia '(x) = 0 sa aiba
o singura solutie pe [a; b]?
R: Avem: d('(x); '(y)) = j'(x) '(y)j = j'0 ( )j jx yj = j'0 ( )j d(x; y) si pentru
ca ' s
a e contractie este necesar s
a existe q < 1 a.. j'0 ( )j < q. ns
a '0 ( ) = 1 p1 f 0 (x)
si din 0 < m f 0 (x) M rezult
a 1 Mp
'0 ( ) 1 mp < 1 (c
aci p 2 (m; M )). Este
30
deci necesar ca 1 < 1 Mp , adic

a p > M2 . n concluzie, dac
a p 2 (max m; M2 ; M ), '
este o contractie pe [a; b].
Putem generaliza exercitiul precedent, presupunnd p = p(x). Astfel, dac
a alegem
p(x) =
x
f (x)
x0
; x 2 [a; b];
f (x0 )
se obtine medoda coardei, iar dac

a alegem p(x) = f 0 (x) se ajunge la metoda lui Newton:
2.52 Ce conditie trebuie sa ndeplineasca functia f : [a; b] ! R, de doua ori derivabila
pe [a; b] pentru ca functia '(x) = x ff0(x)
sa e o contractie pe [a; b]?
(x)
R: Deoarece d('(x); '(y)) = j'(x) '(y)j = j'0 ( )j d(x; y), conditia j'0 ( )j
conduce la: jf (x) f 00 (x)j q f 02 (x), 0 < q < 1.
2.53 Sa se calculeze aproximativ
R: Lu
am f (x) = xp
'0 (x) = p p 1 (1 ax p ) <
lua
2.3
p
p
q<1
a, a > 0 si p = 2; 3; : : :
a. Atunci '(x) = x ff0(x)

= p1 [(p 1) x + ax1 p ]. Cum
(x)
p 1
, pentru x > 0, rezult
a c
a ' este o contractie si deci putem
p
p
p
xn+1 =
1
(p
p
1) xn + ax1n
S
iruri n Rp
2.54 Sa se calculeze limitele urmatoarelor siruri din R3 :

1) xn =
2n
1
; 1+
3n 1
n
2) xn =
2n
; n
n+1
1
n2 + 2 p
n
; n2 ; e n
2
n +1
2.55 n R4 se considera sirul (xn ) denit prin relatia de recurenta:

6xn+3 = 11xn+2
6xn+1 + xn ; 8n 2 N;
cu x0 = (0; 0; 0; 0), x1 = (1; 9; 3; 6), x2 = (1; 9; 7; 8). Sa se determine xn si sa se calculeze

limita sirului.
R: Se caut
a xn = n a, cu a 2 R4 . Se obtine pentru ecuatia caracteristic
a6 3
11 2 + 6
1 = 0, cu r
ad
acinile: 1; 21 ; 13 . Deci xn este de forma: xn = a + 21n b + 31n c. Se
1 9 27
obtine limita x = 2 ; 2 ; 2 ; 9 .
2.4. SERII DE NUMERE REALE
2.4
31
Serii de numere reale
2.56 Sa se arate ca seria

1
1 2
1
2 3
1
+
+
n(n + 1)
1
X
n=1
1
n(n + 1)
este convergenta si s = 1.
R: n adev
ar,
sn =
1
1 2
X
1
+
=
n(n + 1) k=1
n
1
2 3
2.57 Seria
1 1
1+ + +
2 3
1
k+1
1
k
1
+ +
n
1
! 1:
n+1
=1
1
X
1
=
n
n=1
se nume
ste seria armonic
a, deoarece pentru n 2, an este media armonica a termenilor
vecini an 1 si an+1 . Sa se arate ca seria este divergenta si are suma +1.
R: S
irul (sn ) al sumelor partiale este strict cresc
ator si divergent, deoarece
js2n
sn j =
1
1
+
+
n+1 n+2
1
2n
1
;
2
ceea ce arat
a c
a (sn ) nu este sir fundamental. Deci lim sn = +1.
1
1+1
1+
+ ( 1)n
1
X
( 1)n
n=1
este divergenta.
R: Este o serie oscilant
a deoarece sirul (sn ) al sumelor partiale este sirul oscilant: 1,
0, 1, 0, : : :.
2.59 Seria
1 + q + q2 +
+ qn
1
X
n=1
qn 1; q 2 R
se nume
ste seria geometric
a deoarece sirul (an ), an = q n 1 , este o progresie geometrica
cu ratia q. Sa se studieze natura acestei serii dupa valorile lui q.
32

R: S
irul sumelor partiale are termenul general
2
sn = 1 + q + q +
+q
n 1
1 qn
;
1 q
q=
6 1;
q = 1:
n;
Obtinem
1
;
1 q
jqj < 1;
+1; q 1:
lim sn =
n!1
Pentru q 1 sirul (sn ) nu are limit

a. Astfel, seria geometric
a cu ratia q este convergent
a
pentru jqj < 1 si are suma 1 1 q si divergent
a pentru jqj 1.
2.60 Sa se stabileasca natura seriilor urmatoare si n caz de convergenta sa se determine
sumele lor:
1
X
p
p
p
n+ +1 2 n+ + n+
1 ; > 0:
1)
n=1
1
X
2)
1
( + n)( + n + 1)
n=1
3)
1
X
n
> 1: 4)
1
X
n=1
n=1
1
X
2RnZ :
15n2
1
8n
1
X
n+1
1
p
ln
5)
: 6)
:
n
n
n
n=1
n=1
1
1
X
X
n 2n
2n
7)
: 8)
:
(n + 2)!
[5 + ( 1)n ]n
n=1
n=1
p
R:p
1) Not
pam cu an = n +
suma
+ 1.
2) Folosind identitatea:
1. Se observ
a c
a sn = an+1
n+
1
( + k)( + k + 1)
1
+k
an . Se obtine
1
;
+k+1
1
1
1
se obtine sn = +1
. Seria este convergent
a si are suma +1
.
+n+1
3) Pentru a evalua suma partial
a de ordinul n plec
am de la identitatea:
x2
2
xn
n
1
n
xn+1
x
Derivnd n raport cu x, avem:

1
2x
2
nxn
n
nxn+1
(n + 1)xn +
n (x
)2
n+1
33
De aici, pentru x = 1, obtinem

n
sn =
(n + 1) +
n (1
)2
n+1
Seria este convergent

a si are suma (1 )2 .
4) Termenul general al sirului sumelor partiale se descompune n fractii simple astfel:
1
8k
16k 2
1
4
Folosind aceast
a identitate se obtine sn =
1
suma 4 .
5) S
irul sumelor partiale al acestei serii
sn =
n
X
ln
k=1
1
4k
1
4
1
4k + 1
1
4n+1
. Seria este convergent

a si are
k+1
= ln(n + 1)
k
are limita 1, deci seria este divergent

a.
1
6) Deoarece lim p
a.
n n = 1, seria este divergent
2n
7) Fie bn = (n+2)! . Atunci termenul general al seriei se scrie an = n bn , iar (n + 2)bn =
2bn 1 . Deci
n
n
X
X
kbk = 2(b0 bn ) = 1 2bn :
ak =
sn =
k=1
k=1
Dar bn ! 0 deoarece seria

si are suma 1.
8) Se observ
a c
a:
1
X
n=1
2n
=
[5 + ( 1)n ]n
1
P
n=1
2n
(n+2)!
este convergent
a. Rezult
a c
a seria este convergent
a
1
1
1
+ 3+ 5+
2 2
2
1
1
1
+ 4+ 6+
2
3
3
3
19
:
24
2.61 Sa se arate ca urmatoarele serii sunt convergente si sa se determine sumele lor:

1
1
1
X
X
X
( 1)n+1
2n + ( 1)n+1
1
1)
: 2)
: 3)
:
n
n
2
3
5
4n
1
n=1
n=1
n=1
R: 1) Serie geometric
a cu ratia
telescopic
a cu suma 21 .
1
3
si suma 14 . 2) Serie geometric

a cu suma 56 . 3) Serie
2.62 Sa se calculeze sumele urmatoarelor serii, stiind ca termenii sirului (an ) formeaza
o progresie aritmetica cu a1 > 0 si ratia r > 0:
1)
1
X
n=1
1
1
X
X
1
1
an + an+1
: 2)
: 3)
:
an an+1
a a a
a2n a2n+1
n=1 n n+1 n+2
n=1
34

R: 1) Pentru orice n 2 N, avem:
1
1
=
an an+1
r
1
an
1
an+1
Se obtine o serie telescopic

a.
2) si 3) Analog, avem:
1
an an+1 an+2
1
2r
1
an an+1
an + an+1
1
=
2
2
an an+1
r
1
an+1 an+2
1
a2n
1
a2n+1

1)
1
X
n 1
n=1
1
x
sin n = (x
3
4
3
sin x) : 2)
1
X
n=1
R: 1) Multiplic
am identitatea sin 3 = 3 sin
4 sin3 cu 3n
Obtinem:
1 n
x
x
x
3 sin n 3n 1 sin n 1 :
3n 1 sin3 n =
3
4
3
3
Punem an =
3n
4
1
:
x
2n tg 2n x = 2 ctg 2x
sin 3nx 1 . Atunci sn = an+1

lim sn =
n!1
2) Multiplic
am identitatea tg = ctg
si lu
am
1
(x
4
sin x) :
2 ctg 2 cu 2n si lu
am
= 2n x. Obtinem:
2n+1 ctg 2n+1 x:
2.64 Sa se calculeze suma seriei

arctg
n=1
n2
1
:
+n+1
R: Din
1
arctg x
rezult
a c
a an = arctg n1
arctg y = arctg
x
.
3n
a1 si
2n tg 2n x = 2n ctg 2n x
1
X
x y
1
; 2
= n
1 + xy n + n + 1
1+
1
arctg n+1
si deci sn = arctg 1
1 X
1
X
1
= 1:
p
n
p=2 n=2
1
n+1
1
1
n n+1
1
arctg n+1
! 4.

R: Seria
35
1
1
+ p+
p
2
3
este convergent
a pentru orice p
1
+
np
2, deci
1 X
1
1 X
1
X
X
1
1
=
:
p
n
np
p=2 n=2
n=2 p=2
Dar
1
X
1
1 1
= 2
p
n
n 1
p=2
1
n
1
n
1
n
n(n
1)
=1
1
= 1:
n!1 n
si
1
X
1
n
n=2
1
n
lim
2.66 Sa se arate ca urmatoarele serii sunt divergente:

1)
1
X
p
n
2: 2)
n=1
4)
1
X
n=1
1
X
n=1
1
p
n+1
1
X
n
2n + 3n
: 3)
:
n+1
2n+1 + 3n+1
n=1
p : 5)
n
1
X
n=1
1
2n + 1
2n
2.67 Sa se studieze natura seriei:

1
X
n=1
an 1
; a; b 2 R+ :
(1 + an 1 b)(1 + an b)
R: Deoarece termenul general al seriei se poate scrie, pentru a 6= 1:

an =
1
1
an 1 an
1
(1 + an 1 b) (1 + an b)
=
;
a (1 + an 1 b)(1 + an b)
b(1 a) (1 + an 1 b)(1 + an b)
adic
a
an =
1
b(1
a)
1
1 + an b
1
1
1
;
s
=
n
1 + an 1 b
b(1 a)
Deci
1
X
n=1
n 1
(1 + an 1 b)(1 + an b)
8
<
:
1
;
b(a 1)(b+1)
1;
1
;
(1 a)(1+b)
1
1 + an b
a 2 (1; 1);
a = 1;
a 2 (0; 1):
1
1+b
36
2.5
Serii cu termeni pozitivi
2.68 Fie P
(an ) un sir de numere pozitive. Sa se arate ca seria
an
este convergenta.
d.d. seria
1+an
an este convergenta
P
P an
an
R: Deoarece 1+a
a
,
dac
a
seria
a
este
convergent
a
atunci
s
i
seria
este
n
n
1+an
n
convergent
a. P
an
an
este convergent
a, atunci 1+a
! 0, deci an ! 0. Deci pentru n
Dac
a seria
1+an
n
P
1
an
sucient de mare, 0 an 1. Atunci 2 an 1+an . Deci seria
an este convergent
a.
2.69 Seria
1
P
n=1
1
n
2 R, numita seria lui Riemann sau seria armonic

a generalizat
a
este:
- convergenta pentru
- divergenta pentru
> 1;
1.
R: ntr-adev
ar, dac
a
0, seria este divergent
a deoarece sirul termenilor ei nu
cunverge la zero.
Dac
a
> 0, srul cu termenul general an = n1 este descresc
ator si deci seria lui
Riemann are aceeasi natur
a cu seria
1
X
n=1
X
1
=
(2n )
n=1
1
1
2
care este o serie geometric

a cu ratia q = 21 > 0, convergent
a dac
a q = 21
> 1, si divergent
a dac
a q = 21
1, adic
a
1.
2.70 Sa se arate ca seria cu termenul general an =
n+1 n
2n 1
< 1, adic
a
este convergenta.
R: Avem:
lim
n!1
p
n
an = lim
n!1
1
P
n=0
1
n!
s
n
n+1
2n 1
n+1
1
= < 1:
n!1 2n
1
2
= lim
este convergenta.
R: ntr-adev
ar:
an+1
n!
1
=
=
an
(n + 1)!
n+1
1
< 1; n
2
1:
Suma acestei serii este e = 2; 7182818 : : :

1
P
n=0
2n
(n+1)!
este convergenta si sa se precizeze numarul de ter-
meni necesar pentru a obtine suma seriei cu o eroare mai mica de 0; 001.
2.5. SERII CU TERMENI POZITIVI
37
R: Aplic
am criteriul raportului cu limit
a
2
an+1
= lim
= 0 < 1;
n!1 n + 2
n!1 an
lim
deci seria este convergent

a. Deoarece
rn = s
sn =
1
X
ak
an
k=n+1
pentru n
an+1
an
2
n+2
1
1
+ 2+
3 3
1
,
3
pentru n
4, restul de ordinul n
1
2n
1
an =
< 10 3 ;
2
2 (n + 1)!
9.
2.73 Sa se stabileasca natura seriei:

1
1
1
p
+p
+
+ p
+
3
n
ln 2
ln 3
ln n
p
p
1
R: Deoarece n ln n < n n, pentru n 2, avem c
a p
>
n
ln n
divergent
a.
1
p
n n.
Dar seria
2.74 Sa se stabileasca natura seriilor:

p
1
1
1
X
X
X
7n
1
1
p
: 2)
: 3)
; a>
1)
n
2
n
n + 3n + 5
a +n
n n
n=1
n=1
n=1
1
p
nn
este
1:
R: 1) P
Seria este convergent
a. 2) Se aplic
a criteriul comparatiei cu limit
a. Se compar
a
1
1
p
cu seria
. Deoarece lim n n = 1, seria este divergent
a. 3) Pentru a > 1, cum
n
1
1
< an , seria este convergent
a. Pentru a = 1 seria dat
a este seria armonic
a. Pentru
an +n
jaj < 1 se aplic
a. Se compar
a cu seria armonic
a. Deoarece
a.
lim ann+n = 1, seria este divergent
1
X
1
1)
n (1 + a + +a2
n=1
R: 1) Pentru a
1, 1 + a + +a2
1
X
an
p
:
2)
; a > 0:
n
+ an )
n!
n=1
+ an
1
n (1 + a + +a2
n + 1 > n. Rezult
a c
a
+
an )
<
1
n2
si deci seria este convergent

a.
Pentru 0 < a < 1 se aplic
a. Se compar
a cu seria
armonic
a. Deoarece
1
1 a
lim
=
lim
= 1 a;
n!1 1 + a + +a2
+ an n!1 1 an+1
seria dat
a este divergent
a.
p
n
an
2) Deoarece n! 1, avem c
a p
an . De aici, pentru a < 1, deducem c
a seria
n
n!
este convergent
a
.
p
p
P an
n
an
an
Din n n!
nn = n, obtinem c
a p
. Dar, pentru a
1, seria
este
n
n
n
n!
divergent
a. Rezult
a c
a seria dat
a este divergent
a.
38

1)
1
X
n=1
1
1
X
X
1
n
n 1
:
3)
:
2)
arctg
1
n 2n
n
n=1 1 + n
n=1
n2
R: Se aplic
a criteriul r
ad
acinii cu limit
a. Seriile sunt convergente.
1)
1
X
n=1
n2 + n + 1
a
n2
: 2)
1
X
1
1+
n
n=1
R: Se aplic
a criteriul r
ad
acinii cu limit
a. Pentru a < 1 seriile sunt convergente, pentru
a > 1, seriile sunt divergente. Pentru a = 1, sirurile termenilor au limita e, deci seriile
sunt divergente.
1
X
n+1
n
n=1
n2
; a > 0:
R: Se aplic
a criteriul r
ad
acinii cu limit
a. Pentru a <
1
1
a. Pentru a = e , seria devine:
a > e , seria este divergent
1
X
1
en
n=1
Din e < 1 +
1 n+1
,
n
n+1
n
1
e
seria este convergent

a, pentru
n2
obtinem:
1
en
n+1
n
de unde
n+1
n
1
lim n
n!1 e
n2
>
1
1 + n1
n;
lim
1
1 + n1
n2
n!1
1
6= 0:
e
Rezult
a c
a seria dat
a este divergent
a.
1)
1
X
n2
n=1
2n
: 2)
1
X
n=1
n2 arcsin
2n
1
1
X
X
n!
3)
: 4)
n tg n+1 :
nn
2
n=1
n=1
R: Se aplic
a criteriul raportului cu limit
a. Seriile sunt convergente.
2.5. SERII CU TERMENI POZITIVI
39

1
1
X
X
2 7 12
(5n 3)
1 3 5
1)
: 2)
5 9 13
(4n + 1)
2 5 8
n=1
n=1
(2n
(3n
1)
:
1)
R: Se aplic
a. 1) Serie divergent
a. 2) Serie convergent
a.
1
1
X
X
an
p : 2)
aln n ; a > 0:
1)
n!
n=1
n=1
R: 1) Se aplic
a. Seria este convergent
a. 2) Criteriul
raportului d
a dubiu. Aplic
am criteriul lui Raabe-Duhamel. Se obtine = ln a. Seria
este convergent
a pentru a < 1e si divergent
a pentru a > 1e . Pentru a = 1e se obtine seria
armonic
a, deci divergent
a.
2.82 Sa se studieze natura seriei cu termenul general an denit astfel: a1 2 (0; 1),
an+1 = 2an 1, pentru n 1.
R: Fie f : R ! R, denit
a prin f (x) = 2x x 1. Deoarece f 0 (x) = 2x ln 2
f (x) = 0 pentru x0 = ln(ln 2), avem tabloul de variatie:
1 si
x
f (x)
f (x)
&
ln(ln 2)
0
+
m
%
1
+
0
Deci f (x) < 0 pentru orice x 2 (0; 1), de unde 2x < x + 1, 8x 2 (0; 1).
Ar
at
am, prin inductie, c
a an 2 (0; 1). Avem c
a a1 2 (0; 1). Presupunem c
a an 2
(0; 1). Dar an+1 = 2an 1 > 20 1 = 0 si an+1 = 2an 1 < 21 1 = 1. Apoi:
ator si m
arginit. Fie ` = lim an .
an+1 an = 2an an 1 < 0, deci este un sir descresc
`
Rezult
a c
a2
` 1 = 0, cu r
ad
acinile 0 si 1. Deoarece (an ) este descresc
ator, urmeaz
a
c
a ` = 0. Putem deci scrie:
an+1
2an 1
2x 1
lim
= lim
= lim
= ln 2 < 1
n!1 an
n!1
x!0
an
x
si conform criteriului raportului seria este convergent
a.
1
X
(
1) (
n + 1)
(2n + 1)
( + 1)( + 2)
( + n + 1)
n=1
2RnZ :
R: Criteriul raportului d
a dubiu. Aplic
am criteriul lui Raabe-Duhamel. Deoarece
= 4 + 3, dac
a > 21 seria este convergent
a, dac
a < 12 seria este divergent
a, dac
a
1
= 2 seria devine:
1
X
1
4
2n + 1
n=1
care este divergent

a.
40

1
X
12 52 92
32 72 112
n=1
(4n 3)2
:
(4n 1)2
R: Criteriul raportului si criteriul lui Raabe-Duhamel dau dubiu. Aplic

am criteriul
lui Bertrand:
lim n
n!1
an
an+1
ln n =
ln n
= 0 < 1;
n!1 16n2 + 8n + 1
lim
deci seria este divergent

a.
1)
1
X
n=1
3)
1
X
1
X
2 4 6
(2n)!
: 2)
n
2
4 (n!)
1 3 5
n=1
lg
n=1
1
X
(n + 1)2
: 4)
n (n + 2)
n=1
5)
1
X
n=2
(2n)
1
:
(2n 1) n + 2
n
n+
n+
; ; ; > 0:
1
X
1
1
: 6)
:
n ln n
n
(ln
n)
ln
(ln
n)
n=1

1)
1
X
n=1
2)
n! np
(q + 1) (q + 2)
1
X
n=1
3)
(q + n)
n!
( + 1)
( +n
1)
1
X
cos ( n) ln n
p
;
n
n=1
1
X
( + 1) (2 + 1)
4)
( + 1) (2 + 1)
n=1
; p; q 2 N:
;
> 0:
2 R:
(n + 1)
;
(n + 1)
> 0:

1
X
1 a(a + 1)
n!
n=1
(a + n 1)b(b + 1)
(b + n
c(c + 1)
(c + n 1)
cu a; b 2 R, c 2 R n Z, numita seria hipergeometric

a.
1)
2.6. SERII CU TERMENI OARECARE
41
R: ncepnd de la un rang N care depinde de a, b si c, termenii seriei au acelasi semn

si deci putem presupune c
a seria este cu termeni pozitivi. Avem:
1+c a
an
=1+
an+1
n
cu
n
[c
n2
(a + b) (1 + c a b)] n3 ab (1 + c
n(n + a)(n + b)
ab
b) n2
S
irul ( n ) este convergent, deci m
arginit. Conform criteriului lui Gauss, pentru c > a + b
a, iar pentru c a + b seria este divergent
a.
1
X
( + 1)
( +n
( + 1)
( +n
n=1
1) n
x ;
1)
; ; x > 0:
R: Se aplic
a. Pentru x 2 (0; 1) seria este convergent
a,
pentru x 2 (1; 1) seria este divergent
a. Pentru x = 1 seria este convergent
a dac
a
b > a + 1 si divergent
a dac
a b a + 1.
1
X
n=1
n! bn
(b + a1 ) (2b + a2 )
(nb + an )
unde b > 0, iar (an ) este un sir de numere reale pozitive, convergent catre a cu a 6= b.
2.6
Serii cu termeni oarecare
2.90 Sa se arate ca daca

convergenta.
a2n este o serie convergenta, atunci seria
P an
n
este absolut
P 2
P 1
2
1
R: Din jan j n1
0 deducem c
a jann j
a2n + n12 . Deoarece
an si
2
2
P jan j n
sunt convergente, conform primului criteriu de comparatie rezult
a c
a seria
este
n
convergent
a.
P sin nx
este convergenta pentru > 0.
n
R: Pentru
> 0, sirul
sn =
n
X
1
n
este monoton descresc

ator la zero, iar
sin kx =
k=1
1
nx
(n + 1)x
sin
;
x sin
sin 2
2
2
pentru x 6= 2k , cu k num
ar ntreg. De unde,
jsn j
adic
a (sn ) este m
arginit.
1
;
j sin x2 j
42
2.92 Sa se studieze natura seriei

1
X
cos 2n3
p
; x 2 R:
x2 + n
n=1
R: Pentru 8x 2 R, sirul
sn =
n
X
cos
k=1
cu jsn j
p2 ,
3
p 1
x2 +n
este monoton descresc

ator la zero, iar
1
(n + 1)
2n
n
=
cos
;
sin
3
sin 3
3
3
deci m
arginit. Seria este convergent
a.
2.93 Sa se arate ca seria armonica alternata

1
1 1
+
2 3
1
+
4
1
2n
1
+
2n
este convergenta si sa se determine suma sa.

R: S
irul ( n1 ) este monoton descresc
ator la zero. Dup
a criteriul lui Leibniz seria este
convergent
a. Pentru calculul sumei folosim identitatea lui Catalan-Botez :
1
1 1
+
2 3
1
+
4
1
2n
care, dac
a not
am an = 1 + 12 + 31 +
1
lim sn =
n!1
n
1
1+
1
n
1
1
1
=
+
+
2n
n+1 n+2
+ n1 , revine la: a2n
1
+
1+
2
n
1
+
1+
n
n
an
2
2
=
= a2n
1
;
2n
an . Rezult
a c
a:
dx
= ln 2:
1+x
2.94 Sa se arate ca seria armonica generalizata (sau seria lui Riemann) alternata
1
X
( 1)n+1
n=1
n care 0 <
1
n
1 este simplu convergenta.
R: S
irul ( n1 ) cu > 0 este monoton descresc
ator la zero. Dup
a criteriul lui Leibniz
a. Pentru > 1 seria este absolut convergent
a. n concluzie, pentru
0<
1 seria lui Riemann alternat
a este simplu convergent
a.
1)
1
X
n 1
( 1)
n=1
R: Serii alternate convergente.
1
X
1
1
sin : 2)
( 1)n 1 arctg :
n
n
n=1
2.6. SERII CU TERMENI OARECARE
43

1
X
1)
sin
n2 + 1 : 2)
n=1
R: 1) an = sin
teriul lui Leibniz.
2) Deoarece jcosn2n
<
n2
n=1
n2 + 1
1
,
n2
1
X
cos n
= ( 1)n sin
n +n
2 R:
;
p
n2 + 1
n si se aplic
a cri-
seria este absolut convergent

a.

1
X
1+
n=1
1
+
2
1
n
sin n
:
n
2.98 Sa se studieze convergenta absoluta si semiconvergenta seriei:

1
X
sin2n x
:
n+1
n
n+1 2
( 1)
n=1
R: Pentru studiul absolutei convergente folosim criteriul r

ad
acinii. Avem:
p
2 sin2 x
n
p
lim
= 2 sin2 x:
jan j = lim n
n!1
n!1
n+1
Pentru 2 sin2 x < 1 seria este absolut convergent

a si deci convergent
a. Pentru 2 sin2 x = 1
obtinem seria armonic
a alternat
a care este simplu convergent
a. Pentru 2 sin2 x > 1,
termenul general al seriei nu tinde la 0, deci seria este divergent
a.
2.99 Sa se efectueze produsul n sens Cauchy al seriilor absolut convergente
1
1
X
1
1 X
( 1)n
;
n! n=0
n!
n=0
si sa se deduca de aici suma ultimei serii.

R: Seria produs
1
P
cn are termenul general cn = a0 bn + a1 bn
+ an 1 b 1 + an b 0 ,
n=0
adic
a c0 = 1, iar, pentru n
( 1)n
+
n!
( 1)n
=
1
n!
cn = 1
1:
1 ( 1)n 1
1 ( 1)n 2
1
1
1
+
+
+
1=
1! (n 1)! 2! (n 2)!
(n 1)! 1! n!
n n (n 1)
n
( 1)n
+
+
+ ( 1)n 1 + ( 1)n =
(1 1)n = 0:
1!
2!
1!
n!
Deci seria produl are suma egal

a cu 1. Cum
c
a
1
P
n=0
1
P
n=0
( 1)n n!1 = 1e .
1
n!
= e, dup
a teorema lui Mertens, rezult
a
44
2.100 Sa se efectueze produsul n sens Cauchy al seriilor

1
X
3
2
n=1
; 1+
1
X
3
2
n=1
n 1
2n +
1
2n+1
R: Ambele serii sunt divergente deoarece ternenii lor generali nu tind la zero. Seria
1
P
produs
cn are termenul general
n=0
3
2
cn = 1
=
3
2
n 1
2n +
1
2n+1
3
2
3
2
n 1
n
n 1
+2 +
n 2
2n
1
2n+1
1
+
2n
1
2n
1
+ 2
2
3
2
3
=
2
1=
3
4
Se observ
a c
a seria produs este convergent
a, ind seria geometric
a cu ratia q = 43 < 1.
Rezult
a de aici c
a ipotezele teoremei lui Mertens sunt suciente dar nu si necesare.
Capitolul 3
Limite de func
tii
3.1
Limita unei func

tii reale de o variabil
a real
a
p
3
(x + 1)2
x2 + 1
1) lim 2
: 2) lim
:
x!1 x + 1
x!1 x + 1
x2 7x + 10
(x + h)3 x3
3) lim
:
4)
lim
:
x!5
h!0
x2 25
h
p
p
1+x 1
3
5+x
p
: 6) lim
:
5) lim p
x!4
x!0 3 1 + x
1
5 x
1
sin 5x
cos x cos a
: 2) lim
:
x!0 sin 2x
x!a
x a
x
tg x
x 1
3) lim
: 4) lim
:
x! 2 x + 2
x!1
x+1
1) lim
5) lim (1 + sin x) x : 6) lim (cos x) x :

x!0
x!0
3.3 Sa se arate ca functia f : Rn f0g ! R, denita prin

f (x) =
1
1
cos
x
x
nu tinde catre innit cnd x ! 0.

R: Pentru sirul xn =
1
+n
! 0, f (xn ) = 0 si deci tinde la 0.
3.4 Sa se arate ca functia f : R ! R, denita prin f (x) = sin x, nu are limita pentru
x ! 1.
3.5 Sa se determine
2 R a.. functia f : (0; 2] ! R, denita prin

p
2
2 x ln (ex) + x2 ; x 2 (0; 1);
f (x) =
x
+ e;
x 2 [1; 2];
sa aiba limita n punctul x = 1.

45
46
CAPITOLUL 3. LIMITE DE FUNCTII
3.6 Sa se arate ca:

xk
ln x
= 0: 2) lim k = 0; k 2 N :
x
x!1 e
x!1 x
1) lim
3.7 Sa se cerceteze daca functia f : R ! R, denita prin f (x) = [x], are limita n
punctul x = 2.
x2
x2
x+1
ln (1 + arcsin 2x)
:
x!0
x!1
x!0
sin 3x
p
p
esin 2x esin x
x2 2x + 6
x2 + 2x 6
4) lim
: 5) lim
:
x!0 sin 2x
x!3
sin x
x2 4x + 3
p
p
p
p
3
x3 5x + 3
x2 + 3x 9
x + 4 3 x + 22
p
6) lim
: 7) lim
:
4
x!2
x!5
x2 + x 6
x + 11 2
p
p
3
4
1 + x2
1 2x
arcsin x arctg x
8) lim
: 9) lim
:
2
x!0
x!0
x+x
x3
1) lim
2x + 3
3x + 2
3
x2
: 2) lim 1 + 2 sin2 x
: 3) lim
arcsin x 2
1
x+1
: 11) lim
ctg2 x : 12) lim x x2 ln
10) lim
:
2
2
x!0
x!1
x%1
1 x
x
x
p
p
1
1 cos x
cos 2x 3 cos 3x
x :
:
14)
lim
[1
+
ln
(1
+
x)
+
+
ln
(1
+
nx)]
13) lim
x!0
x!0
x2
15) lim
x!0
p1 1 x + p2 2 x +
n
16) lim
x!0
R: 1) e. 2) e6 . 3) 23 . 4) 1. 5)
asin x + btg x
2
1
.
3
6)
1
x
+ pn n x
7
.
30
7)
; pi > 0;
2 R:
1
x
; a; b > 0:
112
.
27
8) 12 . 9) 12 . 10) 1.
11) 32 . 12) Se ia x = y1 , y ! 0, limita este 12 . 13) 3. 14) e

p
p
15) n p1 1 p2 2
pnn . 16) ab.
3.9 Sa se determine parametrul real a..

p
p
3
lim
x2 + x + 1 + x3 + x2 + x + 1
x!1
n(n+1)
2
ax ;
sa e nita si nenula.
R: Adun
am si sc
adem x. Se obtine a = 2 si limita egal
a cu 56 .
3.10 Sa se determine a; b; c 2 R a..
p
lim
5x4 + 7x3 8x2
x!1
4x
ax2
bx
c = 0:
VECTORIALA
3.2. LIMITA UNEI FUNCTII

DE O VARIABILA
R: a =
5, b =
7
p
,
2 5
c=
47
209
p .
40 5
1) lim
cos (xex )
cos (xe x )
x3
x!0
2: 4) lim
cos
an = lim
x!0
si an = an
cos x cos 2x
x2
n2
.
2
= 2 sin
cos nx
; n2N :
# x1
"
1
lnn (1 + x)
(1 + x) x
: 5) lim
:
x!0
xn+1
e
tg xn
x!0
R: 1) Se tine seama c
a cos
1
2
x!0
sin xn sinn x
; n
3) lim
x!0
xn+2
Avem c
a a1 =
: 2) lim
+
2
sin
si se obtine limita 2. 2) Not

am
cos x cos 2x
x2
cos nx
Se obtine an =
n(n+1)(2n+1)
.
12
:
3) Functia se mai scrie
sin xn sinn x
sin xn xn xn sinn x
=
+
:
xn+2
xn+2
xn+2
Se obtine limita n6 . 4) Functia se mai scrie
lnn (1 + x)
tg xn xn xn
=
+
xn+1
xn+1
tg xn
Se obtine limita n2 . 5)
lnn (1 + x)
:
xn+1
p1 .
e
1) lim
sin x
x! 4
R: 1)
p
3
2
.
6
p
3
cos x
ln (tg x
p
1
cos x 3 sin x
: 2) lim x2 e x
x!1
cos 2x)
e x+1 :
2) Putem scrie
1
3.2
1
x
1
x+1
1
x2
e x(x+1) 1
=
:
e x+1
1
x (x + 1)
x(x+1)
Limita unei func

tii de o variabil
a vectorial
a
3.13 Sa se gaseasca si sa se reprezinte grac multimile de denitie ale urmatoarelor

functii de doua variabile:
q
p
2
2
1) f (x; y) = 1 x
y : 2) f (x; y) = 1 +
(x y)2 :
3) f (x; y) = ln (x + y) : 4) f (x; y) = x + arccos y:
p
p
y
5) f (x; y) = 1 x2 + 1 y 2 : 6) f (x; y) = arcsin :
x
48
7) f (x; y) =
y sin x: 8) f (x; y) = ln x2 + y :
x y
1
p
:
10)
f
(x;
y)
=
p :
1 + x2 + y 2
y
x
p
1
1
+ : 12) f (x; y) = sin (x2 + y 2 ):
11) f (x; y) =
x y y
9) f (x; y) = arctg
3.14 Sa se gaseasca multimile de denitie ale urmatoarelor functii de trei variabile:

p
p
p
1) f (x; y; z) = x + y + z: 2) f (x; y; z) = arcsin x + arcsin y + arcsin z:
3) f (x; y; z) = ln (xyz) : 4) f (x; y; z) = (xy)z : 5) f (x; y; z) = z xy :
p
6) f (x; y; z) = 9 x2 y 2 z 2 : 7) f (x; y; z) = ln x2 y 2 + z 2 1 :
R2 . Sa se arate ca:
3.15 Se da functia f : E ! R, E
lim
(x;y)!(x0 ;y0 )
f (x; y) = `
d.d. pentru orice " > 0 exista un (") > 0, a.. pentru orice (x; y) 2 E pentru care
jx
x0 j < (") ; jy
y0 j < (") ; jf (x; y)
`j < ":
R: Armatia rezult
a din dubla inegalitate:
max (jx
x0 j ; jy
y0 j)
kx
x0 k
(jx
x0 j + jy
y0 j) :
3.16 Folosind denitia, sa se demonstreze ca:

1)
lim
(x;y)!(2;4)
(2x + 3y) = 16: 2)

4)
lim
(x;y)!(2; 3)
x
= 1: 5)
(x;y)!(2;2) y
lim
(4x + 2y) = 2: 3)
lim
(x;y;z)!( 1;2;0)
(2x + 3y
xy
= 1:
(x;y)!(5;1) y + 1
lim
2z) = 4:
R: 1) Vom ar
ata c
a pentru orice " > 0 exist
a un (") > 0, a.. pentru orice (x; y) 2 R2
pentru care
jx 2j < (") ; jy 4j < (") ; j(2x + 3y) 16j < ":
ntr-adev
ar,
j(2x + 3y)
16j = j2 (x
2) + 3 (y
Fie " > 0. Lu

am (") = 6" . Atunci pentru jx
j(2x + 2y)
4)j
2 jx
2j + 3 jy
2j < (") si jy
"
"
5"
16j < 2 + 3 =
< ":
6
6
6
2) Este sucient s
a lu
am (") = 7" . 3) (") = 7" .
3j :
4j < (")
VECTORIALA

DE O VARIABILA
49
3.17 Sa se arate ca functia
x+y
;
x y
denita pentru x 6= y, nu are limita n origine.
f (x; y) =
R: Vom ar
ata c
a pentru siruri diferite convergente la 0, obtinem limite diferite. Fie
1 2
am c
a punctele xn sunt situate pe dreapta y = 2x si lim f (xn ) = 3.
xn = n ; n . Observ
1
1
0
Fie apoi xn = n ; n . Punctele x0n sunt situate pe dreapta y = x si lim f (x0n ) = 0.
f (x; y) =
y 2 + 2x
;
y 2 2x
denita pentru y 2 6= 2x, nu are limita n origine.

R: Vom ar
ata c
a pentru siruri diferite convergente la 0, obtinem limite diferite. Fie
1 p1
am c
a punctele xn sunt situate pe parabola y 2 = x si lim f (xn ) =
xn = n ; n . Observ
3. Fie apoi x0n =
1 p2
; n
n
. Punctele x0n sunt situate pe parabola y 2 = 4x si lim f (x0n ) =
3.
3.19 Sa se demonstreze ca
x2 + y 2
= 0:
(x;y)!(0;0) jxj + jyj
lim
R: Se tine seama de inegalit

atile:
0<
x2 + y 2
x2 + y 2 + 2 jxj jyj
<
< jxj + jyj :
jxj + jyj
jxj + jyj

x2 y
;
x4 + y 2
denita pentru x =
6 0 si y 6= 0, are limitele iterate n origine egale cu zero, nsa nu are
limita n origine.
f (x; y) =
R: n adev
ar,
lim lim f (x; y) = 0; lim lim f (x; y)
y!0
x!0
x!0
y!0
= 0:
ns
a pe parabola x2 = my, avem
lim
(x;y)!(0;0)
my 2
m
=
:
2
2
y!0 (m + 1) y
1 + m2
f (x; y) = lim
Pentru diferite valori ale lui m se obtin valori diferite ale limitei, deci f nu are limit
a n
origine.
50
3.21 Sa se cerceteze existenta limitelor iterate si a limitei n origine pentru urmatoarele

functii:
1
1
xy
: 2) f (x; y) = x sin + y cos :
1) f (x; y) = 2
2
x +y
y
x
5) f (x; y) =
3y + x2 + y 2
2xy 2
: 4) f (x; y) = 2
:
x+y
2x + 5y 4
2x
3) f (x; y) =
y 2 2x
x
: 6) f (x; y) =
2
y + 2x
8) f (x; y) = (x + y) sin
10) f (x; y) =
y + 2x2 + y 2
1
: 7) f (x; y) = x cos :
x+y
y
1
1
sin (x3 + y 3 )
sin ; 9) f (x; y) =
;
x
y
x2 + y 2
xyz
(x + y) tg (x2 + y 2 )
p
: 11) f (x; y; z) = 3
:
x + y3 + z3
x2 + y 2
x2 + y 2
12) f (x; y) = p
x2 + y 2 + 1
: 13) f (x; y) = 1 + x2 y 2
1
x2 +y 2
cos (x2 + y 2 )
14) f (x; y) =
:
x2 y 2 (x2 + y 2 )
1
R: 1) Exist
a limitele iterate si sunt egale cu 0, dar nu exist
a limta n origine. 2) Nu
1
exist
a limitele iterate, deoarece sin y nu are limit
a pentru y ! 0 si cos x1 nu are limit
a
pentru x ! 0. Functia are ns
a limit
a n origine, deoarece
0
jf (x; y)j
jxj
sin
1
+ jyj
y
cos
1
x
jxj + jyj ! 0:
3) Exist
a limitele iterate:
lim lim f (x; y) =
y!0
x!0
3; lim lim f (x; y)

x!0
y!0
= 2:
Dac
a limitele iterate exist
a, sunt nite si distincte nu exist
a limita n punct. 8) Se tine
seama c
a
jx + yj jf (x; y)j jx + yj :
9) Functia se mai scrie
f (x; y) =
iar
sin (x3 + y 3 ) x3 + y 3
;
x3 + y 3
x2 + y 2
jxj3 + jyj3
< 2 (jxj + jyj) :
x2 + y 2
x3 + y 3
x2 + y 2
lim
(x;y)!(1;0)
ln (x + ey )
(x
1) +
:
y2
VECTORIALA

DE O VARIABILA
51
R: Fie (x; y) n interiorul discului cu centrul n punctul (1; 0) si de raz

a r. Obtinem
x = 1 + r cos , y = r sin , 2 [0; 2 ). Deci
lim
(x;y)!(1;0)
ln (x + ey )
1)2 + y 2
(x
1)
ln 1 + r cos + er sin
r!0
r
= lim
lim
(x;y)!(0;0)
xy
xy + 1
: 2)
= 1:
sin xy
:
(x;y)!(0;2)
x
lim
R: 1) Suntem n cazul de exceptie 00 . Rationaliz

am numitorul. Avem
lim
(x;y)!(0;0)
xy
xy + 1
lim
(x;y)!(0;0)
2) Avem
xy + 1 + 1 = 2:
sin xy
sin xy
= lim
y = 2:
(x;y)!(0;2)
(x;y)!(0;2) xy
x
lim
1)
3)
lim
(x;y)!(0;0)
lim
x2 + y 2 sin
(x;y)!(1;k)
1+
1
R: 1) Deoarece (x2 + y 2 ) sin xy
y
x
1
: 2)
xy
: 4)
x
:
(x;y)!(0;0) x + y
lim
x+y
:
(x;y)!(1;1) x2 + y 2
lim
x2 + y 2 , limita este 0. 2) Functia nu are limit

a.
De exemplu, pe dreapta y = mx se obtine o limit

a ce depinde de m. 3) Limita este ek .
4) Putem presupune x + y > 1. Limita este 0.
52
Capitolul 4
Func
tii continue
4.1
Continuitatea func
tiilor reale de o variabil
a real
a
4.1 Sa se determine real a.. urmatoarele functii sa e continue pe multimile lor de

denitie:
1) f : [1; 3] ! R, denita prin
p
2
2 x + x2 ; x 2 [1; 2);
f (x) =
x + 3;
x 2 [2; 3]:
2) f : [0; 2] ! R, denita prin
6 sin (x 1)
;
x 1
f (x) =
R: 1)
1
.
3
2)
+ 5x;
x 2 [0; 1);
x 2 [1; 2]:
1.
4.2 Sa se determine real a.. urmatoarele functii sa e continue n punctele indicate:

1) f : R ! R, denita prin
(1 cos x)
;
x2
f (x) =
x 6= 0;
;
x = 0;
x0 = 0:
2) f : [1; 1) ! R, denita prin

f (x) =
arctg (x 1)
;
x2 1
2
x 6= 1;
;
x = 1;
x0 = 1:
(1 + x) x ; x > 0; ;
x + e;
x 0;
x0 = 0:
1
f (x) =
f (x) =
2x+2 16
;
4x 16
x 6= 2;
;
x = 2;
53
x0 = 2:
54
CAPITOLUL 4. FUNCTII
CONTINUE
5) f : [0; ] ! R, denita prin
e3x ;
f (x) =
sin(x 1)
;
x2 5x+4
x 2 [0; 1];
;
x 2 (1; ];
x0 = 1:
8
1
x < 0;
< (x + ex ) x ;
f (x) =
e2 ;
x = 0; ;
:
(sin x + cos x) x ; x > 0;
R: 1)
2 0; 21 . 3)
2 f0; 1g. 2)
= 1. 4)
= 12 . 5)
x0 = 0:
=
3e3 . 6)
= 2.
4.3 Sa se determine punctele de discontinuitate ale functiilor:

1) f (x) =
x; x > 0: 2) f (x) = x
1
; x 6= 0; f (0) = 1:
x
1
1
3) f (x) = x sin ; x 6= 0; f (0) = 0: 4) f (x) = xp arctg ; x 6= 0; f (0) = 0; p > 0:
x
x
R: 1) Discontinu
a n x = n2 , n 2 N. 2) Discontinu
a n x = k1 , cu k ntreg nenul. 3)
si 4) Functii continue pe R.
4.4 Sa se studieze continuitatea functiei f : R ! R denita prin:
f (x) =
x3
x2 ; x 2 Q;
1
x;
x 2 R n Q:
4
R: Dac
a x0 2 R este un punct de continuitate pentru f , atunci pentru orice sir
xn 2 Q, xn ! x0 si orice sir x0n 2 R n Q, x0n ! x0 , avem: x30 x20 = 14 x0 , de unde
rezult
a c
a x0 2 0; 12 .
4.5 Fie functia f : [0; 1] ! R, denita prin
p
x;
x 2 Q;
f (x) =
1 x; x 2 R n Q:
Sa se studieze continuitatea, sa se arate ca f ([0; 1]) este un interval si ca f nu are
proprietatea lui Darboux.
p
R: Punctulpx0 2 [0; 1] este un punct de continuitate pentru f d.d. x0 = 1 x0 ,
1
5
adic
p a x0 = 2 este singurul punct de continuitate al lui f . Pentru orice x 2 [0; 1],
x; 1 x 2 [0; 1], deci f ([0; 1])
[0; 1]. Fie y 2 [0; 1]. Dac
a y 2 Q, exist
a x =
2
y (x 2 Q) a.. f (x) = y, iar dac
a y 2 R n Q, exist
a x = 1 y (x 2 R n Q) a..
f (x) = y. Asadar, [0; 1]
f ([0; 1]). Avem: f ([0; 1]) = [0; 1]. Pentru a ar
ata c
a f
1
1
1
1 1
nu are proprietatea lui Darboux, e intervalul 9 ; 4
[0; 1], cu f 9 = 3 , f 4 = 12 .
1
1
1
Consider
am = p
2 ; si ar
at
am c
a ecuatia f (x) = nu are solutii n intervalul
4
17 p 3 2
1 1
1
1
; . Dac
a x 2 Q, x = p
, d
a x = p117 2
= Q, dac
a x 2 R n Q, 1 x = p
, d
a
4
4
9 4
17
17
1
1
1
1
1
x=1 p
2
= 9 ; 4 , deoarece 1 p
> 4.
4
4
17
17
A FUNCTIILOR
4.2. CONTINUITATEA UNIFORMA
DE O VARIABILA
4.2
55
Continuitatea uniform
a a func
tiilor de o variabil
a
4.6 Sa se arate ca functia f (x) = x3 , x 2 [1; 3] este uniform continua pe [1; 3].
R: ntr-adev
ar,
jf (x)
f (x0 )j = jx
x0 j (x2 + xx0 + x02 ) < 27 jx
pentru orice x; x0 2 [1; 3] pentru care jx
x0 j < ("), cu (") =
x0 j < ";
"
.
27
4.7 Sa se arate ca functia f : (0; 1) ! R, denita prin

f (x) =
x
+ x;
x+1
este uniform continua pe (0; 1).

R: Fie x; x0 2 (0; 1). Avem
jf (x)
dac
a jx
f (x0 )j = jx
x0 j 1 +
1
(1 + x) (1 + x0 )
< 2 jx
x0 j < ";
x0 j < (") = 2" .
4.8 Sa se arate ca functia f : ( 1; 1) ! R, denita prin

f (x) =
x
+ x;
x+1
nu este uniform continua pe ( 1; 1).

R: ntr-adev
ar, s
a consider
am sirurile xn =
jxn
x0n j =
n+1
,
n+2
x0n =
n
.
n+1
Avem
1
:
(n + 1) (n + 2)
Punctele xn si x0n sunt orict de apropiate pentru n sucient de mare, ns

a
jf (xn )
f (x0n )j = 1 +
1
> 1;
(n + 1) (n + 2)
deci functia nu este uniform continu

a.
4.9 Sa se arate ca functia f : [a; e] ! R, a > 0, denita prin f (x) = ln x, este uniform
continua pe [a; e].
R: Functia f este continu
a pe intervalul [a; e] m
arginit si nchis, deci este uniform
continu
a pe acest interval.
4.10 Sa se arate ca functia f : (0; 1) ! R, denita prin f (x) = ln x, este nu uniform
continua pe (0; 1).
56
CONTINUE
R: Fie xn = n1 , x0n =
1
.
n2 +1
x0n j < , dar
Avem jxn
f (x0n )j = ln
jf (xn )
n2 + 1
! 1:
n
4.11 Sa se studieze uniforma continuitate a functiei f : R ! R, denita prin f (x) =

x sin2 x2 .
R: Fie
r
r
0
xn = (4n + 1) ; xn = (4n + 3) :
2
2
Avem
jxn
si
jf (xn )
Dar, pentru x00n =
x0n j = p
(4n + 1)
f (x0n )j =
(4n + 1)
(4n + 3)
!0
(4n + 3)
! 0:
2n , avem
jf (xn )
f (x00n )j =
(4n + 1)
2n
0 ! 1:
Asadar, f nu este uniform continu

a pe R.
4.12 Sa se studieze uniforma continuitate a urmatoarelor functii:
1) f : (0; 1) ! R; f (x) = ln x: 2) f : [a; e] ! R; f (x) = ln x; a > 0:
3) f :
0;
1
! R; f (x) = sin : 4) f : R ! [ 1; 1] ; f (x) = sin x2 :
x
5) f : [0; 1] ! R; f (x) =
1
x
x2
7) f : (0; 1) ! R+ ; f (x) =
: 6) f : R ! [ 1; 1] ; f (x) = cos x:
1
: 8) f : [0; 1) ! R; f (x) = x2 :
x
R: 1) Nu. 2) Da. 3) Nu. 4) Nu. 5) Da. 6) Da, se tine seama c

a
jcos x
cos x j
7) Nu, este sucient s

a lu
am xn =
x0n = n + n1 .
1
n
2 sin
si x0n =
x0
x
2
1
.
n+1
2 jx
x0 j :
8) Nu, este sucient s

a lu
am xn = n si
VECTORIALA
4.3. CONTINUITATEA FUNCTIILOR
DE O VARIABILA
4.3
57
Continuitatea func
a vectorial
a

f (x; y) =
x2 y 3
;
x2 +y 2
x2 + y 2 =
6 0;
2
2
x + y = 0;
0;
este continua pe R2 .
R: Functia este continu
a n orice punct n care x2 + y 2 6= 0, adic
a n orice punct cu
exceptia originii. R
amne de vericat numai continuitatea n origine, ceea ce revine la a
ar
ata c
a functia are limit
a n origine si aceasta este egal
a cu 0. Avem, ns
a:
x2 y 3
jxj jyj
< 2
jxj y 2
2
2
x +y
x + y2
deoarece x2 + y 2
1
jxj y 2 ;
2
2 jxj jyj. Deci limita functiei este 0.

f (x; y) =
sin(x3 +y 3 )
;
x2 +y 2
0;
x2 + y 2 =
6 0;
2
2
x + y = 0;
este continua pe R2 .
R: Functia este continu
a n orice punct n care x2 + y 2 6= 0, adic
a n orice punct cu
exceptia originii. R
amne de vericat numai continuitatea n origine, ceea ce revine la a
ar
ata c
a functia are limit
a n origine si aceasta este egal
a cu 0. Putem scrie:
sin (x3 + y 3 ) x3 + y 3
sin (x3 + y 3 )
=
:
x2 + y 2
x3 + y 3
x2 + y 2
ns
a, pentru (x; y) ! (0; 0) avem lim
x3 + y 3
x2 + y 2
sin(x3 +y 3 )
x3 +y 3
= 1 si
jxj3 + jyj3
< jxj + jyj :
x2 + y 2
4.15 Sa se cerceteze continuitatea functiei

p
1 x2 y 2 ; x2 + y 2 1;
f (x; y) =
0;
x2 + y 2 > 1:
p
R: Punem r = x2 + y 2 . Functia este continu
a pe R2 .
f (x; y) =
2xy
;
x2 +y 2
0;
x2 + y 2 =
6 0;
2
2
x + y = 0;
este continua partial n raport cu x si y, dar nu este continua n origine.
58
CONTINUE
R: Fie (x0 ; y0 ) 2 R2 . Functiile f (x; y0 ) si f (x0 ; y) sunt continue n orice punct.

Functia f (x; y) nu are limit
a n origine.
4.17 Sa se cerceteze continuitatea urmatoarelor functii:
(
1 cos(x3 +y 3 )
; x2 + y 2 6= 0;
x2 +y 2
1) f (x; y) =
0;
x2 + y 2 = 0:
(
p 1p
x+ y
(1
+
xy)
; x > 0; y > 0;
2) f (x; y) =
1;
x = 0 sau y = 0:
3
R: 1) Se tine seama c
a 1 cos (x3 + y 3 ) = 2 sin2 x +y
. Functia este continu
a. 2)
2
Putem scrie
h
i p xyp
1
p 1p
x+ y
(1 + xy) x+ y = (1 + xy) xy
p
p
p
xy
p
xy x + y . Functia este continu
a.
si px+
y
4.18 Sa se discute dupa valorile parametrului
(
p
continuitatea urmatoarelor functii:
1 cos x2 +y 2
;
tg (x2 +y 2 )
1) f (x; y) =
0 < x2 + y 2 < 2 ;
(x; y) = (0; 0) :
2) f (x; y; z) =
3) f (x; y; z) =
4) f (x; y; z) =
8
<
:
x2 y 2 z 2
;
x6 +y 6 +z 6
(x; y; z) 6= (0; 0; 0) ;
(x; y; z) = (0; 0; 0) :
3x+2y z+x2 +yz

;
x+y+z
(x+y+z)tg (x2 +y 2 +z 2 )
x2 +y 2 +z 2
(x; y; z) 6= (0; 0; 0) ;
(x; y; z) = (0; 0; 0) :
; (x; y; z) 6= (0; 0; 0) ;
(x; y; z) = (0; 0; 0) :
p
p
cos r
R: 1) Not
am r = x2 + y 2 . Pentru r ! 0 avem lim 1 tg
= 12 . Functia este
r
continu
a pentru = 12 .
2) Fie x = `t, y = mt, z = nt, t 2 R o dreapt
a prin origine. Deoarece
lim f (`t; mt; nt) =

t!0
`2 m2 n2
;
`6 + m6 + n6
deci depinde de directie, rezult

a c
a f nu are limit
a n origine. Functia este continu
a pe
3
R n f(0; 0; 0)g.
Capitolul 5
Derivate
si diferen
tiale
5.1
Derivata
si diferen
tiala func
a
5.1 Utiliznd denitia, sa se calculeze derivatele urmatoarelor functii, n punctele specicate:

p
7:
2) f (x) = ln (x2 + 5x) ; x0 = 1:
1) f (x) = x + 2; x0 =p
2
: 4) f (x) = arcsin (x 1) ; x0 = 1:
3) f (x) = sin 3x ; x0 =
3x
5) f (x) = e ; x0 = 1:
6) f (x) = tg x; x0 = 4 :
5.2 Sa se studieze derivabilitatea urmatoarelor functii, n punctele specicate:
1) f :
1
;1
2
ln (1 + 2x) ; x 2 ( 21 ; 0];
x0 = 0:
2x;
x 2 (0; 1) ;
p
x2 + 5x + 2; x 2 (0; 2];
x0 = 2:
9
x + 74 ;
x 2 (0; 1) ;
8
! R, f (x) =
2) f : (0; 1) ! R,
f (x) =
R: 1) f 0 (0) = 2. 2) f 0 (2) = 98 .
5.3 Sa se calculeze derivatele urmatoarelor functii:
1) f (x) = x4 + 5x3
3) f (x) = x cos x:
sin x
5) f (x) = q
:
2+cos x
7) f (x) =
p
2) f (x) = x2 + x
1
4) f (x) = xx2 +1
:
x2
6) f (x) = ln x+1 :
8:
1 x2
:
1+x2
8) f (x) = ex
R: Se obtine:
1) f 0 (x) = 4x3 + 15x2 . 2) f 0 (x) = 2x +
3) f 0 (x) = cos x
5) f 0 (x) =
7) f 0 (x) =
x sin x. 4) f 0 (x) =
2 cos x+1
.
(2+cos x)2
6) f 0 (x) =
q
3
4
x
1+x2 2
.
3 (1+x2 )2
1 x2
8) f 0 (x) = (2x cos x
1
p
2 x
1
p 2.
3 ( 3 x)
x2 2x 1
.
(x2 +1)2
1 x+2
.
x x+1
x2 sin x) ex
cos x
.
59
cos x
p
3
x:
60
CAPITOLUL 5. DERIVATE SI DIFERENTIALE

p
p
sin x
x
1) f (x) = lnp 2 sin x + 1 + 2 sin
ln 1+sin
:
cos x
p x 1 : 2) f (x) = cos2 x3 +
5
k
x
x
x
2+k :
x
+
x
4)
f
(x)
=
5
sh
+
3
sh
:
3) f (x) = 2 x2 + k + 2 ln
15
15
p
xx
x
x
2x
5) f (x) = e p
arctg e
ln 1 + e :
6) f (x) = ex (x ln x p
x 1) :
x
x
a2
n
2
2
8) f (x) = loge2 x + x2n + 1 :
7) f (x) = 2 a
x + 2 arcsin a :
R: Se obtine:
. 2) f 0 (x) = cos23 x .
1) f 0 (x) = q cos2x
4 sin x 1)
(
p
x
x
3) f 0 (x) = x2 + k. 4) f 0 (x) = sh2 15
ch3 15
.
0
x
x
0
x+1
x
5) f (x) = p
e arctg e . 6) f (x) = x e (ln x) (ln x
n 1
7) f 0 (x) = a2 x2 . 8) f 0 (x) = 2pnxx2n +1 .
1).

p
psin x + 2 arctg
1) f (x) = ln 1+
1
sin x
sin x :
x2 +1
2) f (x) = 34 ln x2 1 + 14 ln xx+11 + 12 arctg x:

3) f (x) = 13 ln (1 + x) 16 ln (x2 x + 1) + p13 arctg 2xp31 :
p
p
4) f (x) = 3b2 arctg b xx (3b + 2x) bx x2 :
2
R: 1) f 0 (x) = cos xp
. 2) f 0 (x) =
sin x
p
4) f 0 (x) = 4x b xx .
x(x 3)
.
x4 1
3) f 0 (x) =
1
.
x3 +1

x
1) f (x) = arcsin
+ ln 1+px1 x2 :
px
2
2) f (x) = ln x4 + x2 + 1 + p23 arctg 2xp+1
:
3
x
3x
3
3) f (x) = 4(x2 +1)2 + 8(x2 +1) + 8 arctg x:
p
p
p
4) f (x) = 52 (2x2 + 8x + 1) p132 ln
2 (x + 2) + (2x2 + 8x + 1) :
R: Se obtine:
3 +3x
x
1) f 0 (x) = arcsin
. 2) f 0 (x) = x2x
4 +x2 +1 .
x2
1
0
p 5x 3
.
3) f 0 (x) = (x2 +1)
3 . 4) f (x) =
2x2 +8x+1
5.7 Sa se arate ca derivata unei functii pare este o functie impara, iar derivata unei
functii impare este o functie para.
5.8 Sa se arate ca derivata unei functii periodice este o functie periodica.
5.9 Sa se arate ca functia y = xe
5.10 Sa se arate ca functia y = xe

5.11 Sa se arate ca functia y =
satisface relatia xy 0 = (1
x2
2
satisface relatia xy 0 = (1
1
1+x+ln x
x) y.
x2 ) y.
satisface relatia xy 0 = y (y ln x
1).

5.1. DERIVATA SI DIFERENTIALA
FUNCTIILOR
DE O VARIABILA
61
5.12 Sa se calculeze derivatele de ordinul doi ale urmatoarelor functii:

6
1) f (x) = x8 + 7xp
5x + 4:
2
4) f (x) = ln x + a + x2 :
2) f (x) = (arcsin x)2 :

5) f (x) = (1 + x2 ) arctg x:
R: Se obtine:
1) f 00 (x) = 56x6 + 210x4 . 2) f 00 (x) =
2
3) f 00 (x) = 2ex + 4x2 ex . 4) f 00 (x) =
2
1 x2
+p
2x
(1 x2 )3
x
(a2 +x2 )3
3) f (x) = ex :
6) f (x) = sin2 x:
arcsin x.
5) f 00 (x) = 2 arctg x + 2 x2x+1 . 6) f 00 (x) = 2 cos 2x.

5.13 Sa se calculeze derivatele de ordinul n ale urmatoarelor functii:
1) f (x) = eax :
4) f (x) = cos x:
7) f (x) = 2x :
10) f (x) = eax ebx :
2) f (x) = x 1 a :
5) f (x) = sin x:
1
8) f (x) = x2 3x+2
:
1
11) f (x) = ax+b :
3) f (x) = x2 1 a2 :
6) f (x) = ln x22x 1 :
9) f (x) = ln (ax + b) :
12) f (x) = (1 + x) :
1
1
1
R: 3) Se tine seama de identitatea: x2 1 a2 = 2a
.
x a
x+a
n
n
(n)
(n)
4) f (x) = cos x + 2 . 5) f (x) = sin x + 2 .
x2 +1
6). f 0 (x) = x(x
si se scrie fractia ca sum
a de fractii simple.
2 +1)
n
(n)
x
7) f (x) = 2 ln 2.
h
1
8) f (x) = x 1 2 x 1 1 , se obtine f (n) (x) = ( 1)n n! (x 2)
n+1
(x
1)!an
9) f (n) (x) = ( 1)n 1 (n

. 10) f (n) (x) = eax ebx (a + b)n .
(ax+b)n
n!an
11) f (n) (x) = ( 1)n (ax+b)
n+1 .
12) Avem: f (n) (x) =
1)
n + 1) (1 + x)
1
1)n+1
5.14 Fie f (x) = x2 e3x . Sa se calculeze f (10) (x).

R: Se aplic
a formula lui Leibniz. Se obtine: f (10) (x) = 39 e3x (3x2 + 20x + 30).
5.15 Fie f (x) = x2 sin x. Sa se calculeze f (20) (x).
R: Se aplic
a regula lui Leibniz. Se obtine: f (20) (x) = x2 sin x
40x cos x
380 sin x.
5.16 Utiliznd regula lui Leibniz, sa se calculeze derivatele de ordinul n ale functiilor:
1) f (x) = x ex :
p :
4) f (x) = 1+x
x
2) f (x) = x2 e 2x :
5) f (x) = x3 ln x:
3) f (x) = (1
x2 ) cos x:
5.17 Se considera functia polinomiala f (x) = x4 + x3 + x2 + x + 1. Sa se calculeze

4
P
1
suma: S =
, unde xk sunt radacinile ecuatiei f (x) = 0.
xk 2
k=1
62
R: Din f (x) = (x
x1 ) (x
x2 ) (x
x4 ), prin derivare, deducem:
x3 ) (x
f 0 (x) X 1
=
:
f (x)
x
x
k
k=1
4
Deci S =
f 0 (2)
f (2)
49
.
31
5.18 Sa se determine cu ct se modica (aproximativ) latura unui patrat daca aria sa

cre
ste de la 9 m2 la 9; 1 m2 .
R: Dac
a x este aria p
atratului si y latura sa, atunci y =
Cresterea laturii p
atratului este dat
a de:
y
y0
x. Se dau: x0 = 9, h = 0; 1.
1
dy = f 0 (x) h = p 0; 1 = 0; 016 m:
2 9
5.19 Sa se gaseasca cre

sterea y
x0 = 2, daca h = 0; 001.
R: y
y0 si diferentiala dy ale functiei y = 5x +x2 n punctul
y0 = 0; 009001 si dy = 0; 009.
5.20 Sa se calculeze diferentiala functiei y = cos x n punctul x0 = 6 , pentru h =

5.21 Sa se calculeze diferentiala functiei y =
p2
x
n punctul x0 = 9, pentru h =
36
0; 01.
5.22 Sa se calculeze diferentialele functiilor:

1) f (x) = x1n :
1 x
4) f (x) = ln 1+x
:
2) f (x) = x ln x x:
5) f (x) = x2 e x :
R: Se obtine:
n
1) df (x) = xn+1
dx. 2) df (x) = ln x dx. 3) df (x) =
4) df (x) =
2
x2 1
dx. 5) df (x) = x (2
3) f (x) = 1 x x :
6) f (x) = ex sin x:
1
(1 x)2
dx.
x) e dx. 6) df (x) = ex (sin x + cos x) dx.
5.23 Sa se calculeze diferentialele de ordinul doi ale functiilor:

p
1) f (x) = 1 x2 : 2) f (x) = arccos x: 3) f (x) = sin x ln x:
4) f (x) = x1 ln x:
5) f (x) = x2 e x :
6) f (x) = ex sin x:
dn (arctg x) = ( 1)n
(n
1)!
(1 +
x2 )n=2
sin narctg
1
x
dxn :
TI
5.2. PROPRIETA
ALE FUNCTIILOR
DERIVABILE
5.2
63
Propriet
a
ti ale func
tiilor derivabile
5.25 Sa se determine abscisele punctelor de extrem ale functiilor:

1) f (x) = 2qcos x + x2 :
4) f (x) =
(x2
1)2 :
12)2 :
2) f (x) = x2 (x
3) f (x) =
5) f (x) = 2 sin 2x + sin 4x:
6) f (x) =
x2 2x+2
:
x 1
2 cos x2 +
3 cos x3 :
R: 1) x0 = 0 este punct de minim.

2) x1 = 0, x2 = 12 sunt puncte de minim, x3 = 6 este punct de maxim.
3) x1 = 0 este punct de maxim, x2 = 2 este punct de minim.
4) x1;2 = 1 sunt puncte de minim, x3 = 0 este punct de maxim.
5) xk = 6 + k sunt puncte de minim, x0k = 6 + k sunt puncte de maxim, k 2 Z.
sunt puncte de maxim, yk = 6 (2k + 1) si yk0 =
6) xk = 12k si x0k = 12 k 52
1
12 k 5
sunt puncte de minim, k 2 Z.
5.26 Fie a1 ; a2 ; : : : ; an 2 (0; 1) si ax1 + ax2 +
arate ca atunci a1 a2
an = 1.
+ axn
n pentru orice x 2 R. Sa se
a
+ axn . Avem c
R: Fie functia f : R ! R, denit
a prin f (x) = ax1 + ax2 +
f (x)
n = f (0), 8x 2 R, deci x0 = 0 este un punct de minim pentru f si conform
teoremei lui Fermat: f 0 (0) = 0.
5.27 Fie a; b 2 (0; 1) n f1g a.. ax
ca ab = 1.
b + bx
2ab, pentru orice x 2 R. Sa se arate

2
R: Fie unctia f : R ! R, denit

a prin f (x) = ax b + bx a. Avem c
a f (x)
2ab = f (1), 8x 2 R, deci x0 = 1 este un punct de minim pentru f si conform teoremei
lui Fermat: f 0 (1) = 0.
5.28 Sa se studieze aplicabilitatea teoremei lui Rolle pentru functia f : 0;
denita prin
cos x; x 2 0; 4 ;
f (x) =
sin x; x 2 4 ; 2 :
! R,
R: Functia nu este derivabil

a n 4 .
5.29 Sa se studieze aplicabilitatea teoremei lui Rolle pentru functiile f : [0; 2] ! R,
denite prin:
1) f (x) = jx 1j : 2) f (x) = jx 1j3 :
R: 1) Nu. 2) Da, c = 1.
5.30 Sa se studieze aplicabilitatea teoremei lui Rolle pentru functiile f :
denite prin:
1) f (x) = jsin xj : 2) f (x) = sin3 x :
R: 1) Nu. 2) Da, c = 0.
! R,
64
5.31 Sa se arate ca polinomul lui Legendre Pn (x) =

tincte n intervalul ( 1; 1).
dn
dxn
(x2
1) are n radacini dis-
R: Se aplic
a de n ori teorema lui Rolle functiei f (x) = (x2
1) .
5.32 Fie f : [a; b] ! R o functie continua pe [a; b], derivabila pe (a; b) si a.. f (a) =
f (b). Sa se arate ca exista c 2 (a; b) a.. f (a) f (c) = f 0 (c) (c a).
R: Se aplic
a teorema lui Rolle functiei g (x) = (x
[a; b].
xf (a) pe intervalul
a) f (x)
5.33 Fie numerele reale a0 ; a1 ; a2 ; : : : ; an care verica relatia

a0 2a1 22 a2
+
+
+
1
2
3
2n an
= 0:
n+1
Sa se arate ca functia f : [1; e2 ] ! R, denita prin f (x) = a0 + a1 ln x + a2 ln2 x +

an lnn x se anuleaza cel putin ntr-un punct din intervalul (1; e2 ).
R: Se aplic
a teorema lui Rolle functiei g (x) = a0 ln x +
a1 ln2 x
2
an lnn+1 x
.
n+1
5.34 Fie f : [a; b] ! R o functie continua pe [a; b], derivabila pe (a; b). Sa sea arate ca
exista c 2 (a; b) a.
a + b 2c
:
f 0 (c) =
(c a) (c b)
R: Se aplic
a teorema lui Rolle functiei g (x) = ef (x) (x
a) (x
b) pe intervalul [a; b].
5.35 Se considera functia f : [ 1; 1] ! R, denita prin:

f (x) =
x2 + mx + n; x 2 [ 1; 0] ;
px2 + 4x + 4; x 2 (0; 1]:
Sa se determine m; n; p 2 R a.. f sa satisfaca ipotezele teoremei lui Rolle pe intervalul

[ 1; 1] si sa se gaseasca valoarea constantei c n acest caz.
R: n = 4, m = 4, p =
7, c = 72 .
5.36 Fie f; g : [a; b] ! R doua functii continue pe [a; b], derivabile pe (a; b) si cu
f (a) = f (b). Sa se arate ca ecuatia f (x) g 0 (x) + f 0 (x) = 0 are cel putin o solutie n
intervalul (a; b).
R: Fie h : [a; b] ! R, denit
a prin h (x) = f (x) eg(x) , care este o functie Rolle. Exist
a
0
0
0
g(x)
0
g(x)
deci c 2 (a; b) a.. h (c) = 0. Dar h (x) = f (x) e
+ f (x) g (x) e .
5.37 Fie f : [a; b] ! R o functie de trei ori derivabila pe [a; b] a.. f (a) = f (b) = 0 si
f 0 (a) = f 0 (b) = 0. Sa se arate ca exista cel putin un punct c 2 (a; b) a.. f 000 (c) = 0.
TI
5.2. PROPRIETA
ALE FUNCTIILOR
DERIVABILE
65
R: Aplic
am teorema lui Rolle. Exist
a d 2 (a; b) a.. f 0 (d) = 0. Exist
a apoi c1 2 (a; d)
00
00
si c2 2 (d; b) a.. f (c1 ) = 0 si f (c2 ) = 0. Deci exist
a c 2 (c1 ; c2 ) a.. f 000 (c) = 0.
5.38 Sa se cerceteze p
aplicabilitatea teoremei lui Lagrange pentru functia f : [0; 1] ! R,
denita prin f (x) = x2 + ax, a > 0, si n caz armativ sa se determine constanta c
corespunzatoare.
R: Da, c =
1
2
a+
a2 + a 2 (0; 1).
5.39 Sa se cerceteze aplicabilitatea teoremei lui Lagrange pentru functiilor f , denite

prin:
x;
1) f (x) =
x 2 [1; 2] ;
1; x 2 (2; 3]:
x + 1; x 2 (0; 3];
+ 1;
x 2 [ 4; 0] :
x2
+
4
p
3) f (x) =
x
2
x2 ;
2x
2) f (x) =
4) f (x) =
R: 1) Da, f 0 (c) = 98 , c = 94 . 2) Da, c = 34 . 3) Da, c =
13
.
36
x 2 [0; 1] ;
1; x 2 (1; 2]:
3 x2
; x 2 [0; 1] ;
2
1
;
x 2 (1; 2]:
x
4) Da, c1 = 12 , c2 =
2.
5.40 Sa se determine abscisa c a unui punct n care tangenta la gracul functiei f :

R ! R, denita prin
x+2
;
x 0;
f (x) = p2
x + 1; x > 0;
este paralela cu coarda care une
ste punctele de pe grac de abscise x1 =
R: c =
4 si x2 = 3.
13
.
36
5.41 Sa se arate ca
p
3
30
3 < 91 .
R: Se aplic
a teorema lui Lagrange functiei f : [27; 30] ! R, denit
a prin f (x) =
5.42 Sa se gaseasca solutiile reale ale ecuatiei (a
a > 1.
p
3
x.
1)x + (a + 3)x = ax + (a + 2)x , cu
R: Ecuatia se mai scrie: ax (a 1)x = (a + 3)x (a + 2)x . Consider

am functia f :
x
(0; 1) ! R, denit
a prin f (t) = t , pentru x2 R, xat. Aplic
am teorema lui Lagrange
pe intervalele [a 1; a] si [a + 2; a + 3]. Exist
a deci c1 2 (a 1; a) si c2 2 (a + 2; a + 3)
a.. f (a) f (a 1) = f 0 (c1 ) si f (a + 3) f (a + 2) = f 0 (c2 ). Din f 0 (c1 ) = f 0 (c2 ) cu
c1 6= c2 , rezult
a x1 = 0, x2 = 1.
5.43 Fie f o functie de doua ori derivabila ntr-o vecinatate V a punctului a 2 R. Sa
se arate ca pentru orice h sucient de mic exista punctele p; q 2 V a..
f (a + h)
f (a
2h
h)
= f 0 (p) ;
f (a + h)
2f (a) + f (a
h2
h)
= f 00 (q) :
66
5.44 Sa se cerceteze aplicabilitatea teoremei lui Cauchy pentru functiile f si g, denite

prin:
1) f; g : [1; e] ! R; f (x) = ln x; p
g (x) = xe :
x + 3; x 2 [ 2; 1);
2) f; g : [ 2; 5] ! R; f (x) =
x
+ 74 ;
x 2 [1; 5] ;
4
x3
2
x + 1; x 2 [1; 3] ;
3
3) f; g : [0; 3] ! R; f (x) =
x 2 [0; 1] ;
x + 43 ;
R: 1) Da, c =
e
e
. 2) Da, c =
1
1
.
16
3) Da, c =
p
2 2
3
g (x) = x:
g (x) = x:
+ 1.
5.45 Sa se calculeze, utiliznd regula lui l0 Hospital:

xx x
:
ln
x!1 x x+1
tg x x
:
x!0 x sin x
1) lim
4) lim
xn
ax
x!1 e
7) lim
x!0
R: 1) 2. 2)
; a > 0:
1
x2
ln(sin 2x)
:
x!0 ln(sin 3x)
2) lim
1
x
5) lim ctg x
x!0
ctg2 x :
x!1
1
.
2
x2 ln 1+x
:
x
8) lim x
2. 3) 1. 4) 0. 5) 0. 6)
3) lim
6) lim
x!0
(1+x) x
e
9) lim tg
x!1
x tg
4
1
x
:
x
2
7) Putem scrie:
sin2 x x2 cos2 x
ctg x =
x2 sin2 x
1
x2
si se aplic
a de patru ori regula lui l0 Hospital. Se obtine 32 . 8) Lu
am x = 1t , cu t ! 0
pentru x ! 1. Se obtine 12 . 9) 1e .
5.46 Sa se calculeze, utiliznd regula lui l0 Hospital:
tg x
x!0
x
1) lim
R: 1) 5. 2)
x [ln x ln (x + 1)] + 1
x cos x
: 2) lim
:
x!1 ex [ln (ex + 1)
sin x
ln ex] 1
e.
5.47 Sa se dezvolte polinomul f (x) = x3

R: f (x) = 11 + 7 (x
2) + 4 (x
2x2 + 3x + 5 dupa puterile binomului x
2)2 + (x
2.
2)3 .
5.48 Sa se determine o functie polinomiala de gradul trei a.. f (0) = 1, f 0 (0) = 1,

f 00 (0) = 2 si f 000 (0) = 6.
R: Polinomul Taylor al functiei f este f (x) = 1 + x + x2 + x3 .
5.49 Sa se gaseasca primii 5 termeni din dezvoltarea Taylor a functiei f (x) = ex dupa
puterile binomului x + 1.
R: P4 (x) =
1
e
+ 1e (x + 1) +
1
2e
(x + 1)2 +
1
6e
(x + 1)3 +
1
24e
(x + 1)4 .
TI
5.2. PROPRIETA
ALE FUNCTIILOR
DERIVABILE
67
5.50 Sa se gaseasca primii 5 termeni din dezvoltarea Taylor a functiei f (x) = ln x dupa
puterile binomului x 1.
R: P4 (x) = (x
1
2
1)
(x
1)2 + 31 (x
1)3
1
4
1)4 .
(x
5.51 Sa se evalueze eroarea comisa n aproximarea:

e
R: Avem c
a: ex = 1 + 1!1 x +
2 (0; 1). Pentru x = 1, jR4 (1)j
2+
1
1
1
+ + :
2! 3! 4!
1 2
x + 3!1 x3
2!
3
1
= 40
.
5!
1 4
x
4!
+ R4 (x), unde R4 (x) =
x5 x
e ,
5!
cu
5.52 Sa se scrie formula Mac-Laurin de ordinul n pentru functiile:

1) f (x) = ex ; x 2 R:
2) f (x) = sin x; x 2 R:
3) f (x) = cos x; x 2 R: 4) f (x) = ln(1 + x); x 2 ( 1; 1):
5) f (x) = (1 + x) ;
x 2 ( 1; 1); 2 R:
R: Avemndezvolt
arile:
P xk
xn+1
x
1) e =
+ (n+1)!
e x.
k!
k=0
2) sin x =
3) cos x =
n
P
k=1
n
P
( 1)k
k=0
1 x2k 1
(2k 1)!
2n+1
x
+ ( 1)n (2n+1)!
sin( x).
2k
2n+2
x
x
( 1)k (2k)!
+ ( 1)n+1 (2n+2)!
cos( x).
4) ln(1 + x) =
n
P
( 1)k
k=1
5) (1 + x) = 1 +
n
P
k=1
1 xk
k
n+1
x
+ ( 1)n (n+1)(1+
1) (
k!
k+1) k
x +
x)n+1
1) (
(n+1)!
.
n) n+1
(1 + x)
n+1
, cu
2 (0; 1).
5.53 Sa se determine n 2 N astfel ca polinomul Taylor de gradul n n punctul x0 = 0

asociat functiei f (x) = ex sa aproximeze functia pe intervalul [ 1; 1] cu trei zecimale
exacte.
R: Avem
Dar cum x < 1, e
jxjn+1
jRn (x)j =
e
(n + 1)!
x
< e < 3 si deci jRn (x)j <
<
1
; jxj
1000
3
(n+1)!
<
1
1000
1:
pentru n
6.
5.54 Sa se scrie formula Mac-Laurin de ordinul n pentru functia f (x) =

x > a.
1
p
R: Functia se mai scrie: f (x) = a 1 + xa 2 . Se obtine:
"
n
X
p
x
1 3
(2k 3) x
f (x) = a 1 +
+
( 1)k 1
2a k=2
k! 2k
a
a + x, a > 0,
+ Rn (x) :
68
5.55 Sa se determine n 2 N astfel

p ca valorile polinomului Taylor de gradul n n punctul
x0 = 0 asociat functiei f (x) = 1 + x, pe intervalul [0; 1], sa nu difere de f (x) cu mai
1
mult de 16
.
R: Avem
jRn (x)j =
Se obtine n
1 3
(2n 1)
xn+1
1
(n + 1)! 2n+1
(1 + x)n+ 2
1 3
(2n 1)
1
< :
n+1
(n + 1)! 2
16
2.
5.56 Utiliznd formula Mac-Laurin sa se calculeze urmatoarele limite:

sin2 x 2
:
4
x
x!0
a
:
lim sin xx sin
a
x!0
ex +e
1) lim
3)
5) lim
x!0
R: 1)
5.3
1
.
12
cos x e
x4
x2
2
2) 4. 3) cos a. 4) 13 . 5)
ln(1+2x) sin 2x+2x2

:
x3
x!0
p
2
cos x
lim 1 1+x
:
tg4 x
x!0
2) lim
4)
:
1
.
12
Derivatele
si diferen
tiala func
tiilor de n variabile
5.57 Utiliznd denitia, sa se calculeze derivatele partiale ale urmatoarelor functii, n

punctele specicate:
x y
1) f (x; y) = x3 3x2 y + 2y 3 n (1; 1) : 2) f (x; y) = x+y
n (1; 1) :
p
2
2
3) f (x; y) = psin x + sin y n 4 ; 0 : 4) f (x; y) = ln (1 + x + y 2 ) n (1; 1) :
5) f (x; y) = x2 y 2 n (2; 1) :
6) f (x; y) = ln (x y 2 ) n (4; 1) :
R: Se obtine:
1) fx0 (1; 1) = 3, fy0 (1; 1) = 3. 2) fx0 (1; 1) = 21 , fy0 (1; 1) = 12 .
p
3) fx0 4 ; 0 = 12 2, fy0 4 ; 0 = 0. 4) fx0 (1; 1) = 13 , fy0 (1; 1) = 23 .
5) fx0 (2; 1) = p23 , fy0 (2; 1) = p13 . 6) fx0 (4; 1) = 13 , fy0 (4; 1) = 23 .
5.58 Sa se calculeze derivatele partiale ale urmatoarelor functii:
1) f (x; y) = x3 + y 3 3axy:
p
3) f (x; y) = x2 y 2 :
p
5) f (x; y) = ln x + x2 + y 2 :
sin
7) f (x; y) = e
y
x
x y
2) f (x; y) = x+y
:
x
4) f (x; y) = p 2
6) f (x; y) =
x +y 2
arctg xy :
8) f (x; y) = arcsin
x2 y 2
:
x2 +y 2
5.3. DERIVATELE SI DIFERENTIALA
FUNCTIILOR
DE N VARIABILE
69
R: Se obtine:
1) fx0 (x; y) = 3x2 3ay, fy0 (x; y) = 3y 2 3ax.
2y
2x
0
2) fx0 (x; y) = (x+y)
.
2 , fy (x; y) =
(x+y)2
3) fx0 (x; y) = p x2 2 , fy0 (x; y) = p 2y 2 .
x
4)
fx0
(x; y) = p
y
y2
(x2 +y 2 )3
fy0
(x; y) = p
x2 y
(x2 +y 2 )3
1
, fy0 (x; y) = p 2 2 y p 2 2 .
x2 +y 2
x +y x+ x +y
y
x
0
, fy (x; y) = x2 +y2 .
x2 +y 2
y
y
y sin x
e
cos xy , fy0 (x; y) = x1 esin x cos xy .
x2
p
p
xyp2
x2p2
0
,
f
(x;
y)
=
.
y
(x2 +y 2 ) x2 y 2
(x2 +y 2 ) x2 y 2
5) fx0 (x; y) = p
6) fx0 (x; y) =
7) fx0 (x; y) =
8) fx0 (x; y) =

y
1) f (x; y) = y x sin xy :
p
3) f (x; y) = arctg xy :
5) f (x; y; z) = p 2xyz2 2 :
x +y +z
y
7) f (x; y; z) = exyz cos xz
:
2) f (x; y) = arcsin xx2 +yy2 :

:
4) f (x; y) = xyarctg 1x+y
xy
x
z
y
y
6) f (x; y; z) = e
e :
8) f (x; y; z) = (sin x)yz :

q
2
2
1) f (x; y) = ln (xy + x y) + 1 + (xy 2 + x2 y)2 :
r
2) f (x; y) =
x+y
xy
+ arcsin
x+y
xy
5.61 Sa se calculeze, utiliznd denitia, urmatoarele derivate partiale de ordinul doi:

1)
3)
p
p
@2f
@2f
(1; 1) ; unde f (x; y) = x2 + y 2 : 2)
( 2; 2) ; unde f (x; y) = 3 x2 y:
@y@x
@x@y
@2f
@x@y
; 0 ; unde f (x; y) = x sin (x + y) : 4)
@2f
(1; 1) ; unde f (x; y) = xy ln x:
@x@y
R: 1) Deoarece
@2f
(1; 1) = lim
y!1
@y@x
se obtine
1
p
. 2) 19 . 3)
2
2
2
@f
@x
(1; y)
y
@f
@x
(1; 1)
. 4) 1.

1) f (x; y; z) = p
x3 y 2 z + 2x 3y + z + 5:
3) f (x; y; z) = x2 + y 2 + z 2 :
2) f (x; y; z) = (xy)z :
4) f (x; y; z) = z xy :
70
R: Se obtine:
1) fx0 (x; y; z) = 3x2 y 2 z + 2, fy0 (x; y; z) = 2x3 yz 3, fz0 (x; y; z) = x3 y 2 + 1.
2) fx0 (x; y; z) = xz (xy)z , fy0 (x; y; z) = yz (xy)z , fz0 (x; y; z) = (xy)z ln (xy).
3) fx0 (x; y; z) = p 2 x 2 2 , fy0 (x; y; z) = p 2 y 2 2 ,
fz0
(x; y; z) = p
x +y +z
z
.
x2 +y 2 +z 2
xy
4) fx0 (x; y; z) = y z
x +y +z
xy xy
z .
z
ln z, fy0 (x; y; z) = xz xy ln z, fz0 (x; y; z) =
5.63 Sa se arate ca urmatoarele functii sunt omogene si apoi sa se verice relatia lui
Euler:
x+y
1) f (x; y) = ax2 + 2bxy + cy 2 : 2) f (x; y) = p
:
3
2
2
x +y
x
3) f (x; y) = x2 +y
2:
2
5) f (x; y) = (x + y 2 ) sin xy :
4) f (x; y) = (x2
6) f (x; y) = (x2
x y
y 2 ) ln x+y
:
y
2
y ) ex :
5.64 Sa se arate ca daca u = f (x; y; z) este o functie omogena de gradul de omogenitate

m, care admite derivate partiale de ordinul doi continue pe D R3 , atunci:
1) x
2) x2
@2f
@2f
@2f
+
y
+
z
= (m
@x2
@x@y
@x@z
1)
@f
:
@x
2
2
@2f
@2f
@2f
@2f
2@ f
2@ f
+
y
+
z
+
2xy
+
2yz
+
2zx
= m (m
@x2
@y 2
@z 2
@x@y
@y@z
@z@x
1) f:
5.65 Sa se arate ca functiile date mai jos satisfac egalitatile scrise n dreptul lor:
1) z = ln x2 + xy + y 2 ; x
y
2) z = xy + xe x ; x
3) u = (x
y) (y
4) u = x +
5) u = ln x3 + y 3 + z 3
5.66 Se da functia:
f (x; y) =
@z
@z
+y
= xy + z:
@x
@y
z) (z
x
y
x) ;
@u @u @u
+
+
= 0:
@x @y @z
y @u @u @u
;
+
+
= 1:
z @x @y @z
3xyz ;
@z
@z
+y
= 2:
@x
@y
@u @u @u
1
+
+
=
:
@x @y @z
x+y+z
y 2 ln 1 +
0;
x2
y2
; y=
6 0;
y = 0:
Sa se arate ca de
si nu sunt satisfacute ipotezele teoremei lui Schwarz, totu
si
@2f
@2f
(0; 0) =
(0; 0) :
@x@y
@y@x
FUNCTIILOR
DE N VARIABILE
71
R: S
a observ
am c
a teorema lui Schwarz d
a conditii suciente nu si necesare pentru
egalitatea derivatelor mixte.
Deoarece pentru x > 1, ln x > x, avem
s
s
2
2
p
x
x2
x
0 < y 2 ln 1 + 2 = 2y 2 ln 1 + 2 < 2y 2 1 + 2 = 2 jyj x2 + y 2 ;
y
y
y
deci
lim
(x;y)!(0;0)
f (x; y) = f (x; y) = 0;
apoi
@f
(x; y) =
@x
2xy 2
;
x2 +y 2
y=
6 0;
y = 0;
0;
@f
(x; y) =
@y
2y ln 1 +
0;
2xy 2
;
x2 +y 2
x2
y2
y=
6 0;
y = 0;
si
@2f
(0; 0) = lim
x!0
@x@y
@2f
(0; 0) = lim
y!0
@y@x
Dar
@2f
(x; y) =
@y@x
@f
@x
(x; 0)
@f
@x
(0; 0)
@f
@x
(0; 0)
= 0;
x
@f
@x
(0; y)
y
4x3 y
;
(x2 +y 2 )2
0;
= 0:
y=
6 0;
y = 0;
nu este continu
a n origine.
5.67 Sa se calculeze derivatele partiale de ordinul doi ale functiilor:
q
2
2
1) f (x; y) = 2x2 3xy y 2 :
2) f (x; y) = xa2 + yb2 :
p
3) f (x; y) = ln (x2 + y) :
4) f (x; y) = 2xy + y 2 :
5) f (x; y) = arctg 1x+y
:
6) f (x; y) = (arcsin xy)2 :
p xy
7) f (x; y; z) = x2 + y 2 + z 2 : 8) f (x; y; z) = xy + yz + zx:
5.68 Sa se calculeze derivatele partiale de ordinul doi, n origine, ale functiei:

f (x; y) = (1 + x)m (1 + y)n :
R: fxx (0; 0) = m (m
1), fxy (0; 0) = mn, fyy (0; 0) = n (n
1).
5.69 Sa se calculeze derivatele partiale de ordinul m + n:

@ m+n f
x+y
(x; y) ; unde : 1) f (x; y) =
: 2) f (x; y) = x2 + y 2 ex+y :
m
n
@ y@x
x y
72
R: 1) Prin inductie dup

a n si apoi dup
a m, se obtine:
@ m+n f
(x; y) = ( 1)n 2 (m + n
@y m @xn
mx + ny
:
(x y)m+n+1
1)!
2) Se obtine:
@ m+n f
(x; y) = x2 + y 2 + 2 (mx + ny) + m (m
@y m @xn
1) + n (n
1) ex+y :
a)2 + (y
b)2 ;
5.70 Sa se arate ca functiile:

y
1
1) u = arctg ; 2) u = ln ; unde r =
x
r
satisfac ecuatia lui Laplace:
(x
@2u @2u
+
= 0:
@x2 @y 2
5.71 Sa se arate ca functia u = A sin (a t + ') sin x satisface ecuatia undelor:
@2u
@t2
a2
@2u
= 0:
@x2

u= p
1
t
x2 +y 2 +z 2
t
satisface ecuatia caldurii:

1
@u
=
@t
4
@2u @2u @2u

+
+
@x2 @y 2 @z 2
5.73 Se da functia f (x; y) = x2 +xy y 2 . Sa se gaseasca variatia si diferentiala functiei

n punctul (x0 ; y0 ).
R: Variatia functiei este:
f (x; y)
f (x0 ; y0 ) = [(2x0 + y0 ) h + (x0
2y0 ) k] + h2 + hk
Deci diferentiala este df (x0 ; y0 ) = (2x0 + y0 ) h + (x0
k2 :
2y0 ) k.
5.74 Se da functia f (x; y) = x2 y. Sa se calculeze variatia si diferentiala functiei n

punctul (x0 ; y0 ) = (1; 2), pentru: 1) (h; k) = (1; 2), 2) (h; k) = (0; 1; 0; 2).
5.75 Utiliznd denitia, sa se arate ca urmatoarele functii sunt diferentiabile n punctele
specicate:
1) f (x; y) = (x
3) f (x; y) = p
1)2 + y 2 n (1; 1) : 2) f (x; y) = x2 + (y 2)2 n (1; 1) :

n (3; 4; 5) :
4) f (x; y) = ln (x3 + y 3 ) n (0; 1) :
2
z
x2 +y
FUNCTIILOR
DE N VARIABILE
R: 1) Pentru orice (h; k) 2 R2 , avem
f (1 + h; 1 + k)
cu
(k; h) =
f (1; 1) = 2k + h2 + k 2 = 2k +
(k; h)
73
h2 + k 2 ;
h2 + k 2 ! 0, pentru (k; h) ! (0; 0), iar df (1; 1) = 2k.
5.76 Sa se arate ca n origine, functia

(
p xy ; x2 + y 2 =
6 0;
x2 +y 2
f (x; y) =
0;
x2 + y 2 = 0;
este continua, admite derivate partiale, nsa nu este diferentiabila.
R: Din
jxyj
< p = jxj ;
x2 + y 2
y2
0< p
jxyj
deducem c
a f este continu
a n origine. Utiliznd denitia se arat
a c
a functia are derivate
partiale n origine egale cu 0.
S
a ar
at
am c
a functia nu este diferentiabil
a n origine. Dac
a ar diferentiabil
a n
origine, ar avea loc egalitatea:
p
x2 + y 2 ;
f (x; y) 0 = 0 (x 0) + 0 (y 0) + (x; y)
n care (x; y) s
a aib
a limit
a n origine egal
a cu 0. Dar din egalitatea precedent
a rezult
a
xy
(x; y) = x2 +y2 , functie care nu are limit
a n origine.
5.77 Sa se cerceteze daca functia f (x; y) =
x2 + y 2 este diferentiabila n origine.
R: Functia nu admite derivate partiale n origine, deci nu este diferentiabil

a n origine.
1) f (x; y) = x3 + y 3 3xy: 2) f (x; y) = x2 y 3 :
2
2
4) f (x; y) = sin2 x + sin2 y:
3) f (x; y) = xx2 +yy2 :
5) f (x; y) = ln (x2 + y 2 ) :
6) f (x; y) = arctg xy + arctg xy :
R: 1) df (x; y) = (3x2
3y) dx + (3y 2
3x) dy.

1) f (x; y; z) = xyz:
2) f (x; y; z) =
x2 + y 2 + z 2 :
3) f (x; y; z) = arctg xy
: 4) f (x; y; z) = xy +
z2
R: df (x; y; z) = yz dx + zx dy + xy dz.
x
y
74
5.80 Sa se gaseasca cu ct se modica (aproximativ) volumul unui con avnd raza bazei
x = 10 cm si naltimea y = 30 cm daca raza se mic
soreaza cu 1 mm, iar naltimea cre
ste
cu 3 mm.
a de:
R: Volumul conului este V = 3 x2 y. Variatia volumului este dat
V
V0
dV =
2xy dx + x2 dy =
( 600 0; 1 + 100 0; 3) =
10 cm3 :
5.81 Sa se calculeze aproximativ (1; 02)3;01 .

R: Consider
am functia z = xy . Lu
am x0 = 1, y0 = 3, h = 0; 02 si k = 0; 01. Putem
scrie:
z z0 dz = xy00 1 y0 h + xy00 ln x0 k = 3 0; 02 + 0 0; 01 = 0; 06:
Deci z
1 + 0; 06 = 1; 06.
5.82 Sa se calculeze diferentialele de ordinul doi ale functiilor:

p
1) f (x; y) = cos xy: 2) f (x; y) = x2 + y 2 : 3) f (x; y) = exy :
4) f (x; y) = ln xy: 5) f (x; y; z) = xyz:
6) f (x; y; z) = ex sin yz:
R: 1) d2 f (x; y) =
(y 2 dx2 + 2xy dxdy + x2 dy 2 ) cos xy
2 sin xy dxdy.
5.83 Sa se calculeze diferentiala de ordinul doi a functiei f (x; y; z) = sin (x
2y + z).
5.84 Sa se calculeze diferentiala de ordinul n a functiei f (x; y) = eax+by .

R: Se obtine: dn f (x; y) = eax+by (a dx + b dy)n .
5.85 Aplicnd formula de derivare a functiilor compuse, sa se calculeze F 0 (x0 ), stiind
ca F (x) = f (u (x) ; v (x)) n care:
1) f (u; v) = u + uv; u (x) = cos x; v (x) = sin x; x0 = 4 :
2) f (u; v) = eu 2v ; u (x) = x2 ; v (x) = x2 2; x0 = 2:
5.86 Sa se gaseasca
dz
dt
daca:
1) z = e3x+2y ; x = cos t; y = t2 :
2) z = xy ; x = et ; y = ln t:
p
3) z = ln sin pxy ; x = 3t2 ; y = t2 + 1:
5.87 Sa se gaseasca
1) z = ex
2 +y 2
dz
dt
daca:
; x = a cos t; y = a sin t: 2) z =
1 x
ln ; x = tg2 t; y = ctg2 t:
2 y
FUNCTIILOR
DE N VARIABILE
5.88 Sa se gaseasca
du
dt
75
daca:
1) u = xyz; x = t2 + 1; y = ln t; z = tg t:
2) u = p 2z 2 ; x = R cos t; y = R sin t; z = H:
x +y
5.89 Sa se gaseasca
dz
dx
daca z = uv , unde u = sin x, v = cos x.
5.90 Sa se gaseasca
@z
@x
si
dz
dx
5.91 Sa se gaseasca
@z
@x
si
@z
,
@y
daca z = f (u; v), unde u = x2 + y 2 si v = exy .
5.92 Sa se gaseasca
@z
@u
si
@z
,
@v
daca z = arctg xy , unde x = u sin v si y = u cos v.
5.93 Sa se gaseasca
@z
@u
si
@z
,
@v
daca z = f (u), unde u = xy + xy .
daca z = xy , unde y = ' (x).
5.94 Sa se arate ca daca ! = f (x2 + y 2 + z 2 ), unde:

x = R cos u cos v; y = R cos u sin v; z = R sin u;
atunci:
@!
@u
= 0 si
@!
@v
= 0.
5.95 Sa se arate ca daca z = f (x + ay), unde f este o functie diferentiabila, atunci

@z
@z
=a :
@y
@x
5.96 Sa se arate ca functia w = f (u; v), unde f este o functie diferentiabila si u =
x + at, v = y + bt, satisface ecuatia:
@w
@w
@w
=a
+b :
@t
@x
@y
5.97 Sa se arate ca functia z = yf (x2 y 2 ), unde f este o functie diferentiabila, satisface ecuatia:
1 @z 1 @z
z
+
= 2:
x @x y @y
y
5.98 Sa se arate ca functia z = xy +f xy , unde f este o functie diferentiabila, satisface
ecuatia:
@z
@z
x
+y
= 2xy:
@x
@y
5.99 Sa se arate ca functia z = ey f
x2
ye 2y2 , unde f este o functie diferentiabila,
satisface ecuatia:
x2
y2
@z
@z
+ xy
= xyz:
@x
@y
76
5.100 Sa se arate ca functia z = xf

diferentiabile, satisface ecuatia:
y
x
y
x
+g
, unde f si g sunt o functii de doua ori
2
@2z
@2z
2@ z
+
y
+
2xy
= 0:
@x2
@x@y
@y 2
p
5.101 Sa se arate ca functia z = f (xy) + xy g xy , unde f si g sunt o functii de
doua ori diferentiabile, satisface ecuatia:
x2
x2
@2z
@x2
y2
@2z
= 0:
@y 2
5.102 Sa se arate ca functia z = f (x + g (y)) satisface ecuatia:

@z @ 2 z
@z @ 2 z
=
:
@x @x@y
@y @x2
5.103 Sa se gaseasca d2 z daca:
1) z = f (u) ; u = x2 + y 2 :
3) z = f (u; v) ; u = ax; v = ay:
2) z = uv ; u = xy ; v = xy:
4) z = f (u; v) ; u = xey ; v = yex .
5.104 Sa se calculeze diferentialele de ordinul doi ale functiilor compuse:

1) F (x) = f x2 ; ln x : 2) F (x; y) = f
x2 ;
x
y
3) F (x; y; z) = f x + y + z; x2 + y 2 + z 2 :
5.105 Sa se gaseasca polinomul Taylor de gradul 3 asociat functiei
p
f (x; y) = x2 + y 2
n punctul (1; 1).
R:Polinomul Taylor de gradul 3 asociat functiei f este:

T3 (x; y) =
2+
1 1
p [(x
1! 2
1 1
p [(x
2! 4 2
1) + (y
1)3
(x
1)] +
1)2 (y
1 1
p [(x
2! 2 2
1)
(x
1)2
2(x
1)(y
1)2 + (y
1)(y
1) + (y
1)2 ]
1)3 ]:
5.106 Sa se gaseasca polinomul Taylor de gradul n asociat functiei f (x; y) = ex+y n

punctul (1; 1).
R: Avem:
n
X
1
Tn (x; y) = 1 +
[(x
k!
k=1
1) + (y + 1)] =
n X
k
X
k=0 i=0
1
i!(k
i)!
(x
1)k i (y + 1)i :
FUNCTIILOR
DE N VARIABILE
77
5.107 Sa se gaseasca o valoare aproximativa a numarului (1; 1)1;2 .

R: Polinomul Taylor de gradul 3 asociat functiei f (x; y) = xy ;
punctul (1; 1) este:
1
1
1
(x 1) + [2(x 1)(y 1)] + [3(x
1!
2!
3!
Putem atunci scrie f (1; 1; 1; 2) T3 (1; 1; 1; 2) = 1; 1021:
x > 0; y > 0; n
1)2 (y
T3 (x; y) = 1 +
1)]:
5.108 Sa se dezvolte polinomul

f (x; y) = x3
2y 3 + 3xy
dupa formula lui Taylor n vecinatatea punctului (1; 2).

R: Avem:
f (x; y) = 9 (x
1)
21 (y
2) + 3 (x
+ (x
1)3
1)2 + 3 (x
2 (y
1) (y
2)
12 (y
2)2 +
2)3 :
5.109 Sa se dezvolte polinomul

f (x; y) =
x2 + 2xy + 3y 2
6x
2y
dupa formula lui Taylor n vecinatatea punctului ( 2; 1).

R: f (x; y) = 1
(x + 2)2 + 2 (x + 2) (y
1) + 3 (y
1)2 .
5.110 Sa se dezvolte polinomul f (x; y; z) = x2 + y 2 + z 2 + 2xy

dupa formula lui Taylor n vecinatatea punctului (1; 1; 1).
yz
4x
3y
z+4
5.111 Se da polinomul f (x; y; z) = x2 + y 2 + z 2 2xy 2xz 2yz. Sa se dezvolte

f (x + k; y + h; z + `) dupa formula lui Taylor n vecinatatea punctului (x; y; z).
5.112 Sa se gaseasca polinoamele Taylor de gradul 3 asociate, n origine, functiilor:
1) f (x; y) = ex sin y: 2) f (x; y) = cos x cos y:
R: 1) T3 (x; y) = y + xy
1 3
y
6
+ 12 x2 y. 2) T3 (x; y) = 1
1 2
y
2
1 2
x.
2
5.113 Sa se gaseasca polinomul Taylor de gradul 2 asociat functiei

p
f (x; y) = x2 + y 2
n punctul (1; 1).
R: Avem
p
p
2
T3 (x; y) = 2+
[(x
1!
1) + (y
1)]+
1 1
p (x
2! 2 2
1)2
2 (x
1) (y
1) + (y
1)2 :
5.114 Sa se deduca formule aproximative (exacte pna la termeni de gradul doi n x si

y) pentru functiile:
q
m
n
1 x
1) f (x; y) = arctg 1 y ; 2) f (x; y) = (1+x) +(1+y)
;
2
daca jxj si jyj sunt mici n comparatie cu unitatea.
78
Capitolul 6
Extreme pentru func
tii de mai multe
variabile
6.1
Puncte de extrem pentru func

tii de mai multe
variabile
6.1 Sa se determine punctele de extrem ale functiilor:

1) f (x; y) = x3 + 3xy 2
3) f (x; y) = 21 xy + (47
15x 12y:
x y) x3 +
y
4
2) f (x; y) = x2 + xy + y 2 3x
: 4) f (x; y) = x3 + y 3 + 3xy:
6y:
R: 1) Punctele stationare sunt solutiile sistemului:

@f
= 3(x2 + y 2
@x
5) = 0;
@f
= 6(xy
@y
2) = 0;
adic
a: (2; 1), ( 2; 1), (1; 2), ( 1; 2). Derivatele de ordinul doi sunt:
@2f
@2f
@2f
=
6x;
=
6y;
= 6x:
@x2
@x@y
@y 2
n punctul (2; 1), 1 = 12 > 0, 2 = 108 > 0, (2; 1) este un punct de minim, f (2; 1) =
28. n punctul ( 2; 1), 1 = 12 < 0, 2 = 108 > 0, ( 2; 1) este un punct de
maxim, f ( 2; 1) = 28. n punctele (1; 2), ( 1; 2), 2 = 108 < 0. Nu sunt puncte
de extrem.
2) Un punct stationar: (0; 3). 1 = 2 > 0, 2 = 3 > 0. Punctul (0; 3) este un punct
de minim si fmin = f (0; 3) = 9.
47
3) Un punct stationar: (21; 20). 1 = 32 < 0, 2 = 144
> 0. Punctul (21; 20) este
un punct de maxim si fmax = f (21; 20) = 282.
4) Un punct stationare: (0; 0), ( 1; 1). Punctul (0; 0) nu este punct de extrem.
Punctul ( 1; 1) este un punct de maxim si fmax = f ( 1; 1) = 1.
6.2 Sa se determine punctele de extrem ale functiei
f (x; y) = xy +
50 20
+ ; x > 0; y > 0:
x
y
79
80
CAPITOLUL 6. EXTREME PENTRU FUNCTII

DE MAI MULTE VARIABILE
R: Punctele stationare sunt solutiile sistemului:
@f
=y
@x
50
@f
=x
= 0;
3
x
@y
20
= 0:
y2
Se obtine un singur punct stationar (5; 2). Derivatele de ordinul doi sunt:
@2f
@2f
100
@2f
40
=
1;
=
;
= 3:
2
3
2
@x
x
@x@y
@y
y
Deci 1 = 45 > 0, 2 = 3 > 0. Punctul (5; 2) este un punct de minim si
fmin = f (5; 2) = 30.
6.3 Sa se gaseasca extremele functiilor:
1) z = (x 1)2 + 2y 2 :
2) z = x2 + xy + y 2 2x y:
2
3) z = (x q 1)
2y 2 :
4) z = x3 y 2 (6 x y) ; x > 0; y > 0:
2
y2
5) z = xy 1 x3
: 6) z = x4 + y 4 2x2 + 4xy 2y 2 :
3
2
2
2=3
7) z = 1 (x2 + y 2 ) : 8) z = (x2 + y 2 ) e (x +y ) :
R: 1) zmin = z (1; 0) = 0. 2) zmin = z (1; 0) = 1. 3) Nu are extreme.
4) zmax = z (3; 2) = 108.
p
p
3 ,
3; 0 , (1; 1), ( 1; 1), (1; 1), ( 1; 1).
5) Puncte stationare: (0; 0), 0;
p
p
1
Extreme: zmax = z (1; 1) = z ( 1; 1) = 3 3, zmin = z (1; 1) = z ( 1; 1) = 13 3.
p
p p
p
2;
2 =z
2; 2 = 8. 7) zmax = z (0; 0) = 1.
6) zmin = z
8) zmin = z (0; 0) = 0. n punctele cercului x2 + y 2 = 1, zmax = 1e .
1) z = p1+x+y
2
1+x +y 2
3
3
2) z = (x2 + y 2 ) e2x+3y ; x
0; y
0:
3) z = x + y
9xy + 27:
4) z = sin x + sin y + cos (x + y) ; x; y 2 0;
5) z = x4 + y 4 + 2x2 y 2 8x + 8y:
p
R: 1) zmax = z (1; 1) = 3. 2) zmin = z (0; 0) = 0.
3) (0; 0) nu este punct de extrem, zmin = z (3; 3) = 0.
4) 2 ; 2 nu este punct de extrem, zmax = z 6 ; 6 = 32 .
5) zmin = z (1; 1) = 12.
1) f (x; y; z) = x2 + y 2 + z 2 + 2x + 4y 6z:
2) f (x; y; z) = x3 + y 2 + z 2 + 12xy + 2z:
3) f (x; y; z) = sin x + sin y + sin z sin (x + y + z) ; x; y; z 2 (0; ) :
6.2. EXTREME PENTRU FUNCTII

DEFINITE IMPLICIT
81
R: 1) Un punct stationar: ( 1; 2; 3). d2 f ( 1; 2; 3) = 2 (dx2 + dy 2 + dz 2 ) este

o form
a p
atratic
a pozitiv denit
a si deci punctul ( 1; 2; 3) este un punct de minim,
fmin = f ( 1; 2; 3) = 14.
2) Dou
a puncte stationare: (0; 0; 1), (24; 144; 1). ns
a
d2 f (x; y; z) = 6x dx2 + 2 dy 2 + 2 dz 2 + 24 dx dy;
iar: d2 f (0; 0; 1) = 2 dy 2 + 2 dz 2 + 24 dx dy = 2 (dy + 6 dx)2
p
atratic
a nedenit
a, deci (0; 0; 1) nu este punct de extrem,
72 dx2 + 2 dz 2 , form
a
d2 f (24; 144; 1) = 144 dx2 + 2 dy 2 + 2 dz 2 + 24 dx dy = (12 dx + dy)2 + dy 2 + 2dz 2 ;

form
a p
atratic
a pozitiv denit
a si deci punctul (24; 144; 1) este un punct de minim,
fmin = f (24; 144; 1) = 6913.
3) fmax = f 2 ; 2 ; 2 = 4.
6.2
Extreme pentru func

tii denite implicit
6.6 Sa se gaseasca extremele urmatoarelor functii z = f (x; y), denite implicit prin
ecuatiile:
1) F (x; y; z) = x2 + y 2 + z 2 2x + 4y 6z 11 = 0:
2) F (x; y; z) = x3 y 2 + z 2 3x + 4y + z 8 = 0:
R: 1) Sistemul:
2 = 0; Fy = 2y + 4 = 0; F = x2 + y 2 + z 2
Fx = 2x
2x + 4y
6z
11 = 0;
are solutiile: (1; 2; 2) si (1; 2; 8). Ecuatia F (x; y; z) = 0 deneste dou

a functii:
z = z1 (x; y) si z = z2 (x; y).
Pentru z = z1 (x; y):
A11 =
A22 =
Fxx (1;
Fz (1;
Fyy (1;
Fz (1;
si deci 1 = 15 > 0, 2 =
2.
Pentru z = z2 (x; y):
A11 =
1
25
Fxx (1; 2; 8)
=
Fz (1; 2; 8)
si deci 1 =
z2 (1; 2) = 8.
2) Sistemul:
Fx = 3x2
1
5
< 0,
2;
2;
2;
2;
2)
1
= ; A12 =
2)
5
2)
1
=
2)
5
Fxy (1; 2; 2)
= 0;
Fz (1; 2; 2)
> 0, deci (1; 2) este un punct de minim, zmin = z1 (1; 2) =
1
; A12 =
5
2
3 = 0; Fy =
1
25
Fxy (1; 2; 8)
= 0; A22 =
Fz (1; 2; 8)
Fyy (1; 2; 8)
=
Fz (1; 2; 8)
1
5
> 0, deci (1; 2) este un punct de maxim, zmax =
2y + 4 = 0; F = x3
y2 + z2
3x + 4y + z
8 = 0;
82

are solutiile: (1; 2; 2), ( 1; 2; 1), (1; 2; 3), ( 1; 2; 2). Ecuatia F (x; y; z) = 0 deneste
dou
a functii: z = z1 (x; y) si z = z2 (x; y), ecare avnd cte dou
a puncte stationare.
Pentru z = z1 (x; y), n primul punct:
6
; A12 =
5
Fxx (1; 2; 2)
=
Fz (1; 2; 2)
A11 =
si deci 1 = 65 < 0,
punctul al doilea:
12
25
Fyy (1; 2; 2)
2
=
Fz (1; 2; 2)
5
< 0, deci (1; 2) nu este un punct de de extrem. n
Fxx ( 1; 2; 1)
= 2; A12 =
Fz ( 1; 2; 1)
A11 =
Fxy (1; 2; 2)
= 0; A22 =
Fz (1; 2; 2)
Fxy ( 1; 2; 1)
= 0; A22 =
Fz ( 1; 2; 1)
Fyy ( 1; 2; 1)
2
= :
Fz ( 1; 2; 1)
3
Deci 1 = 2 > 0, 2 = 34 > 0, deci ( 1; 2) este un punct de minim, zmin = z1 ( 1; 2) = 1.

Pentru z = z2 (x; y), n primul punct:
6
Fxx (1; 2; 3)
= ; A12 =
Fz (1; 2; 3)
5
A11 =
si deci
doilea:
6
5
> 0,
A11 =
A22 =
12
25
Fxx (
Fz (
Fyy (
Fz (
si deci 1 = 2 < 0,
z1 ( 1; 2) = 2.
Fxy (1; 2; 3)
= 0; A22 =
Fz (1; 2; 3)
Fyy (1; 2; 3)
=
Fz (1; 2; 3)
2
5
< 0, deci (1; 2) nu este un punct de extrem. n punctul al

1; 2;
1; 2;
1; 2;
1; 2;
4
3
2)
=
2)
2)
=
2)
2; A12 =
Fxy ( 1; 2; 2)
= 0;
Fz ( 1; 2; 2)
2
3
> 0, deci ( 1; 2) este un punct de maxim, zmax =
ecuatiile:
2
2
2
1) F (x; y; z) = x12 + y4 + z3 1 = 0:
2
2
z2
2) F (x; y; z) = x3 + y4
+ 1 = 0:
25
p
p
R: 1) Sistemul Fx = 0, Fy = 0, F = 0, are solutiile 0; 0;
3 , 0; 0; 3 .
Ecuatia Fp(x; y; z) = 0 deneste
a functii: z = z1 (x; y) si z = z2 (x; y), zmin =
p dou
z1 (0; 0) =
3, zmax = z2 (0; 0) = 3.
2) Sistemul Fx = 0, Fy = 0, F = 0, are solutiile (0; 0; 5), (0; 0; 5).
Ecuatia F (x; y; z) = 0 deneste dou
a functii: z = z1 (x; y) si z = z2 (x; y), zmin =
z1 (0; 0) = 5, zmax = z2 (0; 0) = 5.
ecuatiile:
1) F (x; y; z) = 4xy z 2 4x 4y + 8 = 0:
2) F (x; y; z) = 5x2 + 6y 2 + 7z 2 4xy + 4yz
10x + 8y + 14z
R: 1) (1; 1; 2), (1; 1; 2). 2) ( 1; 5; 12), (3; 5; 14).
1041 = 0:
6.3. EXTREME CONDITIONATE
6.3
83
Extreme condi
tionate
6.9 Sa se gaseasca extremele conditionate ale urmatoarelor functii:

1) z = xy; pentru x + y 1 = 0: 2) z = x + 2y; pentru x2 + y 2 5 = 0:
3) z = x2 + y 2 ; pentru x2 + y3 = 1: 4) z = cos2 x + cos2 y; pentru y x = 4 :
5) z = x2 + y 2 ; pentru xa + yb = 1: 6) z = x1 + y1 ; pentru x12 + y12 = a12 :
R: 1) Construim functia lui Lagrange: L (x; y; ) = xy + (x + y
Lx = y +
= 0; Ly = x +
are solutia: x0 = 12 ; y0 = 12 ;
Atunci
1
.
2
= 0; L = x + y
Fie
(x; y) = L(x; y;
1 1
;
2 2
d2
2
ab2
; ab
a2 +b2 a2 +b2
a2 b2
.
a2 +b2
2
4a , zmin
p p
6) zmax = z a 2; a 2 =
1=0
1
)
2
= xy
= 2 dx dy:
ns
a dx + dy = 0 si deci d2 12 ; 12 = 2 dx2 < 0. zmax = z
2) zmax = z (1; 2) = 5, zmin = z ( 1; 2) = 5.
18 12
; 13 = 36
.
3) zmin = z 13
13
p
7
9
4) zmax = z 8 + k ; 8 + k =p2+2 2 ,
zmin = z 38 + k ; 58 + k = 2 2 2 .
5) zmin = z
1). Sistemul:
1 1
;
2 2
= 14 .
p
p
a 2; a 2 = 4a2 .
=z

1) z
2) z
3) z
4) z
= xy; pentru 2x + 3y 5 = 0:
p 2
p 2
= x2 + y 2 ; pentru x
2 + y
2 = 9:
= 6 4x 3y; pentru x2 + y 2 = 1:
= cos2 x + cos2 y; pentru x y = 4 ; x; y 2 0; 4 :
R: Avem:
1) L (x; y; ) = xy + (2x + 3y
2)
5
,
3
zmax = z
p
2
;
2
zmin = z
5
,
2
2
2
5 2 5 2
; 2
2
5),
= 25,
5
,
3
zmax = z
5 5
;
4 6
25
.
24
1
,
3
= 1.
4
3) 1 =
zmax = z
;
5
4) zmax = z 38 ; 8 = 1.
3
5
= 11,
= 52 , zmin = z
4 3
;
5 5
= 1.

1) u = x 2y + 2z; pentru x2 + y 2 + z 2 = 9:
2
2
2
2) u = x2 + y 2 + z 2 ; pentru xa2 + yb2 + zc2 = 1; a > b > c:
3) u = xy 2 z 3 ; pentru x + 2y + 3z = 6; x > 0; y > 0; z > 0:
4) u = xy + xz + yz; pentru xyz = 1; x > 0; y > 0; z > 0:
5) u = x + y + z; pentru x1 + y1 + z1 = 1; x > 0; y > 0; z > 0:
1
2
(x + y
1).
84

R: Avem:
1) umin = u ( 1; 2; 2) = 9, umax = u (1; 2; 2) = 9.
2) umax = u ( a; 0; 0) = a2 , umin = u (0; 0; c) = c2 . 3) umax = u (1; 1; 1) = 1.
4) umin = u (1; 1; 1) = 3. 5) umin = u (3; 3; 3) = 9.

1) u = xyz; pentru x + y + z = 15; xy + xz + yz = 72; x
2) u = xyz; pentru x + y + z = 0; x2 + y 2 + z 2 = 1:
z > 0:
R: 1) Functia lui Lagrange:

L (x; y; z; ; ) = xyz + (x + y + z
15) + (xy + xz + yz
72) ;
are punctele stationare: (7; 4; 4; 16; 4) si (6; 6; 3; 36; 6).

umax = u (7; 4; 4) = 112, umin = u (6; 6; 3) = 108.
2) umin = 3p1 6 , umax = 3p1 6 .
1) u = x4 + y 4 + z 4 ; pentru x + y + z = 3:
2) u = x3 + y 3 + z 3 ; pentru x2 + y 2 + z 2 = 3; x > 0; y > 0; z > 0:
6.14
1)
2)
3)
Sa se determine dimensiunile unui paralelipiped dreptunghic a..:

Aria totala sa e egala cu 2a2 si volumul maxim.
Suma celor trei dimensiuni egala cu a si aria totala maxima.
Volumul egal cu a3 si aria totala minima.
R: Avem:
1) Vmax = V
p
a3 3
pa ; pa ; pa
=
.
9
3
3
3
a a a
; ; = 23 a2 .
3 3 3
2
2) Amax = A
3) Amin = A (a; a; a) = 6a .
Capitolul 7
Func
tii denite implicit
7.1
Func
tii denite implicit de o ecua
tie
7.1 Sa se arate ca ecuatia F (x; y) = y 3 xy 2 xy + x2 = 0:

1) Admite o innitate de solutii y = f (x), f : [0; 1) ! [0; 1).
2) Admite numai patru solutii continue y = f (x), f : [0; 1) ! [0; 1).
3) Exista o vecinatate U a punctului x0 = 4 si o vecinatate V a punctului y0 = 2, n
care ecuatia F (x; y) = 0 admite o singura solutie y = f (x), f : U ! V , continua pe U ,
care satisface conditia f (4) = 2.
R: 1) Ecuatia se mai scrie: (y x) (y 2 x) = 0. Deci, pentru orice
0
, functiile y = f (x), f : [0; 1) ! [0; 1), denite prin:
p
x; x 2 [ ; );
x;
x
2
[
;
);
f (x) =
f (x) = p
x; ^{n rest;
x;
^{n rest:
2) Cele patru solutii continue pe [0; 1) sunt:
f1 (x) = x; f2 (x) =
x; f3 (x) =
x;
p
x 2 [0; 1);
f (x) =
x; x 2 [1; 1); 4
p
x;
2 R, cu
x; x 2 [0; 1);
x 2 [1; 1):
3) Deoarece
Fy0 (4; 2) = 8 6= 0, dac
a lu
am U = (1; 1) si V = (1; 1), functia
p
a si f (4) = 2.
f (x) = x este continu
7.2 Sa se arate ca ecuatia F (x; y; z) = x2 + y 2 z 2 3xyz = 0 admite numai doua
solutii z = z1 (x; y) si z = z2 (x; y) continue si diferentiabile pe o vecinatate a punctului
(0; 1). Sa se calculeze derivatele lor partiale n punctul (0; 1).
R: Ecuatia F (0; 1; z) = 1 z 2 = 0 are r
ad
acinile z1 = 1 si z2 = 1, iar Fz0 (x; y; z) =
0
0
(2z + 3xy), a.. Fz (0; 1; 1) = 2, Fz (0; 1; 1) = 2. Deci exist
a dou
a functii continue
si diferentiabile pe o vecin
atate a punctului (0; 1) care satisfac conditiile z1 (0; 1) = 1 si
respectiv z2 (0; 1) = 1. Derivatele lor partiale sunt date de:
@z
2x 3yz @z
2y 3xz
=
;
=
:
@x
2z + 3xy @y
2z + 3xy
85
86
DEFINITE IMPLICIT
Valorile lor n punctul (0; 1) sunt:

3 @z1
@z2
;
(0; 1) = 1;
(0; 1) =
2 @y
@x
@z1
(0; 1) =
@x
7.3 Sa se calculeze
dy
dx
si
d2 y
dx2
3 @z2
;
(0; 1) =
2 @y
1:
daca
3
1) F (x; y) = (x2p+ y 2 )
3 (x2 + y 2 ) + 1 = 0:
2) F (x; y) = ln x2 + y 2 a arctg xy = 0; a 6= 0:
3) F (x; y) = x2 + y 2 + ln (x2 + y 2 ) a2 = 0:
R: 1)
3)
dy
dx
dy
dx
=
x
,
y
d2 y
x2 +y 2
x
si dx
.
2 =
y
y3
2
2
2
d y
= x y+y
.
3
dx2
7.4 Sa se calculeze
R:
dy
dx
b2 x d2 y
,
a2 y dx2
7.5 Sa se calculeze
R:
dy
dx
dy d2 y
,
dx dx2
dy
dx
si
b4
a2 y 3
d3 y
dx3
si
x+ay d2 y
,
ax y dx2
x2 y 2
+ 2
a2
b
1 = 0:
2)
dy
dx
(a2 +1)(x2 +y2 )

(ax y)3
daca
d3 y
dx3
3b6 x
.
a4 y 5
daca F (x; y) = y x
y + 1 = 0.
y x ln y
.
1 xy x 1
7.6 Ecuatiile:
1) F
2) F
3) F
4) F
(x; y; z) = x3 + 2y 3 + z 3 3xyz 2y + 3 = 0;
(x; y; z) = x cos y + y cos z + z cos x 1 = 0;
(x; y; z) = x + y + z ez = 0;
(x; y; z) = z 2 xey yez zex = 0;
@z
@x
denesc functii z = z (x; y). Sa se calculeze:

2
si
@z
.
@y
x yz @z
@z
R: 1) @x
= xy
,
= 6y3(xy3xzz2 )2 .
z 2 @y
z sin x cos y @z
z
@z
2) @x
= cos
,
= xcossinx y y cos
.
x y sin z @y
sin z
@z
@z
1
@z
ey +zex
3) @x = @y = ez 1 . 4) @x = 2z yez ex ,
@z
@y
xey +ez
.
2z yez ex
7.7 Ecuatiile:
1) xey + yex + zex = 1; 2) x
z + arctg
denesc functii z = z (x; y). Sa se calculeze

R: 1)
@z
@x
ey
. 2)
@z
@x
= 1. 3)
y
z
= 0; 3) sin xz
@z
.
@x
@z
@x
z(exz +2x cos xz)

.
x(exz +x cos xz)
exz
x2 z = 0:
7.1. FUNCTII
DEFINITE IMPLICIT DE O ECUATIE
87
7.8 Sa se calculeze derivatele partiale de ordinul nti si cele de ordinul al doilea ale
functiei z = z (x; y) denita de ecuatia
x2 y 2 z 2
+ 2 + 2
a2
b
c
R:
@z
@x
c2 x @z
,
a2 z @y
c2 y @ 2 z
,
b2 z @x2
1 = 0:
c4 (b2 y 2 )
@2z
, @x@y
a2 b2 z 3
2
c4 xy
, @z
a2 b2 z 3 @y 2
c4 (a2 x2 )
.
a2 b2 z 3
7.9 Sa se calculeze dz si d2 z daca functia z = z (x; y) este denita de ecuatia:

x 2 + y 2 + z 2 = a2 :
R: dz =
x
z
dx
y
x
dy, d2 z =
y 2 a2
z3
2 xy
dxdy +
z3
dx2
x2 a 2
z3
dy 2 .
7.10 Sa se calculeze dz si d2 z n punctul (2; 0; 1) daca functia z = z (x; y) este denita

de ecuatia:
2x2 + 2y 2 + z 2 8xz z + 8 = 0:
R: dz (2; 0) = 0, d2 z (2; 0) =
4
15
(dx2 + dy 2 ).
7.11 Functia z = z (x; y) este denita de ecuatia (y + z) sin z

arate ca
@z
@z
y2
= 0:
z sin z
@x
@y
y (x + z) = 0. Sa se
R: Avem:
@z
y
=
@x
sin z + y cos z + z cos z
@z
=
y @y
;
sin z x z
sin z + y cos z + z cos z
7.12 Functia z = z (x; y) este denita de ecuatia x2 + y 2 + z 2 = ' (ax + by + cz), unde
' este o functie derivabila si a; b; c sunt constante. Sa se arate ca
(cy
bz)
@z
+ (az
@x
cx)
@z
= bx
@y
ay:
7.13 Functia z = z (x; y) este denita de ecuatia F (x az; y

functie diferentiabila iar a si b sunt constante. Sa se arate ca
a
7.14 Ecuatia F (x + 2y; y
si y 00 (x).
bz) = 0, unde F este o
@z
@z
+b
= 1:
@x
@y
2x) = 0 dene
ste functia y = y (x). Sa se calculeze y 0 (x)
7.15 Ecuatia F (sin x + y; cos y + x) = 0 dene

ste functia y = y (x). Sa se calculeze
0
00
y (x) si y (x).
88
DEFINITE IMPLICIT
7.16 Ecuatia
ln x2 + y 2 + z 2 + arcsin (ax + by + cz) = 1
dene
ste functia z = z (x; y). Sa se calculeze
7.17 Ecuatia F x + yz ; y +
z
x
= 0 dene
ste functia z = z (x; y). Sa se arate ca:
x
7.18 Ecuatia F
x y
;
z z
@z
@z
+y
=z
@x
@y
xy:
= 0 dene
ste functia z = z (x; y). Sa se arate ca:
x
7.2
2
@z @z
, , @z.
@x @y @x@y
@z
@z
+y
= z:
@x
@y
Func
tii denite implicit de un sistem de ecua
tii
7.19 Sistemul
F (x; y; z) = x2 + y 2 z 2 = 0;
G(x; y; z) = x2 + 2y 2 + 3z 2 5 = 0;
dene
ste functiile y = y (x), z = z (x). Sa se calculeze y 0 (x), z 0 (x), y 00 (x) si z 00 (x).
R: Din sistemul: x + yy 0 zz 0 = 0, x + 2yy 0 + 3zz 0 = 0, se obtine: y 0 =
Derivnd din nou si nlocuind y 0 si z 0 , obtinem:
y 00 =
4 5y 2 + 4x2
; z 00 =
25
y3
4x
,
5y
z0 =
x
.
5z
1 x2 5z 2
:
25
z3
7.20 Sistemul
F (x; y; z) = cos x + cos y + cos z a = 0;
G(x; y; z) = x3 + y 3 + z 3 b = 0;
dene
ste functiile y = y (x), z = z (x). Sa se calculeze y 0 (x), z 0 (x).
R: Din sistemul: sin x + y 0 sin y
y0 =
x2 sin z
y 2 sin z
z 0 sin z = 0, x2 + y 2 y 0 + z 2 z 0 = 0, obtinem:
z 2 sin x
; z0 =
z 2 sin y
x2 sin y
z 2 sin y
y 2 sin x
:
y 2 sin z
7.21 Sistemul xyz = a, x + y + z = b dene

ste functiile y = y (x), z = z (x). Sa se
2
2
calculeze dy, dz, d y si d z.
R: Din: yzdx + xzdy + xydz = 0 si dx + dy + dz = 0 se obtine:
dy =
d2 y =
d2 z =
y (x
x (y
2yz
z)
z (x
dx; dz =
z)
x (y
y)
dx;
z)
x2 + y 2 + z 2 xz xy
x2 (y z)3
yz
dx2 :
7.2. FUNCTII
DEFINITE IMPLICIT DE UN SISTEM DE ECUATII
89
7.22 Sistemul
F (x; y; u; v) = u + v x y = 0;
G(x; y; u; v) = xu + yv 1 = 0;
pentru x 6= y, dene
ste pe u si v ca functii de x si y. Sa se calculeze derivatele partiale
ale functiilor u = u(x; y) si v = v(x; y).
R: Pentru a calcula derivatele partiale ale functiilor u = u(x; y) si v = v(x; y), deriv
am
cele dou
a ecuatii n raport cu x si apoi cu y. Se obtin sistemele liniare:
ux + vx = 1;
xux + yvx =
u;
uy + vy = 1;
xuy + yvy =
v;
al c
aror determinant este
D(F; G)
=
D(u; v)
1 1
x y
=y
x 6= 0:
Aplicnd regula lui Cramer se obtine:

ux =
y+u
; vx =
y x
x+u
y+v
; uy =
; vy =
y x
y x
x+v
:
y x
7.23 Sistemul
F (x; y; u; v) = u x y = 0;
G(x; y; u; v) = uv y = 0;
dene
ste pe u si v ca functii de x si y. Sa se calculeze derivatele partiale de ordinul nti
si doi ale functiilor u = u(x; y) si v = v(x; y).
7.24 Sistemul
F (x; y; u; v) = x + y + u + v a = 0;
G(x; y; u; v) = x3 + y 3 + u3 + v 3 b = 0;
dene
ste pe u si v ca functii de x si y. Sa se calculeze derivatele partiale de ordinul nti
si doi ale functiilor u = u(x; y) si v = v(x; y).
R: Obtinem:
ux =
v2
u2
x2
x2
;
v
=
x
v2
u2
u2
v2
;
u
=
y
v2
u2
y2
y2
;
v
=
y
v2
u2
u2
:
v2
7.25 Sistemul
F (x; y; u; v) = u + v x = 0;
G(x; y; u; v) = u yv = 0;
dene
ste pe u si v ca functii de x si y. Sa se calculeze du, dv, d2 u si d2 v.
R: Din: du + dv = dx si du
du =
y dv = v dy, se obtine:
1
1
(y dx + v dy) ; dv =
( dx
1+y
1+y
d2 u =
d2 v =
2
dx dy
(1 + y)2
v dy) ;
v d2 y :
90
DEFINITE IMPLICIT
7.26 Sistemul ' (u; v) = x,

calculeze
(u; v) = y dene
ste pe u si v ca functii de x si y. Sa se
@u @v @u @v
;
;
;
:
@x @x @y @y
R: Derivnd cele dou

a ecuatii n raport cu x, obtinem:
@ @u @ @v
@' @u @' @v
+
= 1;
+
= 0:
@u @x @v @x
@u @x @v @x
Dac
a
D('; )
D(u;v)
6= 0, obtinem:
@u
=
@x
@
@u
D('; )
D(u;v)
@v
;
=
@x
@
@v
D('; )
D(u;v)
7.27 Sa se gaseasca zx si zy daca:

1) x = u cos v; y = u sin v; z = cv: 2) x = u + v; y = u
R: 1) zx = cvx =
7.3
cy
,
x2 +y 2
zy = cvy =
cx
.
x2 +y 2
2) zx = 12 x, zy =
v; z = uv:
1
y.
2
Transform
ari punctuale
7.28 Fie E = (0; 1)

punctuala:
[0; 2 )
R2 si F = R2 n f(0; 0)g. Sa se arate ca transformarea
x = r cos '; y = r sin '; (r; ') 2 E;

este regulata pe E si sa se determine inversa sa n vecinatatea punctului 1;
2 E.
R: Determinantul functional al transform

arii este
D(x; y)
=
D(r; ')
cos '
sin '
r sin '
r cos '
= r 6= 0; 8(r; ') 2 E:
Deci n orice punct cu exceptia originii, transformarea este regulat

a si inversa ei este
r=
7.29 Fie E = (0; 1) [0; 2 )
transformarea punctuala:
p
x2 + y 2 ;
R
y
' = arctg :
x
R3 si F = R3 n f(0; 0; z) ; z 2 Rg. Sa se arate ca
x = r cos '; y = r sin ';
z = z;
este regulata pe E si sa se determine inversa sa n vecinatatea punctului 1; 4 ; 0 2 E.
PUNCTUALE
7.3. TRANSFORMARI
91

arii este
D(x; y; z)
=
D(r; '; z)
cos '
sin '
0
r sin ' 0
r cos ' 0
0
1
= r 6= 0; 8(r; '; z) 2 E:
Deci n orice punct cu exceptia celor de pe axa Oz este regulat

p
y
r = x2 + y 2 ; ' = arctg ; z = z:
x
R3 si F = R3 n f(0; 0; z) ; z 2 Rg. Sa se arate
7.30 Fie E = (0; 1) (0; ) [0; 2 )

ca transformarea punctuala f : E ! F :
x = r sin cos ';
z = r cos ; (r; ; ') 2 E;
y = r sin sin ';
este regulata pe E si sa se determine inversa sa pe E.

arii este
D(x; y; z)
=
D(r; ; ')
sin cos ' r cos cos '

sin sin ' r cos sin '
cos
r sin
r sin sin '

r sin cos '
0
= r2 sin 6= 0:
Deci n orice punct cu exceptia celor de pe axa Oz este regulat

p
y
z
r = x2 + y 2 + z 2 ; ' = arctg ; = arccos p
:
x
x2 + y 2 + z 2
7.31 Se da transformarea punctuala f :E ! F denita prin:
u = x2 + y 2 ; v = x2
y2:
1) Sa se gaseasca imaginea F = f (E) a multimii E = f(x; y) 2 R2 j x > 0; y > 0g

prin transformarea f .
2) Sa se arate ca transformarea f este regulata ntr-o vecinatate a punctului (1; 1).
3) Sa se gaseasca inversa transformarii f .
(1; 1) =
R: 1) F = f(u; v) 2 R2 j u + v > 0; u v > 0g. 2) D(u;v)
D(x;y)
transform
arii f este:
1 p
1 p
x = p u + v; y = p u v:
2
2
8 6= 0. 3) Inversa
7.32 Sa se arate ca transformarea punctuala f : R2 ! R2 denita prin:

u = sin (x + y) ; v = y 3 ;
nu este regulata pe multimea D =
R:
D(u;v)
D(x;y)
= 3y 2 cos (x + y) = 0 pentru y = 0 sau x + y =
92
DEFINITE IMPLICIT
7.33 Sa se arate ca transformarea:

x = cos ' cos ; y = cos ' sin ;
este regulata pe multimea E = ('; ) j 0 < ' < 2 ;
2 R . Sa se calculeze:
@' @
@' @
;
;
;
;
@x @x @y @y
1 1
;
2 2
n punctul (x0 ; y0 ) =
; .
4 4
, imaginea prin transformarea data a punctului ('0 ;
0)

arii este
D(x; y)
=
D('; )
sin ' cos

sin ' sin
cos ' sin

cos ' cos
Inversa transform
arii este: ' = arccos
@'
@x
1 1
;
2 2
@
@x
1 1
;
2 2
sin ' cos ' 6= 0; 8('; ) 2 E:
p
x2 + y 2 ,
=
@'
@y
= arctg xy , iar:
1 1
;
2 2
1 1
;
2 2
@
@y
1:
7.34 Fie transformarea: x = r cos ' sin , y = r sin ' sin , z = r cos , (r; '; ) 2 R3 .
1) Sa se determine punctele n care transformarea este regulata.
2) Sa se calculeze jacobianul transformarii inverse si derivatele rxx , 'yy , zz n punctul (x0 ; y0 ; z0 ) = (0; 1; 0).
R: 1) Jacobianul transform
arii este:
D (x; y; z)
=
D (r; '; )
cos ' sin

sin ' sin
cos
r sin ' sin

r cos ' sin
0
r cos ' cos

r sin ' cos
r sin
r2 sin :
Transformarea este regulat

a dac
a r 6= 0 si 6= k , k 2 Z.
2) Jacobianul transform
arii inverse n punctul (0; 1; 0) este:
D (r; '; )
(0; 1; 0) =
D (x; y; z)
1
D(x;y;z)
D(r;'; )
Transformarea invers
a este:
p
y
r = x2 + y 2 + z 2 ; ' = arctg ;
x
Iar: rxx (0; 1; 0) = 1, 'yy (0; 1; 0) = 0,
zz
1; 2 ;
=
2
= arccos p
(0; 1; 0) =
1.
1:
z
x2 + y 2 + z 2
SI INDEPENDENT
FUNCTIONAL
7.4. DEPENDENT
A
A
7.4
93
Dependen
ta
si independen
ta
tional
a
func

1) f (x; y; z) = x + y + z; g (x; y; z) = x2 + y 2 + z 2 ; h (x; y; z) = xy + xz + yz;
2) f (x; y; z) = x + y + z; g (x; y; z) = x y + z;
h (x; y; z) = 4xy + 4yz;
sunt functional dependente pe R3 .
R: 1) Matricea functional
a
2
3
1
1
1
4 2x
2y
2z 5
y+z x+z x+y
are rangul mai mic dect 3. Relatia de dependenta functional

a este: g = f 2
2) Matricea functional
a
2
3
1
1
1
4 1
1
1 5
4y 4x + 4z 4y

a este: h = f 2
2h.
g2.

f (x; y; z) = ln (x2 + y 2 + z 2 ) ;
g (x; y; z) = arctg
x
y
y
x
+z ;
sunt functional independente pentru x > 0; y > 0; z > 0.

R: Matricea functional
a
2
are rangul 2.
2y
2x
x2 +y 2 +z 2
1
+ y2
y
x
1+( x
y
y
+z
x
2z
x2 +y 2 +z 2
x
1
x
y2
2
y
1+ x
+z
y
x
x2 +y 2 +z 2
1
1+( x
y
y
+z
x
3
5

f (x; y; z) = x + y + z;
g (x; y; z) = x3 + y 3 + z 3 + 6xyz;
h (x; y; z) = xy (x + y) + yz (y + z) + zx (z + x) ;
sunt functional dependente pe R3 si sa se gaseasca relatia de dependenta functionala.
a
2
3
1
1
1
4
5
3x2 + 6yz
3y 2 + 6xz
3z 2 + 6xy
y 2 + z 2 + 2x (y + z) z 2 + x2 + 2y (z + x) x2 + y 2 + 2z (x + y)

a este: f 3 = g + 3h.
94
DEFINITE IMPLICIT
7.38 Daca functiile f; g; h sunt derivabile si inversabile, atunci functiile: u = f

v=g
z
x
,w=h
x
y
y
z
, denite pe D = R n f(0; 0; 0)g, sunt functional dependente pe D.
a
2
are rangul mai mic dect 3.
0
z 0
g
x2
1 0
h
y
1 0
f
z
0
x 0
h
y2
y 0
f
z2
1 0
g
x
3
5

f (x; y; z) = xy z;
g (x; y; z) = xz + y;
h (x; y; z) = (x2 + 1) (y 2 + z 2 )
(x2
1) yz
x (y 2
z2) ;
sunt functional dependente pe R3 si sa se gaseasca relatia de dependenta functionala.

a are rangul mai mic dect 3. Relatia de dependenta functional
a este:
h = f 2 f g + g2:
f1 (x1 ; x2 ; x3 ; x4 ) = x1 + x2 x3 ;
f2 (x1 ; x2 ; x3 ; x4 ) = x21 + x22 + x23 + x24 ;
f3 (x1 ; x2 ; x3 ; x4 ) = 2x1 x2 2x1 x3 2x2 x3
x24 ;
sunt functional dependente pe R4 .

R: Rangul matricei functionale este mai mic dect 3. Relatia de dependenta functional
a este:
f2 + f3 = f12 :
f1 (x1 ; x2 ; : : : ; xn ) = x1 + x2 +
+ xn ;
f2 (x1 ; x2 ; : : : ; xn ) = x21 + x22 +
+ x2n ;
f3 (x1 ; x2 ; : : : ; xn ) = x1 x2 + x1 x3 +
+ xn 1 xn ;
sunt functional dependente pe Rn .
R: Rangul matricei functionale este mai mic dect 3. Relatia de dependenta functional
a este:
f2 + 2f3 = f12 :
DE VARIABILE
7.5. SCHIMBARI
7.5
95
Schimb
ari de variabile
7.42 Sa se efectueze schimbarea de variabila independenta x =

x2
R: Deoarece:
dt
dx
1
x2
dy
dy dt
=
=
dx
dt dx
si deci ecuatia devine:
d2 y
dt2
1
t
n ecuatia:
d2 y
dy a2
+ y = 0:
+
2x
dx2
dx x2
t2 si
d2 t
dx2
2
x3
d2 y
d2 y
t
;
=
dt dx2
dt2
2 dy
= 2t3 , avem:
dt
dx
2
dy d2 t
dy
4d y
=
t
+ 2t3
2
2
dt dx
dt
dt
+ a2 y = 0.
7.43 Sa se efectueze schimbarea de variabila independenta indicata n urmatoarele ecuatii pentru functia y = y (x):
1) x2 y 00 2y = x2 + x1 ;
2) x3 y 000 x2 y 00 + 2xy 0 2y = x3 + 3x;
2
3) (1 + x2 ) y 00 + 2x (1 + x2 ) y 0 + y = 0;
4) (1 + x)3 y 00 + 3 (1 + x)2 y 0 + (1 + x) y = ln (1 + x) ;
5) (1 x2 ) y 00 xy 0 + y = 0;
x = et :
x = et :
x = tg t:
x = et 1:
x = cos t:
= y.
_ Se obtine: 1) y y_ 2y = e2t + e t ,
R: Not
am dy
dt
:::
2) y 4
y + 5y_ 2y = e3t + 3et . 3) y + y_ = 0. 4) y 2y_ + y = te t .
5) y + y_ = 0.
7.44 Sa se efectueze schimbarea variabilei independente n urmatoarele ecuatii pentru
functia y = y (x), lund drept noua variabila independenta functia t = t (x) indicata:
1) (1 + x)2 y 00 + (1 + x) y 0 +
p (1 + x) :
p y = 4 cos0 [ln (1 3+ 2x)] ; t = ln
2
00
2
2
2) x (1 + x ) y
1 x y 1 + x y 3x y = 0; t = 1 + x2 :
R: 1) Not
am
dy
dt
= y.
_ Se obtine: 1) y + y_ = 4 cos t. 2) y + y y_
y 2 = 0.
7.45 Functia y = y (x) verica ecuatia

x2 y 00 + 4xy 0 + 2
x2 y = 4x:
Sa se gaseasca ce devine aceasta ecuatie daca se efectueaza schimbarea de variabila dependenta y = x12 z, unde z = z (x).
R: z 00
z = 4x.
7.46 Sa se efectueze schimbarea de variabile independente indicata n urmatoarele ecuatii pentru functia z = z (x; y):
@z
@z
1) y @x
x @y
= 0; u = x; v = x2 + y 2 :
@z
@z
2) x @x
+ y @y
= z; u = x; v = xy :
p
p
@z
@z
3) x @x
+ 1 + y 2 @y
= xy; u = ln x; v = ln y + 1 + y 2 :
p
@z
@z
4) (x + y) @x
(x y) @y
= 0; u = ln x2 + y 2 ; v = arctg xy :
96
DEFINITE IMPLICIT
R: 1)
@z
@u
@z
= 0. 2) u @u
z = 0. 3)
@z
@u
@z
@v
= eu sh v. 4)
@z
@u
@z
@v
= 0.
7.47 Sa se efectueze schimbarea de variabile independente x = r cos , y = r sin

ecuatia lui Laplace:
@2z @2z
+
= 0:
@x2 @y 2
R: Se obtine:
1 @ 2 z 1 @z
@2z
+
= 0:
+
@r2 r2 @ 2 r @r

ecuatia:
2
2
@2z
@z
@z
2@ z
2@ z
y
2xy
+x
x
y
= 0:
2
2
@x
@x@y
@y
@x
@y
@2z
@ 2
R: Se obtine:
= 0.
7.49 Sa se efectueze schimbarea de variabile independente indicata n urmatoarele ecuatii pentru functia z = z (x; y):
@2z
x
@2z
y 2 @y
1) x2 @x
2
2 = 0; u = xy; v = y :
2)
3)
@2z
@x2
@2z
@x2
R: 1)
@ z
a2 @y
2 = 0; u = ax + y; v =
@2z
4 @x@y
@2z
@u@v
@2z
3 @y
2;
1 @z
.
2u @v
2)
ax + y:
u = 3x + y; v = x + y:
@2z
@u@v
= 0. 3)
@2z
@u@v
= 0.
7.50 Sa se efectueze schimbarea de variabile independente u = sin x + x

x sin x + y, n ecuatia:
@2z
@2z
+
2
cos
x
@x2
@x@y
R:
@2z
@u@v
sin2 x
@2z
@y 2
sin x
y, v =
@z
= 0:
@y
= 0.
7.51 Sa se efectueze schimbarea de variabile independente u = x2 y 2 , v = xy , n ecuatia:

xy
2
@ z
R: u @u@v
@z
@v
@2z
@2z
@2z
2
2
+
x
+
y
+
xy
@x2
@x@y
@y 2
@z
@x
@z
= 0:
@y
= 0.

ecuatia:
dy
x+y
=
:
dx
x y
R: Din
sin dr+r cos d

cos dr r sin d
cos +sin
cos
sin
, se obtine:
dr
d
= r.
DE VARIABILE
7.5. SCHIMBARI
97
7.53 Sa se efectueze schimbarea de variabile u = x2 + y 2 , v =

n ecuatia:
@z
@z
x
= (y x) z:
y
@x
@y
R: Se obtine:
@w
@v
1
x
+ y1 , w = ln z
= 0.
7.54 Sa se efectueze schimbarea de variabile u = x, v = y1 , w =

x2
R: Se obtine:
@w
@u
(x + y),
1
z
1
,
x
n ecuatia:
@z
@z
+ y2
= z2:
@x
@y
= 0.
7.55 Sa se efectueze schimbarea de variabile u = x + y, v = xy , w = xz , n ecuatia:

@2z
@x2
R: Se obtine:
@2w
@v 2
@2z
@2z
+ 2 = 0:
@x@y @y
= 0.
7.56 Sa se efectueze schimbarea de variabile u = x + y, v = x

ecuatia:
@2z
@2z
@2z
+
2
+
= 0:
@x2
@x@y @y 2
R: Se obtine:
@2w
@u2
= 21 .
y, w = xy
z, n
98
DEFINITE IMPLICIT
Capitolul 8
S
iruri
si serii de func
tii
8.1
S
iruri de func
tii reale
pn
8.1 Se da sirul de functii (fn ), fn (x) =

convergenta si functia limita.
nx2
2
. Sa se determine multimea de
R: Deoarece:
0; x 2 R n f0g ;
1;
x = 0;
lim fn (x) =
n!1
rezult
a c
a multimea de convergenta este A = R n f0g, iar functia limit
a: f (x) = 0.
8.2 Sa se arate ca sirul de functii fn (x) =
catre f (x) = 0.
R: ntr-adev
ar,
x2
n+1
< " d.d. n >
Deci
( h 2 i
x
"
"
0;

catre f (x) = 0.
cos nx
n2 +1
< " dac

a
1
n2 +1
N (") =
sin nx
n
1
n
; " < x2 ;
" x2 :
cos nx
,
n2 +1
x 2 [0; ], este uniform convergent
< ", adic

a d.d. n2 >
1 "
"
0;

convergent pe R catre f (x) = 0.
R: ntr-adev
ar,
x 2 R, este simplu convergent pe R
x2 "
.
"
N ("; x) =
R: ntr-adev
ar,
x2
,
n+1
1 "
.
"
Deci
; " < 1;
" 1:
sin nx
,
n
x 2 R cu
> 0, este uniform
! 0.

[0; 1) catre f (x) = 0.
1
,
nenx
99
x 2 [0; 1), este uniform convergent pe
100
CAPITOLUL 8. SIRURI SI SERII DE FUNCTII
R: Pentru x
0, enx
1
n
1 si deci 0 < fn (x)
! 0.
8.6 Se da sirul de functii fn (x) = n2x+x4 , x 2 [1; 1). Sa se calculeze limn!1 fn (x) =
f (x). Sa se arate ca sirul de functii (fn ) este uniform convergent pe [1; 1) catre f .
R: 0 < fn (x) =
2nx2
n2 +x4
1
2n
1
2n
! 0.
x
, x 2 (0; 1). Sa se calculeze limn!1 fn (x) =
8.7 Se da sirul de functii fn (x) = n+x
f (x). Sa se arate ca sirul de functii (fn ) nu este uniform convergent pe (0; 1) catre f .
R: f (x) = 0, ns
a pentru xn = n, fn (xn ) = 21 .
x
8.8 Se da sirul de functii fn (x) = n+x
, x 2 [3; 4]. Sa se arate ca sirul de functii (fn )
este uniform convergent pe [3; 4] catre functia f (x) = 0, x 2 [3; 4].
R: Pentru 3
4, avem: 0 < fn (x)
4
n+3
<
8.9 Sa se arate ca sirul de functii (fn ), fn (x) =

(0; 1).
4
n
! 0.
x3
,
x3 +n3
nu este uniform convergent pe
R: f (x) = 0, ns
a pentru xn = n, fn (xn ) = 21 .
8.10 Se da sirul de functii (fn ), fn : R ! R, denite prin: fn (x) =
n
P
xk . Sa se
n=0
arate ca multimea de convergenta a sirului este A = ( 1; 1), nsa sirul nu este uniform
convergent pe ( 1; 1). Sa se gaseasca o multime de convergenta uniforma.
n+1
R:Deoarece, fn (x) = 1 1 x + xx 1 , pentru x 6= 1, rezult

a c
a fn (x) este divergent
pentru jxj > 1, este convergent pentru jxj < 1. Apoi, fn (1) = n + 1 ! 1, fn ( 1) =
1
(1 + ( 1)n ) este un sir divergent. Deci multimea de convergenta a sirului este A =
2
( 1; 1) si functia limit
a este f (x) = 1 1 x .
Dac
a sirul ar uniform convergent pe ( 1; 1), pentru orice " > 0 ar exista un N (")
xn+1
a.. x 1 < " pentru orice n > N (") si orice x 2 ( 1; 1), inegalitate echivalent
a cu:
1
n+1>
1
ln jxj
1
ln
"
ln jx
Pentru orice interval [ a; a]
1j ; dar sup
jxj<1
ln jx 1 1j
ln 1"
1 +
1
ln jxj
ln jxj
= +1:
( 1; 1), putem lua

#
"
ln 1"
N (") =
1
ln jaj
si deci sirul (fn ) este uniform convergent pe orice interval [ a; a]
( 1; 1).
8.1. SIRURI DE FUNCTII

REALE
8.11
1)
2)
3)
101
Se da sirul de functii (fn ), fn : R ! R, denite prin: fn (x) = 1 + x2n .

Sa se gaseasca multimea de convergenta a sirului si functia limita.
Sa se arate ca sirul nu este uniform convergent pe ( 1; 1).
Sa se gaseasca o multime de convergenta uniforma.
R: 1) A = [ 1; 1], iar functia limit

a este:
f (x) =
1; x 2 ( 1; 1) ;
2; x 2 f 1; 1g :
3) S
irul (fn ) este uniform convergent pe orice interval [ a; a]
( 1; 1).
8.12 Sa se arate ca sirul de functii (fn ), fn : R ! R, denite prin:

fn (x) =
n
X
sin kx
k3
k=1
este uniform convergent pe R, iar limita sa este o functie continua cu derivata continua
pe R.
R: Aplic
am criteriul lui Cauchy:
jfn+p (x)
fn (x)j
p
X
k=1
X
X
1
1
<
<
(n + k
(n + k)3
(n + k)2
k=1
k=1
Analog se arat
a c
a sirul (fn0 ), fn0 (x) =
n
P
k=1
cos kx
,
k2
f 0 (x) = lim
n!1
1
1
< :
1) (n + k)
n
este uniform convergent pe R. Deci
n
X
cos kx
k=1
k2
8.13 Sa se arate ca sirul de functii (fn ), denite prin fn (x) =x arctg (nx), este uniform
convergent pe [0; 1).
R: Aplic
am criteriul lui Cauchy:
jfn+p (x)
fn (x)j = x jarctg ((n + p) x)

< x arctg
px
(n + p) nx2
arctg (nx)j = x arctg
p
p
1
=
< :
(n + p) nx
(n + p) n
n
8.14 Sa se arate ca sirul de functii (fn ), denite prin fn (x) =

pe R catre functia f (x) = 0.
R: Se va observa c
a
sin nx
n2
1
.
n2
px
<
1 + (n + p) nx2
sin nx
,
n2
converge uniform
102
8.15 Sa se arate ca sirul de functii (fn ), denite prin fn (x) = sinn+1nx , x 2 [0; ], este
uniform convergent catre functia f (x) = 0 si ca de
si functiile fn si f sunt derivabile pe
n
0
[0; ], sirul derivatelor fn (x) = n+1 sin 2nx nu este convergent pe [0; ].
R: ntr-adev
ar, pentru x =
sirul fn0
este divergent.
8.16 Se da sirul de functii (fn ), fn (x) = 1+nx2 x2 , x 2 [ 1; 1]. Sa se cerceteze daca se

poate aplica sirului (fn ) teorema de derivare termen cu termen.
R: S
irul este convergent pe [ 1; 1] la functia f (x) = 0. S
irul derivatelor:
fn0 (x) =
1 n2 x2
; are lim fn0 (x) =
n!1
(1 + n2 x2 )2
1; x = 0;
0; x 2 [ 1; 1] n f0g
si nu este uniform convergent pe [ 1; 1]. Deci nu se poate aplica sirului (fn ) teorema de
derivare termen cu termen.
8.17 Se da sirul (fn ), fn (x) = n1 arctg xn , x 2 R. Sa se arate ca:
h
i0
lim fn (x)
6= lim fn0 (1) :
n!1
x=1
n!1
R: Deoarece multimea valorilor functiei arctg x este intervalul

jarctg xn j < 2 si deci:
0
jfn (x)j =
, rezult
a c
a
1
1
arctg xn <
;
n
n 2
de unde deducem c
a sirul este convergent pe R la functia f (x) = 0 si deci: f 0 (1) = 0.
Pe de alt
a parte:
xn 1
1
lim fn0 (1) = lim
= :
n!1
n!1 1 + x2n
2
x=1
8.18 Sa se arate ca sirul de functii (fn ), fn : [0; 1] ! R, denite prin: fn (x) = nxe
este convergent, nsa
Z 1
Z 1
lim
fn (x) dx 6=
lim fn (x) dx:
n!1
n!1
n!1
0 n!1
R: ntr-adev
ar,
Z 1
lim
fn (x) dx = lim
nx2
1
2
1
2en
1
= ;
2
lim fn (x) dx = 0:
0 n!1
8.19 Sa se arate ca sirul de functii (fn ), fn : [0; 1] ! R, denite prin: fn (x) =

2 3
n2 x2 e n x este convergent, nsa
Z 1
Z 1
lim
fn (x) dx =
6
lim fn (x) dx:
n!1
0 n!1
8.2. SERII DE FUNCTII
103
R: ntr-adev
ar,
Z 1
fn (x) dx = lim
lim
n!1
1
3
n!1
1
3en2
1
= ;
3
lim fn (x) dx = 0:
0 n!1
8.20 Sa se arate ca sirul de functii (fn ), fn : [0; 1] ! R, denite prin: fn (x) =

nx (1 x)n nu este uniform convergent pe [0; 1], totu
si
Z 1
Z 1
lim
fn (x) dx =
lim fn (x) dx:
n!1
0 n!1
R: S
irul este convergent pe [0; 1] la functia f (x) = 0. Dar, pentru xn =
fn (xn ) =
1
n
1
n
! 0,
1
6= 0;
e
deci convergenta nu este uniform

a. Pe de alt
a parte:
Z 1
Z 1
Z 1
n
n
fn (x) dx = n
x (1 x) dx =
! 0;
lim fn (x) dx = 0:
(n + 1) (n + 2)
0
0
0 n!1
8.2
Serii de func
tii
8.21 Sa se determine multimea de convergenta a urmatoarelor serii de functii:

1)
1
X
n=1
n+1
n
1 x
1 2x
: 2)
1
X
sinn x
n=1
1
X
( 1)n
2 R: 3)
ln n
n=2
1 x2
1 + x2
am criteriul
R: 1) Aplic
am criteriul r
ad
acinii: A = ( 1; 0) [ 23 ; +1 . 2) Aplic
r
ad
acinii: A = R n
+
2k
,
8
2
R.
Pentru
x
=
+
2k
,
ob
t
inem
seria
armonic
a
2
2
a
generalizat
a, convergent
a dac
a > 1, iar pentru x = 2 + 2k , obtinem seria armonic
generalizat
a alternant
a, convergent
a dac
a > 0. 3) Aplicnd criteriul raportului obtinem
o serie convergent
a pentru: x 2 Rnf0g. Pentru x = 0 seria este de asemenea convergent
a.
Deci A = R.
1
X
n+1
1)
( 1) 2
n +n+1
n=1
n
x2 2
1 2x2
: 2)
1
X
n=1
(n3
n+1
1
2
+ n + 1) ln (n + 1)
x3
2x
2 R:
2
R: 1) Din 1x 2x22 < 1 rezult

a x 2 ( 1; 1) [ (1; +1). Pentru x = 1 seria este
convergent
a, conform criteriului lui Leibniz. Deci: A = ( 1; 1] [ [1; +1). 2) Din
3
jx
2xj < 1 rezult
a c
a seria este convergent
a pentru orice 2 R pentru:
!
p !
p
p
p !
1+ 5
1
5 1+ 5
1+ 5
; 1 [
;
[ 1;
:
x2
2
2
2
2
104
n
o
p
p
1+ 5
1+ 5
Pentru x 2
;
;
1
a dac
a
2
2
n
p o
p
a dac
a > 21 .
1; 1 2 5 ; 1+2 5 seria este convergent
1
,
6
iar pentru x 2

p
1
1
n
X
X
1
n2 + 1
4x 1
n
n
n
p
( 1) 2
1)
( 1) p
tg x: 2)
:
n
2+1
n
+
n
+
1
x
+
3
3
n
n=1
n=0
R: 1) A =
2 4
;
5 3
. 2)
8.24 Sa se studieze convergenta urmatoarelor serii de functii, pe multimile indicate:

1
X
sin nx
p ; x 2 [ ;2
1)
n
n=1
];
1
X
cos 2n3
p
; x 2 R:
2 (0; ) : 2)
x2 + n
n=1
R: Din criteriul lui Dirichlet rezult

a c
a seriile sunt uniform convergente pe multimile
indicate.
8.25 Sa se studieze convergenta urmatoarelor serii de functii, denite pe R:
1
1
1
X
X
X
2x
( 1)n x2
arctg 2
1)
; 2)
: 3)
e
1 + n3 x4
x + n4
n=1
n=1
n=1
R: 1) Din 1
p
x2 n3
1
1+
n
cos nx
:
n+1
0 pentru orice x 2 R, deducem c

a jfn (x)j
p1 ,
2 n3
8x 2 R
si 8n 2 N . n baza criteriului lui Weierstrass, rezult

a c
a seria este absolut si uniform
1
convergent
a pe R. 2) Deoarece jfn (x)j arctg n2 , 8x 2 R si 8n 2 N . n baza criteriului
lui Weierstrass, rezult
a c
a seria este absolut si uniform convergent
a pe R. 3) Deoarece
3
a c
a seria este
jfn (x)j < n2 , 8x 2 R si 8n 2 N . n baza criteriului lui Weierstrass, rezult
absolut si uniform convergent
a pe R.
8.26 Sa se studieze convergenta simpla si uniforma a urmatoarelor serii de functii, pe
multimile indicate:
1) x +
1
X
n=1
x
1 + nx
x
1 + (n 1) x
; x 2 [0; 1] : 2) 1 +
1
X
n=1
xn
xn
; x 2 0;
1
:
2
x
R: 1) sn (x) = 1+nx
! 0, deci seria este convergent
a la functia f (x) = 0 pe [0; 1].
1
Apoi, din: jsn (x) 0j < n , 8x 2 [0; 1], rezult
a c
a seria este uniform convergent
a pe [0; 1].
1 n
2) sn (x) = xn ! 0 si jsn (x) 0j
jxjn
,
rezult
a
c
a
seria
este
uniform
2
1
convergent
a pe 0; 2 .
8.27 Sa se arate ca seria de functii:

1
X
n=1
nx
1 + n2 x2
(n 1) x
;
1 + (n 1)2 x2
este convergenta pe [0; 1] la o functie continua, dar nu este uniform convergenta pe [0; 1].
8.2. SERII DE FUNCTII
105
nx
R: 1) S
irul: sn (x) = 1+n
tia f (x) = 0 pe [0; 1] care este continu
a.
2 x2 converge la func
1
1
Pe de alt
a parte, oricare ar n 2 N, pentru xn = n , avem: jsn (x) 0j = 2 . Asadar,
exist
a un " > 0 a.. oricare ar n 2 N, jsn (x) 0j " pentru cel putin un punct din
intervalul [0; 1]. Deci seria nu este uniform convergent
a pe [0; 1].
8.28 Sa se studieze convergenta simpla si uniforma a urmatoarelor serii de functii, pe

multimile hindicate:
i
1
P
(n 1)x
nx
; x 2 [0; 1].
1)
1+n+x
n+x
n=1
i
1 h
P
(n 1)x
nx
2)
; x 2 [0; 1].
1+nx
(n) 1+x
3)
4)
5)
6)
n=1
1
P
n=1
1
P
n=1
1
P
n=1
1
P
n=1
nxe
nx
( 1)n+1
(xn
(n
x2
;
(1+x)n
x2n
( 1)n+1
;
x2 +n
(n 1)x
1) xe
xn
; x 2 [0; 1].
x 2 R.
1
+ x2n 2 ) ; x 2 [0; 1].
x 2 R:
R: 1) Uniform convergent
a. 2) Simplu convergent
a. 3) Simplu convergent
a. 4) Conform criteriului lui Cauchy, seria este uniform convergent
a pe R. 5) Simplu convergent
a.
6) Uniform convergent
a.
8.29 Sa se arate ca seriile urmatoare sunt uniform convergente pe multimile indicate:
1)
1
X
xn
n=1
; x 2 [ 1; 1] : 2)
2
R: 1) Din jxj 1, rezult

a
1
,
pe
R.
2) sin2nnx
2n
3) ( 1)n
1 xn
p
n
p1 ,
n
1
X
sin nx
n=1
xn
n2
2n
; x 2 R: 3)
1
X
( 1)n
n=1
xn
p ; x 2 [0; 1] :
n
1
.
n2
pe [0; 1].
8.30 Aplicnd derivarea si integrarea termen cu termen sa se gaseasca sumele urmatoarelor serii de functii denite pe intervalul ( 1; 1):
1)
1
X
n=1
nx
n 1
1
1
X
X
1 n
( 1)n
: 2)
x : 3)
n
n
n=1
n=1
R: Seria de functii
sum
a functia f (x) =
1
P
1
1
X
X
( 1)n 2n+1
x : 4)
x
: 5)
n2 xn 1 :
2n
+
1
n=0
n=1
n
xn este convergent
a pe intervalul m
arginit ( 1; 1) si are ca
n=0
1
.
1 x
1) Derivnd termen cu termen seria

2) Integrnd termen cu termen seria
1
P
n=0
1
P
xn obtinem
n=0
x obtinem
1
P
n=1
1
P
n xn
n=1
1 n
x
n
1
.
(1 x)2
ln (1
x).
106
3) Trecnd pe x n
x n 2) obtinem
2
4) Trecnd x n
x n seria
1
P
1
P
n=1
n
( 1)n
n
xn = ln (1 + x).
x obtinem convergent
a
n=0
este
1
.
1+x2
5)
1
P
( 1)n x2n a c
arei sum
a
n=0
Integrnd termen cu termen aceast

a serie, obtinem
1
X
( 1)n 2n+1
x
= arctg x:
2n + 1
n=0
n2 xn
n=0
x(1+x)
.
(1 x)3

Z 1 "X
1
xn x2n
0
1
P
n 1
+x
2n 2
n=1
R: Seria
1 P
1
P
(xn
xn
+ x2n
x2n
dx =
1 Z
X
n=1
xn
x2n
xn
+ x2n
+ x2n 2 ) are ca sum

a functia f (x) = 0, deci
n=1 n=1
0. Pe de alt
a parte:
Z
1
1
X
xn x2n
n=1
xn
8.3
dx =
1
X
1
n+1
n=1
dx:
1
1
+
n 2n 1
R1
1
2n + 1
f (x) dx =
= 0:
Serii de puteri
8.32 Sa se calculeze raza de convergenta a urmatoarelor serii de puteri:
R: 1)
1
1
1
X
X
X
(2n)!
n n
n
n
x : 2)
n (x 1) : 3)
1)
2 (x + 3) :
n
2
(n!)
n=1
n=1
n=1
p
p
p
p
= lim n jan j = lim n 2nn = 12 , deci r = 2. 2) = lim n jan j = lim n n =
n!1
1, deci r = 1. 3)
n!1
an+1
=
lim
n!1 an
n!1
4, deci r =
n!1
1
.
4
8.33 Sa se determine intervalul de convergenta si sa se studieze convergenta la capetele

intervalului, pentru urmatoarele serii de puteri:
1
1
1
X
X
X
( 1)n xn
xn
2n (x + 2)n
(x 1)n
p
p
:
2)
:
3)
:
4)
:
2
n
n
n n+1
n
(n
+
1)
3
(2n
1)
2
5
(2n
+
1)
3
n=0
n=0
n=0
n=1
h
p
p
3
R: 1) [ 3; 3). 2) ( 5; 5]. 3)
2
; 2 + 23 . 4) [ 1; 3).
2
1)
1
X
8.34 Sa se determine intervalul de convergenta si sa se studieze convergenta la capetele

intervalului, pentru urmatoarele serii de puteri:
p
1
1
X
X
n2 + 1 n
1 5 9
(4n 3) n
n
1)
( 1)
x ; > 1: 2)
x :
n ln n
n!
n=2
n=1
8.4. SERII TAYLOR
107
R: 1) r = 1. n punctul x = 1 seria este convergent

a, conform criteriului lui Leibniz.
n punctul x = 1 seria este convergent
a, conform criteriului lui Bertrand. Deci intervalul
de convergenta este [ 1; 1].
a, conform criteriului lui Raabe2) r = 41 . n punctul x = 41 seria este divergent
1
Duhamel, iar n punctul x = 4 seria este convergent
a, conform criteriului lui Leibniz.
1 1
; .
Deci intervalul de convergenta este
4 4
8.4
Serii Taylor

+ n!1 xn +
; x 2 R:
1) ex = 1 + 1!1 x + 2!1 x2 +
2) sin x = 1!1 x 3!1 x3 + 5!1 x5
+ ( 1)n 1 (2n1 1)! x2n 1 +
; x 2 R:
n 1
1 4
1 2
2n
+ ( 1) (2n)! x +
; x 2 R:
3) cos x = 1 2! x + 4! x
n 1 1 n
1 2
1 3
4) ln (1 + x) = x 2 x + 3 x
+ ( 1)
x +
; x 2 ( 1; 1]:
n
8.36 Sa se arate ca pentru orice
(1 + x) = 1 +
1!
x+
2 R si x 2 ( 1; 1) are loc dezvoltarea binomiala:

1)
2!
x2 +
1)
(
n!
n + 1)
xn +
8.37 Sa se stabileasca formula lui Euler: eix = cos x + i sin x, 8x 2 R.

8.38 Sa se gaseasca seriile Mac-Laurin ale functiilor:
ex + e
2
ex e
2) sh x =
2
1) ch x =
R: Se obtine:
1 2 1 4
1
x + x +
+
x2n +
; x 2 R:
2!
4!
(2n)!
1
1
1
1
2) sh x =
x + x3 + x5 +
+
x2n+1 +
; x 2 R:
1!
3!
5!
(2n + 1)!
1) ch x = 1 +
8.39 Sa se gaseasca seriile Mac-Maurin ale urmatoarelor functii:

3
1) f (x) = (1 x)(1+2x)
: 2) f (x) = ax ; a > 0:
3) f (x) = cos (x + ) : 4) f (x) = sin2 x:
5) f (x) = ln (2 + x) :
R: 1) Putem scrie:
f (x) =
1
1
X
2
1
=
1 + ( 1)n 2n+1 xn ; jxj < :
1 + 2x n=0
2
1
108
2) Se obtine:
f (x) = 1 +
1
X
lnn a
n!
n=0
1
2
xn ; x 2 R:
3) Setine seama c
a: f (x) = cos x cos
sin x sin . 4) Setine seama c
a: f (x) =
(1 cos x). 5) Functia se mai poate scrie: f (x) = ln 2 + ln 1 + x2 , pentru x 2 ( 2; 2].
8.40 Aplicnd derivarea si integrarea termen cu termen, sa se gaseasca seriile MacLaurin ale urmatoarelor functii:
1) f (x) = (1 + x) ln (1 + x) : 2) f (x) = arctg x:p
3) f (x) = arcsin x:
4) f (x) = ln x + 1 + x2 :
R: 1) Deoarece f 0 (x) = ln (1 + x), tinnd seama de dezvoltarea functiei ln (1 + x),
prin integrare obtinem:
1 3
1
1 2
x
x +
+ ( 1)n
xn +
; x 2 ( 1; 1]:
(1 + x) ln (1 + x) =
1 2
2 3
n (n 1)
1
1
2
2) Avem c
a: f 0 (x) = 1+x
. Dar, nlocuind n dezvoltarea binomial
a,
2 = (1 + x )
2
pentru = 1, pe x prin x , obtinem:
0
f (x) =
1
X
( 1)n x2n ;
n=0
care prin integrare, d

a:
arctg x =
1
X
( 1)n
n=0
1
x2n+1 ; x 2 ( 1; 1) :
2n + 1
1=2
3) Avem c
a: f 0 (x) = p11 x2 = (1 x2 )
pentru = 12 , pe x prin x2 , obtinem:
0
f (x) = 1 +
1
X
(2n
n=1

a:
arcsin x = x +
1
X
(2n
n=1
f (x) = 1 +
1=2
1
X
ln x +
1+
x2
=x+
1
X
n=1

a,
( 1)n
n=1

a:
1)!! 2n
x ;
(2n)!!
1)!! 1
x2n+1 ; x 2 ( 1; 1) :
(2n)!! 2n + 1
1
2
4) Avem c
a: f 0 (x) = p1+x
2 = (1 + x )
pentru = 21 , pe x prin x2 , obtinem:
0

a,
( 1)n
(2n 1)!! 2n
x ;
(2n)!!
(2n 1)!! 1
x2n+1 ; x 2 ( 1; 1) :
(2n)!! 2n + 1
8.4. SERII TAYLOR
109
8.41 Sa se gaseasca seriile Mac-Laurin ale functiilor:

Z x
Z x
Z x
ln (1 + t)
arctg t
t2
dt; 3) f (x) =
dt:
1) f (x) =
e dt; 2) f (x) =
t
t
0
0
0
R: 1) nlocuind n dezvoltarea functiei ex pe x prin t2 si integrnd ntre 0 si x,
obtinem:
Z x
1
X
1
1
t2
e dt =
( 1)n
x2n+1 ; x 2 R:
n! 2n + 1
0
n=0
2) nlocuind n dezvoltarea functiei arctg x pe x prin t, mp
artind prin t si integrnd
ntre 0 si x obtinem:
Z
X
arctg t
1
2n+1
; x 2 [ 1; 1] :
dt =
( 1)n
2 x
t
(2n
+
1)
n=0
1
3) nlocuind n dezvoltarea functiei ln (1 + x) pe x prin t, mp

artind prin t si integrnd
ntre 0 si x obtinem:
Z
X
ln (1 + t)
( 1)n
dt =
t
n=1
1
8.42 Sa se determine parametrii reali

1)
1
X
n=1
1
1
arctg + ln 1 +
n
n
si
1 n
x ; x 2 [ 1; 1] :
n2
a.. seriile:
n2
: 2)
1
X
n=1
1 + en +
1
n2
sa e convergente.
R: 1) Se folosesc dezvolt
arile n serii de puteri ale functiilor arctg x si ln (1 + x) si se
1
g
aseste = 2 si = 2 . 2) Se foloseste dezvoltarea lui ex si se obtine = 1 si = 32 .
110
Capitolul 9
Integrala Riemann
si extinderi
9.1
Primitive. Integrala nedenit

a
9.1 Sa se calculeze integralele:

Z
Z
Z p
dx
2
p
2pxdx: 3)
:
1)
6x + 8x + 3 dx: 2)
n
x
Z
Z
Z
dx
dx
dx
p
: 6)
:
4)
: 5)
2
2
x +7
x
10
8 x2
p
1
R: 1) 2x3 + 4x2 + 3x + C, 2) 23 x 2px + C, 3) nn 1 x1 n + C,
p
p
4) arcsin 41 x 2 + C, 5) p17 arctg px7 + C, 6) 2p110 ln xx+p10
+ C.
10
Z
Z
Z
dx
xdx
dx
: 3)
:
1)
2 : 2)
3
2
2
x
2x + x
2x + 3x + 2
(x 1) (x + 1)
Z
Z
Z
dx
dx
x4 dx
4)
:
5)
:
6)
:
x4 + 1
x3 1
(x2 + 4x + 5)2
1
1
R: 1) 14 ln xx+11
+ C. 2) ln x x 1
+ C.
2(x+1)
x 1
2
1
1
x+2
1
3) p7 arctg p7 (4x + 3) + C. 4) 2 x2 +4x+5 + 2 arctg (x + 2) + C.
p
p
p
p
p
p
2
5) 81 2 ln xx2 +xxp2+1
+ 14 2arctg x 2 + 1 + 41 2arctg x 2 1 + C.
2+1
p
6) 12 x2 + 13 ln (x 1) 61 ln (x2 + x + 1) + 31 3arctg p13 (2x + 1) + C.
9.3 Sa se calculeze, efectund schimbarea de variabila indicata:

Z p
Z
ln x
ex
1)
dx; t = ln x: 2)
dx; t = ex :
x
ex + 1
Z
Z
dx
x3 dx
p
p
3)
; t = 5x: 4)
; t = x4 :
2
8
1 25x
1 x
111
112
CAPITOLUL 9. INTEGRALA RIEMANN SI EXTINDERI

Z
Z
cos x
dx
1
1
5)
sin x: 6)
; t = p tg x:
2 dx; t =
2
2
2
a
a + 2 sin x
sin x + 2 cos x
2
r
Z
Z
xdx
cos x
2
1
p
p
dx; t =
sin x: 8)
7)
; t2 = 1 + 4 :
3
x
1 + x4
2 + cos (2x)
3
R: 1) 23 ln 2 x + C. 2) ln (ex + 1) + C.
3) 15 arcsin 5x + C. 4) 14 arcsin x4 + C.
p
p
5) jaj1p2 arctg jaj2 sin x + C. 7) 12 2 arcsin
p
8) 12 ln x2 + 1 + x4 + C.
1
3
6 sin x + C.

Z
Z
Z
2
p
x (1 x2 )
2x
1
p
p
dx:
2)
x
+
1)
dx:
3)
dx:
3
1 + x4
x
1 4x
Z
Z
Z
x
2
x
2x
3x
p
earcsin x dx:
4)
2 3
5 dx: 5)
(tg x + ctg x) dx: 6)
2
1 x
Z
Z
Z p
3
ln x
7)
dx: 8)
eax cos (bx) dx: 9)
x2 + 1dx:
2
x
p
Z
Z p
Z p
x
p
9 x2 dx: 11)
x2 + x + 1dx:
10)
dx: 12)
1 x3
R: 1) 12 arctg x2 41 ln (1 + x4 ) + C. 2) t = 2x , d
a: ln12 arcsin t + C.
p
p
7
3) 21 x2 + 12
( 6 x) + 3 3 x + C. 4) ln 2+3 ln15+2 ln 3 2x 32x 53x + C.
7
5) tg x ctg x + C. 6) t = arcsin x, d
a: 21 et (sin t cos t) + C.
3
7) lnx x x3 ln2 x x6 ln x x6 + C.
b
a
ax
ax
cos bx + a2 +b
sin bx + C.
8) a2 +b
2e
2e
p
p
9) 12 x (x2 + 1) + 12 ln x + (x2 + 1) + C.
p
10) 21 x (9 x2 ) + 92 arcsin 13 x + C. 11) t2 = x3 , d
a: 32 arcsin t + C.
p
p
12) 41 (2x + 1) x2 + x + 1 + 83 ln x + 12 + x2 + x + 1 + C.
9.5 Sa se gaseasca formule de recurenta pentru integralele:
Z
Z
n
1) In (x) = sin x dx: 2) Jn (x) = cosn xdx:
R: 1) In (x) = nn 1 In 2 (x) n1 sinn 1 x cos x, n 2.
2) Jn (x) = nn 1 Jn 2 (x) + n1 cosn 1 x sin x, n 2.
9.6 Sa se gaseasca formule de recurenta pentru integralele:
Z
Z
dx
1) In (x) =
: 2) In (x) = xn e x dx:
cosn x

9.1. PRIMITIVE. INTEGRALA NEDEFINITA
R: 1) In+2 (x) =
sin x
(n+1) cosn+1 x

Z p
1)
x2 + 3x
n
I
n+1 n
(x). 2) In (x) =
113
xn e
+ nIn
(x).
Z
dx
x4 + 1
dx: 3)
2dx: 2)
:
3
3
x +1
x + x5
Z
Z
Z
x+1
dx
3x 1
4)
dx:
5)
:
6)
dx:
x4 + x2 + 1
x (x + 1) (x + 2)
x2 4x + 8
Z
Z
Z
dx
x2 + 1
dx
7)
: 8)
dx: 9)
:
2
3
2x2 + 3x + 2
(x2 + 1)
(x 1) (x + 3)
p
R: 1) 14 ( 2x + 3) ( x2 + 3x 2) + 18 arcsin (2x 3) + C.
2) R12 x2 + 23 ln (x + 1) 13 ln (x2 x + 1) + C.
= 2x12 ln x + 12 ln (x2 + 1) + C.
3) x3dx
+x5
p
p
2
1
4) 14 ln xx2 +x+1
3arctg p13 (2x + 1) + 12 3arctg p13 (2x 1) + C.
x+1
6
5)
6)
8)
1
2
3
2
ln x ln (x + 1) + 12 ln (x + 2) + C.
ln (x2 4x + 8) + 25 arctg x 2 2 + C. 7) 12 x2x+1 + 12 arctg x + C.
1
5
3
+ 32
ln xx+31 + C. 9) p27 arctg p17 (4x + 3) + C.
8(x 1)
4(x 1)2

p
p
p
Z
Z
Z
x + x2 + x + 1
sin x + cos x
3x + 2
p
p
p
p dx: 3)
1)
dx: 2)
dx:
x sin 2 x
x + 1 + x2 + x + 1
x2 + x + 2
Z
Z
Z
dx
dx
dx
p
: 5)
:
4)
: 6)
p
p
10
5 + 4 sin x
x4
1 + x2
x ( 4 x + 1)
Z
Z
Z
dx
dx
7)
: 8)
: 9)
tg7 x dx:
2 sin x cos x + 5
sin 2x cos 2x
Z
Z
Z q
p
dx
dx
3
4
p
p
1)
:
2)
:
3)
1
+
xdx:
3
4
2
4
x
x +1
x +1
Z
Z
Z
dx
x+1
1 + sin x x
p
p
4)
: 5)
dx: 6)
e dx:
2
2
1 + cos x
x + 4x + 5
(1 + x) 1 + x + x
Z
Z
(e3x ex ) dx
cos x cos 3x cos 6x dx:
1)
: 2)
e4x e3x + 2e2x ex + 1
Z 2
Z
x + x + 1 arctg x
2x 5
3)
e
dx: 4)
dx; a > 1:
2
x +1
(x 1) (x 2) (x 3) (x 4) + a
114

2x
R: 1) ln e e2xe+1+1 + C. 2) 18 21 sin 4x + 14 sin 8x + sin 2x + 51 sin 10x .

2
arctg x
+ C.
3) xe
+ C. 4) pa1 1 arctg x pa5x+5
1
Z
Z
sin 2x
cos 2x
p
p
I (x) =
dx; J (x) =
dx:
3 + sin 4x
3 + sin 4x
p
p
R: I (x) + J (x) = 12 arcsin 2 cos 4x + C1 , I (x) J (x) = p12 3 + sin 4x + C2 .
Z
Z
ex + cos x
sin x
dx;
J
(x)
=
dx:
I (x) =
ex + sin x + cos x
ex + sin x + cos x
R: Se calculeaz
a J (x) + I (x) si J (x)
I (x).

Z 3
Z 4
x + 2x2 + 3x + 4
x + 4x2
p
p
1)
dx: 2)
dx:
x2 + 2x + 2
x2 + 4
R: 1) Integrala se poate pune sub forma:
Z 3
x + 2x2 + 3x + 4
p
dx = x2 + x +
2
x + 2x + 2
Derivnd si identicnd coecientii, obtinem:

p
7
1 2 1
x + x+
3
6
6
p
2) 41 x3 + 21 x x2 + 4
x2 + 2x + 2 +
2 ln x +
x2
+ 2x + 2 +
= 13 ,
= 16 ,
= 76 ,
x2
dx
:
+ 2x + 2
= 52 . G
asim:
p
5
ln x + 1 + x2 + 2x + 2 + C:
2
x2 + 4 + C.
9.14 Sa se calculeze integralele binome:

1)
R: 1)
2)
dx
p
: 2)
3
x x2 + 1
dx
p
: 3)
4
x4 + 1
m+1
n
m+1
n
xdx
p
: 4)
p
3
1 + x2
p
Z p
3
1+ 4x
p
dx:
x
= 0, se efectueaz
a schimbarea de variabil
a: x2 + 1 = t3 si se obtine:
Z
p
3
tdt
1
t 1
1p
1
= ln p
+
3 arctan (2t + 1) 3 + C:
3
2
t
1
2
3
t2 + t + 1 2
+ p = 0, se efectueaz
a: 1 + x
Z
t2
t4
dt =
1
ln
4
t+1
t 1
1
arctg t + C:
2
= t4 si se obtine:

9.2. INTEGRALA DEFINITA
115
2
3)
m+1
n
= 3, se efectueaz
a: 1 + x 3 = t2 si se obtine:
Z
3
2
3
t2 1 dt = t5 2t3 + 3t + C:
5
4)
m+1
n
= 2, se efectueaz
a: 1 + x 4 = t3 si se obtine:
Z
12
12 t3 t3 1 dt = t7 3t4 + C:
7
9.15 Sa se calculeze integralele binome:

Z
Z
3
2
3
2
dx: 2)
1)
x 2x + 1
3)
9.2
dx
p p
p
3
4
x3 1 + x3
dx
:
x2 3 (x3 + 2)5
Z
q
p
p
3
: 4)
x 5x 3 x + 3dx:
Integrala denit
a

1) lim n
n!1
n
X
k=1
n
X
1
1
= : 2) lim
= ln 2:
2
2
n!1
n +k
4
n+k
k=1
R: Se va observa c
a:
1) lim n
n!1
n
X
k=1
1
=
2
n + k2
Z 1
n
X
1
1
1
dx: 2) lim
=
dx:
2
n!1
1+x
n
+
k
1
+
x
0
k=1
9.17 Sa se calculeze limitele urmatoarelor siruri:

n
n
1 X 4
1 X k2
1) an = 5
:
k : 2) an = 2
n k=1
n k=1 n + k
n
n
1 X k22
1X
3) an = 2
e n : 4) an =
n k=1
n k=1
1+
k2
:
n2
9.18 Sa se calculeze, aplicnd formula lui Leibniz-Newton:

Z 1
Z x
Z x
1
t
1)
dx: 2)
e dt: 3)
cos t dt:
0 1+x
x
0
p
Z 1
Z 4
Z 1
x
1+ x
x
4)
dx: 5)
dx: 6)
dx:
2
2
2
x
1
2 x + 4x + 5
0 x + 3x + 2
Z 1
Z
Z 1
3
x3
7)
dx: 8)
ctg x dx: 9)
ch x dx:
8
0 x +1
0
6
116

3 ln 2. 5) 47 . 6)
R: 1) ln 2. 2) ex e x . 3) sin x. 4) 2 ln 3
1
. 8) 12 ln 3. 9) 12 (e e 1 ).
7) 16
1
2
1
2
ln 2

In =
sin x dx =
cosn x dx; In =
1
n
In 2 :
9.20 Sa se gaseasca o formula de recurenta pentru integrala:

Jn =
x2
dx:
R: Efectund schimbarea de variabil

a x = sin t, se obtine Jn = I2n+1 , de unde:
2n
Jn = 2n+1
Jn 1 .
Z 1
Z bp
2 x
1)
x e dx: 2)
(b
Z
7)
x+1
p
dx: 5)
1 + x2
ln (1 + tg x) dx: 8)
R: 1) e 2. 2) 8 (b a)2 . 3) 2 . 4)
5) arctge 41 . 6) 98
. 7) 8 ln 2. 8) 61
3
4)
R: 1) 2e2
sin (ln x)
dx: 5)
x
e. 2)
dx
x
e +e
: 6)
x
p
x x2 + 9 dx:
1
2
x arctg x dx: 9)
Z 2
Z
x
2
1)
e max 1; x dx: 2)
p1
2
p1 .
3
x2 cos x dx:
a)dx: 3)
4)
x) (x
x2 sin2 x dx:
p
2
p
1 + ln 2 + 1 .
2
1 + ln 2 . 9) 6
.
4
dx
p
(x + 1) x2
: 3)
2
2
min fx
dx
q
: 6)
p
3
x + 1 + (x + 1)
3) 2. 4) 1
cos 1. 5) 6 . 6) 2
2
3
1; x + 1g dx:
x sin x
dx:
cos2 x
ln tg 512
Z
Z 2n
2
cos x
1) I =
dx: 2) I =
sin (x + sin x) dx; n 2 N :
(2 cos2 x) (ex + 1)
0
2

117
R: 1) Avem, succesiv:
I =
=
cos x
dx +
1 + sin2 x (ex + 1)
cos x
dx =
1 + sin2 x (ex + 1)
cos x
dx = arctg (sin x)j02 = :
4
1 + sin2 x
2) Efectu
am schimbarea de variabil
a: x = t + n si obtinem succesiv:
Z n
Z n
sin [n + (t + ( 1)n sin t)] dt =
sin [t + n + sin (t + n )] dt =
I=
n
= ( 1)
sin [t + ( 1)n sin t] dt = 0;
deoarece integrantul este o functie impar

a.
lim
"!0
R: Not
am I (k) =
"
1 cos kx
dx = k ; k 2 Z:
1 cos x
"
1 cos kx
1 cos x
dx. Se constat
a c
a:
I (k + 1) + I (k
1) = 2I (k) + 2
cos kx dx;
"
de unde: lim"!0 [I (k + 1) 2I (k) + I (k 1)] = 0. Cum lim"!0 I (1) = , presupunnd

c
a lim"!0 I (k 1) = (k 1) si lim"!0 I (k) = k , rezult
a prin inductie, c
a
lim I (k + 1) = (k + 1) :
"!0
9.25 Sa se calculeze integrala:

Z
Im;n =
(x
a)m (b
x)n dx; cu m; n 2 N:
R: Integrnd prin p
arti, se obtine formula de recurenta: Im;n =
unde rezult
a:
n!m!
Im;n =
(b a)n+m+1 :
(n + m + 1)!
9.26 Daca a < b si n 2 N , sa se arate ca:
lim
n!1
(x
a) (b
x) dx
1
n
1
(b
4
a)2 :
m
n+1
Im
1;n+1 ,
de
118
R: Din exercitiul precedent avem c

a:
(n!)2
(b
(2n + 1)!
In;n =
a)2n+1 ;
de unde rezult
a c
a
lim
n!1
p
n
In;n = (b
a) lim
n!1
s
n
(n!)2
1
= (b
(2n + 1)!
4
a)2 :
9.27 Fie f : [0; 1] ! R o functie continua. Sa se arate ca:

Z
Z
x f (sin x) dx =
f (sin x) dx:
0
R: ntr-adev
ar,
Z
x f (sin x) dx =
x f (sin x) dx +
x f (sin x) dx:
2
Efectund n cea de-a doua integral

a: x =
Z
x f (sin x) dx =
f (sin x) dx
t, obtinem:
x f (sin x) dx:
9.28 Fie f : [0; a] ! R+ o functie integrabila. Sa se arate ca:

Z
f (x)
f (x) + f (a
a
dx = :
x)
2
R: Fie:
I (a) =
f (x)
f (x) + f (a
x)
dx; J (a) =
f (a x)
dx:
f (x) + f (a x)
Evident: I (a)+J (a) = a. Efectund n integrala J (a) schimbarea de variabil

a x = a t,
obtinem c
a J (a) = I (a). Deci, I (a) = a2 .
1)
(cos x)sin x
dx: 2)
(cos x)sin x + (sin x)cos x
sin2 x + sin x
dx:
sin x + cos x + 1
R: 1) Fie f (x) = (cos x)sin x . Atunci, f 2 x = (sin x)cos x si conform exercitiului

precedent valoarea integralei este 4 . 2) Fie f (x) = sin2 x + sin x. Atunci, f 2 x =
cos2 x + cos x si deci valoarea integralei este 4 .

119
9.30 Fie f : [ 1; 1] ! R o functie continua cu proprietatea ca f (x) + f ( x) =

pentru orice x 2 [ 1; 1]. Sa se calculeze integrala:
Z (2n+1)
f (cos x) dx:
I=
R: Efectu
a: x = (2n + 1)
t. Obtinem:
Z (2n+1)
f ( cos t) dt:
I=
0
Dar: f ( cos t) =
f (cos t) si deci I =
2n+1
2
9.31 Fie f : R+ ! R+ o functie continua strict crescatoare pe R+ si f (0) = 0. Sa se

stabileasca inegalitatea lui Young:
Z a
Z b
f (x) dx +
f 1 (y) dy ab; 8a; b 2 R+ :
0
R: Fie Sx aria suprafetei cuprins

a ntre gracul functiei f , axa Ox si dreapta x = a
si Sy aria suprafetei cuprins
a ntre gracul functiei f , axa Oy si dreapta y = b. Evident:
Sx + Sy ab, de unde inegalitatea cerut
a.
9.32 Fie F (x) =
R x3
0
et dt. Sa se calculeze F 0 (x).

2
R: Not
am cu G (t) o primitiv
a a functiei et , deci a.. G0 (t) = et . Atunci:
3
F (x) = G (t)jx0 = G x3
G (0) ; de unde; F 0 (x) = 3x2 G0 (x) = 3x2 ex :

R arctg x tg2 t
9.33 Fie f : R ! R o functie derivabila pe R, denita prin: f (x) = 0
e dt. Sa
se calculeze f 0 (x) si sa se arate ca:
Z 1
Z
2
xf (x)
1 1 ex
dx +
dx = :
2e 0 1 + x2
8
ex2
0
R: Se constat
a c
a f (0) = 0 si f 0 (x) =
Z
ex
.
1+x2
Integrnd prin p
arti, avem:
Z
1
xf (x)
1
1 1 x2 0
x2
dx =
f (x) e
+
e f (x) dx =
2
2 0
8
ex2
0
0
R px
9.34 Fie f (x) = 1 cos t2 dt, x > 0. Sa se calculeze f 0 (x).
1
f (1)
:
2e
R: f 0 (x) =
1
p
2 x
cos x +
1
x2
cos x12 .
9.35 Sa se determine functiile derivabile f : [0; 1) ! R, care verica relatia:

Z x
x+
f (t) dt = (x + 1) f (x) :
0
120

0
R: f (0) = 0 si prin derivarea relatiei date, obtinem: 1 + f (x) = [(x + 1) f (x)] , de

1
. Deci f (x) = ln (1 + x).
unde: f 0 (x) = x+1
9.36 Fara a calcula efectiv integrala, sa se arate ca:
Z 1
ex + 1
e+1
ln
0
dx ln
:
2
2
0
x +1
R: Fie f (x) = ln e
. Din: f 0 (x) > 0 pe R, rezult

a: f (0) < f (x) < f (1) etc.
9.37 Fie f : [0; 1] ! [a; b] o functie continua pe [0; 1]. Sa se arate ca daca:
Z 1
Z 1
f 2 (x) dx
ab:
f (x) dx = 0; atunci
0
R: Se integreaz
a pe [0; 1] inegalitatea: [f (x)
a] [f (x)
b]
0.
9.38 Fie f : [a; b] ! R o functie derivabila, cu derivata continua, a..

f 0 (x)
Sa se arate ca: b
1 + f 2 (x) ; 8x 2 [a; b] :
a< .
R: Se integreaz
a pe [a; b] inegalitatea:
f 0 (x)
1 + f 2 (x)
si se tine seama de faptul c
a:
1; 8x 2 [a; b]
< 2 , pentru orice
< arctg
2 R.
9.39 Daca f : R ! R este o functie continua si periodica, de perioada T , atunci:

Z x+T
Z T
f (t) dt =
f (t) dt; 8x 2 R:
x
R x+T
R: Fie F : R ! R, denit
a prin F (x) = x f (t) dt. Deoarece F 0 (x) = f (x + T )
RT
f (x) = 0, rezult
a c
a F (x) = C. Pentru x = 0 obtinem C = 0 f (t) dt.
9.40
1)
2)
3)
R 1 x2n
Fie In = 0 1+x
dx. Se cere:
Sa se arate ca pentru orice n 2 N are loc inegalitatea: 0
Sa se calculeze limn!1 In .
Folosind identitatea:
1
x + x2
x3 +
lim
1 1
+
2 3
sa se arate ca:
n!1
x2n
1
+
4
1
1+x
1
2n
In
x2n
;
1+x
= ln 2:
1
.
2n+1

121
+ an xn . Sa se arate ca exista c 2 (0; 1) a..
9.41 Fie P (x) = a0 + a1 x + a2 x2 +

P (c) = a0 +
a1 a2
+
+
2
3
R: Aplic
am prima formul
a de medie integralei
R1
0
an
:
n+1
P (x) dx.
9.42 Fie f : [0; 1] ! R o functie continua care satisface conditia:

Z 1
f (x) dx = 2a + 3b + 6c:
6
0
Sa se arate ca exista x0 2 (0; 1) a.. f (x0 ) = ax20 + bx0 + c.

R: Fie gR : [0; 1] ! R denit
a prin: g (x) = 6 [f (x) ax2 + bx + c]. Se constat
a
1
imediat c
a 0 g (x) dx = 0. Pe de alt
a parte, din teorema de medie, rezult
a c
a exist
a
R1
x0 2 (0; 1) a.. 0 g (x) dx = g (x0 ).
R1
9.43 Fie f : [0; 1] ! R o functie continua care satisface conditia: 0 f (x) dx = 31 . Sa
se arate ca exista c 2 (0; 1) a.. f (c) = c2 .
R1
R: Conditia din enunt se mai scrie: 0 [f (x) x2 ] dx = 0 si se aplic
a teorema de
medie.
9.44 Fie f : [0; 1] ! R o functie derivabila, cu derivata continua pe [0; 1]. Sa se arate
ca exista c 2 (0; 1) a..
Z 1
1
f (x) dx = f (0) + f 0 (c) :
2
0
R: Avem:
f (x) dx = (x
1) f
(x)j10
(x
1) f 0 (x) dx;
dar, conform formulei de medie, exist

a c 2 (0; 1) a..
Z 1
Z 1
0
0
(x 1) f (x) dx = f (c)
(x 1) dx =
0
1 0
f (c) :
2
9.45 Fie f : [0; 1] ! R o functie de doua ori derivabila, cu derivata f 00 continua pe

[0; 1]. Sa se arate ca exista c 2 (0; 1) a..
Z 1
1
1
f (x) dx = f (0) + f 0 (0) + f 00 (c) :
2
6
0
R: Se integreaz
a de dou
a ori prin p
arti si se aplic
a teorema de medie.
9.46 Sa se determine functiile continue f : [0; 1) ! R care verica egalitatea
Z x
x
sin
f (t) dt =
; x > 0:
1+x
0
122
R: Din egalitatea dat

a rezult
a:
Z x
1
x
p
; de unde f (x) =
f (t) dt = arcsin
:
1+x
(1 + x) 1 + 2x
0
9.47 Fie f : [a; b] ! R o functie continua pe [a; b]. Sa se arate ca exista c 2 (a; b)
pentru care:
Z b
Z b
Z c
f (x) dx + b
f (x) dx =
xf (x) dx:
a
a
Rt
a cu F 0 (t) =
R: Fie functia F : [a; b] ! R, denit
a prin: F (t) = a f (x) dx, derivabil
f (t), 8x 2 [a; b]. Avem, succesiv:
Z b
Z b
Z b
Z b
Z b
b
0
xf (x) dx =
xF (x) dx = xF (x)ja
F (x) dx = b
f (x) dx
F (x) dx:
a
Conform teoremei de medie exist

a c 2 (a; b) a..
Rb
a
F (x) dx = (b
a) F (c).
9.48 Fie f : [0; 1] ! R o functie continua pe [0; 1] pentru care exista n 2 N a..
Z 1
1 1
1
f (x) dx = 1 + + +
+ :
2 3
n
0
Sa se arate ca exista x0 2 (0; 1) a.. f (x0 ) =
1 xn
0
:
1 x0
R: Fie g : [0; 1] ! R, denit

a prin:
g (x) = f (x)
1 + x + x2 +
+ xn 1 :
R1
Se constat
a imediat c
a 0 g (x) dx = 0, deci dup
a teorema de medie exist
a x0 2 (0; 1)
a.. g (x0 ) = 0.
9.3
Integrale improprii
9.49 Sa se studieze natura si n caz de convergenta sa se calculeze integralele improprii:

Z 1
Z a
dx
xn
p
;
a
>
0;
n
2
N
:
2)
I
=
1) In =
dx; a > 0; n 2 N:
n
(a2 + x2 )n
a2 x 2
0
0
2n
R: 1) Aplic
am Criteriul I. Deoarece jf (x)j x2n = (a2x+x2 )n
1, 8x 2 (0; 1), cum
= 2n > 1 si M = 1, rezult
a c
a integrala este convergent
a. Avem apoi:
I1 =
2a
; In =
1 2n
a2 2 (n
3
In 1 ; n
1)
1
2:
n
a
p
2) Aplic
am Criteriul II. Deoarece jf (x)j (a x) 2 = pxa+x
, 8x 2 (0; a), cum
a
n
1
a
= 2 < 1 si M = pa , rezult
a c
a integrala este convergent
a. Avem apoi:
I0 =
; I1 = a; In = a2
1
n
In 2 ; n
2:
9.3. INTEGRALE IMPROPRII
123

Z 1
Z 1
Z 1
ln x
1
1
p
p
dx; a > 0: 3) I =
1) I =
dx: 2) I =
dx:
2
2
x
x x
1
x x +1
1
1
a
p
R: 1) Scriem integrala ca sum
a de dou
a integrale, una pe intervalul 1; 2 si a doua
p
pe intervalul [ 2; 1). Pentru prima integral
a
= 21 < 1, M = p12 , pentru a doua
p
integral
a = 2 > 1, M = p 2, deci ambele integrale sunt convergente. Se obtine I = 2 .
2
2) Convergent
a si I = 21 ln paa2 +1+1
. 3) Convergent
a pentru > 1 si I = ( 11)2 , divergent
a
+1 1
pentru
1.
Z 1
Z 2
Z 1
dx
dx
x 1
p
p
1) I =
: 2) I =
: 3) I =
dx:
3
2
2
x (x + 1)
x
x5
1
0 (1 + x ) 4
1
R: 1) Convergent
a si I = ln 2. 2) Convergent
a si I =
p .
2 5
3) Divergent
a.
9.52 Sa calculeze integralele:

Z 2
Z
dx
dx
1) I =
: 2) I =
:
4
2
4
2
4 3 cos x
0
0 sin x + cos x + sin x cos x
R: 1) Efectu
a x = + u si obtinem:
Z
Z 1
du
2 dt
2
p
I=
:
=
=
2
4 + 3 cos u
7
1 t +7
2) Scriind integrala ca sum
a a dou
a integrale, una pe 0;
schimbarea de variabil
a t = tg x, se obtine:
Z 1
2
1 + t2
I=2
dt = p :
4
2
t +t +1
3
0
Z 1
Z
x n
1) In =
e x dx: 2) I =
arctg x
si a doua pe
cu
x ln x
dx:
(1 + x2 )3
0
0
0
(1 + x2 )
p
Z b
Z 1
Z 1 p
dx
ln (2 + 3 x)
x
p
p
4) I =
; a < b: 5) I =
dx: 6) I =
dx:
3
x
(1 + x)2
(x a) (b x)
1
1
a
Z b
Z 1
Z e
x dx
dx
p
p
7) I =
; a < b: 8) I =
: 9) I =
ln (1 x) dx:
(x a) (b x)
a
1 x ln x
0
R: 1) In = nIn 1 , deci In = n!. 2) Deoarece
3
2
dx: 3) I =
arctg x
(1+x2 ) 2
x3 < 2 , 8x (0; 1), integrala este
convergent
a. Integrnd prin p
arti, obtinem: I = 2 1. 3) I = 18 . 4) I = .
p
5) I = 6 9 ln 3. 6) I = 14 ( + 2). 7) I = 2 (a + b). 8) I = 2. 9) I = 1.
124

Z 1
e x cos ( x) dx;
1) I =
> 0: 2) I =
4) I =
7) I =
dx
p
x2 + 2 1
x2
: 5) I =
dx
p
: 8) I =
3
2x + x2 + 1 + 5
1
1
(2
4
1
e
dx
: 3) I =
x ln2 x
dx
p
x) 1
x2
x2 dx
: 6) I =
(x
Z 1
0
3 + cos x
dx: 9) I =
(x 2)2
3) (5
x)
x2 dx
q
:
5
3
2
(1 x )
ln (cos x) dx:
R: 1) I = 2 + 2 . 2) I = 1. 3) I = 332 . 4) I = 3p3 . 5) I = p3 .
6) Divergent
a. 7) Divergent
a. 8) Divergent
a.
9) Efectu
a x = 2 2t si obtinem:
Z
Z
Z
4
4
4
dt + 2
ln (sin t) dt + 2
ln (cos t) dt:
I = 2 ln 2
0
n ultima integral
a efectu
at=
u. Rezult
aI=
ln 2.
9.55 Fie f : [0; 1) ! R o functie continua pe [0; 1) si integrala improprie ( integrala

lui Froullani):
Z 1
f (ax) f (bx)
dx; o < a < b:
I=
x
0
1) Sa se arate ca daca exista limx!1 f (x) = k 2 R, atunci integrala I este convergent
si I = [f (0) k] ln ab .
R1
2) Daca exista limx!1 f (x) nu este nita, dar
f (x) dx este convergenta pentru
orice > 0, atunci integrala I este convergenta si I = f (0) ln ab .
R: 1) Pentru orice [t1 ; t2 ] [0; 1) avem:
Z t2
Z t2
Z t2
f (ax) f (bx)
f (ax)
f (bx)
dx =
dx
dx =
x
x
x
t1
t1
t1
Z at2
Z bt2
Z bt1
Z bt2
f (u)
f (u)
du
du
=
du
du = f (c1 )
f (c2 )
= [f (c1 )
u
u
at1
bt1
at1 u
at2 u
b
f (c2 )] ln ;
a
cu c1 2 [at1 ; bt1 ] si c1 2 [at2 ; bt2 ]. Dac

a t1 ! 0 si t2 ! 1, atunci c1 ! 0 si c2 ! 1, deci:
f (c1 ) ! f (0), iar f (c2 ) ! k.
2) Fie F : (0; 1) ! R o primitiv
a a functiei f (x)
pe (0; 1). Pentru orice t 2 (0; 1),
x
avem:
Z 1
Z 1
Z 1
f (ax) f (bx)
f (u)
f (u)
dx =
du
du = F (bt) F (at) =
x
u
u
t
at
bt
Z bt
f (u)
b
=
du = f (c) ln ;
u
a
at
cu c 2 [at; bt]. Dac

a t ! 0, atunci c ! 0, deci: f (c) ! f (0).
9.3. INTEGRALE IMPROPRII
125
9.56 Folosind integrala lui Froullani, sa se calculeze:

Z 1
Z 1 ax
1 p + qe ax
e
e bx
dx; a; b > 0: 2) I =
ln
1) I =
dx; a; b; p; q > 0:
x
x p + qe bx
0
0
Z 1 a 2 x2
Z 1
2 2
e bx
e
sin ax sin bx
3) I =
dx; ab 6= 0: 4) I =
dx; a; b > 0:
x
x
0
0
Z 1
Z 1
arctg (ax) arctg (bx)
cos ax cos bx
dx; a; b > 0: 6) I =
dx:
5) I =
x
x
0
0
R: 1) I = ln ab . 2) I = ln p+q
ln ab . 3) I = ln
p
4) I = 0. 5) I = ln ab . 6) I = 2 ln ab .
b
a
R1
2
9.57 Sa se calculeze integrala lui Euler-Poisson: I = 0 e x dx.
R1
R1
2
R: Pe intervalul (1; 1) avem: 1 e x dx < 1 e x dx = 1e , iar pe intervalul [0; 1]
avem o integral
a denit
aR. Deci integralaR dat
a este convergent
a. Observ
am c
a pentru
1
1
x2 y 2
y2
x > 0 are loc egalitatea: 0 xe
dy = 0 e dy = I. Putem scrie succesiv:
Z 1
Z 1
Z 1 Z 1
2 2
2
2
x2
x2
I = I
e dx =
Ie dx =
xe x y dy e x dx =
0
0
0
Z 10 Z 1
2
2
xe x (y +1) dx dy:
=
0
Efectund schimbarea de variabil

a t = x2 (y 2 + 1), obtinem:
Z
Z 1
Z
1 1 dy
1
1 1
t
2
e dt dy =
= :
I =
2 0
y2 + 1 0
2 0 y2 + 1
2
Rezult
a c
aI=
9.58 Sa se calculeze integralele lui Fresnel:

Z 1
Z
2
Ic =
cos x dx; Is =
sin x2 dx:
R: Efectund schimbarea de variabil

a t = x2 , obtinem:
Z 1
Z 1
cos t
sin t
p dt; Is =
p dt;
Ic =
t
t
0
0
care sunt convergente. Putem ns
a scrie:
Z 1
Ic iIs =
cos x2
i sin x
dx =
iIs = 12 (1
Cu schimbarea de variabil
a ix2 = u2 , g
asim: Ic
Ic = Is =
1
2
i)
ix2
dx:
, de unde:
126
9.4
Integrale cu parametri

Z y
Z 1
ln (1 + xy)
1) I (y) =
dx: 2) I (m; n) =
xm lnn x dx:
2
1
+
x
0
0
R: 1) Deoarece:
ln (1 + y 2 )
I (y) =
+
1 + y2
0
ln (1 + y 2 )
y
x
dx
=
+
arctg y;
(1 + xy) (1 + x2 )
2 (1 + y 2 )
1 + y2
prin integrare, obtinem:

Z y
t
1
ln (1 + t2 )
+
arctg t dt = (arctg y) ln 1 + y 2 :
I (y) =
2
2
2 (1 + t )
1+t
2
0
R1
1
2) Derivnd egalitatea 0 xm dx = m+1
de n ori n raport cu m, g
asim
I (m; n) = ( 1)!
n!
:
(m + 1)n+1

Z 1
Z 1
dx
1) In (y) =
; y > 0; n 2 N: 2) I (k; y) =
e
(x2 + y)n+1
0
0
kx sin (xy)
dx:
R: 1) Avem succesiv:
1
1 3 5
I0 (y) = p ; I1 (y) =
p ; : : : ; In (y) =
2 y
2 2y y
2 4 6
(2n 1)
p :
(2n)
2y n y
2) Pentru k 6= 0, derivnd n raport cu y si integrnd de dou

a ori prin p
arti, avem:
Z 1
k
e kx cos (xy) dx = 2
:
I 0 (k; y) =
k + y2
0
Deci, I (k; y) = arctg ky . Pentru k = 0, avem:
I (0; y) =

2
R1
2 y
1) I (y) = 0 e x x2 dx; y > 0.
R
2) I (y) = 02 arctg (y sin x) dx.
R1
(xy)
p
dx.
3) I (y) = 0 arctg
x
1
x2
R 1 arctg (xy)
4) I (y) = 0 x(1+x2 ) dx.
8
<
2
sin (xy)
0;
dx =
:
x
;
2
; y < 0;
y = 0;
y > 0:
9.4. INTEGRALE CU PARAMETRI
127
R: 1) Derivnd n raport cu y, avem:

Z 1
2
2 y
y
0
e x x2 2 dx =
I (y) = 2
x
0
y2
z2
z2
dz =
2I (y) ;
n urma schimb
arii de variabil
a x = yz . De aici rezult
a: I (y) = Ce 2y . Pentru y = 0,
p
p
p
obtinem C = I (0) = 2 . Deci I (y) = 2 e 2y . 2) I (y) = 2 ln y + 1 + y 2 .
p
3) I (y) = 2 ln y + 1 + y 2 . 4) I (y) = 2 ln (1 + y).
1) I ( ; ) =
ln
sin2 x +
cos2 x dx;
> 0:
2) I (y) =
1 + y cos x dx
; jyj < 1: 3) I (y) =
ln
1 y cos x cos x
R: 1) I ( ; ) =
ln
+
2
. 2) I (y) =
ln y 2
sin2 x dx; y > 1:
arcsin y. 3) I (y) =
ln
y+
y2 1
.
2
9.63 Sa se arate ca integrala lui Euler de speta a doua:

Z 1
xp 1 e x dx; p 2 R:
(p) =
0
este convergenta pentru p > 0 si divergenta pentru p

(p + 1) = p (p), pentru p > 0 si (n + 1) = n!.
R: Putem scrie:
(p) =
p 1
e dx +
0. Sa se stabileasca relatiile:
xp 1 e x dx:
Prima integral
a este convergent
a dac
a 1 p < 1, adic
a p > 0, ind improprie de speta a
1
1 p
p 1
x
doua, cu e < x (x e ) 1, pe [0; 1]. A doua integral
a este convergent
a pentru
p 1
x
orice p, deoarece limx!1 x (x e ) = 0, 8p 2 R.
9.64 Sa se arate ca integrala lui Euler de prima speta:
Z 1
B(p; q) =
xp 1 (1 x)q 1 dx; p; q 2 R;
0
este convergenta pentru p > 0 si q > 0 si divergenta pentru p

stabileasca relatiile:
B(p; q) =
0 sau q
0. Sa se
(p) (q)
(m 1)! (n 1)!
; p; q > 0; B (m; n) =
; m; n 2 N :
(p + q)
(m + n 1)!
128
R: Putem scrie:
B (p; q) =
1
2
p 1
q 1
(1
x)
dx +
Fie m1 , M1 marginile functiei (1

0 < m1
x)q
x1
xp 1 (1
x)q 1 dx:
1
2
pe 0; 12 . Atunci:
xp 1 (1
x)q
M1 :
Rezult
a c
a prima integral
a este convergent
a dac
a p > 0, 8q 2 R. Fie apoi m2 , M2
1
p 1
marginile functiei x
pe 2 ; 1 . Atunci:
0 < m2
p 1
(1
x)1
xp 1 (1
x)q
M2 :
Rezult
a c
a a doua integral
a este convergent
a dac
a q > 0, 8p 2 R. Deci B (p; q) este
convergent
a dac
a p > 0 si q > 0.
Capitolul 10
Integrale curbilinii
10.1
Lungimea unui arc de curb

a
10.1 Sa se calculeze lungimile urmatoarelor drumuri:

p
p
1) x = ln t + 1 + t2 ; y = 1 + t2 ; t 2 [0; 1] :
2) x = a cos3 t; y = a sin3 t; t 2 [0; 2 ] :
R: 1) Avem x0 (t) =
p 1 ,
1+t2
L=
y (t) =
p t
,
1+t2
deci
t2
1
+
dt =
1 + t2 1 + t2
dt = 1:
3a cos2 t sin t si y 0 (t) = 3a sin2 t cos t, deci
2) Avem x0 (t) =
L = 3a
jsin t cos tj dt = 6a
sin 2t dt = 6a:

r
h
i
1 + sin t
t
1) x = ln tg ; y = ln
; t2
;
:
2
1 sin t
6 3
2) x = 5 sin t sin 5t; y = 5 cos t cos 5t; t 2 [0; 2 ] :
R: 1) Avem x0 (t) =
1
,
sin t
y 0 (t) =
L=
2) Avem x0 (t) = 5 cos t
p Z
L=5 2
1
.
cos t
Atunci
1
1
dt = ln 3:
2 +
sin t cos2 t
5 cos 5t, y 0 (t) =

cos 3t dt = 10
5 sin t
5 sin 5t, deci
129
jsin 3tj dt = 60
sin 3t dt = 40:
130
CAPITOLUL 10. INTEGRALE CURBILINII

1) x = eat (a sin bt b cos bt) ; y = eat (a cos bt + b sin bt) ; t 2 [0; 1] ; a; b > 0:
2) x = 2t [sin (ln t) cos (ln t)] ; y = 2t [sin (ln t) + cos (ln t)] ; t 2 [1; 2] :
3) x = (3t2 6) sin t (t3 6t) cos t; y = (3t2 6) cos t + (t3 6t) sin t;
t 2 [ 2 ;2 ]:
R: 1) L =
a2 +b2
a
(ea
1). 2) L = 1. 3) L = 8 4 .

8
8
t;
< x=p
< x = tg t;
i
i
h
h
y=p
ctg t;
1)
;
: 2)
;
:
x2
y = 2 ln (cos t) ; t 2
:
:
4 4
4 3
z = 2 ln (tg t) ;
z = tg t t;
R: 1) L = 2. 2) L =
10.2
p
2 3
.
3
Integrale curbilinii de primul tip
10.5 Sa se calculeze integralele curbilinii de primul tip, pe arcele de curba C, indicate:

R
1) I = RC xy ds; (C) x = t; y = t2 ; t 2 [ 1; 1] :
2) I = RC p
y 2 ds; (C) x = 41 t4 ; y = t; t 2 [0; 2] :
3) I = RC y (2 y) ds; (C) x = t sin t; y = 1 cos t; t 2 0; 2 :
4) I = C x2 y 2 ds; (C) x = a cos3 t; y = a sin3 t; a > 0; t 2 [0; 2 ] :
p
R: 1) Deoarece ds = 1 + 4t2 dt, avem
Z 1 p
t3 1 + 4t2 dt = 0;
I=
1
integrantul ind o func

a si intervalul de integrare este simetric fata de origine.
ptie impar
6
2) Deoarece ds = t + 1 dt, avem
Z 2 p
Z
p
1 8p 2
4p
1
2
6
t t + 1 dt =
I=
u + 1 du =
65 + ln 8 + 65 :
3 0
3
6
0
q
3) Deoarece ds = (1 cos t)2 + sin2 t dt = 2 sin 2t dt, avem
Z
Z
2
2
t
t
t
4
I=2
sin t sin dt = 4
sin2 cos dt = p :
2
2
2
3 2
0
0
4) Obtinem:
3a5
I= 7
2
7
3a5
jsin 2tj dt = 5
2
7
sin7 2t dt;
deoarece functia jsin 2tj este periodic

a, de perioad
a 2 . Efectu
a
u = cos 2t si obtinem:
Z
3a5 1
3
3
I= 6
1 u2 du = a5 :
2
70
1
10.2. INTEGRALE CURBILINII DE PRIMUL TIP

10.6 Sa se calculeze integrala curbilinie I =
ecuatie x2 + y 2 = ax.
131
R p
x2 + y 2 ds, unde C este cercul de
C
R: O reprezentare parametric
a a cercului C este: x =
2
[0; 2 ]. Se obtine I = 2a .
a
2
(1 + cos t), y =
a
2
sin t, t 2

R p
1) I = RC x2 + y 2 ds; (C) x = r (cos t + t sin t) ; y = r (sin t t cos t) ; t 2 [0; 2 ] :
n
2) I = RC (x2 + y 2 ) ds; (C) x = a cos t; y = a sin t; t 2 [0; 2 ] :
3) I = C jxyj ds; (C) x = a cos t; y = b sin t; a; b > 0; t 2 [0; 4 ] :
R: 1) I =
r2
3
h p
1+4
i
1 . 2) I = 2 a2n+1 . 3) I =
8ab(a2 +ab+b2 )
.
3(a+b)

R
1) I = C (x2 + y 2 ) ln z ds; (C) x = et cos t; y = et sin t; z = et ; t 2 [0; 1] :
R
1
2) I = C (x2 + y 2 + z 2 ) ds; (C) xp= a cos t; y = a sin t; z = bt; t 2 [0; 2 ] :
R
3) I = RC xy 2 z ds; (C) x = t; y = 31 8t3 ; z = 21 t2 ; t 2 [0; 1] :
4) I = C (x2 + y 2 ) z ds; (C) x = t cos t; y = t sin t; z = t; t 2 [0; 1] :
p
p
p t
3
a2 +b2
3
3e
dt,
rezult
a
I
=
(2e
+
1).
2)
I
=
arctg 2a b . 3)
R: 1) Deoarece
ds
=
9
ab
p
p
5
I = 42
. 4) I = 4 5 3 + 8152 .
R
10.9 Sa se calculeze integrala curbilinie I = C (x + y + z) ds, unde C = C1 [ C2 , cu:
8
8
< x = r cos t;
< x = 0;
h
i
y = r sin t; t 2 0;
y = r t; t 2 [0; r] :
(C1 )
; (C2 )
:
:
2
z = 0;
z = t;
p
R: I = 2 + 2 r2 .
R p
10.10 Sa se calculeze integrala curbilinie I = C 2y 2 + z 2 ds, unde C este cercul de
ecuatie x2 + y 2 + z 2 = a2 , y = x.
pa
2
cos t, z = a sin t,
10.11 Sa se calculeze masa M rului material cu densitatea liniara

care este imaginea curbei:
(x; y) = 1 + x,
a a curbei este: x =
2
t 2 [0; 2 ]. Se obtine: I = 2 a .
pa
2
cos t, y =
1
(C) x = t; y = t2 ; t 2 [0; 1] :
2
R: Deoarece ds =
M=
p
Z
1 + t2 dt, avem
1
p
p
7p
1
(1 + t) 1 + t2 dt =
2 + ln 1 + 2
6
2
1
:
3
132
10.12 Sa se calculeze masele relor materiale care au densitatile liniare si reprezentarile

parametrice urmatoare:
p
p
4
2y; (C) x = 38 t8 ; y = 12 t8 ; z = 311 t3 ; t 2 [0; 1] :
1) (x; y; z) = p
2) (x; y; z) = 2y; (C) x = t; y = 21 t2 ; z = 13 t3 ; t 2 [0; 1] :
3) (x; y; z) = x; (C) x = ch t; y = sh t; z = t; t 2 [0; ln 2] :
h p
p i
11
ln 11. 2) M = 18 3 3 1 + 32 ln 3+23 3 .
R: 1) M = 53 + 100
3) M =
2
2
15
16
+ ln 2 .
10.13 Sa se calculeze masa M si centrul de greutate G ale relor materiale cu densitatile liniare si reprezentarile parametrice urmatoare:
1)
2)
3)
4)
(x; y) = 1; (C) x = R cos t; y = R sin t; R > 0; t 2 [0; ] :

(x; y) = 1; (C) x = R (t sin t) ; y = R (1 cos t) ; R > 0; t 2 [0; ] :
p
(x; y) = y; (C) x = R (t sin t) ; y = R (1 cos t) ; R > 0; t 2 [0; 2 ] :
(x; y) = 1; (C) x = R cos3 t; y = R sin3 t; R > 0; t 2 0; 2 :
R: 1) M = R, G 0; 2R . 2) M = 4R, G 34 R; 43 R .
p
3) M = 2R 2R , G R ; 23 R . 4) M = 32 R, G 25 R; 25 R .
10.14 Sa se calculeze masa M si centrul de greutate G ale relor materiale cu densitatile liniare si reprezentarile parametrice urmatoare:
1) (x; y; z) = 1; (C) x = a cos t; y = a sin t; z = bt; t 2 [0; 2 ] :
p 4
5
2) (x; y; z) = jzj
15 t ; z = 2t3 ; t 2 [ 1; 1] :
;
(C)
x
=
4t
;
y
=
2
p
R: 1) M = 2 a2 + b2 , G (0; 0; b ). 2) M = 7, G 0; 7p6815 ; 0 .
10.3
Integrale curbilinii de tipul al doilea
10.15 Sa se calculeze integralele curbilinii de tipul al doilea, pe arcele de curba C, indicate:

R
2
2
3
1) I = RC xy
p dx y dy; (C) x = t ; y = t ; t 2 [0; 1] :
2) I = RC 1 x2 dx + x dy; (C) x = cos t; y = 2 sin t; t 2
; :
2 2
x
2
3) I = RC ye dx; (C) x = ln (1 + t )p; y = 2arctgpt t; t 2 [0; 1] :
4) I = C x2 y dy xy 2 dx; (C) x = cos t; y = sin t; t 2 0; 2 :
R1
1
R: 1) Deoarece: dx = 2t dt, dy = 3t2 dt, avem: I = 0 (2t6 3t8 ) dt = 21
.
8
2) Deoarece: dx = sin t, dy = 2 cos t dt, obtinem I = . 3) I =
.
4)
I = 4.
3
10.16 Sa se calculeze integralele curbilinii de tipul al doilea:
R
x = r cos3 t;
t 2 0; 2 :
y = r sin3 t;
R
x = pt;
2) I = C (arcsin y) dx + x3 dy; (C)
t 2 [ 1; 1] :
y = 1 t2 ;
1) I =
x2 dy y 2p
dx
p
;
C x 3 x2 +y 3 y 2
(C)
10.3. INTEGRALE CURBILINII DE TIPUL AL DOILEA

R: 1) I =
p
3
3
r
r.
16
2) I =
3
8
133
2.
R
10.17 Sa se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea I = C (x + y) dx (x y) dy,
unde C este curba simpla, nchisa si orientata pozitiv, care are drept imagine triunghiul
cu vrfurile n punctele O (0; 0), A (1; 1), B (0; 2) si ambele capete n origine.
R: Avem: C = C1 [ C2 [ C3 , cu: (C1 ) x = t; y = t; t 2R[0; 1], (C2 )R x = 2 t; y =
1
2
t; t 2 [1; 2], (C3 ) x = 0; y = 2 t; t 2 [0; 2]. nct: I = 0 2t dt + 1 ( 4 + 2t) dt +
R2
( 2 + t) dt = 2:
0
R
10.18 Sa se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea I = C 2x dy 3y dx, unde
C este curba simpla, nchisa si orientata pozitiv, care are drept imagine dreptunghiul cu
vrfurile n punctele A (1; 2), B (3; 1), C (2; 5) si ambele capete n punctul A.
R: I =
35
.
2
10.19 Sa se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea

Z
dx + dy
;
I=
C max fjxj ; jyjg
unde C este curba simpla, nchisa si orientata pozitiv, care are drept imagine triunghiul
cu vrfurile n punctele A ( 1; 1), B (2; 1), C (2; 1), D ( 1; 1) si ambele capete n
punctul A.
R: I =
1.
R
10.20 Sa se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea I = C ydx (x a) dy, unde
C este curba simpla, nchisa si orientata pozitiv, care are drept imagine elipsa:
a)2
(x
a2
y2
+ 2 = 1; a; b > 0
b
si ambele extremitati n origine.

a a curbei C este: x = a (1 + cos t), y = b sin t, t 2
; ]. Se obtine I = 2 ab.
R
10.21 Sa se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea I = C (x2 y 2 ) dx, unde C
este arcul din parabola y = x2 cuprins ntre punctele O (0; 0) si A (2; 4).
[
R: I =
56
.
15
R
10.22 Sa se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea I = C (x y 2 ) dx + 2xy dy,
unde C este curba simpla, nchisa si orientata pozitiv, care are drept imagine conturul
domeniului plan delimitat de curbele: y 2 = 8x, 9x2 + y 2 = 1 si y = 0, situat n primul
cadran.
134
R: Vrfurile conturului sunt: O (0; 0), A
1
;0
3
,B
p
1 2 2
;
9
3
. Se obtine I =
80
.
243

8
< x = t cos t + sin t;
R
2
2
2
y = t sin t + cos t;
1) I = C y dx x dy + (x + y + z ) dz; (C)
t 2 [0; ] :
:
z8
= t + 1;
x = a cos t;
<
R
y = a sin t; t 2 [0; 2 ] :
2) I = C (y z) dx + (z x) dy + (x y) dz; (C)
:
z = bt;
R: 1) Deoarece: dx = t sin t dt, dy = t cos t dt, dz = dt, x2 + y 2 + z 2 = 2t2 + 2t + 2, se

obtine I = 3 + 2 + 2 . 2) I = 2 a (a + b).

p
R
t
1) I = C x dx + xy dy + xyz dz; (C) x = et ; y = e 8
; z = 2 t; t 2 [0; 1] :
< x = a cos t;
R p
2
2
2
2
y = a sin t; t 2 0; 2 :
2) I = C z a
x dx + xz dy + (x + y ) dz; (C)
:
z = bt;
R: 1) I = 12 e2 +
1
e
1
.
2
2) I =
a2 b
2
1).

Z p
p
p
y 2 + z 2 dx + z 2 + x2 dy + x2 + y 2 dz;
I=
C
unde C este curba simpla care are drept imagine segmentul [AB] cu: A ( 1; 1; 1) si
B (2; 2; 2), iar primul capat n A.
R: I =
p
15 2
.
2

Z
I = (y 2z) dx (z x) dy + (2x y) dz;
C
unde C este curba simpla de ecuatii: (C)

n punctul A
pa ; 0;
2
pa
2
x 2 + y 2 + z 2 = a2 ;
cu a > 0 si ambele capete
x y + z = 0;
a a curbei C este:
a
a
2a
a
(C) x = p cos t + p sin t; y = p sin t; z = p sin t
2
6
6
6
Se obtine I =
2
4a
p .
3
a
p cos t; t 2 [0; 2 ] :
2
10.4. INDEPENDENTA
DE DRUM A INTEGRALELOR CURBILINII
10.4
135
Independen
ta de drum a integralelor curbilinii
10.27 Constatnd n prealabil ca expresia de sub semnul integrala este o diferentiala exacta, sa se calculeze urmatoarele integrale curbilinii, n care s-au specicat numai capetele
curbei de integrare:
1) I =
3) I =
(1;3)
R
(2;1)
(2;3)
R
y dx + x dy:
2) I =
(x + 3y) dx + (3x + y) dy:
(2;0)
R
y 2 ex dx + 2yex dy:
(0;2)
(2;1)
R
4) I =
(1;1)
2xy dx + x2 dy:
(0;0)
R: 1) Cum P (x; y) = y, Q (x; y) = x si @P

= @Q
= 1, rezult
a c
a valoarea integralei
@x
@y
nu depinde de curba recticabil
a cu capetele n punctele (2; 1) si (1; 3). Fie A1 (2; 1),
A2 (1; 1) si A3 (3; 1). Alegem pentru integrare curba simpl
a C = C1 [ C2 , n care C1 are ca
imagine segmentul A1 A2 paralel cu axa Ox, iar C2 are ca imagine segmentul A2 A3 paralel
cu axa Oy, avnd reprezent
arile parametrice:
x = t;
x = 1;
t 2 [ 2; 1] ; (C2 )
t 2 [1; 3] :
y = 1;
y = t;
R
R
R
R 1
R3
Obtinem: I = C y dx + x dy = C1 y dx + x dy + C2 y dx + x dy =
dt + 1 dt = 1. Se
2
observ
a usor c
a functia U (x; y) = xy este o primitiv
a a expresiei diferentiale y dx + x dy,
adic
a dU = dx + x dy si deci I = U (1; 3) U (2; 1) = 1.
. 4) I = 4.
2) I = 4. 3) I = 41
2
(C1 )
1) I =
(5;12)
R
x dx+y dy
:
x2 +y 2
(3;4)
3) I =
( 3;
R 2)
(1;2)
(9;1)
R
2) I =
y2
(x y)2
x2
(x y)2
dx
dy:
1
;2
2
4) I =
(
1
2
(3;0)
R
1
;
3
py
dx +
x
y
1+xy
1
2
dx +
x
y
x
1+xy
dy:
dy:
2)
R: 1) I = ln 13
. 2) I = 2. 3) I = 4. 4) I = ln 3.
5
1) I =
3) I =
(2;3;1)
R
(1;1;0)
(3;4;5)
R
(0;0;0)
yz dx + xz dy + xy dz: 2) I =
xp
dx+y dy+z dz
x2 +y 2 +z 2
4) I =
(2;1;3)
R
(1; 1;2)
(0;3;4)
R
(1; 2;2)
x dx
y 2 dy + z dz:
x dx+y dy+z dz
3
(x2 +y 2 +z 2 ) 2
136
R: 1) Cum: P (x; y; z) = yz, Q (x; y; z) = xz, R (x; y; z) = xy, avem:

@Q
@P
@R
@Q
@P
@R
=
= x;
=
= y;
=
= z;
@y
@z
@z
@x
@x
@y
deci expresia de sub semnul integral
a este o diferential
a exact
a si integrala curbilinie nu
depinde de drum. Fie A1 (1; 1; 0), A2 (2; 1; 0), A3 (2; 3; 0), A4 (2; 3; 1). Alegem pentru
integrare curba simpl
a C = C1 [ C2 [ C3 , n care C1 are ca imagine segmentul A1 A2 paralel
cu axa Ox, C2 are ca imagine segmentul A2 A3 paralel cu axa Oy, C3 are ca imagine
segmentul A3 A4 paralel cu axa Oy, avnd reprezent
arile parametrice:
8
8
8
< x = t;
< x = 2;
< x = 2;
y = 1; t 2 [1; 2] ; (C2 )
y = t; t 2 [1; 3] ; (C3 )
y = 3; t 2 [0; 1] :
(C1 )
:
:
:
z = 0;
z = 0;
z = t;
Obtinem: I =
R2
1
0 dt +
R3
1
0 dt +
R1
0
6 dt = 6. 2) I =
10
.
3
p
3) I = 5 2. 4) I =
2
.
15
1) I =
3) I =
(5;3;1)
R
(7;2;3)
(2;6;3)
R
yz dx+zx dy+xy dz
:
(x yz)2
y
z
dx + xz dy
xy
z2
2) I =
dz: 4) I =
( 1;3;1)
R: 1)I =
10.5
9
.
2
(2;2;2)
R
y 2 z 2 dx+2x2 z dy+2x2 y dz
:
(2x+yz)2
(1;1;1)
(2;2;4)
R
z (dx+ dy) (x+y)dz

:
x2 +y 2 +z 2 +2xy
( 1;1;5)
2) I = 23 . 3) I = 7. 4) I = 2 .
Calculul ariei cu ajutorul integralei curbilinii
10.31 Sa se calculeze, cu ajutorul integralei curbilinii, aria domeniului plan marginit

de:
1) Elipsa: x = a cos t, y = b sin t, t 2 [0; 2 ].
2) Astroida: x = a cos3 t, y = a sin3 t, t 2 [0; 2 ).
3) Cardioida: x = a (2 cos t cos 2t), y = a (2 sin t sin 2t), t 2 [0; 2 ].
3at
3at2
4) Foliul lui Descartes: x = 1+t
3 ; y = 1+t3 , t 2 (0; 1).
R2
R: 1) Deoarece x dy y dx = ab dt, avem A = 21 0 ab dt = ab.
R
2
3a2 2
sin
2t
dt,
avem
A
=
sin2 2t dt =
2) Deoarece x dy y dx = 3a
4
8
0
2
6 a2 . 4) A = 3a2 .
3 a2
.
8
3) A =
Capitolul 11
Integrale multiple
11.1
Integrala dubl
a
11.1 Sa se calculeze integralele duble:

RR
1) I = RRD ln (x + y) dxdy; unde D = f(x; y) ; 0 x 1; 1
cos y
2) I = D 1+sin
dxdy; unde D = (x; y) ; 0 x 2 ; 0
x sin y
RR
2
3) I = RRD cos x + sin2 y dxdy; unde D = (x; y) ; 0 x
4) I = D ex+sin y cos y dxdy; unde D = [0; ]
0; 2 :
RR x2
5) I = D 1+y2 dxdy; unde D = [0; 1] [0; 1] :
y
y
4
2g :
2
;0
:
y
R: 1) Functia de sub semnul integral

a este continu
a. Domeniul D este un dreptunghi.
Aplic
am formula de reducere la integrale iterate, n ordinea y, x. Avem:
Z 1 Z 2
Z 1
I=
dx
ln (x + y) dy =
[(x + 2) ln (x + 2) (x + 1) ln (x + 1) 1] dx;
0
deci I = 29 ln 3 4 ln 2 23 .
2) Domeniul D este un dreptunghi. Aplic
am formula de reducere la integrale iterate,
n ordinea x, y. Avem mai nti, efectund schimbarea de variabil
a t = tg x2 :
Z
Z 1
2
cos y
2 cos y dt
1 + sin y
dx =
=
2arctg
2y =
y:
2
cos y
2
0 1 + sin x sin y
0 t + 2t sin y + 1
Apoi,
3) I =
dx
dy
0
4
cos y
dx =
1 + sin x sin y
cos2 x + sin2 y dy =
1
16
y dy =
. 4) I = (e
1) (e
11.2 Sa se calculeze integralalele iterate:

R1 R1
R2 R1
1) I = 0 dx 0 (x3 + 2xy) dy: 2) I = 1 dx 0
R1
R1
R1 R1
3) I = 1 dx 0 1+xy2 y2 dy:
4) I = 0 dx 0
R: 1) I = 43 . 2) I = 3 ln 3
4 ln 2. 3) I =
1
2
137
ln 2. 4) I =
1
12
1
8
1). 5) I =
1
dy:
x+y
x2
dy:
1+y 2
12
138
CAPITOLUL 11. INTEGRALE MULTIPLE

RR
1) I = D y dxdy
[0; 1] :
3 ; unde D = [0; 1]
2 +y 2 ) 2
RR (1+x
2
2
[0; 2] :
2) I = RRD x y cos (xy ) dxdy; unde D = 0; 2
3) I = RRD x2 yexy dxdy; unde D = [0; 1] [0; 2] :
dxdy
4) I = D (x+y+1)
[0; 1:
2 ; unde D = [0; 1]
p
2+p2
R: 1) I = ln 1+
. 2) I =
3
16
. 3) I = 2. 4) I = ln 43 .
11.4 Sa se transforme integrala dubla I =

pentru urmatoarele domenii:
1) D = f(x; y) ; x2 + y 2
2) D = (x; y) ; x2 + y 2
RR
f (x; y) dxdy n integrale simple iterate,
2xg :
4; x2 + 41 y 2
1; x
0 :
R: 1) D este un domeniu simplu n raport cu axa Oy:

p
p
D = f(x; y);
2x x2 y
2x x2 ; x 2 [0; 2]g;
R2
R p2x
x2
deci I = 0 dx p2x x2 f (x; y) dy.

2) D este un domeniu simplu n raport cu axa Ox:
r
p
1 2
y
x
4 y 2 ; y 2 [ 2; 2]g;
D = f(x; y); 1
4
R2
R p4 y 2
deci I = 2 dy p 1 2 f (x; y) dx.
1
11.5 Sa se calculeze urmatoarele integrale iterate:

1) I =
dx
1
xdy: 2) I =
x
R: 1) I = 34 . 2) I =
dx
4
.
27
3) I = 2R6
x2
2
2
xy dy: 3) I =
dy
R
Z pR 2
p
y2
3x2 y 2 dx:
R2 y 2
sin2 t cos4 t dt = 8 R6 .
RR
11.6 Sa se calculeze integrala dubla: I = D (x y) dxdy, unde D este domeniul plan
marginit de curbele de ecuatii: y = 2 x2 si y = 2x 1.
R: I =
64
.
15
11.7 Sa se calculeze integralele duble pe domeniul D marginit de curbele indicate:

RR
1) I = RRD (x + 2y) dxdy; y = x; y = 2x; x = 2; x = 3:
2) I = RRD (x2 + y 2 ) dxdy; y = x; x = 0; y = 1; y = 2:
2
3) I = RRD (3x2 2xy + y) dxdy; x =
p 0; x = y ; y = 2:
4) I = RRD y ln x dxdy; xy = 1; y = x; x = 2:
5) I = D (cos 2x + sin y) dxdy; x = 0; y = 0; 4x + 4y = :

11.1. INTEGRALA DUBLA
76
.
3
R: 1) I =
139
2) I = 5. 3) I =
244
.
21
4) I = 58 (ln 4
1). 5) I =
1
4
+1
p
2 2 .
11.8 Sa se calculeze integralele duble pe domeniul D, unde D este interiorul triunghiului

cu vrfurile n punctele indicate:
RR
1) I = D x
dxdy; A (2; 3) ; B (7; 2) ; C (4; 5) :
RR p
2) I = D 4x2 y 2 dxdy; O (0; 0) ; A (1; 0) ; B (1; 1) :
R: 1) I = 26. 2) I =
1
3
3
2

RR
1) I = RRD (1 y) dxdy; unde D = (x; y) ; x2 + (y 1)2 1; y x2 ; x
2) I = RRD (jxj + jyj) dxdy; unde D = f(x; y) ; jxj + jyj 1g :
p ; unde D = f(x; y) ; y 2
8x; y 2x; y + 4x 24g :
3) I = D dxdy
x
1
.
15
R: 1) I =
0 :
p
2) I = 43 . 3) I = 15 2.
11.10 Sa se calculeze integralele duble pe domeniul D marginit de curbele indicate:

RR
1) I = D (x + y) dxdy; y = x2 ; y = x:
p
RR x2 dxdy
3
2) I = D p
;
x
=
0;
y
=
1;
y
=
2; y = x:
2 +y 2
x
RR
p
3) I = D arcsin x + y dxdy; x + y = 0; x + y = 1; y = 1; y = 1:
RR 3
4) I = D xy dxdy; y = 4; y = x2 ; y = 14 x2 :
3
.
20
R: 1) I =
2) I =
I=
1
6
ZZ
ln 1 +
2 . 3) I = 4 . 4) I = 30.
h
i
dxdy
; unde D = 0;
1 + y cos x
2
si apoi sa se deduca valoarea integralei:

Z
ln (1 + cos x)
J( )=
dx;
cos x
0
[0; ]
2 (0; 1) :
R: Integrnd n ordinea y, x, avem:

Z
Z
Z
2
dy
ln (1 + cos x)
I=
dx
=
dx = J ( ) :
cos x
0
0 1 + y cos x
0
Schimbnd ordinea de integrare si punnd tg x2 = t, y = cos 2 , obtinem:
I=
dy
dx
=
1 + y cos x
de unde, I = J ( ) =
1
2
(arccos )2 .
1
2
arccos
sin 2 d
4
2
d (ttg )
;
sin 2 1 + t2 tg2
140
11.12 Sa se calculeze aria domeniului plan marginit de parabolele: y 2 = 10x + 26 si

y 2 = 10 6x.
R: Parabolele se intersecteaz
a n punctele: ( 1; 4) si ( 1; 4). Considernd domeniul
simplu n raport cu aza Ox, putem scrie:
D=
deci A =
RR
dxdy =
R4
y2
(x; y) ;
dy
26
10
R 10 6 y2
y 2 26
10
y2
10
; y 2 [ 4; 4] ;
1024
:
45
dx =
11.13 Sa se calculeze aria domeniului plan marginit de elipsa
x2
a2
y2
b2
= 1.
R: Considernd domeniul simplu n raport cu axa Oy, avem

D=
deci
A=
bp 2
a
a
(x; y) ;
ZZ
dxdy =
dx
a
x2
b
a
b
a
bp 2
a
a
a 2 x2
a2
b
dy = 2
a
x2
x2 ; x 2 [ a; a] ;
Z
a2
x2 dx = ab:
11.14 Sa se calculeze aria domeniului plan marginit de curbele de ecuatii x = y 2

x + y = 0.
2y,
R: A = 16 .
11.15 Sa se calculeze volumul corpului marginit de planele de coordonate, planul x+y =
1 si paraboloidul eliptic z = 2x2 + y 2 + 1.
R: D = f(x; y) ; 0 y 1 x; x 2 [0; 1]g si deci:
ZZ
Z 1 Z 1 x
3
2
2
V=
(2x + y + 1) dxdy =
dx
(2x2 + y 2 + 1) dy = :
4
D
0
0
11.16 Sa se calculeze volumul corpului marginit de planele x = 1, z = 0 si paraboloidul
hiperbolic z = x2 y 2 .
R: D = f(x; y) ;
x y x; x 2 [0; 1]g si deci

ZZ
Z 1 Z x
2
2
V=
(x
y ) dxdy =
dx
(x2
D
1
y 2 )dy = :
3
11.17 Sa se calculeze volumul corpului marginit de planele y = x, y = 0, z = 0 si

cilindrul x2 + z 2 = a2 , situat n primul octant.
Ra Rxp
R: V = 0 dx 0 a2 x2 dy = 31 a3 .

141
11.18 Sa se calculeze volumul corpului marginit de elipsoidul

R: V = 8
Ra
0
dx
q
1
Rb
0
x2
a2
q
1
x2
a2
y2
dy
b2
4
3
x2
a2
y2
b2
z2
c2
= 1.
abc.
11.19 Sa se calculeze, trecnd la coordonate polare, urmatoarele integrale duble:

RR p
1) I = RRD x2 + y 2 dxdy; unde D = f(x; y) ; x2 + y 2 4g :
2) I = D p
sin (x2 + y 2 ) dxdy; unde D = f(x; y) ; x2 + y 2 a2 ; x 0g :
RR
3) I = D pa2 x2 y 2 dxdy; unde D = f(x; y) ; x2 + y 2 axg :
RR
4) I = D x2 + y 2 dxdy; unde D = f(x; y) ; ax x2 + y 2 2axg :
R: 1) Trecnd la coordonate polare x = r cos , y = r sin , cum J (r; ) = r, avem:

ZZ
r2 drd ; unde D0 = f(r; ) ; 0 r 2; 2 [0; 2 ]g
I=
D
R2 R2
R a R 32
si deci: I = 0 dr 0 r2 d = 16
.
2)
I
=
dr
r sin r2 d = 12 (1 cos a2 ).
3
0
2
3) Trecnd la coordonate polare avem:
ZZ p
n
h
io
r a2 r2 drd ; unde D0 = (r; ) ; 0 r a cos ; 2
I=
;
2 2
D
si deci:
I=2
a cos
a2
r2 dr
2
= a3
3
1
d = a3 (3
9
sin3
4) :
4) Trecnd la coordonate polare avem:

Z
Z 2a cos
Z
2
7 3 2
14
2
d
r dr = a
cos3 d = a3 :
I=
3
9
0
a cos
0
11.20 Sa se calculeze integrala I pe domeniul D marginit de curbele de ecuatii indicate:
RR sin px2 +y2
2
1) I = D p 2 2 dxdy; x2 + y 2 = 9 ; x2 + y 2 = 2 :
x +y
RR
2) I = D dxdy; xy = 1; xy = 2; y = x; y = 3x:
R: 1) Trecnd la coordonate polare avem: D0 =
ZZ
Z 2
Z
I=
sin r drd =
d
D
2) Efectu
am schimbarea de variabile: x =
p
Rezult
a I = ln 3.
[0; 2 ] si deci:
sin r dr = 3 :
3
pu
v
, y =
uv, avem: J (u; v) =
1
.
2v
11.21 Sa se calculeze aria domeniului plan marginit de curbele de ecuatii: xy = a,

xy = b (0 < a < b), y = x, y = x (0 < < ) si situat n primul cadran.
142
R: Efectu
am schimbarea de variabile: u = xy, v = xy , D0 = [a; b]
1
, avem:
J (u; v) = 2v
ZZ
ZZ
1
b a
A=
dxdy =
dudv =
ln :
2
D
D v
[ ; ]. Deoarece
11.22 Sa se calculeze aria domeniului plan marginit de curbele de ecuatii: xy = a,

xy = b (0 < a < b), x2 = y, x2 = y (0 < < ).
R: A =
b a
3
ln .
11.23 Sa se calculeze integralele duble urmatoare, efectund schimbari de variabile corespunzatoare:

n
o
RR q
2
2
2
2
1 :
1) I = D 1 xa2 yb2 dxdy; unde D = (x; y) ; xa2 + yb2
RR q
2) I = D (x2 + y 2 )3 dxdy; unde D = f(x; y) ; x2 + y 2 a2 ; y 0g :
RR p
3) I = D px2 + y 2 dxdy; unde D = f(x; y) ; 2 x2 + y 2 4 2 g :
RR
4) I = D px2 + y 2 dxdy; unde D = f(x; y) ; ax x2 + y 2 a2 ; x 0; y 0g :
RR
5) I = D x2 + y 2 dxdy; unde D = f(x; y) ; ax x2 + y 2 2ax; y 0g :
R: 1) I =
2
3
ab. 2) I =
1
5
a5 . 3) I =
14
3
. 4) I =
a3
3
2
3
. 5) I =
14 3
a.
9
11.24 Sa se calculeze integralele duble urmatoare, efectund schimbari de variabile corespunzatoare:

1) I =
2) I =
3) I =
4) I =
RR
ln(x2 +y 2 )
dxdy; unde D = f(x; y) ; 1 x2 + y 2 e2 g :
x2 +y 2
D
RR
2
2
ep(x +y ) dxdy; unde D = f(x; y) ; x2 + y 2 4g :
D
RR
2
2
2
2
4g :
RRD 4 2 x 2 y dxdy; unde D = f(x; y) ;2 1 2x + 2y
4
ln (x + y ) dxdy; unde D = f(x; y) ; e
x +y
e g:
D
R: 1) I = 2 . 2) I =
1
e4
. 3) I = 2
3. 4) I = e2 (3e2
1).
11.25 Sa se calculeze urmatoarele integrale duble:

p
RR
x2 +y 2
1) I = D arcsin 2
dxdy; unde D = f(x; y) ; 2 x2 + y 2
RR (x2 +y2 )dxdy
2) I = D p
; unde D = (x; y) ; 21 x2 + y 2 1 :
2
2 2
4 (x +y )
R: 1) I =
si deci I =
RR
7
3
1
2
3 . 2) Trecnd la coordonate polare, avem:

(
)
r
2
0
D = (r; ) ; 0 r
; 0
2
1 + sin2
pr
D 4 r4
drd = 4arctg
2 ln 3.
4 2g :

143
11.26 Sa se calculeze volumul corpului limitat de suprafetele de ecuatii z 2 = xy,

p
y = 1, z = 0.
x+
RR p
p
p
R: Dac
a D = (x; y) ; x + y 1 , atunci V = D xy dxdy. Efectund schimbarea de variabile: x = u2 ; y = v 2 ; (u; v) 2 , cu
= f(u; v) ; 0
cum J (u; v) = 4uv, g
asim: V =
4
3
R1
0
v; 0
v)3 dv =
v 2 (1
1g ;
1
.
45
11.27 Sa se determine masa si coordonatele centrului de greutate ale placii plane omogene ( (x; y) = const:), care ocupa domeniul:
n
o
2
2
1) D = (x; y) ; xa2 + yb2
1; x 0; y 0 :
2) D = f(x; y) ; x2 + y 2 a2 ; x2 + y 2 ax; y 0g ; a > 0:
4a 4b
;3
3
R: 1) M = 31 a2 b , G
. 2) M =
3
8
a2 , G
a 14a
;
6 9
11.28 Sa se determine coordonatele centrelor de greutate ale placilor plane omogene

marginite de urmatoarele curbe:
1) y 2 = 4x + 4; y 2 = 2x + 4:
2) 9x2 + 25y 2 225 = 0; 3x + 5y = 15; x
R: 1) G
2
;0
5
. 2) G
10
3(
2)
2
2
0; y
0:
11.29 Sa se determine coordonatele centrului de greutate ale placii plane de densitate

superciala (x; y) = y, marginita de curbele: y = x2 si y = 1.
R: G 0; 75 .
11.30 Sa se calculeze momentele de inertie n raport cu axele de coordonate si n raport
cu originea ale placii plane de densitate superciala (x; y) = xy, care ocupa domeniul
D = f(x; y) ; x + y
R: Ix = Iy =
1
,
120
I0 =
1; x
0; y
0g :
1
.
60
11.31 Sa se calculeze momentele de inertie n raport cu axele de coordonate si n raport cu originea ale placilor plane omogene, care ocupa domeniile plane marginite de
urmatoarele curbe:
1) y = x2 ; x = y 2 :
2) p
x2 + y 2 = ay;p a > 0:
p
3) x + y = a; x = 0; y = 0; a > 0:
144
R: 1) Ix = Iy =
1 4
a.
I0 = 42
3
,
35
I0 =
6
.
35
2) Ix =
5
64
a4 , Iy =
1
64
a4 , I0 =
3
32
a4 . 3) Ix = Iy =
1 4
a,
84
11.32 Sa se calculeze momentul de inertie n raport cu axa Oy a placii plane de densitate

superciala (x; y) = x14 , care ocupa domeniul marginit de curbele de ecuatii:
p
p
p
p
x + y = a; x + y = b; x = 2 y; x = 2 y; 0 < a < b; 0 < < :
p
p
2
R: Efectu
am schimbarea de variabile: x + y = u, xy = v, D0 = [a; b]
; 2 . Se
obtine Iy = 2
2 2
ln ab .
11.33 Utiliznd formula lui Green, sa se calculeze urmatoarele integrale curbilinii, pe

curbele nchise C, parcurse n sens
direct:
h
i
p
H p
2
2
2
2
1) I = C x + y dx + y xy + ln x + x + y
dy, unde C este conturul dreptunghiului HD = [1; 4] [0; 2].
2
2
2) I = HC ex +y ( y dx + x dy), unde C este cercul x2 + y 2 = 1.
3)nI = C (xy y) dx +o(xy + x) dy, unde C este frontiera domeniului plan
2
D = (x; y) ; xa2 + yb2

1 ; a > 0; b > 0.
H
4) I = C (x y) dx + dy, unde C este frontiera domeniului plan
D = f(x; y)H ; x2 + y 2 2x; y 0g.
5) I = C y 2 dx + x2 dy, unde C este frontiera domeniului plan
D = f(x; y) ; x2 + y 2 1; y h 0g.
i
p
H p
2
2
2
2
dy, unde
6) I = C x + y dx + y xy + ln x + x + y
(C) x = 1 +H cos t; y = 1 + sin t; t 2 [0; 2 ].
7) I = C 2 (x2 + y 2 ) dx + (x + y)2 dy, unde C este conturul triunghiului cu vrfurile
n puncteleHA (1; 1), B (2; 2), C (1; 3).
8) I = C y 3 dx + x3 dy, unde C este conturul cercului cu centrul n origine si raza
egala cu 1.H
2
2
2
2
9) I = C e x +y [cos (2xy) dx + sin (2xy) dy], unde (C) xa2 + yb2 1 = 0.
h
i
p
p
2
2
2
2
,
R: 1) Deoarece: P (x; y) =
x + y si Q (x; y) = y xy + ln x + x + y
RR 2
1
4
obtinem: I = D y dxdy = 8. 2) I = 2 e. 3) I = 2 ab. 4) I = 2 . 5) I = 3 .
6) I = 45 . 7) I = 34 . 8) I = 32 . 9) I = 0.
11.2
Aria suprafe
telor
11.34 Sa se determine aria portiunii din sfera (S) x2 + y 2 + z 2 = a2 , a > 0, situata n

interiorul cilindrului x2 + y 2 = ay.
R: Datorit
a simetriei, aria cerut
a este de patru ori aria portiunii situat
a n primul
octant, pentru care avem:
f (x; y) =
p
a2
x2
y2; p =
@f
=
@x
a2
x2
y2
; q=
@f
=
@y
a2
x2
y2
11.2. ARIA SUPRAFETELOR
denit
a pe D f(x; y) ; x2 + y 2
145
a2 ; x
0; y
0g. Deci S = 4a
cnd la coordonate polare, avem: D0 = (r; ) ; 0

S = 2a2 (
2).
a sin ; 0
RR
dxdy
a 2 x2 y 2
2
. Tre-
. Se obtine
p
11.35 Sa se determine aria portiunii din conul (S) z = x2 + y 2 , situata n interiorul
cilindrului de ecuatie: x2 + y 2 = 2x.
p RR
p
RR
RR p
2.
R: S = S dS = D 1 + p2 + q 2 dxdy = 2 D dxdy =
11.36 Sa se calculeze aria suprafetei:
(S) x = tg u cos v; y = tg u sin v; z =
1 1 + sin u
sin u
+
ln
+ v;
2 cos2 u 2
cos u
(u; v) 2
[0; 2 ].
= 0; 4
RR p
R: S =
A2 + B 2 + C 2 dudv =
8
3
11.37 Sa se calculeze aria portiunii din paraboloidul de rotatie (S) z = x2 + y 2 , situata

n interiorul cilindrului: x2 + y 2 = r2 .
q
RR p
2
2
(4r2 + 1)3 1 .
R: S = D 1 + 4x + 4y dxdy = 6
11.38 Sa se gaseasca aria portiunii din paraboloidul eliptic (S) z =
2
2
b > 0, situata n interiorul cilindrului eliptic: xa2 + yb2 = c2 .
p
R: S = 32 ab (1 + c2 ) 1 + c2 1 .
x2
2a
y2
,
2b
a > 0,
11.39 Sa se calculeze aria portiunii dinpcilindrul parabolic (S) x2 = 2z, marginita de

planele de ecuatii: x = 2y, y = 2x, x = 2 2.
R: S = 13.
11.40 Sa se gaseasca aria portiunii din paraboloidul hiperbolic (S) x = 1
situata n interiorul cilindrului de ecuatie: y 2 + z 2 = 1.
R: Proiect
am suprafata n planul Oyz:
ZZ p
1 p
S=
1 + 4y 2 + 4z 2 dydz =
5 5
6
D
y2
z2,
1 :
11.41 Sa se calculeze ariapportiunii din cilindrul parabolic (S) z = x2 , marginita de

planele de ecuatii: x + y = 2, x = 0, y = 0.
p
p
R: S = 65 + 42 ln 3 + 2 2 .
11.42 Sa se calculeze aria portiunii din cilindrul (S) x2 + z 2 = a2 , situata n interiorul
cilindrului de ecuatie: x2 + y 2 = a2 .
R: Datorit
autat
a este de opt ori aria portiunii din primul octant, de
pa simetriei, aria c
a pe domeniul D = f(x; y) ; x2 + y 2 a2 ; x 0; y 0g,
ecuatie: z = a2 x2 , denit
ZZ
Z
2 1
dxdy
cos
2
p
S = 8a
= 8a
d = 16a2 :
2
2
2
sin
a
x
D
0
146
11.3
Integrala de suprafa
ta
de primul tip
11.43 SaRR
se calculeze integralele de suprafata de primul tip:
1) I = S (x + y + z) dS, unde S este suprafata cubului ale carui fete apartin planelor
de coordonate
x = 1, y = 1, z = 1.
RR si 2planelor
2
2) I = S (x + y ) dS, unde S este sfera x2 + y 2 + z 2 = a2 .
RR p
2
2
z2
= 0,
3) I = S x2 + y 2 dS, unde S este suprafata laterala a conului xa2 + ay2
b2
0 z b:
R: 1) Scriem integrala ca suma integralelor pe cele sase fete ale cubului. I = 9.
2) O reprezentare parametric
a a sferei este: x = a cos u cos v, y = a sin u cos v, z =
a sin v, cu (u; v) 2 = [0; 2 ]
; , iar kru rv k = a2 cos v. Deci:
2 2
ZZ
8 4
4
I=a
cos3 u dudv =
a:
3
a a conului este:
p x = av cos u, y = av sin u, z = bv, cu
(u; v) 2 = [0; 2 ] [0; 1], iar kru rv k = av a2 + b2 . Deci:
ZZ
p
2 2p 2
2
2
2
I =a a +b
v 2 dudv =
a a + b2 :
3
11.44 Sa RR
se calculeze integralele de suprafata de primul tip:
p
1) I = S (y 2 z 2 + z 2 x2 + x2 y 2 ) dS, unde S este portiunea din conul z = x2 + y 2 ,
situata n interiorul
cilindrului x2 + y 2 2x = 0.
RR
2) I = S p 2z dS2 2 , unde S este portiunea din paraboloidul 2az = x2 + y 2 , situata
x +y +a
ntre planele
si z = h (a > 0; h > 0).
RR z = 0 dS
p
, unde: S = f(x; y; z) ; x2 + y 2 + z 2 = a2 ; z 0g.
3) I = S
x2 +y 2 +4z 2
RR
4) I = S z dS, unde: S = f(x; y; z) ; x = u cos v; y = u sin v; z = v; (u; v) 2 g,
cu = [0; a]
RR [0; 2 ].
5) I = S (x2 + y 2 ) dS, unde S este suprafata conica z 2 = x2 + y 2 , cuprinsa ntre
planele z = 0 si z = 1.
p
p
p
2. 2) I = h2 . 3) I = 23 a 3 ln 2 + 3 .
R: 1) I = 29
8p
p
p
4) I = 2 a a2 + 1 + ln a + a2 + 1 . 5) I = 12
2.
11.45 Sa se determine masa suprafetei omogene ( =

z h, h > 0.
RR
R: M = 0 S dS =
f(x; y) ; x2 + y 2 h2 g :
RR q
1+
0
D
4
h2
(x2 + y 2 ) dxdy =
11.46 Sa se determine masa suprafetei (S) z =

tatea superciala (x; y; z) = z.
1
2
0 ):
1
6 0
(S) z =
p
h2 5 5
(x2 + y 2 ), 0
1
h
(x2 + y 2 ), 0
1 , unde D =
1, avnd densi-
DE TIPUL AL DOILEA
11.4. INTEGRALE DE SUPRAFAT
A
RR
R: M = S zdS =
f(x; y) ; x2 + y 2 2g.
1
2
RR
(x2 + y 2 )
D
p
1 + x2 + y 2 dxdy =
11.47 Sa se determine masa suprafetei cubului 0

densitatea superciala (x; y; z) = xyz.
1, 0
147
p
6 3 + 1 , unde D =
2
15
1, 0
1, avnd
R: M = 34 .
11.48 Sa se gaseasca coordonatele centrului de greutate al suprafetei omogene z = x2 +
y 2 , situata n interiorul cilindrului x2 + y 2 x = 0.
16
.
R: G 0; 0; 19
11.49 Sa se determine
masa si coordonatele centrului de greutate ale suprafetei omogene
p
( = 1): (S) z = 1 x2 y 2 ; x 0; y 0; x + y 1.
p
p p
p
R: M = 21
2 1 si G 14 2; 41 2; 1
2+1 .
11.50 Sa se calculeze momentul de inertie n raport cu axa Oz al suprafetei omogene
( = 0 ): (S) x2 + y 2 + z 2 = a2 ; z 0:
R: Iz =
4
3
a4 0 .
p momentul de inertie n raport cu axa Oz al suprafetei omogene
( = 0 ): (S) z = x2 + y 2 ; 0 z h; h > 0:
p
R: Iz = 12 h4 2.
11.4
Integrale de suprafa
ta
de tipul al doilea
11.52 Sa RR
se calculeze integralele de suprafata de tipul al doilea:
1) I = S yz dydz + zx dzdx + xy dxdy, unde S este fata exterioara a tetraedrului
marginit de planele de coordonate si de planul x + y + z = a (a > 0).
RR
2
2
2
2) I = RRS z dxdy, unde S este fata exterioara a elipsoidului xa2 + yb2 + zc2 = 1.
3) I = S x2 dydz + y 2 dzdx + z 2 dxdy, unde S este fata exterioara a emisferei x2 +
2
y + z 2 = a2 , z 0.
R: 1) Scriem integrala ca suma integralelor pe cele patru fete ale tetraedrului:
(Sz ) z = 0; Dz = f(x; y) ; x
(Sx ) x = 0; Dx = f(y; z) ; y
(Sy ) y = 0; Dy = f(z; x) ; z
0; y
0; z
0; x
0; x + y
0; y + z
0; z + x
ag ;
ag ;
ag ;
n care perechile Sz si Dz , Sx si Dx , Sy si Dy au orient

ari diferite, iar S0 , fata continut
a
n planul x + y + z = a, a c
arei proiectii pe planele de coordonate const
a n Dz , Dx , Dy ,
avnd aceeasi orientare cu S0 . Astfel
ZZ
ZZ
ZZ
ZZ
ZZ
xy dxdy =
xy dxdy +
xy dxdy =
xy dxdy +
xy dxdy = 0:
S
Sz
S0
148
Rezultate identice avem pentru ceilalti doi termeni. Deci I = 0.

2) Integrala sa reduce la
ZZ r
x2 y 2
1
I=
dxdy;
a2
b2
D
o
n
2
2
1 . Se obtine I = 43 abc. 3) I = 12 a4 .
unde Dz = (x; y) ; xa2 + yb2
11.53 SaRR
se calculeze integralele de suprafata de tipul al doilea:
1) I = S y dydz +z dzdx+3x dxdy, unde S este fata interioara a sferei x2 +y 2 +z 2 =
a2 , situata n
octant.
RR primul
2 2
2) I = S x y z dxdy, unde S este fata exterioara a emisferei x2 + y 2 + z 2 = R2 ,
z 0.
RR
3) I = S xz dydz +yz dzdx+(x2 + y 2 ) dxdy, unde S este fata superioara a suprafetei
(S) z = x2 + y 2 , care se proiecteaza ortogonal pe planul Oxy n domeniul
2
D = f(x;
+ y 2 1g.
RR y) ; xdxdy
4) I = S p 2 2 , unde S este fata exterioara a paraboloidului (S) z = 4x2 + y 2 ,
4x +y +1
z 1. RR
5) I = S x2 dydz + y 2 dzdx + z 2 dxdy, unde S este fata exterioara a tetraedrului cu
vrfurile n RR
punctele O (0; 0; 0), A (1; 0; 0), B (0; 1; 0), C (0; 0; 1).
6) I = S (x2 + y 2 ) z dxdy, unde S este fata exterioara a paraboloidului (S) z =
x2 + y 2 , situat
n interiorul cilindrului x2 + y 2 = 1.
RR adydz
2
2
+ dxdy
, unde S este fata exterioara a elipsoidului (S) xa2 + yb2 +
7) I = S x + dzdx
y
z
z2
c2
= 1.
R: 1) Deoarece cos
x
,
a
cos
I=
1
a
=
ZZ
y
,
a
cos
z
,
a
avem
(xy + yz + 3zx) dS;
cu (S) x = a cos u sin v; y = a sin u sin v; z = a cos v; (u; v) 2 0; 2

0; 2 . Deoarece
2
2
3
7
dS = a sin v dudv, se obtine I = 2a . 2) I = 105 R . 3) Versorul normalei la suprafata
n punctul M (x; y; z) este n = p 1 2 2 ( 2xi 2yj + k), a..
1+4x +4y
I=
ZZ
4) Deoarece cos
(x2 + y 2 ) (1 2z)
p
dS =
1 + 4x2 + 4y 2
1
,
1+64x2 +4y 2
2
urmeaz
a c
a I =
6
RR
:
p
dxdy
4x2 +y 2 +1
2 ,
1
unde D = f(x; y) ; 4x2 + y 1g. 5) I = 12
. 6) I = 25
. 7) O reprezentare parametric
a
84
a elipsoidului este (S) x = a cos u sin v, y = b sin u sin v, z = c cos v, (u; v) 2 , cu
= [0; 2 ] [0; ]. Rezult
a
ZZ
4
bc ca ab
I=
+
+
sin v dudv =
b 2 c 2 + c 2 a2 + a2 b 2 :
a
b
c
abc

11.5. INTEGRALA TRIPLA
149
11.54 Utiliznd formula lui Stokes, sa se calculeze urmatoarele integrale curbilinii, pe

curbele nchise
C, parcurse n sens direct:
H
1) I = C (x + 3y + 2z) dx+(2x + z) dy +(x y) dz, unde C este conturul triunghiului
cu vrfurileH n punctele A (2; 0; 0), B (0; 3; 0), C (0; 0; 1).
2) I = HC x2 y 3 dx + dy + z dz, unde (C) x2 + y 2 = r2 , z = 0.
3) I = HC (y + z) dx+(z + x) dy +(x + y) dz, unde (C) x2 +y 2 +z 2 = a2 , x+y +z = 0.
4) I = C (y 2 + z 2 ) dx + (z 2 + x2 ) dy + (x2 + y 2 ) dz, unde (C) x2 + y 2 + z 2 = 4x2 ,
x2 + y 2 = 2x,
H z 0.
5) I = C (z y) dx + (x z) dy + (y x) dz, unde C este conturul triunghiului cu
vrfurile nHpunctele A (a; 0; 0), B (0; b; 0), C (0; 0; c).
6) I = C y 2 dx + z 2 dy + x2 dz, unde (C) x2 + y 2 + z 2 = a2 , x2 + y 2 = ax (curba lui
Viviani). H
7) I = HC (y z) dx + (z x) dy + (x y) dz, unde (C) x2 + y 2 = 1, x + z = 1.
8) I = C x dx + (x + y) dy + (x + y + z) dz, unde (C) x = a sin t, y = a cos t, z =
a (sin t + cos
2 ].
H t),dxt 2 [0;
ypdy
9) I = C 1+x2 + x + x dz, unde (C) x2 + y 2 = 2x, x + y + z = 0.
R: 1) Deoarece F (x; y; z) = (x + 3y + 2z) i+(2x + z) j+(x y) k si rot F = 2i+j

k, S ind suprafata triunghiului cu vrfurile n punctele A (2; 0; 0),
RRB (0; 3; 0), C (0; 0; 1)
a I = S (n rot F) dS = 5.
din planul x2 + y3 + z1 1 = 0 si deci n = 17 (3i + 2j + 6k), rezult
2) I RR= 18 r6 . 3) I = 0. 4) Deoarece cos = x 2 2 , cos = y2 , cos = z2 , rezult
a
I = D (z y) dS = 4 . 5) I = ab + bc + ca. 6) Avem
#
ZZ "
xy
x+y+ p
dxdy =
a3 ;
I= 2
2
2
2
4
a
x
y
D
cu D = f(x; y) ; x2 + y 2
11.5
a2 . 9) I =
axg. 7) I = 4 . 8) I =
Integrala tripl
a
11.55 SaRRR
se calculeze integralele triple:
1) I =
x3 y 2 z dxdydz, unde Vn= f(x; y; z) ; 0 x 1; 0 o y x; 0 z xyg.
V
RRR 2
2
2
2
2) I =
x dxdydz, unde V = (x; y; z) ; xa2 + yb2 + zc2
1 .
V
n
o
RRR
y2
x2
z2
+
+
1;
z
0
.
3) I =
z
dxdydz,
unde
V
=
(x;
y;
z)
;
2
2
2
a
b
c
V
R 1 R x R xy
1
R: 1) I = 0 dx 0 dy 0 x3 y 2 z dz = 110
. 2) Domeniul spatial V este simplu n raport
cu axa Oz, deci
(
)
r
r
x2 y 2
x2 y 2
V = (x; y; z) ; c 1
z c 1
; (x; y) 2 D;
a2
b2
a2
b2
o
n
y2
x2
unde D = (x; y) ; a2 + b2
1 . Deci
I=
ZZ
dxdy
q
1
q
c 1
x2
a2
y2
b2
x2
a2
y2
b2
x2 dz = 2c
ZZ
x2
x2
a2
y2
dxdy:
b2
150
Domeniul plan D este simplu n raport cu axa Oy, deci

(
)
r
r
x2
x2
D = (x; y) ; b 1
y b 1
; x 2 [ a; a] ;
a2
a2
nct
I = 2c
3) I =
1
4
dx
a
q
b 1
x2
a2
q
b 1
x2
a2
x2
a2
y2
dy = bc
b2
x2 1
a
x2
a2
dx =
4 3
a bc:
15
abc2 .
11.56 Sa RRR
se calculeze integralele triple:
dxdydz
1) I =
, unde V este tetraedrul delimitat de planele de coordonate si
V (1+x+y+z)3
planul x +RRR
y + z = 1.
xyz
dxdydz, unde V = [0; 1] [0; 1] [0; 1].
2) I =
V (1+x2 +y 2 +z 2 )4
RRR
dxdydz
p
3) I =
, unde
3
V
2
2
(1+x +y
2
2
z)
V f(x; y;
z) ; x + y
z; x2 + y 2
RRR
4) I =
z dxdydz, unde
V
n
1; z
0g.
o
p
V = (x; y; z) ; 0 x 21 ; x y 2x; 0 z
1 x2 y 2 .
RRR
5) I = RRRV x2 dxdydz, unde V = f(x; y; z) ; x2 + y 2 + z 2 R2 g.
x
6) I =
dxdydz, unde: V = f(x; y; z) j x2 + y 2 + z 2 R2 ; x 0; y
V x2 +y 2 +z 2 +a2
0; z 0g. RRR p
7) I =
z x2 + y 2 dxdydz, unde V este domeniul marginit de cilindrul x2 + y 2 =
V
2x si planele y = 0, z = 0, z = a (a < 0).
R: 1) Domeniul V este simplu n raport cu axa Oz:
I=
ZZ
dxdy
R1
I=
dx
ZZ
R1
0
1 x y
dz
1
3 =
2
(1 + x + y + z)
unde D = f(x; y) ; 0
2) I =
Oz:
dy
dxdy
1
I=
2
R1
x2 +y 2
unde D = f(x; y) ; x2 + y 2
1
(1 + x + y)2
1
dxdy;
4
x; x 2 [0; 1]g, deci

1
1
1+x
xyz
0 (1+x2 +y 2 +z 2 )4
ZZ
dz =
x
4
1
.
192
5
:
16
3) Domeniul V este simplu n raport cu axa
dz
(1 + x2 + y 2
dx = ln
z) 2
ZZ h
1+x +y
1g. Trecnd la coordonate polare, avem I = 2
1
2
dxdy;
p
2 2
3 .

4) I =
sferice:
R1
2
dx
R 2x R p1
x
x2 y 2
151
z dz =
1
2
R1
2
10 3
x
3
dx =
8
< x = r cos ' sin ;
y = r sin ' sin ; (r; '; ) 2 [0; R]
:
z = r cos ;
Deoarece J(r; '; ) = r2 sin , avem

Z R
Z 2
4
I=
r dr
cos2 ' d'
0
7
.
192
[0; 2 ]
sin3 d
5) Trecem la coordonate
[0; ] :
4
R5 :
15
6) Trecem la coordonate sferice:

8
< x = r cos ' sin ;
y = r sin ' sin ; (r; ; ') 2 [0; R]
:
z = r cos ;
Deoarece dxdydz = r2 sin drd'd , avem

Z
Z
Z R 3 2
2
2
r sin cos '
I=
dr =
d
d'
r 2 + a2
8
0
0
0
0;
0;
R2 + a2 ln
a2
a2 + R 2
7) Trecem la coordonate cilindrice: x = r cos , y = r sin , z = z, (r; ; z) 2 V 0 , unde

; 0 z a . Deoarece J (r; ; z) = r, avem
V 0 = (r; ; z) ; 0 r 2 cos ; 0
2
Z a
ZZ
ZZZ
ZZ
a2
2
2
zr dz =
drd
zr drd dz =
r2 drd ;
I=
2
0
0
D
V
D
unde D0 = (r; ) ; 0
2 cos ; 0
, deci
2
Z 2 cos
Z
Z
4a2 2
8a2
a2 2
2
d
r dr =
cos3 d =
:
I=
2 0
3 0
9
0
r
11.57 SaRRR
se calculeze urmatoarele integrale triple:
1) I =
xyz dxdydz, unde V este domeniul spatial marginit de sfera x2 +y 2 +z 2 =
V
1, situat nRRR
primul octant.
2) I =
xy 2 z 3 dxdydz, unde V este domeniul spatial marginit de suprafetele z =
V
xy, y = x, xRRR
= 1, z = 0.
3) I =
(2x + 3y z) dxdydz, unde V este prisma triunghiulara marginita de
V
planele x =RRR
0, y = 0, z = 0, z = a, x + y = b, cu a; b > 0.
3
4) I =
(x2 + y 2 + z 2 ) dxdydz, unde V este domeniul spatial marginit de cilinV
drul x2 + y 2 = 1qsi planele y = 0, y = 1.
RRR
3
1 + (x2 + y 2 + z 2 ) 2 dxdydz, unde V = f(x; y; z) ; x2 + y 2 + z 2 1g.
5) I =
V
RRR
6) I =
(x2 + y 2 ) dxdydz, unde V este domeniul spatial marginit de suprafetele
V
2
2
2z = x + RRR
y , z = 2.
7) I =
(x2 + y 2 ) z dxdydz, unde V este domeniul spatial marginit de paraboloidul
V
2
z = x2 + yRRR
si sfera x2 + y 2 + z 2 = 6.
8) I =
z dxdydz, unde V este domeniul spatial marginit de conul
p V
a
z = R x2 + y 2 si planul z = a, cu a; R > 0.
152
1
1
1
R: 1) I = 48
. 2) I = 364
. 3) I = 12
ab2 (10b
. 7) I = 83 . 8) I = 14 a2 R2 .
6) I = 16
3
3a). 4) I =
3
2
. 5) I =
8
9
p
2 2
1 .
11.58 SaRRR
se calculeze urmatoarele integrale triple:
dxdydz
, unde V este domeniul spatial marginit de sferele x2 +y 2 +z 2 = 1,
1) I =
V x2 +y 2 +z 2
x2 + y 2 + z 2 = 4, z 0.
n
o
RRR x2 y2 z2
y2
x2
z2
dxdydz, unde V = (x; y; z) ; a2 + b2 + c2
1 .
2) I =
2 + b2 + c2
RRRV a2
2
2
3) I =
(x + y + z ) dxdydz, unde
V
2
2
2
2
2
2
V = f(x;
a2 ; z > 0g.
RRRy; z) ;2 x +2 y 2 z ; x + y + z
4) I =
(x + y + z ) dxdydz, unde
V
2
2
2
V = f(x;
2az; x2 + y 2 + z 2 3a2 g, cu a > 0.
p; x + y + z
RRRy; z)
5) I = RRRV x2 + y 2 + z 2 dxdydz, unde V = f(x; y; z) ; x2 + y 2 + z 2 xg.
6) I =
x2 dxdydz, unde V este domeniul spatial marginit de suprafetele z = ay 2 ,
V
z = by 2 cu y > 0 si 0 < a < b si de suprafetele z = x, z = x, 0 < < si z = h,
h > 0.
RRR
x dxdydz
, unde
7) I =
V (x2 +y+z+1)3
V = f(x; y; z) ; x + y + z 1; x 0; y 0; z 0g.
RRR
z 3 dxdydz
8) I =
, unde
V (y+z)(x+y+z)
V = f(x; y; z)
r; x + y + z 1; x 0; y 0; z 0g.
RRR
2
2
x2
9) I =
1
+ yb2 + zc2 dxdydz, unde
a2
V
n
o
2
2
2
V = (x; y; z) ; xa2 + yb2 + zc2
1 .
RRR
10) I =
z dxdydz, unde V = f(x; y; z) ; x2 + y 2 + z 2 8; x2 + y 2 z 2 ; z 0g.
RRRV p
11) I =
x2 + y 2 + z 2 dxdydz, unde V = f(x; y; z) ; x2 + y 2 + z 2 zg.
RRRV dxdydz
p
12) I =
, unde
V
2
2
2
x +y +z
V = f(x;RRR
y; z) ; x2 + y 2 + z 2 4; x2 + y 2 + z 2 16g.
13) I =
(x2 + y 2 + z 2 ) dxdydz, unde V este domeniul spatial marginit de sfera
V
p
x2 + y 2 + z 2 = 9 si conul z = x2 + y 2 .
R: 1) Se trece la coordonate sferice. Avem V 0 = [1; 2] [0; 2 ]

0;
Se trece la coordonate sferice generalizate:
8
< x = ar cos ' sin ;
y = br sin ' sin ; (r; '; ) 2 [0; 1] [0; 2 ] [0; ] :
:
z = cr cos ;
, I = 2 . 2)
p
Deoarece J(r; '; ) = abcr2 sin , rezult
a I = 54 abc. 3) I = 15 a5 2
2 . 4) I =
p
p
p
1
1
2
1
1
p1
p1
a5 18 3 97
. 5) I = 10
. 6) I = 27
h4 h. 7) I = 14 ln 2 +
3
3
5
6
a
b
p
1
1
p1 arctg p1 + p
arctg
3 arctg p13 . 8) I = 64
. 9) I = 14 2 abc. 10) I = 8 . 11)
7
7
2 3
p
1
I = 10
. 12) I = 24 . 13) I = 243
2
2 .
5
11.59 Sa se calculeze, cu ajutorul integralei triple, volumul domeniului spatial
V = (x; y; z) ; x
0; y
0; z
0; z
y2; x + y
1 :

R: V =
RRR
dxdydz =
R1
0
dx
153
R1
0
dy
R1
0
y2
dz =
5
.
12
11.60 Sa se calculeze, cu ajutorul integralei triple, volumul domeniului spatial marginit

de suprafetele
1) y 2 = 4a2 3ax; y 2 = ax; z = h:
2) x2 + y 2 + z 2 = a2 ; x2 + y 2 = ax:
3) y = x2 ; y = 1; x + y + z = 3; z = 0:
R: 1) V =
32 2
a h.
9
2) V = 19 (3
4) a3 . 3) V =
R1
dx
1
R1
x2
dy
R3
0
x y
dz =
16
.
5
11.61 Utiliznd formula lui Gauss-Ostrogradski, sa se calculeze urmatoarele integrale

de suprafata pe suprafetele nchise S ce marginesc domeniile spatiale V , n ind versorul
normalei laRRfata exterioara:
1) I = S x3 y 2 dydz + x2 y 3 dzdx + 3z dxdy, unde S este frontiera domeniului spatial
V marginitRRde paraboloizii z = x2 + y 2 , z = 6 x2 y 2 , 0 z 6.
2) I = S x2 dydz + y 2 dzdx + z 2 dxdy, unde S este frontiera domeniului spatial V =
[0; a] [0; a]
RR [0; a], a > 0.
3) I = RRS x3 dydz + y 3 dzdx + z 3 dxdy, unde S este sfera x2 + y 2 + z 2 = a2 .
2
4)nI = S 2x2 yz dydz + z 2 dzdx + xyz
o dxdy, unde S este frontiera domeniului spatial
2
1; z 0 .
V = (x; y; z) ; xa2 + yb2 + zc2
RR
5) I = S x dydz + y dzdx + z dxdy, unde S este frontiera piramidei delimitata de
planele x =RR0, y = 0, z = 0, x + y + z = a.
6)nI = S (x2 cos + y 2 cos + z 2 cos
o ) dS, unde S este frontiera domeniului spatial
z
; 0 z b .
V = (x; y; z) ; xa2 + ay2
b2
RR
7) I = S yz dydz + zx dzdx + xy dxdy, unde S este frontiera unui domeniu spatial
V.
RR
8) I = S xyz (x dydz + y dzdx + z dxdy), unde S este frontiera domeniului spatial
V = f(x; y;RR
z) ; x2 + y 2 + z 2 a2 ; x 0; y 0; z 0g :
9) I = S x3 dydz + x2 y dzdx + x2 z dxdy, unde S este frontiera domeniului spatial
2
2
V = f(x; y; z)
R2 ; 0 z ag, a > 0.
RR ; x2 + y
10) I = S x dydz+y 2 dzdx+z 2 dxdy, unde S este sfera (x a)2 +(y b)2 +(z c)2 =
R2 .
p
RR
x2 + y 2 dxdy, unde S este frontiera
domeniului spatial
11)
I
=
x
dydz
+y
dzdx+
S
n
o
p
p
V = (x; y; z) ; x2 + y 2 + z 41 ; x2 + y 2 z 2 x2 + y 2 :
RR
12) I = S y 2 z dydz + xz dzdx + x2 dxdy, unde S este frontiera domeniului spatial V
marginit de RR
paraboloidul z = x2 + y 2 , cilindrul x2 + y 2 = 1, situat n primul octant.
13) I = S x2 dydz + y 2 dzdx + z 2 dxdy, nde S este frontiera tetraedrului cu vrfurile
n punctele O (0; 0; 0), A (1; 0; 0), B (0; 1; 0), C (0; 0; 1).
R: 1) Deoarece F (x; y; z) = x3 y i + x2 y 3 j + 3z k si div F = 3 (2x2 y 2 + 1), putem scrie

ZZZ
ZZZ
I=
(div F) d = 3
2x2 y 2 + 1 dxdydz =
V
154

=
ZZ
dxdy
6 x2 y 2
2x2 y 2 + 1 dz;
x2 +y 2
. 2) I = 3a4 . 3) I = 12
a5 . 4)
unde D = f(x; y) ; x2 + y 2 3g. Se obtine I = 297
8
5
3
1 3
1
1 6
5
2
2 2
I = 2 abc . 5) I = 2 a . 6) I = 2 a b . 7) I = 0. 8) I = 8 a . 9) I = 4 aR4 . 10)
I=
8
3
R3 (a + b + c). 11) I =
1
96
8p
3+2 2
20p
9+4 5
. 12) I =
11.62 Sa se calculeze masa cubului de densitate

domeniul spatial V = [0; a] [0; a] [0; a], a > 0.
1
8
. 13) I =
1
.
12
(x; y; z) = x + y + z, care ocupa
R: M = 23 a4 .
11.63 Sa se calculeze masa corpului de densitate (x; y; z) = x, care ocupa domeniul
spatial V marginit de suprafetele x2 = 2y, y + z = 1, 2y + z = 2.
p
8
2.
R: M = 35
11.64 Sa se calculeze coordonatele centrului de greutate ale corpului omogen care ocupa
domeniul spatial
V =
R: G
3a 3b 3c
; ;
8 8 8
(x; y; z) ;
x2 y 2 z 2
+ 2 + 2
a2
b
c
1; x
0; y
0; z
0 :
domeniul spatial marginit de suprafetele x2 + y 2 = z, x + y + z = 0.
R: G
1
;
2
1 5
;
2 6
domeniul spatial
V = (x; y; z) ; x2 + y 2 2z; x + y z :
R: G 1; 1; 35 .
domeniul spatial
V = (x; y; z) ; x2 + y 2
a2 ; z
by; z
0 ; b > 0:
3
3
R: G 0; 16
a; 32
ab .
11.68 Sa se calculeze momentul de inertie n raport cu axa Oz al corpului omogen

( = 1), care ocupa domeniul spatial marginit de suprafetele x2 +y 2 +z 2 = 2, x2 +y 2 = z 2 ,
z 0.
p
4
R: Iz = 15
4 2 5 .

155
11.69 Sa se calculeze momentul de inertie n raport cu axele de coordonate si n raport

cu originea ale piramidei omogene ( = 1), marginita de planele de coordonate si de
planul x + y + z = 1.
R: Ix = Iy = Iz =
1
,
30
I0 =
1
.
20
11.70 Sa se calculeze momentele de inertie n raport cu planele de coordonate ale cor2

2
2
pului omogen ( = 1), care ocupa domeniul spatial marginit de suprafetele xa2 + yb2 = zc2 ,
z = c, c > 0.
1
5
R: Iyz =
a3 bc, Izx =
1
5
ab3 c, Ixy =
1
5
abc3 .
11.71 Sa se calculeze momentul de inertie n raport cu axa Oz al corpului omogen

( = 1), care ocupa domeniul spatial
V =
R: Iz =
(x; y; z) ;
x2 y 2
+ 2
a2
b
z2
; 0
c2
h ; h > 0:
ab 5
h.
c2
1
5
11.72 Sa se calculeze momentul de inertie n raport cu planul Oxy al corpului avnd

z
densitatea (x; y; z) = (x2 +y2 +2z
a domeniul spatial
2 +a2 )2 , care ocup
V = (x; y; z) ; x2 + y 2
R: Ixy =
1
12
a2 ln
163 4
a
27
z2; 0
a ; a > 0:
11.73 Sa se calculeze momentul de inertie n raport cu originea al corpului omogen

marginit de sfera de raza 2 cu centrul n origine.
R: I0 =
128
5
156
Capitolul 12
Ecua
tii diferen
tiale ordinare
12.1
Ecua
tii diferen
tiale de ordinul nti
12.1 Sa se integreze ecuatia (t2 x2 ) dt

integrala care trece prin punctul (1; 1).
2tx dx = 0 si apoi sa se determine curba
R: Avem P (t; x) = t2 x2 , Q(t; x) = 2tx si Px = Qt = 2x, deci membrul stng al

ecuatiei date este o diferential
a exact
a. Atunci integrala general
a este dat
a de
Z t
Z x
2
2
(
x0 ) d
2
t d = C; (t0 ; x0 ) 2 D:
t0
sau 31 t3
2 = 0.
x0
tx2 = C. Solutia particular

a care satisface conditia initial
a dat
a este t3
12.2 Sa se gaseasca integrala particulara a ecuatiei

care verica conditia initiala x (0) = 2.
t + e x dt + e x 1
t
x
3tx2 +
dx = 0,
R: 12 t2 + xe x = 2.
12.3 Sa se integreze urmatoarele ecuatii diferentiale care provin din anularea unei diferentiale exacte:
1) (3t2 + 6tx2 ) dt + (6t2 x + 4x3 ) dx = 0:
2) (t + x) dt + (t + 2x) dx = 0:
3) (t2 + 2t + x2 ) dt + 2tx dx = 0:
4) (t3 3tx2 + 2) dt (3t2 x x2 ) dx = 0:
5) (et + x + sin x) dt + (ex + t + t cos x) dx = 0:
6) (t + x 1) dt + (ex + t) dx = 0:
x
t
7) t2 +x
x dt + ex t t2 +x
dx = 0:
2
2
t
x
8) tg x sin2 t dt + ctg t + cos2 x dx = 0:
R: 1) t3 + 3t2 x2 + x4 = C. 2) 12 t2 + tx + x2 = C. 3) 13 t3 + t2 + tx2 = C.
4) 14 t4 23 t2 x2 + 2t + 13 x3 = C. 5) et + tx + t sin x + ex = C. 6) ex + 12 t2 + tx
7) arctg xt tx + ex = C. 8) t tg x + x ctg t = C.
157
t = C.
158
CAPITOLUL 12. ECUATII

DIFERENTIALE
ORDINARE
12.4 Sa se integreze urmatoarele ecuatii diferentiale care provin din anularea unei diferentiale exacte:
1) (et+x + 3t2 ) dt + (et+x + 4x3 ) dx = 0; cu x (0) = 0:
2) (arcsin t + 2tx) dt + (t2 + 1 + arctg x) dx = 0:
3) (ln x 5x2 sin 5t) dt + xt + 2x cos 5t dx = 0; cu x (0) = e:
4) [sin x + (1 x) cos t] dt + [(1 + t) cos x sin t] dx = 0:
2
2
5) 2txet + ln x dt + et + xt dx = 0; cu x (0) = 1:
6) (t + x + 1) dt + (t x2 + 3) dx = 0:
7) (sin tx = tx cos tx) dt + t2 cos tx dx = 0:
8) (t3 + tx2 ) dt + (t2 x + x3 ) dx = 0:
p
p
R: 1) et+x + t3 + x4 = 1. 2) t arcsin t + 1 t2 + t2 x + xarctg x ln 1 + x2 + x = C.
2
3) t ln x + x2 cos 5t = e2 . 4) (1 + t) sin x + (1 x) sin t = C. 5) xet + t ln x = 1.
6) 12 t2 + t + tx 13 x3 = 3x = C. 7) t sin tx = C. 8) t4 + 2t2 x2 + x4 = C.
12.5 Sa se determine solutia ecuatiei (x2 + 1)dt + (2t + 1)x2 dx = 0, care trece prin
punctul (1; 0).
R: Separnd variabilele, avem
1
2t+1
dt +
x2
x2 +1
1
ln (2t + 1) + x
2
dx = 0, cu solutia general
a
arctg x = C:
Solutia particular
a care sasface conditia dat
a este
1
2
ln (2t + 1) + x
arctg x = 21 ln 3.
12.6 Sa se integreze urmatoarele ecuatii diferentiale cu variabile separabile:

1) x dt + t dx = 0:
3) txx0 = 1 t2 :
5) dx = (t2 + 1) (x2 + 1) dt:
7) x0 + sin (t + x) = sin (t x) :
2) tx0 x = x3 :
4) tg t sin2 x dt + ctg x cos2 t dx = 0:
6) (t2 1) x0 tx = 0:
8) x0 = sh (t + x) + sh (t x) :
R: 1) Ecuatia se mai scrie, separnd variabilele: 1t dt+ x1 dx = 0. De unde lnjtj+ln jxj =

ln jCj, sau tx = C.
2) t2 (1 + x2 ) = Cx2 . 3) x2 2 ln t + t2 = C. 4) ctg2 x = tg2 t + C.
5) x = tg 31 t3 + t + C . 6) x2 = C (t2 1). 7) ln tg x2 + 2 sin t = C.
8) x = ln [tg (ch t + C)].
12.7 Sa se integreze urmatoarele ecuatii diferentiale cu variabile separabile, cu conditiile
initiale precizate:
1) (1 + et ) xx0 = et ; cu x (0) = 1:
2) (1 + e2t ) x2 dx = et dt; cu x (0) = 0:
3) x0 + cos (t + 2x) = cos (t 2x) ; cu x (0) = 4 :
2
4) e1+t th x dt t 1 1 e2t dx = 0; cu x (1) = 2 :
5) x0 = et+x + et x ; cu x (0) = 0:
6) x (t + 2) dt + t (x 1) dx = 0; cu x (1) = 1:
7) t (x6 + 1) dt + x2 (t4 + 1) dx = 0; cu x (0) = 1:
12.1. ECUATII
DIFERENTIALE
DE ORDINUL NTI
t
R: 1) x2 = 1 + 2 ln 1+e
. 2) 13 x3 + 4 = arctg et . 3) ln jtg xj = 4 (1
2
2
4) ln sin2 x = e(x 1)
1. 5) x = ln et + 4 1 . 6) t + x + 2 ln t
2
3
7) 3arctg t + 2arctg x = 2 .
159
cos t).
ln x = 2.
12.8 Sa se integreze urmatoarele ecuatii diferentiale cu variabile separabile:

p
1) (cos t sin t + 1) x0 = cos x sin x 1: 2) 2t 1 x2 = x0 (1 + t2 ) :
3) et sin3 x + (1 + e2t ) (cos x) x0 = 0:
4) x2 (sin t) + (cos2 t) (ln x) x0 = 0:
0
5) x = sin (t x) :
6) xp+ tx0 = a (1p+ tx) :
7) (tx 1)2 tx0 + (t2 x2 + 1) x = 0:
8) t 1 + x2 + x 1 + t2 x0 = 0:
R: 1) tg x2 = C 1 + tg x2 1 tg 2t . 2) x = sin [C ln (1 + t2 )].
3) arctg et = 2 sin1 2 x + C. 4) x = (1 + ln x + Cx) cos t. 5) t + C = ctg x2 t + 4 .
1
tx tx
at
2
.
6) 1p+ tx = Ce
p . 7) Cu schimbarea de functie u = tx, obtinem x = Ce
2
2
8) 1 + t + 1 + x = C.
12.9 Sa se determine un factor integrant si sa se integreze ecuatia
(t3 sin x
R: Avem Px = t3 cos x
2x)dt + (t4 cos x + t)dx = 0:
2, Qt = 4t3 cos x + 1 si deci

1
Q
@P
@x
este functie numai de t. Ca atare avem

nmultind ecuatia cu , obtinem
sin x
2x
t3
a c
arei solutie general
a este t sin x +
@Q
@t
1 d
dt
3
t
=
3
t
si o solutie particular
a este
dt + t cos x +
x
t2
1
t2
1
.
t3
dx = 0
= C.
12.10 Sa se integreze urmatoarele ecuatii diferentiale stiind ca admit un factor integrant

de forma = (t):
1)
2)
3)
4)
2tx + t2 x + 31 x3 dt + (t2 + x2 ) dx = 0:
(t + x2 ) dt 2tx dx = 0:
(t sin x + x cos x) dt + (t cos x x cos x) dx = 0:
(t + sin t + sin x) dt + cos x dx = 0:
R: 1) = et , xet t2 + 13 x2 = C. 2) = t12 , ln jtj 1t x2 = C.

3) = et , (t sin x + x cos x sin x) et = C.
4) = et , 2et sin x + 2et (t 1) + et (sin t cos t) = C.
160

DIFERENTIALE
ORDINARE

de forma = (x):
1) x (1 + tx) dt t dx = 0:
2) x dt (t + x2 ) dx = 0:
p
2
2
3) 2tx (ln x) dt + t + x 1 + x2 dx = 0: 4) (1 + 3t2 sin x) dt tctg x dx = 0:
R: 1)
3)
1
, t
x2 x
2
+ 12 t2 = C. 2) t = x (x + C).
3
= x1 , t ln jxj + 13 (x2 + 1) 2 = C. 4)
1
, t
sin x sin x
+ t3 = C.

de forma indicata:
1) (t x) dt + (t + x) dx = 0; = (t2 + x2 ) :
2) tx2 dt + (t2 x t) dx = 0; = (tx)
3) (2t3 + 3t2 x + x2 x3 ) dt + (2x3 + 3tx2 + t2 t3 ) dx = 0;
4) (t2 + x2 + 1) dt 2tx dx = 0; = (x2 t2 ) :
5) (t tx) dt + (t2 + x) dx = 0; = (t2 + x2 ) :
6) (3t + 2x + x2 ) dt + (t + 4tx + 5x2 ) dx = 0; (t + x2 ) :
(t + x) :
1
1
2
2
arctg xt = C. 2) tx ln jxj = C.
R: 1) = t2 +x
2 , 2 ln (t + x )
2
3) t3 + tx + x3 = C (t + x). 4) = (x2 t2 + 1) , x2 t2 + 1 = Cx.
p
3
2
5) = (t2 + x2 ) 2 , x 1 = C t2 + x2 . 6) = t + x2 , (t + x) (t + x2 ) = C.
12.13 Sa se gaseasca solutia ecuatiei omogene t2 + 2x2 = txx0 , care satisface conditia
initiala x(1) = 2.
ydy
dt
R:Cu schimbarea de variabil
a x = ty, ecuatia devine 1+y
tia general
a
2 = t , cu solu
p
p
2
t = C 1 + y 2 . nlocuind pe y, avem t =pC t2p+ x2 . Conditia initial
a determin
a pe
1
2
2
2
C = p5 . Solutia particular
a c
autat
a este t 5 = t + x .
12.14 Sa se integreze urmatoarele ecuatii diferentiale omogene:

x
1) tx0 = x t:
2) tx0 = x + te t : 3) tx0 = t x:
4) t2 x0 = x (t x) : 5) tx0 = x + ttg xt : 6) (t x) x0 = t + x:
7) tx0 = x + t cos2 xt : 8) 2t2 x0 = t2 + x2 : 9) txx0 + 2tx + t2 = 0:
R: 1) Prin schimbarea de functie x = ty ecuatia se transform
a ntr-o ecuatie cu
1
C
0
variabile separabile: y = t , de unde x = t ln t .
2) Se obtine ty 0 = ey , de unde x = t ln ln Ct .
3) Se obtine ty 0 = 1 2y, de unde x = Ct
5) sin xt = Ct. 7) tg xt = ln (Ct). 8) 2t = (t
t
.
2
4) t = Ce x .
x) ln (Ct). 9) ln jt + xj +
t
t+x
= C.
12.15 Sa se integreze urmatoarele ecuatii diferentiale omogene, cu conditiile initiale

precizate:
1) tx0 sin xt + t = x sin xt ; cu x (1) = 0:
2) t2 x0 = x2 + tx + t2 ; cu x (1) = 2:
3) 4tx (t2 + x2 ) x0 + x4 + 6t2 x2 + t4 ; cu x (1) = 0:
4) x 3t sin 3t
x0 + 3x sin 3t
= 0; cu x 3 = 1:
x
x
12.1. ECUATII
DIFERENTIALE
DE ORDINUL NTI
R: Avem:
x
x
1) te = ecos t . 2) arctg 2t
161
2 ln jtj = 4 . 3) t5 + 10t3 x2 + 5tx4 = 1. 4) ln jxj
cos 3t
= 1.
x
12.16 Sa se integreze urmatoarele ecuatii diferentiale reductibile la ecuatii omogene:

1)
3)
5)
7)
9)
(t + x 3) x0 = t x + 1:
2)
(t x + 4) x0 + t + x 2 = 0:
4)
0
(t x 2) x + t + x = 0:
6)
0
(3t + 2x 5) x + 2t + 3x 5
8)
(t 2x + 3) x0 + 2t + x 1 = 0: 10)
(t 2x + 3) x0 = 2t 4x + 1:
(2t + 2x 1) x0 + t + x + 1 = 0:
(3t 7x 3) x0 = 3x 7t + 7:
(4t + 2x + 1) x0 + 8t + 4x + 1 = 0:
(6t + 2x 10) x0 = 2t + 9x 20:
10
4t 2x
R: 1) t2 2tx x2 + 2t + 6x = C. 2) (1 3t + 6x) 9 e 3 = C.
3) t2 + 2tx x2 4t + 8x = C. 4) t + 2x + 3 ln jt + x 2j = C.
5) x2 2tx t2 + 4x = C. 6) (t + x 1)5 (t x 1)2 = C.
7) x2 + 3tx + t2 5t 5x = C. 8) (4t + 2x + 1)2 = 4t + C.
9) t2 + tx x2 t + 3x = C. 10) (x 2t)2 = C (t + 2x 5).
12.17 Sa se integreze ecuatia liniara neomogena x0 = xtg t + cos t, t 2 R n f 2 + n g.
R: Ecuatia omogen
a corespunz
atoare, x0 = xtg t, are solutia general
a x(t) = C cos1 t ,
t 2 R n f 2 + n g. C
aut
am pentru ecuatia neomogen
a o solutie particular
a de forma
1
1
0
2
x (t) = u(t) cos t . Se obtine pentru u ecuatia u = cos t, de unde u(t) = 2 t + 14 sin 2t. n
consecinta, solutia general
a a ecuatiei date este
x(t) = C
1
1
1
1
+ ( t + sin 2t)
;
cos t
2
4
cos t
t2Rnf
+ n g:
12.18 Sa se integreze urmatoarele ecuatii liniare de ordinul nti:

1) x0 xctg t + 2t sin t = 0:
3) x0 + ax bept = 0; a; b; p 2 R:
p
3
5) (t2 1) 2 x0 t3 + 3tx t2 1 = 0:
3
7) t (t3 + 1) x0 + (2t3 1) x = t t 2 :
2) (1 + t2 ) x0 + x arctg t = 0:
1
4) tx0 t+1
x t + 1 = 0:
p
p
6) 1 + t2 x0 + x + t
1 + t2 = 0:
n
n
8) x0 t+1
x = et (t + 1) ; n 2 N:
R: 1) x (t) = t2 sin t + C sin t. 2) x (t) = arctg t 1 + Ce arctg t .

b
3) x (t) = a+p
ept + Ce at , pentru p 6= a si x (t) = (bt + C) e at , pentru p =
C t
4) x (t) = t + 1 + t+1
e . 5) x (t) = 14 (C t4 ) (t2
p
6) x (t) = t+p11+t2 ln t + 1 + t2 + C .
7) x (t) = 1t + t3Ct
. 8) x (t) = (et + C) (t + 1)n .
+1
1)
3
2
a.
12.19 Sa se integreze urmatoarele ecuatii liniare de ordinul nti, cu conditiile initiale

precizate:
2) tx0 + x = et ; cu x (a) = b (a 6= 0) :
1) x0 = 1 xt2 t 1; cu x (0) = 0:
3) tx0 nx = tn+1 ln t; cu x (1) = 0: 4) x0 cos2 t + x tg t = 0 cu x (0) = 0:
5) tx0 nx = tn+1 et ; cu x (1) = 1:
6) tx0 + (2t2 1) x = 2t2 1; cu x (1) = 1
1
:
e
162

DIFERENTIALE
ORDINARE
R: 1) x (t) =
1
t
2
3) x (t) = 14 (tn
5) x (t) = tn (et
t2 + 12 arcsin t
1+t
.
1 t
2) x (t) = 1t (et
tn+2 ) + 21 tn+2 ln jtj. 4) x (t) =

2
e + 1). 6) x (t) = 1 te t .
1 + tg t + e
ea + ab).
tg t
12.20 Sa se integreze urmatoarele ecuatii diferentiale de tip Bernoulli:

1) tx0 + x + t2 x2 = 0:
3) 3tx0 = x (1 + t sin t
5) x0 = tx tx3 :
7) 3tx2 x0 2x3 = t3 :
2) 2txx0 x2 + p
t = 0:
3x sin t) : 4) x0 = 2tx + t3 x:
6) tx0 + x = x2 ln t:
8) 2x0 sin t + x cos t = x3 sin2 t:
3
R: 1) x (t2 + Ct) = 1. 2) x2 = t ln Ct . 3) x3 (3 + Cecos t ) = t.

t2
t2 +2
2
4) x = Ce 2
. 5) 1 + Ce
7) x3 = t3 + Ct2 . 8) x2 (C
t2
x2 = 1. 6) x (1 + Ct + ln t) = 1.
t) sin t = 1.
12.21 Sa se integreze urmatoarele ecuatii diferentiale de tip Bernoulli:

1) 3t2 dt = (t3 + ex ) dx:
3) tx0 + x = t3 x4 :
4
5) tx0 + 2x = 3t3 x 3 :
R: 1) t3 e
4) t (1
2) txdt + (t2 + x2 + 1) dx:

4) (t2 ln x t) dx =p x dt:
x
2t
p
6) x0 1+t
arctg t:
2x = 4
1+t2
q
= x + C. 2) x4 + 2t2 x2 + 2x2 = C. 3) tx 3 3 ln Ct = 1.
Cx + ln x) = 1. 5) x
1
3
= Ct 3
3 3
t.
7
6) x (t) = (1 + t2 ) (C + arctg2 t) .
12.22 Sa se integreze urmatoarele ecuatii diferentiale de tip Bernoulli, cu conditiile

initiale precizate:
tp
1) x0 + x = e 2 x; cu x (0) = 94 :
2
2) (t3 + 1) x0 + 3t2 x = x2 (t3 + 1) sin t; cu x (0) = 1:
3) (x2 + 2x + t2 ) x0 + 2t = 0; cu x (1) = 0:
p
p
4) 2 (t2 1) xx0 tx2 = t (t2 1) ; cu x 2 = 2:
5) x0 x cos t = xn 1 sin 2t; n 6= 1; n 2 N n f1; 2g ; cu x ( ) = 1:
R: 1) x (t) = e
4) x2 = t2
1+
1 t
e
p2
t2
1
.
(t3 +1) cos t
2
2 sin t + n 1
+ 1 . 2) x (t) =
1. 5) x1
3) t2 + x2 = e x .
+
n 3 (n 1) sin t
e
.
n 1
12.23 Sa se arate ca ecuatiile diferentiale de tip Riccati de forma t2 x0 = at2 x2 + btx + c,

a, b, c 2 R, admit solutii particulare de forma x (t) = t 1 , daca (b + 1)2 4ac 0. Sa
se integreze apoi ecuatiile diferentiale:
1) 2t2 x0 = t2 x2 + 1:
2) 4t2 (x0 + x2 ) + 1 = 0:
2
2 0
3) t x + (2 tx) = 0: 4) t2 x0 = t2 x2 + tx + 1:
12.2. ALTE ECUATII

INTEGRABILE PRIN METODE ELEMENTARE
163
R: ntr-adev
ar, x (t) = t 1 este solutie dac
a a 2 + (b + 1) + c = 0, ecuatie care
are r
ad
acini reale dac
a (b + 1)2 4ac 0. 1) O solutie particular
a este x (t) = t 1 .
a 2t2 y 0 = 2ty t2 , a
Efectund schimbarea de functie x = 1t + y1 , obtinem ecuatia liniar
c
a este: y (t) = 2t (C ln t). Deci, x (t) = 1t + t(C 2lnjtj) .
2) x (t) =
1
2t
1
.
t(C+lnjtj)
3) x (t) =
1
t
3t2
.
t3 +C
4) x (t) =
1
t
1
.
t(C lnjtj)
12.24 Sa se integreze urmatoarele ecuatii diferentiale de tip Riccati, stiind ca admit

solutiile particulare indicate:
1) x0 x2 + 2et x = et + e2t ; x (t) = et :
2) tx0 x2 + (2t + 1) x = t2 + 2t; x (t) = t:
sin t
1
3) x0 + x2 sin t = 2 cos
2 t ; x (t) = cos t :
2
0
2
4) (t
1) x + x
2tx + 1 = 0; x (t) = t:
2 0
2 2
5) t x + t x + tx = 4; x (t) = 2t :
6) (1 + t3 ) x0 x2 t2 x = 2t; x (t) = t2 :
7) x0 x2 1t x + 9t2 = 0; x (t) = 3t:
8) t2 (x0 + x2 ) 2 (tx 1) = 0; x (t) = 2t :
1
R: 1) x (t) = et + C1 t . 2) x (t) = t + Ct+1
. 3) x (t) = cos1 t +
4) x1 t = 21 ln tt+11 + C. 5) x (t) = 2t + Ct45 t . 6) x (t) = t2 +
7) x (t) = 3t + 6Ce t3t2 1 . 8) x (t) = 2t + t(Ct1 1) .
3 cos2 t
.
3C cos3 t
1+t3
.
C t
12.25 Sa se integreze urmatoarele ecuatii diferentiale de tip Riccati, stiind ca admit

solutiile particulare de forma x (t) = tn , 2 R, n 2 N:
1) t (2t
1) x0 + x2 + (4t + 1) x + 4t = 0: 2) t5
R: 1) n = 1,
12.2
= 2, x (t) =
4Ct3 1
.
Ct4 t
2) n = 3,
1 x0 + 2tx2
1, x (t) =
t4 x
3t2 = 0:
Ct3 1
.
t2 C
Alte ecua
tii integrabile prin metode elementare
12.26 Sa se integreze ecuatia x = an (x0 )n + an 1 (x0 )n
+ a1 x 0 + a0 .
R: Punem x0 = p. Atunci dx = p dt, dt = p1 dx, de unde

Z
1
t=
(nan pn 1 + (n 1)an 1 pn 2 +
+ a1 ) dp:
p
Solutia general
a este dat
a de
t = nn 1 an pn 1 + nn 21 an 1 pn 2 +
+ a2 p + a1 ln p + C;
n
n 1
x = an p + an 1 p
+
+ a1 p + a0 ; p > 0:
12.27 Sa se integreze ecuatia x = (x0 )2 tg x0 .
R: t = ptg p
ln (cos p) + C, x = p2 tg p.
164

DIFERENTIALE
ORDINARE
12.28 Sa se integreze ecuatiile:

2
1) x 3 + (x0 ) 3 = 1: 2) x 5 + (x0 ) 5 = a 5 ; a 6= 0:
R: 1) Lu
am x = cos3 si x0 = sin3 . Rezult
a t = 3 + 3ctg + C, x = cos3 . 2)
5
0
5
Lu
am x = a sin si x = a cos . Rezult
a t = 5 13 tg3
tg + + C, x = a sin5 .
0
1) t = 2x0 + ex :
2) t = x0 sin x0 + cos x0 :
0
2
3) t = 2 (x0 )
2x0 + 1 e2x : 4) t = x0 sin x0 :
R: 1) Punem x0 = p. Atunci t = 2p + ep , dx = p dt = (2p + pep ) dp. Solutia general
a
este dat
a de
t = 2p + ep ; x = p2 + (p 1)ep + C:
2) t = p sin p + cos p, x = (p2 2) sin p + 2p cos p + C.
3) t = (2p2 2p + 1) e2p , x = 2p3 3p2 + 3p 32 e2p + C.
4) t = p sin p, x = (p2 1) sin p + p cos p + C.
12.30 Sa se integreze ecuatia Lagrange x = 2tx0 + (x0 )2 .
R: Punem x0 = p. Atunci x = 2tp + p2 si diferentiem: dx = 2p dt + 2t dp + 2p dp. Dar
dt
dx = p dt si deci dp
= p2 t 2, care este o ecuatie liniar
a, a c
a, pentru
2p
C
, nct solutia general
a a ecuatiei date se scrie
p 6= 0, este t = p2
3
t=
C
p2
Pentru p = 0 se obtine x(t)
2p
;
3
x=
2C
p
p2
;
3
p 2 R n f0g:
0, care este o solutie singular

a.
12.31 Sa se integreze ecuatia Clairaut x = tx0 + (x0 )n .

R: Punem x0 = p si derivnd obtinem: p = tp0 + p + npn 1 p0 sau p0 (t + npn 1 ) = 0.
Avem: p0 = 0, p = C, care d
a solutia general
a x(t) = Ct + C n . Sau t = npn 1 ,
n
x = (1 n)p , care reprezint
a o integral
a singular
a.
12.32 Sa se integreze urmatoarele ecuatii de tip Lagrange sau Clairaut:
1) x = 2tx0 + ln x0 :
0
4) x = 23 tx0 + ex :
2) x = t (1 + x0 ) + (x0 )2 : 3) x = 2tx0 + sin x0 :

0 2
5) x = 2t + (x
4x0 :
6) x = (x0 )3 + t (x0 )2 :
q)
7) x = (x0 )2 + t (x0 )2 : 8) x = tx0 + 1 + (x0 )2 : 9) x = 1 + tx0 + (x0 )2 :

10) x = 2tx0 4 (x0 )3 : 11) x = tx0 + x0 (1 x0 ) : 12) t (x0 )2 xx0 = 1:
12.3. ECUATII
DIFERENTIALE
DE ORDIN SUPERIOR
165
R: 1) t = pC2 p1 , x + ln p + 2C
2, p > 0.
p
p
2) t = 2 (1 p) + Ce , x = [2 (1 p) + Ce p ] (1 + p) + p2 .
p
sin p
2 cos p
, x = 2C
sin p, p 6= 0 si x = 0, solutie singular
a.
3) t = pC2 cos
p2
p
p
p
4) t =
C
p3
2ep
1
p
2
p2
2
2
p3
,x=
3C
2p2
2ep 1
3
p
3
p2
, p 6= 0.
5) t = 2p + C, x = p + 2C si x = 2t 4, solutie singular
a.
p2
p2
1
3 2
3
6) t = (p 1)2 C p + 2 p , x = (p 1)2 C + p 2 si x = 0, x = t + 1, solutii
singulare.
2
7) t = (p 11)2 1, x = (pCp1)2 si x = 0, x = t + 1, solutii singulare.
p
8) x = Ct + 1 + C 2 si t2 + x2 = 1, solutie singular
a.
2
2
9) x = Ct + 1 + C si t = 2p, x = 1 p , solutie singular
a.
10) t = 3p2 + Cp 2 , x = 2p3 2Cp 1 , p 6= 0 si x = 0, solutie singular
a.
2
11) x = Ct + C (1 C) si t = 2p 1, x = p , solutie singular
a.
12) t = Cx + C 2 si x2 + 4t = 0, solutie singular
a.
1) xx0 + (t
x) x0
t = 0: 2) (x0 )
(2x + t) x0 + 2tx = 0:
R: 1) Ecuatia se mai scrie: t (x0 1) + xx0 (x0 1) = 0, deci x0 = 1 sau t = xx0 . De

unde: x = t + C1 sau x2 + t2 = C2 .
2) Ecuatia se mai scrie: t (x0 2x) = x0 (x0 2x), deci x0 = 2x sau x0 = t. De unde
x = C1 e2t sau x = 12 t2 + C2 .
12.34 Sa se integreze ecuatia (x0 )2 + tx0 + 3x + t2 = 0.
R: Punem x0 = p, avem p2 + tp + 3x + t2 = 0. Deriv
am n raport cu t: 2pp0 + p +
0
0
tp + 3p + 2t = 0 sau (2p + t)(p + 2) = 0. Din p = 2 urmeaz
a p = 2t + C, de unde
solutia general
a
1 2
[t + t(C 2t) + (C 2t)2 ]; t 2 R:
x(t) =
3
2
Apoi t = 2p si x = p , care reprezint
a o integral
a singular
a.
0
12.35 Sa se integreze ecuatia t =
1
x
x0
+ (x0 )n .
dp
R: Punem x0 = p, avem t = p1 x + pn . Deriv
am n raport cu x. Obtinem dx
(npn 1
dp
1
) = 0. Deci dx
= 0, p = C, de unde solutia general
a t(x) = C1 x + C n , sau x = npn+1 ,
p2
t = (n + 1)pn , care reprezint
a o integral
a singular
a.
12.3
Ecua
tii diferen
tiale de ordin superior
12.36 Sa se gaseasca solutia ecuatiei x(5) = 0, care satisface conditiile initiale:

x(0) = 1; x0 (0) = 0; x00 (0) =
1; x(3) (0) = 0; x(4) (0) = 1:
166

DIFERENTIALE
ORDINARE
R: Solutia general
a este x(t) = C4!1 t4 + C3!2 t3 +
1 4
t
precizate conduc la solutia particular
a x(t) = 24
C3 2
t
2!
1 2
t
2
+ C1!4 t + C5 . Conditiile initiale

+ 1, t 2 R.
12.37 Sa se gaseasca solutia generala a ecuatiei x00 = 1t .

R: x (t) = t ln jtj + C1 t + C2 .
12.38 Sa se determine solutia ecuatiei x000 = sin t, care satisface conditiile initiale x(0) =
1, x0 (0) = 1, x00 (0) = 0.
R: Prin trei integr
ari succesive obtinem solutia general
a x(t) = cos t+ 12 C1 t2 +C2 t+C3 .
Solutia problemei lui Cauchy este x(t) = cos t + t2 t.
12.39 Sa se gaseasca solutia generala a ecuatiei t = x00 + ln x00 .
R: Punem x00 = . Atunci t =
solutia general
a t = + ln , x = 61
+ ln . Avem dx0 = dt = (1 + 1 ) . Se obtine

3
+ 34 2 + C1 ( + ln ) + C2 .
12.40 Sa se gaseasca solutia generala a ecuatiei t = ex
(x00 )2 .
00
2
R: Punem x00 = . Atunci t = e
. Avem dx0 = dt = (e
2 3
2 3
x0 = e
e
+ C1 . Apoi dx = x0 dt = e
e
+ C1 (e
3
3
x=
1
2
3
4
e2 + 2
2
3
+ C1 e +
4
15
C1
2 ) d . De unde
2 ) d . De unde
2
+ C2 :
12.41 Sa se integreze ecuatiile: 1) x00 = 1 (x0 )2 . 2) (x000 )2 +(x00 )2 = 1. 3) (x000 )2 = 2x00 .

2
R: 1) O reprezentare parametric
a a ecuatiei este: x0 = , x00 = 1
. Din dx0 = d si
1
1
1+
2
dx = (1
) dt, obtinem dt = 1 2 d . Deci t = 2 ln 1 +C1 . Din dx = dt = 1 2 d ,
2
j + C2 .
de unde x = 12 ln j1
a a ecuatiei este: x00 = cos , x000 = sin . Din dx00 =
00
sin d si dx = sin dt, rezult
a dt = d , deci t =
+ C1 . Din dx0 = cos dt =
cos d , urmeaz
a x0 = sin + C2 , iar din dx = ( sin + C2 ) dt = (sin
C2 ) d ,
deducem x = cos
C2 + C3 .
3) Lu
am x000 = 2 . Atunci x00 = 2 2 . Din dx00 = 4 d si dx00 = 2 dt, rezult
a
4 3
0
2
2
0
dt = 2 d , deci t = 2 + C1 . Din dx = 2 dt = 4 d , urmeaz
a x = 3 + C2 , iar din
4 3
4 3
2 4
dx = 3 + C2 dt = 2 3 + C2 d , deducem x = 3 + 2C2 + C3 .
0
12.42 Sa se integreze ecuatia x(3) x(4) =
1.
a este x(3) = , x(4) = 1 ,
dx(3) = 1 dt, deci dt =
d . Se obtine solutia general
a
t=
1
2
+ C1 ;
x=
1
105
1
+ C1
8
6= 0. Obtinem dx(3) = d ,
1
C2
2
+ C3 :

12.4. ECUATII
CARORA
LI SE POATE MIC
SORA ORDINUL
12.4
167
Ecua
tii c
arora li se poate mic
sora ordinul
12.43 Sa se integreze ecuatia x(n) sin t
x(n
1)
cos t + 1 = 0:
R: Punem x(n 1) = u si ecuatia se transform

a ntr-o ecuatie liniar
a n u: u0 sin t
(n 1)
u cos t + 1 = 0. Cu solutia u (t) = cos t + C1 sin t. Deci x
= cos t + C1 sin t, cu solutia
general
a:
x (t) = cos t
1
2
+ C1 sin t
12.44 Sa se integreze ecuatia xx00
C2
(n
2)!
tn
Cn 1
t + Cn :
1!
(x0 )2 = x2 :
R: Ecuatia nu contine pe t explicit. Punem x0 = u, x00 = u du

si obtinem ecuatia
dx
= u2 + x2 , care este o ecuatie omogen
a. Lund u = xy, obtinem y dy = x1 dx, de
p
2
1
unde y 2 = 2 ln jxj + C1 , deci x0 = x 2 ln x + C1 , cu solutia x = e 2 ((t C2 ) C1 ) .
xu du
dx
12.45 Sa se integreze ecuatiile: 1) txx00 + t (x0 )2
xx0 = 0: 2) t2 xx00 = (x
tx0 )2 .
R: Ecuatiile sunt omogene n x; x0 , x00 . 1) Cu schimbarea de functie xx = u, obtinem

p
x0 = xu, x00 = x(u2 +u0 ) si deci ecuatia devine tu0 u+2tu2 = 0. Rezult
a x = C2 t2 + C1 .
C1
2) x = C2 te t .
12.46 Sa se integreze ecuatia t2 xx00 + t2 (x0 )2
5txx0 + 4x2 = 0.
R: Ecuatia este omogen

a de ordinul patru n t, x, dt, dx, d2 x. mp
artind prin t2
2
se poate pune sub forma xt tx00 + (x0 )2 5 xt x0 + 4 xt = 0. Punem t = e , x = tu
si ecuatia devine uu00 + (u0 )2 2uu0 = 0. Lund acum u0 = p obtinem ecuatia liniar
a
dp
1
1
1
2
0
2
+ u p 2 = 0, cu solutia p (u) = u (u + C1 ). Deci u = u (u + C1 ). De unde
du
u2 ( ) = C2 e2
C1 . Rezult
a x2 = t2 (C2 t2 C1 ).
168

DIFERENTIALE
ORDINARE
Capitolul 13
Ecua
tii
si sisteme diferen
tiale liniare
13.1
Sisteme diferen
tiale liniare de ordinul nti
13.1 Se da sistemul:
x0 =
3
x
t
1
1
y; y 0 = x
t
t
1
y; t > 0:
t
Sa se verice ca:
1
1
1
1 1
2
2
;
y
=
;
x
=
ln
t;
y
=
(1 + ln t);
t2
t2
t2
t2
formeaza un sistem fundamental de solutii si sa se scrie solutia generala a sistemului.
x1 =
R: Solutia general
a este:
x(t) =
1
(C1 + C2 ln t) ;
t2
y(t) =
1
(C1 ln t + C2 (1 + ln t)) :
t2
x0 =
1
1
x + y; y 0 =
t
t
4
3
x + y + 2; t > 0:
t
t
Sa se verice ca:
x1 = t; y 1 = 2t; x2 = t ln t; y 2 = t(1 + 2 ln t);
R: O solutie particular
a a sistemului este: x (t) = t ln2 t; y (t) = 2t(ln2 t + ln t).
tx0 = x + y; ty 0 =
y+
t
(t + 1)2
ln(t + 1); t > 0:
Sa se verice ca:
1
2
x2 = ; y 2 =
;
t
t
x1 = t; y 1 = 0;
169
170

SI SISTEME DIFERENTIALE
LINIARE
R: O solutie particular
a a sistemului este: x = ln(t + 1); y =
t
t+1
ln(t + 1).
x0 =
4
x
t
4
1
y + ; y0 = 2 x
2
t
t
1
y + t; t 2 (0; 1):
t
Sa se verice ca: x1 (t) = 1, y1 (t) = t si x2 (t) = 2t2 , y2 (t) = t3 , t 2 (0; 1), formeaza un
sistem fundamental de solutii si sa se scrie solutia generala a sistemului.
R: Deoarece W (t) = t3 6= 0, cele dou
a solutii formeaz
a un sistem fundametal de
solutii pentru sistemul dat si deci solutia general
a a sistemului omogen corespunz
ator
este
x(t) = C1 + 2C2 t2 ; y(t) = C1 t + C2 t3 :
C
aut
am pentru sistemul neomogen o solutie particular
a de forma
x (t) = u(t) + 2t2 v(t); y(t) = t u(t) + t3 v(t):
Derivnd si nlocuind n sistem, obtinem
1
u0 + 2t2 v 0 = ; u0 + t3 v 0 = t;
t
sau, rezolvnd n privinta lui u0 si v 0 :
u0 = 2
1 0
;v =
t
de unde, prin integrare u(t) = 2t ln t, v(t) =

solutia particular
a a sistemului neomogen
x (t) = 4t
1
t
1
1
+ 3;
2
t
t
1
.
2t2
ln t; y (t) = 3t2
nlocuind n x (t) si y (t), obtinem

1
t
2
t ln t
si deci solutia general

a a sistemului neomogen este
x(t) = C1 + 2C2 t2 + 4t
13.2
ln t;
y(t) = C1 t + C2 t3 + 3t2
1
t
2
t ln t; t > 0:
Sisteme diferen
tiale liniare cu coecien
ti constan
ti
13.5 Sa se determine solutia generala a sistemului diferential liniar omogen cu coecienti constanti:
x0 = 3y 4z; y 0 = z; z 0 = 2x + y:
13.2. SISTEME DIFERENTIALE
LINIARE CU COEFICIENTI
CONSTANTI
171
R: Matricea transform
arii liniare asociate este
2
3
0 3
4
1 5:
A=4 0 0
2 1
0
Ecuatia caracteristic
a a transform
arii liniare T este 3 7 6 = 0, cu r
ad
acinile 1 = 1,
=
2,
=
3,
simple.
Deci
transformarea
T
poate
adus
a
la
expresia
canonic
a.
2
3
Vectorii proprii corespunz
atori sunt
u1 = (1; 1; 1);
u2 = (5; 2; 4);
u3 = (5; 1; 3):
Deci functiile
x1 (t) = e t (1; 1; 1);
x2 (t) = e
2t
(5; 2; 4);
x3 (t) = e3t (5; 1; 3)
formeaz
a un sistem fundamental de solutii. Solutia general
a a sistemului se scrie atunci
8
< x(t) = C1 e t + 5C2 e 2t + 5C3 e3t ;
y(t) = C1 e t + 2C2 e 2t + C3 e3t ; t 2 R:
:
z(t) = C1 e t + 4C2 e 2t 3C3 e3t ;
13.6 Sa se determine solutia generala a sistemului
x0 = y;
y0 =
x:
R: Ecuatia caracteristic
a este 2 + 1 = 0 si deci 1 = i, 2 = i, iar vectorii proprii
corespunz
atori u1 = (1; i), u2 = (1; i). Un sistem fundamental de solutii (complexe) va
x1 (t) = (eit ; ieit ); x2 (t) = (e it ; ie it ):

Prin schimbarea precedent
a, obtinem sistemul fundamental de solutii (reale)
y1 (t) = (cos t;
y2 (t) = (sin t; cos t);
sin t);
nct, solutia general

a a sistemului diferential dat se va scrie
x(t) = C1 cos t + C2 sin t;
y(t) =
C1 sin t + C2 cos t:
13.7 Sa se determine solutiile generale ale sistemelor:

1)
x0 = x + y;
2)
y 0 = x y:
x0 = 3x + 8y;
y 0 = x 3y:
R: Avem:
p
p
p
p
1) x (t) = C1 et 2 + C2 e t 2 , y (t) = C1
2 1 et 2
2) x (t) = 4C1 et 2C2 e t , y (t) = C1 et + C2 e t .
C2
2+1 e
p
t 2
13.8 Sa se determine solutia sistemului: x0 = 2x+y, y 0 = x+2y, care satisface conditiile

initiale: x (0) = 1, y (0) = 3.
172

LINIARE
et , y (t) = 2e3t + et .
R: x (t) =1 e3t
13.9 Sa se determine solutia generala a sistemului x0 = y; y 0 =
x + 2y.
a este (
1)2 = 0 si deci 1 = 1, cu m1 = 2, iar vectorul
1
propriu corespunz
ator u = (1; 1). Transformarea liniar
a T nu poate adus
a la expresia
t
canonic
a. C
aut
am atunci solutia general
a sub forma x(t) = (a + bt)e , y(t) = (c + dt)et .
Derivnd si nlocuind n sistem, obtinem pentru a, b, c, d sistemul: a + b = c, b = d,
a c + d = 0, b 2c + d = 0, care este compatibil dublu nedeterminat. Lund a = C1 ,
b = C2 , g
asim c = C1 + C2 , d = C2 a.. solutia general
a va
x(t) = (C1 + C2 t)et ;
y(t) = (C1 + C2 + C2 t)et :
13.10 Sa se rezolve sistemul liniar: x0 = Ax, n

2
2
1
4
1 0
A=
0
1
care:
3
0
2 5:
2
R: Valorile proprii ale matricei A sunt: 1 = 2, m1 = 1, u1 = (2; 0; 1), 2 = 1, m2 = 2,

u = (1; 1; 1). O solutie a sistemului este x1 (t) = (2; 0; 1)e2t . Corespunz
ator valorii proprii
aut
am o solutie de forma: x(t) = (a1 + b1 t; a2 + b2 t; a3 + b3 t)et . Se
2 = 1, m2 = 2, c
obtine prin identicare: x(t) = (C2 + C3 t; C2 C3 + C3 t; C2 + C3 t)et . Solutia general
a
este:
8
< x(t) = 2C1 e2t + (C2 + C3 t)et ;
y(t) = (C2 C3 + C3 t)et ;
:
z(t) = C1 et + (C2 + C3 t)et :
2
13.11 Sa se rezolve sistemele de ecuatii diferentiale omogene:

1)
x0 = 2x + y;
2)
y 0 = x + 4y:
x0 = x 5y;
3)
y 0 = 2x y:
x0 = 5x y;
y 0 = x + 3y:
R: 1) 2 6 + 9 = 0, 1 = 3, m1 = 2. C
aut
am solutia sub forma:
3t
x(t) = (a1 + b1 t; a2 + b2 t)e . Se obtine:
x(t) = (C1 + C2 t)e3t ; y(t) = (C1 + C2 + C2 t)e3t :
2)
+ 9 = 0,
= 3i,
x1 (t) =
Dar:
reale.
1
(x1 (t) +
2
1
(x1 (t)
2i
x2 (t)) =
x2 (t)) =
3i. Se obtin solutiile complexe:
1 3
+ i; 1 e3it ; x2 (t) =
2 2
1
cos 3t
2
1
cos 3t
2
3
sin 3t; cos 3t
2
3
+ 2 sin 3t; sin 3t
1
2
3
i; 1 e
2
;
sunt solutii liniar independente
;
x(t) = C1 12 cos 3t 32 sin 3t + C2 23 cos 3t + 21 sin 3t ;

y(t) = C1 cos 3t + C2 sin 3t:
3) x (t) = (C1 + C2 + C2 t) e4t , y (t) = (C1 + C2 t) e4t .
Deci:
3it
CONSTANTI

x0 = 4x 3y;
2)
y 0 = 3x + 4y:
1)
x0 = 12x 5y;
3
y 0 = 5x + 12y:
x0 = x 5y;
y 0 = 2x y:
R: Avem:
1) x (t) = (C1 cos 3t C2 sin 3t) e4t ;
y (t) = (C1 sin 3t + C2 cos 3t) e4t :
2) x (t) = (C1 cos 5t C2 sin 5t) e12t ;
y (t) = (C1 sin 5t + C2 cos 5t) e12t :
3) x (t) = C1 cos 3t + (5C2 3C1 ) sin 3t; y (t) = C2 sin 3t + (2C1 3C2 ) cos 3t:
8 0
8 0
8 0
< x = 3x y + z;
< x = 2x + y;
< x = x + y + z;
0
0
y = x + 5y z; 2)
y = x + 3y z;
y 0 = x y + z;
1)
3)
: 0
: 0
: 0
z = x y + 3z:
z = x + 2y + 3z:
z = x + y + z:
R: 1)
2)
11
+ 36
36 = 0,
= 2,
= 3,
= 6. Se obtine:
8
< x(t) = C1 e2t + C2 e3t + C3 = C1 e2t + C2 e3t + C3 e6t ;
y(t) = C2 e3t 2C3 e6t ;
:
z(t) = C1 e2t + C2 e3t + C3 e6t :
+ 22
Solutia real
a este:
20 = 0, valorile proprii: 2; 3 + i; 3
i si deci:
8 1
< x (t) = (1; 0; 1) = (1; 0; 1) e2t ;
x2 (t) = (1; 1 + i; 2 i)e(3+i)t ;
: 3
x (t) = (1; 1 i; 2 + i)e(3 i)t :
8
< x(t) = C1 e2t + (C2 cos t + C3 sin t)e3t ;
y(t) = (C2 (cos t sin t) + C3 (cos t + sin t)) e3t ;
:
z(t) = C1 e2t + (C2 (2 cos t + sin t) C3 (cos t 2 sin t)) e3t :
8
< x (t) = C1 e2t C2 e 2t + C3 e t ;
y (t) = C1 e2t + C2 e 2t + C3 e t ;
3)
:
z (t) = 2C1 e2t C3 e t :
13.14 Sa se rezolve sistemele

8 0
< x = 2y;
y 0 = 2z; 2)
1)
: 0
z = 2x:
de ecuatii diferentiale
8 0
8
< x = y + z;
<
0
y = z + x; 3)
: 0
:
x = x + y:
omogene:
x0 = 6x 12y z;
y 0 = x 3y z;
z 0 = 4x + 12y + 3z:
173
174

LINIARE
R: Avem:
p
p
8
2t
;
< x (t) = C1 e t sin t 3p+ C2 e t cospt 3 + C3 ep
1
1
t
1)
y (t) = 2 C1 + C2 p3 e sin tp3 + 2 C1 p3 C2 e
:
z (t) = 21 C1 C2 3 e t sin t 3 21 C1 3 + C2 e
2) x (t) = C1 e
p
cos tp3 + C3 e2t ;
t
cos t 3 + C3 e2t :
+ C2 e2t , y (t) = (C1 + C3 ) e t + C2 e2t , z (t) = C2 e2t + C3 e t .

8
< x (t) = 2C1 et + 37 C2 e2t + 3C3 e3t ;
y (t) = C1 et + C2 e2t + C3 e3t ;
3)
:
z (t) = 2C1 et 38 C2 e2t 3C3 e3t :
13.15 Sa se rezolve sistemul omogen, cu conditiile initiale precizate:

8 0
8
< x = 8y;
< x (0) = 4;
0
y = 2z;
y (0) = 0;
: 0
:
z = 2x + 8y 2z;
z (0) = 1:
R: x (t) =
4e
2t
2 sin 4t, y (t) = e
2t
cos 4t, z (t) = e
2t
2 sin 4t.
13.16 Sa se determine solutia generala a sistemelor de ecuatii diferentiale liniare neomogene:

x0 = 2x + y + 2et ;
x0 = 2x + 4y + cos t;
1)
2)
y 0 = x + 2y + 3e4t :
y 0 = x 2y + sin t:
R: Avem:
1) x(t) = C1 et + C2 e3t + tet
2) x(t) = C1 t + C2 + 2 sin t;
e4t ; y(t) = C1 et + C2 e3t (t + 1)et 2e4t :

y(t) = 2C1 t C1 2C2 3 sin t 2 cos t:
13.17 Sa se determine solutia problemei lui Cauchy pentru sistemul:

x0 = x + y; y 0 =
cu conditiile initiale: x(0) = 0, y(0) =
R: x(t) = (1
t) cos t
2x + 4y;
1.
sin t, y(t) = (t
2) cos t + t sin t.
13.18 Sa se determine solutia generala a sistemelor diferentiale liniare cu coecienti

constanti:
1)
x0 = y + 1;
2)
y 0 = x + 1:
x0 =
y0 =
2x 4y + 1 + 4t;
3)
x + y + 32 t2 :
x0 = 3x
y 0 = 2y
R: Avem:
1) x(t) = C1 et + C2 e t 1;
y(t) = C1 et C2 e t 1:
2t
3t
2
2) x(t) = C1 e + 4C2 e + t + t ; y(t) = C1 e2t + C2 e 3t
3) x(t) = C1 e2t + C2 e3t + t + t2 ;
y(t) = 2C1 e2t + 1 + t:
1
y
2
2t
1 2
t:
2
3t2
1:
1
t
2
+ 32 ;
CONSTANTI
175

constanti:
x0 = 4x + 6y;
x0 = y + e3t ;
1)
2)
y 0 = 2x + 3y + t:
y 0 = x + 2e3t :
R: Avem:
6
t
1) x (t) = 23 C1 + 2C2 e7t 37 t2 49
1 3t
t
t
2) x (t) = C1 e + C2 e + 8 e , y (t) =
6
,
343
3
t
49
y (t) = C1 + C2 e7t
C1 et + C2 e t + 85 e3t .
+ 27 t2
3
.
343
13.20 Sa se rezolve urmatoarele sisteme, cu conditiile initiale precizate:

x0 = 2x + y;
y 0 = x + 2y;
1)
x (0) = 1;
y (0) = 3:
2)
x0 = 3x + 8y;
y 0 = x 3y;
x (0) = 6;
y (0) = 2:
R: Avem:
1) x (t) = 2e3t et ;
y (t) = 2e3t + et :
t
t
2) x (t) = 4e + 2e ; y (t) = et e t :
13.21 Sa se rezolve urmatoarele sisteme, cu conditiile initiale precizate:
1)
x0 = y + t;
y 0 = x + et ;
R: Avem:
1) x (t) = 43 et + 54 e
9
2) x (t) = 26
cos t
x (0) = 1;
y (0) = 0:
2)
x0 = 3x y + sin t;
y 0 = 4x + 3y + cos t;
1 + 21 et t, y (t) = 54 et 54 e t + 12 et t t.
3
75 5t
21
sin t + 104
e + 58 et , y (t) = 26
cos t
13
1
26
x (0) = 1;
y (0) = 1:
sin t
75 5t
e
52
+ 54 et .

constanti:
8 0
8 0
< x = 2x + y 2z t + 2;
< x = 4x + 2y + 5z + 4t 2e t
0
y = x + 1;
y 0 = 6x y 6z 6t 6;
1)
2)
: 0
: 0
z = 8x + 3y + 9z 3e t + 8t
z = x + y z + 1 t:
R: Avem:
8
< x(t) = C1 et + C2 sin t + C3 cos t;
y(t) = C1 et + C2 cos t C3 sin t + t;
1)
:
z(t) = C2 sin t + C3 cos t + 1:
8
< x(t) = C1 e2t + (C2 t + C2 + C3 )et + t;
y(t) = 2C1 e2t + 3C2 et + e t ;
2)
:
z(t) = 2C1 e2t + (C2 t + C3 ) et + 1:
4;
9:
176
13.3

LINIARE
Ecua
tii diferen
tiale liniare de ordinul n
13.23 Se da ecuatia diferentiala liniara omogena de ordinul al doilea:

x00 + a1 (t)x0 + a2 (t)x = 0; t 2 I:
Sa se arate ca daca (x1 (t); x2 (t)) formeaza un sistem fundamental de solutii al carui
wronskian este W (t), atunci W este solutie a ecuatiei diferentiale: W 0 + a1 (t)W = 0 si
sa se deduca formula lui Abel - Ostrogradski - Liouville:
Z t
a1 (t)dt ; t0 2 I:
W (t) = W (t0 ) exp
t0
Generalizare.
00
R: Avem: (xi ) + a1 (t) (xi ) + a2 (t)xi = 0, pentru i = 1; 2. Dar,

W 0 (t) =
d
dt
x1
x2
0
0
(x1 ) (x2 )
x1
0
a1 (x1 )
x2
0
a1 (x2 )
a1 (t)W (t):
13.24 Se da sistemul de functii liniar independente (x1 (t); x2 (t)). Sa se arate ca ecuatia
diferentiala liniara omogena a carei solutie generala este:
x(t) = C1 x1 (t) + C2 x2 (t);
cu C1 si C2 constante arbitrare, este:
x1 (t)
x2 (t)
x
0
0
1
(x (t)) (x2 (t)) x0
00
00
(x1 (t)) (x2 (t)) x00
= 0:
Generalizare.
R: Derivnd x(t) de dou
a ori, prin eliminarea lui C1 si C2 ntre cele trei relatii se
obtine ecuatia din enunt.
13.25 Sa se formeze ecuatia diferentiala omogena al carui sistem fundamental de solutii
este:
1) x1 = sin t; x2 = cos t:
2) x1 = et ;
x2 = tet :
3) x1 = t;
x2 = t2 :
4) x1 = et ;
x2 = et sin t; x3 = et cos t:
R: 1) x00 + x0 = 0. 2) x00
2x0 + x = 0. 4) x000
2tx0 + 2x = 0. 4) x000
3x00 4x0
2x = 0.
13.26 Sa se arate ca ecuatia diferentiala x00 + a2 x = 0, a 2 R n f0g admite solutiile

x1 (t) = cos at, x2 (t) = sin at si sa se scrie solutia generala.
13.3. ECUATII
DIFERENTIALE
LINIARE DE ORDINUL N
177
R: Wronskianul sistemului (x1 (t); x2 (t)) este

W (t) =
cos at
sin at
a sin at a cos at
= a 6= 0:
Deci (x1 (t); x2 (t)) formeaz

a un sistem fundamental de solutii pentru ecuatia dat
a, iar
solutia ei general
a este
x(t) = C1 cos at + C2 sin at;
t 2 R:
cu C1 ; C2 constante arbitrare.
13.27 Sa se integreze ecuatia x00 + a2 x = cos at, a 2 R n f0g. Sa se gaseasca solutia
problemei lui Cauchy cu conditiile initiale x a = 0, x0 a = 2a .
R: Solutia general
a a ecuatiei omogene asociate este
x(t) = C1 cos at + C2 sin at;
t 2 R:
C
aut
am o solutie particular
a pentru ecuatia neomogen
a sub forma
x (t) = u1 (t) cos at + u2 (t) sin at;
t 2 R:
n care u01 (t) si u02 (t) veric

a sistemul
u01 cos at + u02 sin at = 0;
au01 sin at + au02 cos at = cos at:
Rezult
a
1
1
sin 2at; u02 = (1 + cos 2at):
2a
2a
De unde, pn
a la constante aditive arbitrare, obtinem
u01 =
u1 (t) =
1
cos 2at;
4a2
u2 (t) =
1
1
t + 2 sin 2at:
2a
4a
Avem deci solutia particular

a
x (t) =
1
1
cos at + t sin at;
2
4a
2a
t 2 R:
Solutia general
a a ecuatiei date se scrie atunci
x(t) = C1 cos at + C2 sin at +
1
1
cos
at
+
t sin at;
4a2
2a
t 2 R:
cu C1 ; C2 constante arbitrare. Solutia problemei lui Cauchy cu conditiile initiale x

0, x0 a = 2a , cum C1 = 4a12 , C2 = 0, este x(t) = 2at sin at.
13.28 Sa se integreze urmatoarele ecuatii stiind ca ecuatiile omogene corespunzatoare

admit solutiile indicate:
1) (2t + 1)x00 + 4tx0 4x = (2t + 1)2 ; x1 = t; x2 = e 2t :
2) (t2 + 1)x00 2tx0 + 2x = 2(t2 + 1)et ; x1 = t; x2 = t2 1:
3) tx000 = x00 tx0 + x = t2 ;
x1 = t; x2 = et ;
x3 = e t :
178

LINIARE
R: Avem:
1) x(t) = C1 t + C2 e 2t + t2 21 t + 14 :
2) x(t) = C1 t + C2 (t2 1) + (t 1)2 et :
3) x(t) = C1 t + C2 et + C3 e t + t2 + 2:
13.29 Sa se integreze ecuatia x00 + 2t x0 +x = 0, daca x1 (t) =
sin t
t
este o solutie particulara.
R: Se face schimbarea de variabil

a dependent
a x = x1 y. Se obtine:
x(t) = 1t (C1 sin t + C2 cos t).
13.30 Sa se integreze ecuatia t2 (ln t
particulara.
R: x(t) = C1 t
13.4
1)x00
tx0 + x = 0, daca x1 (t) = t este o solutie
C2 ln t.
Ecua
tii de ordinul n cu coecien
ti constan
ti
13.31 Sa se gaseasca solutiile generale ale ecuatiilor diferentiale liniare de ordinul al

doilea cu coecienti constanti:
1) x00 5x0 + 6x = 0: 2) x00
4) x00 + x = 0:
5) x00
9x = 0:
3) x00 x0 = 0:
0
2x + 2x = 0: 6) x00 + 4x0 + 13x = 0:
R: 1) Ecuatia caracteristic
a r2 5r + 6 = 0, are r
ad
acinile r1 = 2, r2 = 3. Solutia
general
a este x(t) = C1 e2t + C2 e3t . 2) x(t) = C1 e 3t + C2 e2t . 3) x(t) = C1 + C2 et .
4) x(t) = C1 cos t+C2 sin t. 5) x(t) = et (C1 cos t + C2 sin t). 6) x(t) = e 2t (C1 cos 3t+
C2 sin 3t).
13.32 Sa se integreze ecuatia x00 + x =
1
,
cos t
t 2 R n fk + 2 g.
R: Ecuatia omogen
a x00 + x = 0 are ecuatia caracteristic
a r2 + 1 = 0, cu r
ad
acinile
r1 = i, r2 = i. Solutia general
a a ecuatiei omogene este deci
x(t) = C1 cos t + C2 sin t:
C
aut
am o solutie particular
a pentru ecuatia neomogen
a sub forma
x (t) = u1 (t) cos t + u2 (t) sin t;
cu u01 cos t + u02 sin t = 0,
u01 sin t + u02 cos t =
1
,
cos t
de unde u01 =
tg t, u02 = 1 si deci
u1 (t) = ln j cos tj; u2 (t) = t;

nct, solutia general
a a ecuatiei neomogene va
x(t) = C1 cos t + C2 sin t + cos t ln j cos tj + t sin t:
13.4. ECUATII
DE ORDINUL N CU COEFICIENTI
CONSTANTI
179
13.33 Sa se gaseasca solutiile generale ale ecuatiilor diferentiale liniare cu coecienti

constanti de ordinul al doilea, neomogene:
1) 2x00 x0 x = 4te2t : 2) x00 2x0 + x = tet : 3) x00 + x = t sin t:
4) x00 + x = t2 + t:
5) x00 + x0 = t 2:
6) x00 x = te2t :
00
0
00
7) x
7x + 6x = sin t: 8) x + 4x = t sin 2t: 9) x00 + 3x0 + 2x = t sin t:
R: 1) Se caut
a de forma: x (t) = e2t (At + B). Se obtine
t
.
x(t) = C1 et + C2 e 2 + e2t 54 t 28
25
2) Se caut
a de forma: x (t) = t2 et (At + B). Se obtine
x(t) = (C1 + C2 t) et + 61 t3 et .
3) Se caut
a de forma: x (t) = t[(At + B) cos t + (Ct + D) sin t].
Se obtine
2
x(t) = C1 cos t + C2 sin t t4 cos t + 4t sin t:
4) x (t) = 2 + t + t2 + C1 cos t + C2 sin t.
5) x (t) = C1 + C2 e t 3t + 21 t2 .
6) x (t) = C1 et + C2 e t + 13 t 43 e2t .
7
5
7) x (t) = C1 et + C2 e6t + 74
cos t + 74
sin t.
1
1
1 2
t sin 2t + 64
cos 2t.
8) x (t) = C1 cos 2t + C2 sin 2t 8 t cos 2t + 16
17
3
1
3
2t
t
t + 50 cos t + 10 t + 25 sin t.
9) x (t) = C1 e + C2 e +
10
constanti de ordinul al doilea, neomogene:
1) x00 + x0 = 4t2 et :
2) x00 + 10x0 + 25x = 4e 5t :
3) x00 6x0 + 9x = 25et sin t: 4) x00 + 2x0 + 5x = e t cos 2t:
R: Avem:
1) x (t) = C1 + C2 e t + (2t2 6t + 7) et .
2) x (t) = (C1 + C2 t) e 5t + 2t2 e 5t .
3) x (t) = C1 e3t + C2 e3t t + (4 cos t + 3 sin t) et .
4) x (t) = C1 e t cos 2t + C2 e t sin 2t + 14 te t sin 2t.
constanti de ordin mai mare dect doi:
1) x000
4) x000
7) x000
13x00 + 12x0 = 0
2) x000 + x = 0:
3) x(4) 2x00 = 0:
3x00 + 3x0 x = 0: 5) x(4) + 8x00 + 16x = 0: 6) x(4) 2x00 + x = 0:
2x00 3x0 = 0:
8) x000 + 2x00 + x0 = 0:
9) x000 + 4x00 + 13x0 = 0:
R: Avem:
1) x(t) = C1 + C2 et + C3 e12t .
p
p
t
2) x(t) = C1 e t + e 2 C2 cos 23 t + C3 sin 23 t .
p
3) x(t) = C1 + C2 t + C3 et 2 + C4 e t 2 .
4) x(t) = et (C1 + C2 t + C3 t2 ).
5) x(t) = (C1 + C2 t) cos 2t + (C3 + C4 t) sin 2t.
180

LINIARE
6)
7)
8)
9)
x(t) = (C1 + C2 t) e t + (C3 + C4 t) et .

x (t) = C1 + C2 e t + C3 e3t .
x (t) = C1 + (C2 + C3 t) e t .
x (t) = C1 + (C2 cos 3t + C3 sin 3t) e 2t .

constanti:
1) x00 + 4x0 + 5x = 0:
2) x(5)
(4)
000
00
0
3) x + 4x + 8x + 8x + 4x = 0: 4) x(4)
2x(4) + 2x000 4x00 + x0 2x = 0:

4x000 + 5x00 4x0 + 4x = 0:
R: Avem:
1) x (t) = (C1 cos t + C2 sin t) e 2t .
2) x (t) = (C1 + C2 t) cos t + (C3 + C4 t) sin t + C5 e2t .
3) x (t) = [(C1 + C2 t) cos t + (C3 + C4 t) sin t] e t .
4) x (t) = C1 cos t + C2 sin t + (C3 + C4 t) e2t .
13.37 Sa se gaseasca solutia generala a ecuatiei
x(4) + 2x000 + 5x00 + 8x0 + 4x = 40e
+ cos t:
a r4 + 2r3 + 5r2 + 8r + 4 = 0 are r
ad
acinile r1 = r2 =
r3 = 2i, r4 = 2i. Solutia general
a a ecuatiei omogene se scrie
x(t) = (C1 + C2 t)e
+ C3 cos 2t + C4 sin 2t;
1 si
t 2 R:
Deoarece r = 1 este r
ad
acin
a dubl
a pentru ecuatia caracteristic
a, vom c
auta o solutie
particular
a de forma
x (t) = At2 e t + B cos t + C sin t:
Introducnd n ecuatie si identicnd coecientii, se g
aseste A = 4, B = 0, C = 16 si deci
solutia general
a a ecuatiei neomogene va
1
x(t) = (C1 + C2 t)e t + C3 cos 2t + C4 sin 2t + 4t2 e t + sin t; t 2 R:
6
constanti de ordin mai mare dect doi, neomogene:
1) x(4) 2x000 + x00 = et :
2) x(4) 2x000 + x00 = t3 :
000
00
0
2
3) x
x + x x = t + t: 4) x000 x00 = 12t2 + 6t:
R: 1) Se caut
a x (t) = At2 et . Rezult
a x(t) = C1 + C2 t + C3 + C4 t +
2) Se caut
a x (t) = t2 (A + Bt + Ct2 + Dt3 ). Rezult
a
1 4
t
2
3
x(t) = (C1 + C2 t) + (C3 + C4 t) e + 12t + 3t + 2 t +
3) x (t) = C1 cos t + C2 sin t + C3 et 1 3t t2 .
4) x (t) = C1 + C2 t + C3 et 15t2 5t3 t4 .
1 5
t.
20
13.39 Sa se gaseasca solutia particulara a ecuatiei:

x000 + 2x00 + 2x0 + x = t;
care verica conditiile initiale: x(0) = 0, x0 (0) = 0, x00 (0) = 0.
R: x(t) = e
+e
t
2
cos
3
t
2
p1
3
sin
3
t
2
+t
2.
t2
2
et .
13.5. ECUATIA
LUI EULER
13.5
181
Ecua
tia lui Euler
13.40 Sa se integreze ecuatiile Euler:

1) t2 x00 + tx0 + x = 1:
3) t2 x00 4tx0 + 6x = t:
5) t2 x00 2tx0 + 2x = t2
2) t2 x00 + 3tx0 + x = 0:
4) t2 x00 + 2tx0 6x = 0:
2t + 2: 6) t2 x00 tx0 3x = t:
R: Avem:
1) x(t) = C1 cos (ln t) + C2 sin (ln t) + 1.
2) x(t) = (C1 + C2 ln t) 1t .
3) x(t) = C1 t3 + C2 t2 + 21 t.
4) x (t) = C1 t2 + C2 t13 .
5) x (t) = C1 t + C2 t2 t2 + 2t ln t + 1 + t2 ln t + 2t.
6) x (t) = C1 1t + C2 t3 14 t.
13.41 Sa se integreze ecuatiile Euler:
1) (t 2)2 x00 3 (t 2) x0 + 4x = t 2:
2) t3 x000 t2 x00 + 2tx0 2x = t3 + 2t:
3) (4t 1)2 x00 2 (4t 1) x0 + 8x = 0:
4) (t + 1)3 x00 + 3 (t + 1)2 x0 + (t + 1) x = 6 ln (t + 1) :
R: Avem:
1) x (t) = t 2 + [C1 + C2 ln (t 2)] (t 2)2 .
2) x (t) = C1 t + C2 t2 + C3 t ln t + 14 t3 t ln2 t + 2 ln t + 2 .
p
3) x (t) = C1 (4t 1) + C2 (4t 1).
C1
C2
1
4) x (t) = t+1
+ t+1
ln (t + 1) + t+1
ln3 (t + 1).
13.42 Sa se gaseasca solutia particulara a ecuatiei:
t2 x00 = tx0 + x = 2t;
care verica conditiile initiale: x(1) = 0, x0 (1) = 1.
R: x(t) = t ln t + ln2 t .
182

LINIARE
Bibliograe
[1] Lia AramA , T. Morozanu, Culegere de probleme de calcul diferential si integral,
Vol. I, Editura Tehnic
a, Bucuresti, 1967.
[2] V. Barbu, Ecuatii diferentiale, Editura Junimea, Iasi, 1985.
[3] G. N. Berman, A Problem Book in Mathematical Analysis, Mir Publishers,
Moscow,1980.
[4] Gh. Bucur, E. Cmpu, S. GA inA , Culegere de probleme de calcul diferential si
integral, Vol. II si III, Editura Tehnic
a, Bucuresti, 1967.
[5] N. Calistru, Gh. Ciobanu, Curs de analiza matematica, Rotaprint IPI, 1988.
[6] G. Chilov, Analyse mathmatique, ditions Mir, Moscou, 1984.
[7] S. ChiriT A , Probleme de matematici superioare, Editura Didactic
a si pedagogic
a,
Bucuresti, 1989.
[8] A. Corduneanu, Ecuatii diferentiale cu aplicatii n electrotehnica, Editura FACLA, Timisoara, 1981.
[9] A. Corduneanu, A. L. Pletea, Notiuni de teoria ecuatiilor diferentiale, Editura
MATRIX ROM, Bucuresti, 1999.
[10] B. Demidovich, Problems in mathematical analysis, Mir Publishers, Moscow, 1981.
[11] N. Donciu, D. Flondor, Analiza matematica. Culegere de probleme, Editura
ALL, Bucuresti, 1993.
[12] N. Gheorghiu, T. Precupanu, Analiza matematica, Editura Didactic
a si pedagogic
a, Bucuresti, 1979.
[13] M. Krasnov, A. Kiselev, G. Makarenko, E. Shihin, Mathematical Analysis
for Engineers, Vol. I and II, Mir Publishers, Mosvow, 1990.
[14] V. A. Kudryavtsev and B. P. Demidovich, A Brief Course of Higher Mathematics, Mir Publishers, Moscow, 1978.
[15] Gh. MoroSanu, Ecuatii diferentiale. Aplicatii, Editura Academiei, Bucuresti, 1989.
183
184
BIBLIOGRAFIE
[16] C. P. Nicolescu, Teste de analiza matematica, Editura Albatros, Bucuresti, 1984.

[17] M. Nicolescu, N. Dinculeanu, S. Marcus, Analiza matematica, Vol. I, Editura
Didactic
a si pedagogic
a, Bucuresti, 1966.
[18] Gh. Procopiuc, Matematica, Tipograa Univ. Tehnice \Gh. Asachi" Iasi, 1999.
[19] Gh. Procopiuc, Gh. Slabu, M. Ispas, Matematica, teorie si aplicatii, Editura
\Gh. Asachi" Iasi, 2001.
[20] Gh. Procopiuc, N. Ionescu, Algebra liniara si geometrie, Editura Tehnica-Info,
Chisin
au, 2002.
[21] Gh. Procopiuc N. Ionescu, Probleme de algebra liniara si geometrie, Editura
Tehnica-Info, Chisin
au, 2002.
[22] Gh. Procopiuc, Analiza matematica, n format electronic la adresa:
http://sites.google.com/site/gprocopiuc, Iasi, 2009.
[23] M. RoSculeT , Analiza matematica, Editura Didactic
a si pedagogic
a, Bucuresti,
1984.
[24] Ioan A. Rus, Paraschiva Pavel, Gh. Micula, B. B. Ionescu, Probleme de
ecuatii diferentiale si cu derivate partiale, Editura Didactic
a si pedagogic
a, Bucuresti, 1982.
[25] A. A. Shestakov, A Course of Higher Mathematics, Mir Publishers, Moskow,
1990.
[26] Gh. SireT chi, Calcul diferential si integral, Vol. 1, Notiuni fundamentale, Ed. st.
si Encicl., Bucuresti, 1985.
[27] Gh. SireT chi, Calcul diferential si integral, Vol. 2, Exercitii, Ed. S
t. si Encicl.,
Bucuresti, 1985.
[28] Rodica Tudorache, Culegere de probleme de analiza matematica, Vol. I, Calculul
diferential, Univ. Th. Gh. Asachi Iasi, 2000.
[29] Rodica Tudorache, Culegere de probleme de analiza matematica, Vol. II, Calculul integral, Univ. Th. Gh. AsachiIasi, 2001.

AMPR

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AMPR

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHEORGHE PROCOPIUC

6 Extreme pentru func

1.1 Fie (G; +) un grup comutativ si p : G ! R+ o functie ce satisface proprietatile:

CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE TEORIA SPATIILOR

sunt metrici echivalente pe Rn .

8x; y 2 R este o metrica pe R.

1.7 Fie d : X X! R+ o metrica pe X. Sa se arate ca aplicatia

1.8 Sa se arate ca ntr-un spatiu metric (X; d) avem:

d(z; y)j d(x; y), 8x; y; z 2 X.

d(x; x0 ) + d(x0 ; y 0 ) + d(y 0 ; y).

1.9 Fie X o multime nevida. Sa se arate ca aplicatia d : X

este o metrica pe X (metrica discreta pe X).

8 x = (x1 ; x2 ; : : : ; xn ), y = (y1 ; y2 ; : : : ; yn ) 2 Rn este o metrica pe Rn .

1.12 Sa se arate ca urmatoarele aplicatii sunt metrici pe multimile indicate:

(metrica mersului prin jungla), unde: x = (x1 ; y1 ), y = (y1 ; y2 ).

(metrica caii ferate franceze), unde: 0 = (0; 0), x = (x1 ; y1 ), y = (y1 ; y2 ).

3) jjxjj = sup jxk j, k = 1; n, 8 x = (x1 ; x2 ; : : : ; xn ) 2 Rn .

1.17 Fie multimea X = f1; 2; 3; 4g si clasele:

= f;; X; f2g; f1; 2g; f2; 3g; f1; 2; 3gg;

1) Sa se arate ca 1 este topologie pe X dar 2 nu este topologie pe X.

CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE TEORIA SPATIILOR

1.18 Fie X = f ; ; ; g si familia de multimi:

este o topologie pe X si sa se determine sistemele de vecinatati ale

1.19 Daca X 6= ; si 0 = f;; Xg, atunci (X;

este spatiu topologic pe X, numit

= f;; R; (q; 1)g; q 2 Q. Sa se arate ca este o topologie pe R.

= f;; X; fag; fb; cgg;

= f;; X; fag; fa; cgg;

1.26 Pe multimea X = f1; 2; 3; 4; 5g se considera topologia:

R: 1) Int A = f1; 2g deoarece 1 2 f1; 2g A, 2 2 f1; 2g A. 3 nu este punct interior

1.29 Sa se arate ca multimea A = fxn =

ar real pozitiv, rezult

x 2 Rg este marginita pentru

R: Fie y 2 A . Atunci: yx2 + (y

CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE TEORIA SPATIILOR

R: 1) Cum: sin 2 = sin(

3) < sin 1 < sin(

1.33 Utiliznd axioma lui Arhimede, sa se arate ca pentru orice x 2 R exista n 2 Z

R: 1) Inegalitatea se mai scrie: x2 1 n(x 1). Pentru x = 1 este evident

n 2 N , atunci exista un numar x0 2 R, unic determinat, cu

R: 1) Din [an ; bn ] [an+1 ; bn+1 ] rezult

bm , 8n; m 2 N . Asadar multimea

R: Folosim metoda inductiei matematice. P (2) : dac

deoarece a1 a2 ; : : : ; an ; an+1 sunt n numere al c

Sa se arate ca au loc inegalitatile: H

R: Din denitia mediei geometrice avem:

Lund n exercitiul precedent ak = xGk , k = 1; n, obtinem: xG1 +

1.37 Inegalitatea lui Schwarz-Cauchy. Pentru orice numere reale a1 ; a2 ; : : : ; an si

CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE TEORIA SPATIILOR

f (x) = a21 + a22 +

care se mai scrie:

R: Tinnd seama de inegalitatea lui Schwarz-Cauchy, avem:

1.39 Inegalitatea lui Bernoulli. Oricare ar a 2 [ 1; 1) si

1.41 Daca b > 0, b 6= 1, atunci:

R: Aplicnd inegalitatea lui Bernoulli, avem:

1.42 Sa se arate ca:

1.43 Sa se arate ca oricare ar numerele reale a1 ; a2 ; : : : ; an

R: Se foloseste inductia matematic

R: Fie j < k, ij < ik atunci (aj

R: Din exercitiul precedent rezult

ai bi . Avem deci inegalit

Prin adunare membru cu membru obtinem inegalitatea din enunt.

CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE TEORIA SPATIILOR

1.47 Inegalitatea lui Hlder. Daca a1 ; a2 ; : : : ; an 0, b1 ; b2 ; : : : ; bn