Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Putem fi sanatosi din punct de vedere psihic doar daca gasim resursele necesare pentru a
avea grija de noi si daca traim intr-un mediu care sa ne permita sa facem ,,alegeri sanatoase.
Cele mai primare nevoi emotionale sunt cele de a te simti dorit si iubit. Numai cand acestea
sunt atinse, persoana (copilul) se poate simti bine si poate avea respect pentru sine. Nevoile
intelectuale trebuie construite pe aceasta fundatie emotionala solida.
I EVALUAREA COMPORTAMENTELOR PERSOANELOR CU DEFICIENTA
EMOTIONALA
1. Privire de ansamblu i atentionari
Primul pas n procesul de evaluare este cel de screening (privire de ansamblu), pentru a
identifica cel mai adecvat tratament pentru copii de diferite varste i pentru adolescenti. Screeningul are la baza convingerea c identificarea timpurie a problemelor duce la un tratarea in faza
incipienta a tulburarii de comportament, care poate reduce impactula acesteia asupra invidividului
sau al familie. Cu toate acestea, foarte puine sisteme colare sau agenii sociale se angajeaz intr-o
astfel de sarcin, din dou motive: 1. o astfel de sarcin este n general foarte costisitoare i
consumatoare de timp, dincolo de resursele financiare i umane; 2. ar putea fi identifica i mai muli
copii dect ar putea fi tratai corespunztor de sistem, coal sau agenie social, dei cercetrile
efectuate ntr-un program de de evaluare nationala nu au confirmat acest rezultat (Smith, 1985).
n cele mai multe scoli copiii sunt evaluati doar dup ce profesorii i-au observat si au
considerat ca este necesar. Exemplu in acest sens o putem da pe educatoarea unei gradinite, care si-a
facut griji in ceeace il priveste pe John, un copil cu comportamente atipice varstei lui: vorbea cu
hainele sale, plangea intervale lungi de timp, manifesta agresiviate nejustificata fata de alti copii.
Aceste comportamente au determinat-o pe educatoarea lui John s ia msuri, discutand asta nu doar
cu parintii lui, ci si cu directorul institutiei.
Depunerea efectiv a unei recomandari pentru un elev, n general este precedat de o serie de
sedinte printe-profesor. Sedintele ajuta profesorul i prinii sa stabileasca msurile adecvate, care
trebuiesc luate n calcul. De exemplu, problemele unui elev pot fi determinate de probleme din
familie, cum ar fi imbolnavirea unui membru din familia extinsa, probleme maritale ale parintilor,
provocari finaciare. Daca parintii si profesorii/educatorii sunt in continuare surprinsi de problemele
de comportament ale copiilor, insemna ca e momentul sa fie facuta sesizare. Aceasta este intocmita
in general de directorul institutiei de invatamant, care s-a consultat anterior cu parintii si apoi o
inainteaza psihologului sau responsabilului cu evaluarea.
Odat ce sesizarea a fost fcut de ctre printele sau tutorele copilului, membrii din echipa
de evaluare continu observarea i evaluarea copilului, unde sunt notate punctele tari i slabe ale
acestuia. Sarcina lor este de a determina dac copilul prezint o tulburare de comporta-ment i dac
acesta se calific sau nu pentru tratament, care va fi ajutat de profesor sau printe.
2. Factori de evaluare
Severitatea comportamentelor precum cele expuse de ctre profesorii din grdinita lui John
pot fi examinate prin prisma mai multor perspective. n primul rnd este necesar s se determine
dac exist orice discrepan ntre vrsta cronologic i comportamentele pe care le manifesta n
mod constant, astfel incat sa poata fi masurata pozitia lui John in raport cu normele. De asemenea,
trebuie s se evalueze dac comportamentul nepotrivit este legat de activitile specifice sau dac
problemele sale continu i dup intervenie.
Evaluarea include masurarea nivelului de influen al comportamentului lui John n timpul
orelor, in relaiile cu profesorii i cu familia. n plus membrii echipei trebuie s evalueze contribu ia
profesorului la problemele copilului.
3. Tehnici de evaluare
O varietate de tehnici sunt utilizate pentru identificarea copiilor care au probleme de
comportament emoional. De obicei diagnosticul real a problemelor comportamentale este precedat
de un set de proceduri, utiliznd liste de control privind comportamentul sau o varietate de
instrumente sociometrice (de exemplu evalurile periodice).
Prinii i profesorii sunt n general rugai s rspund la o varietate de elemente de scar
care descriu diverse stri ale copiilor cu comportamente emoionale. n aceast evaluare prin ii i
profesorii sunt rugai s ia n considerare comportamentul copilului din ultimele ase luni.
Tehnicile de analiza comportamentala sunt, deasemenea, utilizate pentru a face comparatii
intre copiilor suspectati a avea probleme de comportament. Una dintre tehnici, observatia directa,
se bazeaza pe observarea si cunatificarea de catre un trainer a diverselor comportamente de interes
pentru profesor sau printe. In acelasi timp sunt monitorizate comportamentele unor alti copii.
Compararea celor doua categorii pot fi de ajutor in stabilirea pattern-urilor comportamentale ale
celor doua grupe de copii. Odat ce procesul de observare s-a ncheiat, specialiti i/sau consultantii,
inclusiv psihologii, educatorii speciali, asistenii sociali fac evaluri complete si aprofundate ale
copiilor, referitoare la rezistenta emotionala la sarcinile academice si sociale. Ei evidentiaza i
puncte slabe ale copiilor n diferite medii, cum ar fi sala de clasa, acas, la locul de joac. Echipa de
evaluare poate analiza interaciunile cu colegii i profesorii din timpul jocurilor din clasa, folosind
tehnici ecologice (observarea frecventei anumitor comportamente sau interactiuni); administrarea
unor teste de evaluare a personalitatii, precum i nivelul de inteligenta; interviu cu prin ii i copiii.
n plus, ei pot aplica o serie de proceduri de evaluare si in mediul familial.
Din pcate, multe instrumente de evaluare, n special cele proiective i de personalitate, nu
furnizeaz informaii fiabile despre diferentele dintre indivizii care au tulburri si cei care nu au
tulburari (Gelfand et al., 1988). De asemenea, informaiile provenite un urma aplicarii acestor
instrumente nu pot fi interpretate individual. O valoare predictiva mare o au tehnicile de analiz
comportamentala, care ofer un mijloc concret de evaluare a comportamentelor problematice,
selectarea planului de nvmnt individualizat (IEP), care sa acopere corespunzator lipsurile,
precum i evaluarea efectelor interveniei. Din pcate, acordul ntre datele de diagnostic si de
evaluare pe de o parte i obiectivele si efectele interventiei pe elevi pe de alta parte, este slab
(Fiedler & Knight, l986).
II
CARACTERISTICI ALE INVATARII LA PERSOANELE CU DEFICIENTE
EMOTIONALE
Copii care prezinta aceasta tulburare intampina dificultati in procesul de invatare. Aceste
dificultati sunt legate in mod direct de nivelul scazut al inteligentei. Unele studii, efectuate pe
esantioane care cuprind copii cu acest tip de tulburare, au aratat ca acestia se incadreaza in limita
inferioara a intervalului mediu al coeficientului de inteligenta, OI-ul fiind un bun predictor al
rezultatelor academice. Totusi studiile au aratat ca acesti copii intampina probleme in procesul de
invatare datorita coeficentului de inteligenta scazut, insa nu asa grave ca si copii diagnosticati cu
probleme psihice, care au un nivel al coeficientului de inteligenta la limta retardului.
Rezulatele scolare de asemenea pot fi influentate si de capacitatea de adaptare a acestor copii
la mediile scolar, familial sau in proximal, in care traiesc. Datorita acestei tulburari adaptarea este
anevoioasa.
Comporamentul adaptativ la situatile intampinate in medile enumerate mai sus nu se
realizeaza in mod normal ca la ceilalti copii. Copiii au probleme la scoala, ezita sa ceara ajutor
profesorilor, ignora discutile din clasa, nu isi indeplinesc sarcinile de la clasa sau temele, nu se
implica in activitati desfasurate cu colegii, recurg la acte de violenta si agresiune, fizica sau/si
verbala asupra colegilor. Intampina, de asemenea, dificultati in intelegerea comportamentului
neadecvat si in respectarea regulilor.
Totusi, acesti copii sunt timizi si retrasi, li se pare greu sa interactioneze cu ceilalti in situatii
sociale normale si au tendinta de a evita contactul, insa, ca adolsecenti, pot adera la grupuri
infractionale care le inteleg si le acepta comportamentul antisocial. Se angajeaza in acte de violenta
si comportamente sociale deviante. Acest lucru interfereaza cu succesul academic.
Referitor la adapatarea in comunitate si gasirea unui loc de munca, acesti tineri isi gasesc cu
greu un loc de munca deoarce nu reusesc sa termine liceul, doar 41% din elevii cu tulburare de
comportament care au terminat liceu sunt angajai 2 ani mai tarziu, comparativ cu 59% tineri
normali care au temrinat liceul. Intre 3 i 5 ani mai tarziu, contrastul este mai vizibil: 69% din elevi
cu dizabilitai sunt angajai, comparativ cu 47% din elevi cu tulburari de comportament.
La acesti copii invatarea si adaptarea la normele sociale este greu de realizat, trebuie
identificate comportamentele aberante si apoi stabilite programe speciale de interventie si terapie
privitoare la tulburarea de comportament.
III ABILITATI CE POT FI DEZVOLTATE SAU EDUCATE
Relatiile copiilor cu adultii din afara familiei (educatori, vecini, personalul nedidactic al
gradinitei, medicul, vanzatori etc) sunt foarte importante pentru dezvoltarea abilitatilor emotionale
ale acestora. Aceste persoane pot oferi modele comportamentale, pot da copiilor intariri pozitive sau
negative, pot introduce copiii in diverse contexte si interactiuni sociale. In aceste gen de relatii pot
aparea sfaturi, suport emotional, oportunitati de socializare, modele reale de comportament pozitiv,
care nu sunt intalnite in familie.
Interventiile pe acest tip de tulburri includ o varietate de abordri: terapia, terapia prin joc,
psihoterapia de grup, terapia comportamental, terapia marital si familiala, etc. Aceste terapii
asigur baza pentru ameliorarea simpomelor i dezvoltarea de noi comportamentele adaptative. De
exemplu, prin terapia prin joc copilul isi acumuleaz informaii despre ei nsui, deci isi aduce un
aport substantial in autocunoastere. De asemenea, terapia prin grup are roulul de a modela
comportamentul, de a ajuta copiii care au fost abuzai prin cooperarea i incurajarea
comportamentelor copiilor rusinosi sau retrasi.
Interventiile comportamentale pentru copii si tineri se centreaz pe dezvoltarea sau
mbuntirea diverselor comportamente academice, lingvistice, sociale i de auto-ajutorare.
Scaderea numarului episoadelor de comportament dezirabil este realizat ntr-o varietate de
abordri. n aceast abordare, profesorii i personalul de educaie special fac extins aceast
utilizare a principiilor de modificare a comportamentului. Recompensele, punctele sau jetoanele, ce
fac parte din sistemul motivaional de ntrire sunt utilizate n scopul incurajrii copiilor de a adopta
un comportament normal.
Un alt punct de centrare al interveniilor comportamentale este reducerea sau eliminarea
comportamentelor dezadaptative. Reducerea anumitor comportamente dezadaptative se poate
realiza printr-o varietate de mijloace. De exemplu, comportamentul agresiv/ de lupt al unui biat
poate fi redus prin recompensarea comportamentelor sale de cooperare i rezolvare a problemelor i
prin pedepsirea comportamentelor sale agresive. Pentru angajare n lupt, el poate pierde jetoanele
acumulate (costul acelui rspuns) sau poate fi plasat n zona de pauza, de unde nu poate acuma
jetoanele sau de a participa la derularea activitilor de clas. Anumiti cercettori i clinicieni au
experimentat o abordare relativ nou de modificare a comportamentului, cunoscut sub numele de
formare cognitiv-comportamental (Ager & cole, 1991; Etscheidt, 1991). Aceast abordare pune
accentul pe predarea strategiilor verbale interne, ca un mijloc de ncurajare i meninere a