VL

Primria Municipiului Rmnicu Vlcea
Judeul Vlcea, Rm.Vlcea, strada General Praporgescu nr. 14

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
http://www.primariavl.ro, email: primaria@primariavl.ro
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN

A MUNICIPIULUI RMNICU VLCEA
1. Caracterizarea general a polului de dezvoltare urban
1.1 .Caracteristici demografice i sociale ale municipiului Ramnicu Valcea i comparaie cu

celelalte orae ale regiunii Sud -Vest Oltenia
Regiunea Sud-Vest Oltenia, cu o suprafa de 29.212 km, cuprinde cinci judee: Dolj, Olt, Vlcea,
Mehedini i Gorj i coincide cu vechea regiune istoric Sud-Vest Oltenia.
In 2005, regiunea Sud-Vest Oltenia avea o populaie de 2.306.450 locuitori, 10,67% din populaia
total a rii, cu densitate sub media naional. Din structura rural/urban a populaiei din zon rezult
faptul c Vlcea (54,8%) face parte din cele mai rurale judee alturi de Olt (59,4%) i Gorj (53,1%).
Municipiul Rmnicu Vlcea face parte din reeaua de localiti a Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest
Oltenia constituit din 40 orae, din care 11 cu rang de municipiu. Este unul din cele mai importante orae
situat n zona de nord a Olteniei, la poalele Carpailor Meridionali, de-a lungul rului Olt, n marginea unei
artere de circulaie de mare importan pentru ntreaga ar. Aflat n centrul unei zone de staiuni balneoclimaterice renumite Climneti, Bile Olneti, Bile Govora Rmnicu Vlcea are urmtoarele date
de baz la nivelul anului 2007. (Tabel 1)
Tabel 1: Date de baz - Municipiul Rmnicu Vlcea - 2007
Suprafaa total
Numr de localiti componente
Populaia
Densitatea populaiei
Latitudine nordic
Longitudine estic
8952 ha
14
111.342 loc
1.2437,7 loc/km2
45 07 15
24 22 21
Dup cel de al doilea rzboi mondial, prezena zcmintelor de sare de la Ocnele Mari i abundena
materialului lemnos din pdurile zonei de munte fac posibil apariia primelor ntreprinderi industriale
(Uzina de Sod i Combinatul de Prelucrare a Lemnului), pe structura crora se grefeaz n anii urmtori
economia oraului.
Tabel 2 : Utilizarea terenului n prezent n cadrul Municipiului Rmnicu Vlcea:
ZONA
ADMINISTRATIV
ARIA, ha
%
SUPRAFATA TOTALA
RAMNICU VALCEA
Zona central i alte zone cu

funcii complexe de interes
public
8952
100
ZONA URBAN
ZONA NON-URBAN
ARIA, ha
ARIA, ha
32.66
6028.16
2923.84
97
3.32
%
67.34
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
Zona cu gospodrii i funcii

complementare
Uniti industriale
Uniti agricole
Zone de recreere i turism
Zona de servicii publice
Ci rutiere publice
Ci ferate
Construcii adiacente la
reelele publice
Zone de destinaie special
Alte zone (terenuri arabile,
ruri)
841.90
28.8
511.30
23.70
104.2
36.60
280.65
45.81
17.5
0.81
3.6
1.25
9.6
1.6
12.2
0.41
29
38.82
1.3
Municipiul Rmnicu Vlcea este amplasat n Subcarpaii Getici, la 18 km distan de defileul Oltului
n lunca rului i formeaz la confluen cu rul Olneti o zon de crlig cu orientarea N S.
Oraul este amplasat pe terasele albiei majore a rului Olt, care sunt evideniate mai mult n partea de
vest, deoarece n zona estic dealurile coboar pn aproape de firul apei.
Se disting dou terase. n trecut, aglomerarea urban era dispus pe terasa superioar, datorit
frecventelor inundaii produse de Olt. Ulterior, dup amenajarea hidroelectric a Oltului, aria de locuit s-a
extins i pe terasa inferioar, pericolul inundaiilor fiind nlturat. Partea vestic a oraului se ntinde de-a
lungul rului Olneti, majoritatea cldirilor fiind amplasate pe malul stng al acestui ru
Municipiul Rmnicu Vlcea este situat la confluena a dou cursuri importante de ap: rul Olt, unul
din cele mai importante cursuri de ap din ar, ce traverseaz judeul de la nord la sud i rul Olneti,
afluent vestic ce se vars n Olt pe teritoriul acestui ora. Rul Olt asigur necesarul de ap pentru
consumul industrial. Rul Olneti asigur o parte din apa potabil a municipiului Rm. Vlcea.
1.1.1. Structura i dinamica populaiei - municipiul Ramnicu Valcea
Vlcea se afl printre judeele fruntae din regiunea Sud-Vest Oltenia care are o populaie cu pondere
mare n mediul rural, de aproximativ 55%.
La 1 iulie 2007, populaia Municipiului Rm.Vlcea nsuma 111.342 locuitori, din care 53.416 brbai 47,9% i 57.926 femei - 52,1%; sporul natural al populaiei n anul 2007 (+4,4 ) contrasteaz cu cel
nregistrat n cea mai mare parte a localitilor , pe ansamblul judeului nregistrndu-se o valoare negativ
(-1,8 ). Mortalitatea infantil, dei a nregistrat o cretere, nregistreaz un nivel mult sub cel al
judeului ( 7,14 comparativ cu 9,6 la nivel de jude n 2007).
Populaia Municipiului Rm. Vlcea a crescut uor pn n anul 2002 cnd a fost de 121.401 locuitori,
dup care apare un trend de descretere lent, dar constant; n 2007 a fost de 112.148 locuitori, din care
brbai 53.899, reprezentnd 48,06% i femei 58.249, reprezentnd 51,94 %.

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
EVOLUTIA POPULATIE
122000
120000
118000
116000
114000
112000
110000
108000
106000
numar populatie
93
96
99
02
05
06
07
ANII
Figura 1: Graficul evoluiei numrului populaiei n ultimii ani
Este posibil ca scderea populaiei sa fie datorat fenomenului de migraie a populaiei i mai puin din
cauza fenomenelor naturale (natalitate i mortalitate general). Sporul natural al populaiei este pozitiv n
ultimii ani: + 4,5 %o n anul 2007, contrastnd cu restul judeului unde nregistreaz valori negative:
2,75%o n 2007 .
Dinamica populaiei are o evoluie relativ pozitiv, comparativ cu situaia naional, sporul natural
pozitiv contrabalansnd fenomenul de mbtrnire al populaiei, dar efectele procesului de mbtrnire
demografic se vor simi att n sfera economic, social ct i asupra derulrii evoluiilor demografice
viitoare, mai pregnant dup 2005, cnd n populaia n vrst de munc (15-65 ani) vor intra generaiile
reduse numeric nscute dup 1990, impunnd msuri active de stimulare a natalitii i protecie social a
grupelor vrstnice.
Analiza dinamicii structurii populaionale (pe grupe de vrst) arat c, fa de anul 1994 populaia de
vrst 0-19 ani a sczut cu aproape 18.000 locuitori, iar populaia de vrst peste 40 de ani a crescut cu
17.300 locuitori. Fenomenul arat procesul de mbtrnire al populaiei, cu gravele lui consecine att
asupra sistemului economic, dar mai ales asupra sistemului de sntate i asisten social. Doar cohorta
populaiei nscute imediat dup decretul de interzicere a ntreruperilor de sarcin (cohorta de vrst 20-29
ani) este mai mare n 2007 fa de anul 1994. Tendina de mbtrnire a populaiei (i mai grav la nivelul
judeului) este susinut i de evoluia anumitor indicatori demografici:
Rata de natalitate a avut un trend descendent :8,5%o -1996 ;8,16 %o -1999; 8,1%o -2000, dup care
fenomenul ncepe lent s se redreseze : 9,20%o n 2006 i 9,79%o n 2007. La nivel de jude,
fenomenul se agraveaz i n prezent :8,45 %o n 2006 i 8,35 %o n 2007.
Mortalitatea general (n ciuda agravrii continue la nivel de jude i de ar) are o evolutie mult mai
bun cu tendin de ameliorare :6,36 %o n anul 2000, 5,94 %o n 2006 i 5,29 %o n anul 2007. La
nivel de jude, indicatorul mortalitii generale a fost aproape dublu n anul 2007 :11,10 %o .
i sporul natural are o evoluie pozitiv : + 3,26 %o n anul 2006 i + 4,5 %o n anul 2007, cu att
mai mult cu ct valorile pe jude sunt de peste 15 ani negative: - 3,32 %o n anul 2006 i -2,75 %o
n 2007.

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
EVOLUTIA INDICATORILOR DEMOGRAFICI PE ULTIMII 5 ANI

10
NATALITATE
8
6
MORTALITATE
GENERALA
INDIC. la %o
4
MORTALITATE
INFANTILA
2
0
2003
2004
2005
2006
2007
SPOR
NATURAL
ANII
Prognoza populaiei pentru oraul Rmnicu Vlcea a luat n calcul c tendina negativ a creterii
populaiei din Rmnicu Vlcea va continua pn n 2010, cnd minimul de 105,000 de locuitori va fi atins;
n perioada 2010 - 2025 este scontat o cretere a populaiei ca urmare a unei rate medii de cca. 6.5 % per
an.
Diveri factori au influenat decizia de presupunere c declinul recent al populaiei a fost stopat.
Discuiile cu Municipalitatea indic faptul c populaia din ora este acum stabil; economia s-a mbuntit
n ultimii civa ani, iar declinul populaiei s-a oprit de ex. mrimea familiei va tinde s creasc; aderarea
Romniei la UE n 2007 tinde s ncetineasc migraia ctre alte ri UE pe msur ce oportunitile de
angajare vor crete; exist planuri de dezvoltare a noi zone n limitele oraului.
Omogenitatea structurii etnice a populaiei municipiului Rmnicu Vlcea, peste 93,55% din locuitori
fiind de naionalitate romn, a statuat un climat de convieuire panic i stabil, normale ntr-o
comunitate liber. Prin urmare, nu au existat tensiuni interetnice sau confesionale datorate populaiei
minoritare. Practicarea religiei i tradiiilor individuale de grup, indiferent de mrimea lui, a fost
considerat de populaia majoritar-ortodox un drept inalienabil al fiecrei etnii, respectndu-se apartenena
declarat la comuniunea de idei, cutume i cult religios a acestora.
Structura etnic a populaiei municipiului Rmnicu Vlcea
1930
1956
1966
1977
1992
2002
Total
Municipiu
Ramnicu Valcea
15.648
25.592
31.178
70.134
116.914
107.726
Romni
14.639
25.180
31.007
69.355
115.453
105.949
Maghiari
166
115
91
284
304
200
Germani
276
88
41
73
138
98
Rromi
81
48
351
935
1.357

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
Srbo-croai
34
10
Rui
40
28
23
Turci
25
Bulgari
32
Polonezi
18
11
Greci
14
Armeni
184
51
Ucraineni
Ttari
22
137
31
19
14
21
51
Evrei
Slovaci
Cehi
Alte naionaliti
1.1.2. Formarea resursei umane - Municipiul Rmnicu Vlcea

ntrzierea aplicrii unor reforme reale pe piaa muncii, n consens cu cele de restructurare economic
operate la nivelul ntregii ri, au creat dezechilibre majore pe piaa forei de munc, ponderea omerilor n
totalul populaiei n vrst de munc 18-62 de ani atingnd n Rm.Vlcea, la sfritul lunii ianuarie 2007,
valoarea de 1,78%. Aceasta reflect mutaiile economiei locale, dar i incapacitatea ei de a absorbi i utiliza
ntreaga resurs uman de care dispune. n acelai timp, valoarea nregistrat a ponderii omerilor n totalul
populaiei n vrst de munc 18-62 de ani, situeaz oraul Rm. Vlcea sub rata omajului pe jude (3,9%)
i sub rata omajului pe ar (5,4%).
Numrul omerilor, la nivelul municipiului Rmnicu Vlcea, la sfritul lunii ianuarie 2007, era de
1444, din care 983 n plat i 461 fr drepturi bneti.
Tabel 3: Rata omajului pentru anii 2005, 2006 [%] n jud. Vlcea
LUNA
IAN
FEB
MAR
APR
MAI
IUN
IUL
AUG
SEP
OCT
NOV
DEC
Anul 2005
8,5
8,2
7,4
6,7
6,7
6,8
6,5
7,0
7,0
7,0
6,5
6,7
Anul 2006
7,7
7,5
5,3
5,0
4,7
4,7
4,5
4,7
4,7
4,8
4,7
4,7

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
Figura 2: Graficul ratei omajului n judeul Vlcea pentru anul 2007

6
5.2
4.7
4.1
3.7
3.4
4
3.3
3.2
3.4
3.6
3.4
3.5
3
2
1
0
ian.
m ar.
m ai
iulie
sept.
nov
Rata som ajului 2007
Figura 3: Graficul ratei omajului n judeul Vlcea pentru anul 2008

5
4.1
4
4.1
3.8
3.8
3.6
3.8
3.9
4.1
4.4
4.3
3
2
1
0
ian.
m ar.
m ai
iulie
s ept.
Rata som ajului 2008
Ponderea omerilor din municipiul Rm. Vlcea, total populaie stabil n vrst de munc 18-62 de ani
- 2,2% la data de 31.10.2008, iar rata omajului in judeul Vlcea la data de 31.10.2008 - 4,3%.
Tabel 4: Valori ale ponderii omerilor i ratei omajului n perioada 2005-2007
2005
2006
2007
3,1
1,6
1,4
Pondere omeri
Rm Vlcea (%)
6,7
4,7
3,5
Rata omajului n
jude (%)
Ponderea omerilor n Rm Vlcea este n scdere n ultimii ani i sczut fa de rata omajului n
judeul Vlcea.

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
Caracteristici sociale i demografice comparaie cu celelalte orae din regiunea Sud-Vest

Oltenia
Anul 2007
Slatina
Indicatori
Rm Vlcea
Craiova
Drobeta
Turnu
Severin
Tg Jiu
I. 1. Suprafaa total
1.2. Locuine existente
1.3. Suprafaa locuibil total
1.4. Populatie totala la 1 ianuarie
Nr.femei
Decese
Casatorii
Divorturi
Emigranti
Imigranti
I. 2. Ocupare
Salariati total
Populatia ocupata pe sectoare
economice:
Agricultura
Industrie
Energie electrica, termica, gaze si apa
Constructii
Comert
Transport si posta
Activitati financiare, bancare si
asigurari
Administratie publica
Invatamant
Sanatate si asistenta sociala
8952
8141
5471
9333
5393
40395
104545
38725
32480
28663
1448954
4169097
1433910
1185017
1052836
96173
79222
112148
300632
109025
58249
156839
56134
49609
40547
714
2539
893
662
463
1112
2512
974
952
696
228
453
346
120
195
52
174
31
21
18
51
103
37
17
16
49295
104188
31774
31576
36675
138
315
218
223
264
15785
32585
10969
10431
14196
2461
3540
1371
1164
966
4637
7243
3737
2502
5661
5934
25484
2983
5611
3657
2355
6661
2554
1584
1308
718
1696
647
813
664
2046
3999
1737
1821
1919
3526
8427
2079
1974
2002
3920
7955
2791
2699
3616

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
1.2.Caracteristicile economice (profilul economic, accesibilitate, servicii publice, invatamant

universitar, cercetare) ale Municipiului Rm. Valcea si comparatie cu celelalte orase ale
regiunii
Activiti economice - municipiul Ramnicu Valcea
Economia Judetului Valcea are un profil industrial-agrar. Repartizarea activitatilor economice pe
teritoriul judetului scoate in evidenta dezvoltarea industriei in Municipiul Rm. Valcea, cultura cerealelor, a
vitei de vie in sud , pomicultura si silvicultura in zona nordica.
a) Agricultura
Dezvoltarea i modernizarea agriculturii este o sarcin de prim ordin pentru asigurarea securitii
alimentare a cetenilor oricrei localiti. Prin fondul funciar de care dispune, Municipiul Rmnicu Vlcea
poate s-i asigure independena alimentar la o serie de produse, inclusiv anumite cantiti pentru export.
Total suprafa
arabil
2008
Arabil
3465
1667
Din care (dup modul de folosin):

Livezi i pepiniere
Puni
Fnee
pomicole
582
835
373
Vii
8
Important este ca pe aceste suprafee s fie structurat o producie agricol care s satisfac prioritar
nevoile populaiei oraului cu legume i fructe proaspete sau conservate, i s permit dezvoltarea unui
puternic sector zootehnic pentru acoperirea nevoilor de carne, lapte i ou.
Impactul produs de apariia i dezvoltarea sectorului privat nu s-a reflectat firesc n creterea
produciilor i aceasta datorit, n primul rnd, unor cauze de natur financiar i funciar.
b) Industria
Tipuri de industrii in Rmnicu Vlcea
Sectorul industrial din Ramnicu Valcea este vast si include:
Produse chimice si similare
Alimente si bauturi
Cherestea si produse forestiere
Textile
Produse petrochimice
Intretinere si reparatii transport
Materiale de constructie
Galvanizare si fabricarea metalului
Fabricarea produselor metalice
Productia de energie electrica si termica
Investitii straine sunt la parteneri de top SC VILMAR SA (Franta), Magneto Wheels Romania SA.

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
Ponderea intreprinderilor mari din Valcea in regiunea Sud Vest este de aproximativ
19,9 %; in productia majoritatii intreprinderilor de top din judet se regasesc principalele produse industriale
ale judetului : fabricarea produselor chimice de baza (SC OLTCHIM SA), trasnportul si distributia aburului
si apei calde ( SC CET Govora SA), fabricarea produselor de morarit si panificatie SC Boromir Ind SRL
si Vel Pitar SA ), energie electrica (Filiala pentru reparatii si Servicii Hidroserv Rm Valcea), fabricarea
produselor metalice ( SC VILMAR SA ), sare, soda calcinata, soda caustica ( Uzinele Sodice Govora SA)
Industria chimica valceana este reprezentata de SC OLTCHIM SA si Uzinele Sodice Govora SA.
SC OLTCHIM SA are cca. 300 de parteneri, certificatele de calitate si protectie a mediului .
Compania se afla in topul marilor jucatori din industria chimica in Europa Centrala si de Est si este
numarul unu pe piata produselor clorosodice, piata poliolilor polieteri si piata propenoxidului, iar pe piata
PVC ocupa locul al doilea., compania devenind de-alungul timpului un brand puternic.
SC Vilmar SA produce si vinde o gama diversificata de utilaje tehnologice si parti componente destinate
indusriei : chimice, petrochimice, petrolului, si a gazelor naturale, energetice, metalurgice, constructiilor
mecanice, prelucrarii metalelor.
SC Vel Pitar este unul din principalii producatori de produse de panificatie din Romania.Prin produsele
sale de o calitate recunoscuta si cu un personal profesionist isi propune sa satisfaca toate gusturile clientilor
sai.
Zone industriale
Unitatile industriale din Ramnicu Valcea sunt grupate in esenta in trei zone:
Platforma nordica
Platforma nord-centrala
Platforma sudica, care include marele complex de industrie chimica ce include Oltchim.
Industria oraului a cunoscut n ultimii ani un proces de restructurare . Totodat s-au constituit noi
operatori economici cu capital privat care au compensat n parte urmrile negative generate de
inconsecvenele din acest interval de tranziie la economia de pia.
Din datele bilanurilor pentru anul 2007 depuse de cele 5641 societi comerciale ce functioneaza in
municipiu (93% din totalul societilor existente la nivel judet), se pot face aprecieri cu privire la structura
si starea lor economica.
Societi
comerciale
Domeniul de
activitate
Total Municipiul
Rmnicu Vlcea, din
care:
1. Industria extractiv
2. Industrie
prelucrtoare
3. Industria energiei
electrice, termice, gaze
i ap
Angajai
Cifra de afaceri
Profit brut
Numr
% din
total
Valoare
(milioane
lei)
% din
total
Valoare
(milioane lei)
fara marii
contribuabili
% din
total
100
53480
100
7386.69
100
222.70
100
0,10
232
0,43
125,93
0,30
3.5
2,33
583
10,33
221877
41,49
3404.47
46,09
37.4
34,02
12
0,21
2501
4,68
407.73
5,52
1.97
2,95
Numr
mediu
% din
total
5641

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
c) Construciile:
Modificarea structural a surselor de finanare i reducerea potenialului investiional in zona
industriala, la care se adug cadrul legislativ instabil i incoerent care nu a stimulat investiiile strine i
autohtone, a fcut ca activitile de construcii s nregistreze o scdere continu ntr-o perioad lung de
timp. Privit prin prisma datelor de bilan de la finele anului 2007, activitatea de construcii se prezint
astfel:
Ageni economici in
construcii
Angajai
Cifra de afaceri
Numr
% din total
Numr
mediu
% din total
Valoare
(milioane
lei)
487
8,63
668
1,25
624.62
% din total
8,46
Profit brut
Valoare
(milioane
lei)fara
marii
contribuabili
45.7
% din total
20,52
O pondere important i cu caracter de continuitate (la un nivel relativ stabil) au prezentat-o

lucrrile de construcii finanate din fondurile Primriei Municipiului Rmnicu Vlcea, care au vizat
rezolvarea unor prioriti, precum: locuine sociale, cmin de btrni, modernizri de cldiri, zona de
agrement Nord, infrastructuri edilitare (extindere reele distribuie ap potabil i canalizare, reabilitare
reele termice, extindere reea gaze naturale etc).
Cele mai mari probleme legate de construcii, sunt de natur financiar, n general fondurile alocate
investiiilor avnd un parcurs greoi de la finanator la constructor.
Activitatea de construcii, investiiile n general, trebuie s reprezinte n viitor o principal
modalitate de aplicare a atribuiilor suplimentare ce revin administraiei locale n urma procesului de
descentralizare.
d) Turismul
Municipiul Ramnicu Valcea este asezat in partea central-sudica a Romaniei, respectiv la confluenta
dintre Olt si Olanesti si are o suprafata de 6221 ha, impreuna cu Goranu ajungind la 8866 ha.
Orasul se intinde la Est de dealul Capela, pina dincolo de cursul riului Olt, depasind spre sud
confluenta acestuia cu apele riului Olanesti. Este marginit la sud de dealul Troian, iar la sud vest de delul
Petrisor; la Nord hotarul municipiului este marcat de dealul Cetatuia.
La numai 180 km de Bucureti, capitala Romniei, 105 km fa de Sibiu i 40 km fa de Curtea de
Arge, orae cu un bogat trecut istoric, Rmnicu Vlcea deine importante vestigii istorice care au fost puse
n valoare doar parial.
Regiunea in care este situat Municipiul se afla pe locul doi in Romania, dupa Moldova din punct de
vedere a numarului de manastiri si lacase de cult .
resurs turistic antropic de importan deosebit o constituie muzeele, amenajate n 16 uniti de
profil n ntregul jude. Cel mai valoros tezaur muzeistic este de gsit, firete, la Muzeul Judeean de
Istorie din Municipiul Rmnicu Vlcea, care dispune de un inestimabil patrimoniu.
10

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
Sunt adunate i expuse aici aproape 50.000 de mrturii care vorbesc despre existena neamului
romnesc din cele mai vechi timpuri i pn n zilele noastre.
Un real interes l reprezint i celelalte uniti muzeale:
Muzeul de Arta Ramnicu Valcea, Complexul Muzeal ,, Gheorghe Magheru de la Troianu, Casa
Memoriala ,,Anton Pann , Colectia de arheologie Bujoreni, Colectia ,, Inatesti, toate in Rm . Valcea.
Muzeul Satului Valcean , model de aezare rural tradiional, cu instituiile ei social-culturale, i-a
conturat profilul tematic din anul 1969 i a intrat n circuitul turistic de vizitare n 1974, cnd am considerat
c s-a mplinit ca o personalitate distinct.
Totul a fost organizat respectnd cu strictee factorii constitutivi ai unui sat autohton care triete cu
adevrat..
De remarcat faptul c - gospodriile i construciile comunitare, transferate din diferite localiti
ale judeului, au fost amplasate innd cont de formele de relief ale zonei n aa fel, nct nimic s nu
inspire o atitudine premeditat idilic. Gospodriile care pun n valoare preocuprile tradiionale,
meteuguri, tehnici populare i construciile specializate sunt n msur s va ofere imaginea nealterat a
satului vlcean.
Episcopia Ramnicului, un alt obiectiv turistic important, cuprinde un important complex
arhitectonic construit in secolul XVII XIX in stil bizantin si in stilul realismului italian fiind incadrata pe
lista monumentelor istorice in grupa valorilor nationale, reprezentative pentru Romania. Renasterea
spirituala se intregeste in mod fericit cu tipografia de limba romana infiintata in anul 1705 pe linga
Episcopia Ramnicului, din initiativa lui Antim Ivireanul ocrotitorul Ramnicului, judetul Valcea
transformindu-se intr-un centru de iradiere a culturii crestine, atit in tara cit si in Sud estul Europei.
Bogiile naturale sunt,, reprezentate de sursele de ape curative, a cror prezen a ncurajat
dezvoltarea staiunilor balneoclimaterice: Climneti - Cciulata, Bile Olneti, Bile Govora , Ocnele
Mari - Ocnia, cunoscute nu numai n Europa, ci n ntrega lume, cu o carte de vizit impresionant
Oferta turistic a regiunii , divers i generoas, se adreseaz tuturor categoriilor sociale, de la
mptimiii sporturilor de munte, pn la reprezentanii vrstei a treia, pentru care microclimatul staiunilor
balneoclimaterice vlcene este o adevrat binecuvntare.
Evalund stadiul actual i concluzionnd c activitatea turistic reprezint una din opiunile cele mai
favorabile dezvoltrii durabile a oraului, se impune ca autoritatea local s acioneze susinut, ca un
conductor al proceselor de dezvoltare, structurnd n acest sens eforturile sectoarelor public i privat ale
comunitii, pe baza strategiei i politicilor aferente pentru valorificarea diverselor categorii de potenial.
Se urmareste totodata cresterea vizibilitatii regiunii prin crearea si editarea de pliante, brosuri, alte
categorii de documentatie de prezentare si extinderea afacerilor de turism prin crearea de servicii-suport in
sprijinul afacerilor in turism si de retele de asociatii profesionale in domeniul turismului.
e)Educaia - municipiul Ramnicu Valcea:
Transformarea societii att din punct de vedere economic, ct i din punct de vedere social, presupune i o
schimbare profund a mentalitii colective privind raporturile de munc i stilul de viaa. Acest lucru nu este posibil
ns fr o modernizare a sistemului educaional de mas, ncepnd cu nvmntul primar. Efortul propriu
individual trebuie s susin aceast schimbare, fr de care nu se poate atinge dezideratul de a face parte dintr-o
lume nou, dominat de puterea informaiei i comunicaiilor rapide.
11

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
2002
32.214
3.419
12.424
9.398
3.020
3.323
Numar total, din care :

- precolar
- primar i gimnazial
- liceal
- profesional i de ucenici
- superior
2003
31.562
3.364
11.579
9.653
3.050
3.315
2004
30.981
3.301
10.693
9.743
2.889
3.675
2007
28.757
3.496
8.537
10.185
1.746
4.793
14000
12000
10000
prescolar
primar si gimnazial
liceal
prof arte, meserii
superior
8000
6000
4000
2000
0
2002
2003
2004
2007
Decderea nvmntului profesional, arte si meserii este contracarat, in schimb, de dezvoltarea

unor forme de nvmnt vocaional deosebite (artistic, formativ, limbi strine) prin existena unor
instituii colare ca: Liceul de Muzic i Arte Plastice, coala Normal, Seminarul Teologic, Liceul
Economic, Licee n care se studiaz limbile strine intensiv sau bilingv. Trebuie mentionat si Invatamintul
chimic valcean, care poate fi asociat cu istoria dezvoltarii industriei chimice de pe platforma orasului Rm .
Valcea, incepind cu anul 1956, prin intrarea in functiune a Uzinelor Sodice Govora si a Combinatului
Chimic OLTCHIM Rm. Valcea 10 ani mai tirziu, fiind reprezentat de Grupul Scolar Oltchim care
constituie un puternic centru de formare a tinerilor pentru industria chimica , nivelul sau calitatv sporind
continuu.
Colegiul National Alexandru Lahovari merita toata atentia intrucit face parte din categoria
monumentelor istorice ale tarii si recent a devenit un veritabil centru de excelenta in domeniul educatiei
preuniversitare din municipiu datorita performantelor elevilor sai . In acest context, factorii decizionali
12

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
din municipiu au decis reabilitarea si modernizarea infrastructurii acestuia prin promovarea

unui proiect cu finantare externa.
Se constata o crestere a numarului de absolventi de invatamant superior si o scadere a absolventilor de
arte si meserii, fiind necesara o calificare a absolvenilor in domeniul diferitelor meserii. In acest sens se
remarca o calificare a populatiei la furnizorii autorizati de catre Registrul National al Furnizorilor
Autorizati (www.cnfpa.ro)
2007
Total uniti de nvmnt, din
care :
grdinie de copii
coli din nvmntul primar i
gimnazial
cluburi ale copiilor
Licee
Scoli profesionale sau de ucenici
Institute de nvmnt universitar
78
31
18
2
15
10
4
Oraul simte nevoia dezvoltrii unor structuri de colarizare care s se regseasc n noua comand social,
n concordan cu dezideratele patronatului local.
O dezvoltare de excepie a cunoscut i nvmntul universitar. Exist acum in ora dou universiti
particulare:
1.Universitatea Constantin Brncoveanu este o instituie de nvmnt superior acreditat prin Legea nr.
242/23.04.2002 publicat n Monitorul Oficial nr. 291/30.04.2002.
2. Universitatea Spiru Haret este o institutie de invatamant superior acreditata prin Legea nr.443 din 5 Iulie
2002 publicata in Monitorul Oficial nr. 491 din 9 Iulie 2002.
f) Situatia protectiei sociale - Municipiul Ramnicu Valcea:

Domeniul asistenei i proteciei sociale este un domeniu cu implicaii foarte puternice n viaa
economico-social, n cadrul cruia se pot distinge mai multe problematici sau subdomenii, dintre care cele
mai importante sunt protecia copilului, protecia persoanelor adulte cu handicap, protecia persoanelor
vrtsnice, protecia victimelor violenei n familie, prevenirea i combaterea consumului de droguri (tutun,
alcool, stupefiante) i egalitatea de anse.
Direcia de Protecie Social a fost acreditat ca furnizor de servicii sociale - conform HG
1024/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanei Guvernului nr.
68/2003 privind serviciile sociale, precum i a Metodologiei de acreditare a furnizorilor de servicii sociale
pentru urmtoarele servicii: informare, consiliere, Cantina de Ajutor Social, serviciul la domiciliu pentru
13

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
persoane vrstnice aflate n situaie de criz i combaterea excluziunii sociale a persoanelor fr

adpost prin crearea de centre sociale de urgen.
Direcia de Protecie Social Rm.Vlcea este organizat n temeiul art.3 alin.(1) din HG 90/2003
pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare i funcionare a serviciului public de asisten social
i funcioneaz n baza HCL 46/27.03.2003 (cu modificarile i completrile ulterioare).Este serviciu public
de interes local, cu personalitate juridic, finanat din bugetul local i care pn in anul 2003 - a
funcionat ca serviciu de specialitate n cadrul Primriei Rm.Vlcea.
Direcia de Protecie Social i desfoar activitatea prin intermediul a trei servicii i dou
compartimete (Serviciul Asisten Social; Serviciul Buget, Contabilitate, Prestaii Sociale; Serviciul
Autoritate Tutelar i Protecia Copilului; Compartimentul Resurse Umane; Compartimentul SecretariatAdministrativ) i realizeaz la nivel local msurile de asisten social n domeniul proteciei copilului,
familiei, persoanelor singure, persoanelor vrstnice, persoanelor cu handicap, precum i a oricror persoane
aflate n nevoie.
Serviciile sociale furnizate de Directia de Protectie Sociala au fost centrate pe urmtoarele grupuri
cu vulnerabilitate crescut: protecia copilului i a familiei, protecia persoanelor cu dizabiliti i protecia
vrstnicilor .
Se urmareste dezvoltarea si diversificarea modalitatilor de interventie in vederea prevenirii
abandonului ( cu reducerea institutionalizarii ) si prevenirea abuzului si neglijarii copilului sub orice forma
precum si a fenomenelor care pot determina intrarea copilului in dificultate.
Numarul de copii gazduiti in institutiile specializate s-a redus considerabil in schimb a crescut
numarul copiilor protejati in alternative de tip familial ( plasamentel a rude sau persoane) iar numarul
plasamentelor la asistentii maternali profesionisti a crescut.
Se doreste crearea si dezvoltarea de servicii specializate si practici integrative pentru copii cu nevoi
speciale in vederea imbunatatirii sanselor acestora de dezvoltare deplina si armonioasa.
In ceea ce priveste peroanele adulte cu handicap, tendinta ultimilor ani este de crestere a numarului
acestor persoane neinstitutionalizate inregistrate la D.G.A.S.P.C. Valcea.
Avind in vedere tendinta de imbatrinire a populatiei si sporul negativ de crestere, vor fi
diversificate serviciile de ingrijire la domiciliu sau in comunitate ( servicii de zi, cantine sociale, mese la
domiciliu, ingrijiri la domiciliu).
Viziunea spre care tinde serviciul public de asistenta sociala pe baza unui plan de actiune pe termen
mediu si lung consta in :
- crearea unui sistem comprenhensiv si eficient de servicii sociale capabil sa asigure incluziunea
sociala a tuturor categoriilor vulnerabile si cresterea calitatii vietii persoanei;
- imbunatatirea serviciilor pentru copii, tineri si familie
-
restructurarea serviciilor destinate persoanelor adulte cu handicap;

dezvoltarea serviciilor sociale orientate spre promovarea autonomiei persoanelor vulnerabile si
cresterea capacitatii acestora de integrare sociala;
- diversificarea serviciilor pentru persoanele varstnice;
- accesibilizarea si adaptabilizarea serviciilor sociale prin deschiderea lor catre comunitate si
implicarea comunitatii in furnizarea de servicii;
- asigurarea accesului echitabil si nediscriminatoriu a tuturor persoanelor in dificultate la serviciile
oferite de DGASPC Valcea.
14

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
g) Ordinea publica
Prevenirea criminalitatii - Municipiul Ramnicu Valcea

Ca urmare a consultarilor si colaborarii dintre Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea
Criminalitatii si celelalte directii centrale din Inspectoratul General al Politiei Romane, au fost stabilite 3
prioritati nationale si 4 prioritati locale care au orientat intreaga activitate desfasurata de Politia Romana
pentru prevenirea criminalitatii.
PRIORITATI NATIONALE
PRIORITATI LOCALE
pevenirea accidentelor de circulatie
pevenirea delicventei juvenile
pevenirea criminalitatii stradale
pevenirea furturilor din locuinte
pevenirea criminalitatii in mediul rural
pevenirea violentei intrafamiliale
pevenirea criminalitatii in zonele turistice
Evaluarea activitatilor desfasurate la nivelul Politiei mun. Rm. Valcea privind prevenirea si
combaterea infractiunilor stradale a pus in evidenta urmatoarele rezultate:
Modul de actiune in sistem integrat, promovat atat in cadrul Grupurilor de lucru constituite la
nivelul Pol. Rm. Valcea, prin care s-a asigurat gestionarea permanenta a situatiei existente in municipiu in
activitatile desfasurate in proiectele locale, prin corelarea actiunilor de prevenire cu cele de combatere, a
condus la inregistrarea unei scaderi a criminalitatii stradale cu 23,56% fata de anul 2006.
Fenomenul infractional este catalogat in mod diferentiat, in functie de natura faptelor penale,
gradul de pericol social al acestora, modul de operare folosit de autor, locul comiterii faptei, valoarea
prejudiciului cauzat, precum si alte imprejurari care le califica sau agraveaza.
Conform acestor criterii, infractionalitatea este de mare, medie si mica criminalitate, motiv
pentru care activitatea de cercetare si solutionare intra in competenta formatiunilor de investigatii criminale
si a celor de ordine publica.
Apreciem ca prevenirea si combaterea acestor genuri de infractiuni si siguranta cetateanului
trebuie sa fie in primplanul activitatilor politienesti, motiv pentru care, in anul 2007, in baza proiectului de
prevenire a criminalitatii in sistem integrat RAMNICU VALCEA ORAS EUROPEAN in municipiu, in
colaborare cu primaria Rm. Valcea, am realizat un sistem de supraveghere video cu dispecerat, care
monitorizeaza 30 zone cu risc criminogen sporit. Imaginile obtinute de la camerele de supraveghere, atat pe
timpul zilei cat si pe timpul noptii, sunt exploatate atat in scop preventiv, cat si pentru documentarea
activitatii ilicite a persoanelor ce savarsesc infractiuni si contraventii. Punctele unde au fost instalate
camerele de supraveghere sunt acele locuri unde frecvent au fost comise fapte penale si contraventionale si
unde exista o fluenta mare de persoane ori in locuri obligatorii de trecere (intrarile si iesirile principale
din municipiu) precum si in cartierele limitrofe.
Sistemul de supraveghere video a fost dat in folosinta la data de 19.02.2008, in luna martie 2008
acesta fiind extins cu un numar de 7 camere video, instalate in locurile cu risc criminogen sporit, stabilite in
urma analizei situatiei operative de pe raza municipiului Ramnicu Valcea.
Sistemul de supraveghere video aflat in functiune in municipiul Rm. Valcea contine astfel un
numar de 37 de camere video IP.
In prezent, 35 de camere video ofera imagini in timp real provenite in urma supravegherii video a
unor perimetre predeterminate, iar 2 camere mobile instalate in parcarea subterana a Magazinului RIVER
PLAZA MALL furnizeaza informatii video din zone perimetrale extinse, ca urmare a facilitatilor de rotire
la unghiuri de 360 grade, inclinare la unghiuri de 45 grade, precum si posibilitatii focalizarii variabile pana
la o distanta de 70 metri fata de locatiile de instalare.
15

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
In scopul unei ordini depline pe Stadionul Municipal Rm. Valcea (Zavoi), dispus pe
Splaiul Independentei, nr. 13, pentru evitarea si prevenirea tulburarilor si a altor situatii care pot degenera
in acte grave de dezordine sau distrugeri de bunuri, ce pot fi provocate pe timpul manifestarilor sportive,
gen: meciuri de fotbal, reuniuni atletice, concursuri scolare, etc., precum si manifestarilor culturale
organizate cu diverse prilejuri, gen: Zilele Ramnicului, etc., se propune instalarea in incinta stadionului a
unui sistem de supraveghere video.
Solutiile pentru a stopa violenta pe stadioane exista, insa ele trebuie sa se bazeze pe dialog.
Incercarea de a opri violenta cu violenta nu va avea rezultate niciodata.
De aici pornim demersul nostru in a gasi solutii si modalitati de combatere a violentei in incinta
stadioanelor si o modalitate in acest sens ar fi montarea de camere de inregistrare in fiecare sector ocupat
de spectatori, pentru a inregistra permanent comportamentul acestora si a putea interveni intr-un mod
civilizat in aplanarea conflictelor
Prin intermediul acestui sistem de supraveghere video, Politia Municipiului Rm. Valcea
realizeaza urmatoarele avantaje:
- crearea unui sentiment de siguranta in randul populatiei;
- supravegherea eficienta si prevenirea infractionalitatii in jurul institutiilor de invatamant de pe
raza municipiului;
- crearea unei temeri in randul autorilor de fapte penale si contraventionale;
- realizarea unui material probatoriu fata de persoanele ce au incalcat prevederile legale;
- protejarea patrimoniului public si privat;
- protejarea persoanei;
- scurtarea timpului de reactie prin dirijarea patrulelor de catre dispecerul de serviciu la locul
comiterii faptelor;
- identificarea autovehiculelor ce au fost folosite la comiterea de infractiuni, in cadrul actiunilor;
- depistarea persoanelor si autovehiculelor date in urmarire;
- constituirea in lucrarile si cauzele penale ramase cu A.N. a cercurilor de suspecti;
- determinarea conducatorilor auto de a respecta prevederile legale pe linia circulatiei rutiere;
- resursele umane pot fi substituite cu rezultate eficiente folosind acest sistem de supraveghere;
- posibilitatea ca acest sistem de supraveghere sa fie directionat in alte zone si locuri unde situatia
operativa impune acest lucru, tinand cont ca o parte din camerele de luat vederi transmit
imaginile prin unde radio;
- atingerea standardelor europene in materia serviciului politienesc oferit comunitatii.
Tot prin Programul Operational Regional 2007-2013 subdomeniul ,, Reabilitarea Infrastructurii

sociale , municipalitatea isi doreste extinderea sistemului de supraveghere existent prin proiectul
Achizitionarea, instalarea de echipamente necesare pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii
(sisteme de supraveghere video ) .
h) Calitatea factorilor de mediu
Se acorda din ce in ce mai multa atentie considerentelor de mediu si integrarii acestora in politicile
sectoriale, plecandu-se de la urmatoarele abordari: asigurarea sanatatii oamenilor si a mediului natural,
implementarea legislatiei de mediu existente, cooperare intre mediul de afaceri si consumatori pentru
16

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
gasirea unor solutii comune, asigurarea integrarii costurilor de mediu, datoriile fata de mediu. Se au de
asemenea in vedere si urmatoarele principii: prevenirea la sursa si poluatorul plateste.
Poluarea aerului
Poluarea urbana se datoreaza in principal industriei chimice, traficului rutier, arderii combusibililor (gaz metan,
carbune, pacura, combustibil lichid usor), incinerarii deseurilor. Nu se face o masurare permanenta a indicatorilor
poluarii urbane, cum ar fi precursorii ozonului troposferic, respectiv oxizii de azot, fibre de azbest si COV. Studiile
efectuate arata ca poluarea datorata traficului rutier este in continua crestere si se manifesta in special atunci cand nu
se efectueaza ventilatia naturala in apropierea solului, respectiv in zilele cu insolatie maxima.
Poluarea industriala este produsa in principal de instalatiile tehnologice cu profil chimic si de producerea
energiei termice si electrice, in vreme ce poluarea urbana se datoreaza in principal:
- instalatiilor de incalzire centralizata (incalzirea in judetul Valcea este realizata in sistem centralizat termocentrala 17%, in sistem cvartal 12%, iar incalzire individuala 4%; 67% din populatie foloseste
incalzirea cu sobe individuale avand drept combustibil lemnul)
- traficului (sunt inregistrate 20.756 de autovehicule in proprietate de stat si 54.786 in proprietate
privata). Aceasta a condus in timp la modificarea indicatorilor de calitate ai aerului in zone protejate, la
generarea disconfortului locuitorilor, la deteriorarea elementelor de urbanism si la favorizarea cresterii
sensibilitatii la diferite boli ale aparatului respirator si
- traficului de tranzit
Principalele surse de poluare a aerului in municipiu sunt platforma chimica si traficul rutier. Indicatorii
monitorizati in jurul platformei industriale si in municipiul Ramnicu Valcea sunt cei specifici proceselor
tehnologice: acid clorhidric, amoniac, pulberi in suspensie, dioxid de sulf, pulberi sedimentabile etc.
Calitatea aerului a cunoscut o ameliorare continu datorit diminurii emisiilor rezultate din activitile
industriale, ca urmare a msurilor impuse agenilor economici: mbuntirea monitorizrii emisiilor,
planuri de conformare viabile, importante lucrri de investiii pe linie de protecia mediului.
Pentru solutionarea poblemelor legate de calitatea aerului in judetul Valcea, urmatoarele abordari
complementare au fost luate in considerare:
Imbunatatirea sistemului de monitorizare a calitatii aerului
Reducerea emisiilor de substante poluante in atmosfera
Initializarea sistemului de management al calitatii aerului
Msuri pentru reducerea nivelului de zgomot: Pn la sfaritul anului 2012, toate localitile din
Romnia vor trebui s realizeze i s pun la dispoziia publicului hri strategice de zgomot, care vor
contribui la identificarea i monitorizarea eficient a principalelor surse de poluare fonic de pe teritoriul
municipiului Rm. Vlcea.
Determinrile de zgomot ocazionale efectuate pe raza mun. Rm. Vlcea relev faptul c nivelul
zgomotului ambiental este depit pe alocuri, sursa principal de zgomot fiind traficul rutier, celelalte surse
(industriale i traficul feroviar) avnd o pondere mai mic.
n vederea evalurii i aplicrii unor msuri de reducere a zgomotului ambiental se vor avea n vedere:
- cartografierea principalelor surse i zone n care exist poluare fonic i elaborarea hrii de zgomot
pn n anul 2012;
- elaborarea planului de aciune pentru reducerea nivelului de zgomot pn n anul 2013;
- managementul corespunztor al reelei de transport urban n vederea asigurrii unor suprafee de
rulare de calitate pe strzile mun. Rm. Vlcea;
- managementul corespunztor al traficului n vederea uniformizrii volumului traficului;
17

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
- o mai bun planificare urban prin redezvoltarea zonelor cu densitate mare de populaie i
crearea de spaii linitite departe de trafic.
Poluarea apelor
Reteaua hidrografica a judetului este administrata de filiala Ramnicu Valcea a Autoritatii Nationale
Apele Romane (ANAR). Supravegherea calitatii apelor de suprafata se face atat de catre ANAR cat si de
catre AJPM Valcea. In ultimii ani calitatea apelor s-a imbunatatit constant atat din punct de vedere chimic
cat si biologic, imbunatatire datorata atat stoparii evacuarii unor ape uzate extrem de poluate, cat si
micsorarii numarului de poluari accidentale.
Aportul municipiului Ramnicu Valcea la poluarea rauluiOlt a scazut considerabil deoarece Platforma
Chimica a inchis multe din instalatiile tehnologice care evacuau ape puternic impurificate.
Lotrul are apa care se incadreaza in categoria I de calitate, de la izvor pana la varsare, ceea ce il face sa
reprezinte principala sursa de alimentare cu apa a orasului Ramnicu Valcea.
1. Din sursa Autoritii de Sntate Public Vlcea au fost furnizai att indicatorii privind
asigurarea cantitii i calitii apei potabile, ct i indicatorii de sntate n legtur cu
calitatea apei potabile.
Indicatori privind asigurarea cantitii i calitii apei potabile
Localitatea
ntreruperi n
distribuie
ore/zi
Consum (l/om/zi )
min
max
media
Staie tratare ( denumire)

Brezoi-Valea lui Stan
112
154
133
RmVlcea-Nord
Rm Valcea
RmValcea-Vldeti
Sistem de
ap
Sursa 4
Suprafaa
Profunzime
Protecie
sanitar
Calitatea
sursei
Suprafaa
P
Lac
Brdior
Rm. Vlcea
Bistria-SC Oltchim SA
Chimie
nr analize/
necoresp
da
nu
da
nu
Mn-4/3;Fe-1/0
Cu-2/0
-
Lac Cheia
p.Bistrita
p.Vladesti
Bacteriologie
nr analize /
necoresp
CT-9/0;CF8;SF-6/
9
CT-1/1; CF-1/1
SF-4/2
-
18

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
Disfunctionaliti
identificate la
sistemul de
alimentare cu ap
grad avansat de uzur reea distribuie Fe >cma

materiale aduciune i reea distribuie, inadecvate tipului de ap corosiv,Fe>cma-sursa
principal L.Brdior
captare secundar L Cheia se afl n conservare activ funcionnd periodic cu debit
minim
linie tehnologic staie de tratare sursa secundar inadecvat variaiilor de calitate a
sursei
colmatarea surselor secundare de profunzime-debite n scdere,T variabil
Indicatori de sntate n legtur cu calitatea apei potabile

Populaia
Febr
tifoid
107656
0
Boli-nr cazuri
dizenterie /100.000
0
Hepatita A /100.00 BDA

0
9
8,4
135
/100.000
1,25
Sesizri nregistrate din partea populaiei privind factorii de mediu: calitatea apei potabile
-nivelul zgomotului n perioada nocturn datorit funcionrii unitilor de alimentaie public
Starea apelor subterane
Pentru zona Rm. Vlcea forajele din reeaua hidrogeologic, mai ales cele din Rureni, Copacelu, cele de
pe conturul haldelor de lam ca i cele din Bbeni, situate n lunca Oltului, au pus in eviden poluarea
orizontului acvifer freatic pe direcia de curgere. Mineralizarea puternic n zona de teras, de 1g/l 16 g/l
in zona prului Srat i 100 g/l in zona haldelor de lam constatat prin analize de laborator, certific
poluarea istoric pe acest areal.
Situatia apelor uzate
Principalele surse de poluare a apelor de suprafata sunt evacuarile provenite de pe platforma industriala,
respectiv de la S.C. Oltchim S.A cu 2 evacuari si S.C Uzinele Sodice Govora S.A cu o evacuare. Prin
natura sistemului de canalizare construit in zona, se colecteaza apele uzate de la toate intreprinderile care
functioneaza aici, si anume S.C. C.E.T Govora S.A. si S.C.Vilmar S.A. In municipiul Rm. Valcea exista si
alte intreprinderi industriale care genereaza ape uzate, care evacueaza insa in canalizarea municipala,
suferind inainte de deversarea in emisar un proces de epurare in statia de epurare biologica a municipiului
Ramnicu Valcea. Majoritatea indicatorilor analizati pentru apele uzate conventional curate sau epurate
biologic se incadreaza in normativele in vigoare, desi se inregistreaza depasiri frecvente la cloruri, rezidiu
total.
In municipiul Ramnicu Valcea functioneaza o statie de epurare mecanica biologica avand capacitatea
de 1020 l/s. Colectarea apelor uzate din municipiul Rm. Valcea se face in proportie de cca 85%, nefiind
racordati la canalizare toti utilizatorii casnici. Apele uzate supuse epurarii sunt un amestec de ape menajere,
ape industriale si meteorice, actualul sistem de canalizare nefiind realizat cu posibilitatea separarii lor.
Acest lucru creeaza dificultati in asigurarea unui randament de epurare eficient, in caz de precipitatii
abundente sau de incarcari excesive ale apelor industriale.
Poluarea solurilor
Calitatile edafice ale solurilor de pe terenurile agricole si arabile au scazut datorita alternantei
perioadelor de seceta puternica, cu perioade de precipitatii abundente si de tip orage, avand efecte in ceea
ce priveste productia vegetala, spontana sau cultivata. Cele mai importante efecte la nivelul solurilor sunt
datorate atat proceselor de alunecare cat si eroziunii produse de siroiri si apele de suprafata.
19

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
De asemenea, extractia sarii de la Ocnele Mari Ocnita reprezinta cauza principala a

saraturarii si poluarii solurilor, constatata pe zone situate in vecinatatea sondelor sau de-a lungul
conductelor de transport la beneficiar, respectiv instalatiile de pe platforma chimica.
Situatia spatiilor verzi si a zonelor de agrement
Pentru optimizarea condiiilor de mediu n centrele populate, spaiile verzi ndeplinesc un rol de prim
importan la crearea unui microclimat corespunzator. In municipiul Rm.Vlcea, n administrarea
domeniului public este n eviden o suprafa de 398.160 mp spaii verzi, din care 32735 mp aliniamente
stradale, 129.735 mp parcuri, 28.276 mp scuaruri i 207.414 mp spaii verzi intravilane. Ca suprafa verde
pe cap de locuitor revin 4 mp, foarte puin n comparaie cu normele internaionale de 17-26 mp.
Rspndirea zonelor verzi pe teritoriul oraului nu este uniform. Extinderea aleilor de acces, a
chiocurilor, a parcrilor a condus la micorarea suprafeelor verzi din majoritatea centrelor urbane, fr ca
primriile i consiliile locale sa ia msuri de protecie corespunztoare.
Parcurile amplasate n zonele de locuit constituie un cadru natural benefic pentru populaie. In
municipiul Rm. Vlcea sunt dou parcuri mari:
-Parcul ZVOI, amenajat n secolul trecut, dispune de alei betonate, locuri de joac pentru
copii, dotri de alimentaie public. Vegetaia const dintr-o pdure secular sistematizat. Parcul este
situat n imediata vecintate a stadionului municipal. Acest parc va fi reabilitat prin proiectul:Reabilitarea
peisagistica a Parcului Zavoi
-Parcul MIRCEA CEL BATRN, care se gsete n zona central, este de asemenea, amenajat cu alei
betonate, dotri de agrement, etc. i fiind nconjurat de vechiul zid al centrului istoric, completeaz n mod fericit
centrul civic al oraului.
n zona de sud, prin utilizarea unui vechi bra al rului Olt i recuperarea terenului din fosta lunc, a
fost realizat ZONA DE AGREMENT Ostroveni, care este dotat cu bazine de not (cu ap dulce i cu ap
srat), uniti de alimentaie public, un sat de vacan cu posibiliti de campare, grdina zoologic,
spaiu amenajat pentru pescuit i sporturi nautice, etc. Zona este cea mai valoroas posibilitate de agrement
n lunile de var, fiind frecventat i de turiti din alte localiti.
Gospodarirea deseurilor urbane
Cea mai mare parte a deseurilor menajere, rezultate in urma folosintelor diverse, sunt compuse din
materiale care pot fi reciclate (hartie, metal, plastice, materii organice) si cateva tipuri care pot fi
considerate periculoase (baterii, vopsele, flacoane cu aerosoli etc.). Cantitatile de deseuri colectate si
transportate de societatiele de salubritate variaza in functie de anotimp, de numarul populatiei, de frecventa
de colectare si nu in ultimul rand de fluctuatia beneficiarilor serviciilor de la un prestator la altul.
20

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
Compozitia deseurilor orasenesti in mun. Rm. Valcea
organice
lemn
textile
17%
1%
mat.
Minerale
altele
5%
2%
75%
Figura nr. 3.3. - Compozitia deseurilor orasenesti in Ramnicu Valcea
21

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
In Municipiul Rmnicu Vlcea, se deruleaza un proiect ISPA privind imbunatatirea sistemului de

management al deseurilor. n cadrul acestui program se vor realiza transformri i restructurri majore ale
serviciului public de salubritate care vor conduce la: schimbarea cadrului instituional cu privire la
prestarea serviciului ; dezvoltarea de noi facilitai pentru gestionarea deeurilor, introducerea unui concept
de management integrat al deseurilor conform cu directivele europene n domeniu, imbunatairea calitativa
a serviciului, creterea gradului i frecvenei de colectare a deeurilor ; introducerea colectarii selective a
deseurilor ; diversificarea i specializarea operatorilor ; minimizarea impactului asupra mediului i sanatatii
populaiei .
Proiectul va avea 3 componente distincte i anume :
noua deponie ecologic situat la Feeni, cu o rezerva de depozitare estimata la 20 de ani ;
staie de compost la Rureni, lang actuala staie de epurare oreneasc. Aceast staie va procesa
ntreaga cantitate de deeuri organice compostabile colectate selectiv, estimate la circa 50% din
totalul deeurilor generate de populaie ;
inchiderea actualei deponii Rureni i refacerea ecologic a terenului, fiind prevazute msuri de
monitorizare a emisiilor de gaze i levigat ;
imbunatatirea pn la atingerea cerinelor europene a serviciului de colectare i transport a
deeurilor municipale, inclusiv implementarea unui sistem de colectare selectiv a deeurilor.
Tipurile de deeuri care vor fi depozitate n rampa vor fi stabilite n lista de deeuri acceptate la
depozit, conform Ordinului 867/2002.
Proiectul Staie de compost Rureni, Rmnicu Vlcea cuprinde n principal :
evaluarea amplasamentului
descrierea proiectului cu evidenierea surselor de cuantificare a cantitilor de poluanti
consultarea publicului i a factorilor decizionali
evaluarea impactului asupra mediului produs de funcionarea obiectivului,precum i de
utilizarea compostului
recomandri privind sistemul de monitoring
O prioritate a municipiului este protectia si imbunatatirea calitatii mediului, vizand imbunatatirea calitatii
vietii in regiune.
Se are in vedere imbunatatirea infrastructurii de mediu prin:efectuarea de lucrari in scopul prevenirii si
reducerii riscurilor legate de dezastrele hidrogeologice (realizarea unor poldere, lucrari de indiguire,
regularizarea cursurilor de apa, modernizarea si dezvoltzrea sistemelor informationale pentru avertizarealarmare in timp real a populatiei, elaborarea hartilor de risc la inundatii si introducerea lor in planurile de
urbanism general, realizarea cu prioritate de amenajari, lacuri de acumulare, lucrari de sdesecare drenaj);
dezvoltarea colectarii diferentiate a deseurilor menajere si a deseurilor industriale si reutilzarea acestora;
managementul deseurilor (construirea/reabilitarea statiilor de epurare a apelor uzate,
construirea/modernizarea facilitatilor de apa si apa uzata in zone specifice, dezvoltarea sistemelor de
management al diverselor tipuri de deseuri); protejarea biodiversitatii (dezvoltarea si managementul
habitatelor si faunei comunitare) si a ariilor protejate; reabilitarea siturilor industiale si militare poluate.
22

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
i) Serviciile de sntate a populaiei in municipiul Ramnicu Valcea

Asistenta medicala din Ramnicu Valcea ofera toata gama de servicii medicale , incepand de la
servicii de medicina preventiva si pana la asistenta spitaliceasca de nivel judetean.
O masura a accesibilitatii populatiei la servicii medicale sete numarul de furnizori de asistenta
medicala, pe categorii.
Reteaua de furnizori de servicii medicale din municipiul Rm. Valcea este compusa din:
- furnizor de servicii de medicina preventive si sanatate publica- ASP Valcea
- furnizori de medicina scolara:
1. 20 cabinete de medicina scolara cu 10 medici
2. 8 cabinete de scolare de stomatologie, cu 4 medici si 4 dentisti
- furnizori de asistenta medicala primara:
1. reteaua de cabinete medicale de medicina de familie in contract cu CJAS Valcea, finantata din
Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate: 53 cabinete cu 53 medici de familie
2. 47 cabinete private de medicina generala/ medicina de familie
- furnizori de asistenta medicala ambulatorie de specialitate:
1. 2 ambulatorii de spital si 10 unitati ( CMI, SRL, SCM) ambulatorii de specialitate, in contract
cu CJAS Valcea, finantate din Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate
2. 67 cabinete private de diverse specialitati
- furnizori de investigatii paraclinice:
1. 7 laboratoare in contract cu CJAS Valcea, finantate din Fondul National Unic de Asigurari de
Sanatate
2. 2 laboratoare de analize medicale private
- furnizori de medicina dentara:
1. cabinete de medicina dentara, in contract cu CJAS Valcea,finantate din Fondul National Unic de
Asigurari de Sanatate: 28 unitati medicale cu 35 medici de medicina dentara
2. 120 cabinete private de medicina dentara
- furnizori de asistenta medicala de urgenta prespitaliceasca:
1. Serviciul Judetean de Ambulanta Valcea- statia centrala, cu 13 medici angajati si avand in dotare 24
ambulante, din care 8 medicalizate, 2 de consultatii la domiciliu si 14 de transport. 10 ambulante noi
au fost primite de la MSP din 2007 pana in present ( 8 medicalizate si 2 de consultatii la domiciliu) ;
2. ISU-SMURD cu 1 echipaj de prim ajutor calificat, functionand cu 1 ambulanta medicalizata tip B2;
3. 1 serviciu privat de ambulanta: SC UmanServ SRL, cu 5 ambulante medicalizate, 4 de transport,
deservit de 5 medici de urgenta ;
- furnizori de asistenta medicala de urgenta spitaliceasca:
- Unitatea de Primiri Urgente a Spitalului Judetean de Urgenta Valcea, dotata si organizata la standarde
europene, deservita de 7 medici de urgenta ;
- furnizori de asistenta medicala spitaliceasca:
- 2 spitale de nivel judetean:
Spitalul Judetean de Urgenta Valcea, 1193 paturi, cu o gama de 25 specialitati
medicale, deservit de 138 medici , cu un ambulatoriu integrat cu sectiile
din spital, cu 26 cabinete de specialitate
23

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
Spitalul de Obstetrica Ginecologie Rm. Valcea, maternitate

judeteana, asigurand servicii de specialitate de OG, neonatologie,
neonatologie prematuri. Este deservit de 26 medici
- furnizori de asistenta medicala de recuperare, medicina fizica si balneologie :
sectia de RMFB din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Valcea, sectie cu 40
de paturi
- reteaua farmaceutica:
1. 34 farmacii ( deservite de 36 farmacisti) , in contract cu CJAS ;
2. 9 farmacii private ( 9 farmacisti);
- furnizori de ingrijiri la domiciliu:
2 furnizori in contract cu CJAS
j)Sport si agrement
Pentru recreere, Municipiul Rmnicu Vlcea dispune de cteva zone atractive, situate la distane relativ
mici de centrul oraului i de cartierele de locuit, la care accesul se poate face pietonal, fr prea mari
dificulti, respectiv: Parcul Zvoi, aparinnd municipalitii; Dealul Capela, parte component a
domeniului public ce aparine municipalitii; Parcul Mircea cel Btrn, aparinnd municipalitii; Grdina
Zoologic, aparinnd municipalitii; Baza de agrement i recreere de la marginea sudic a cartierului
Ostroveni; Baza de agrement de la barajul lacului de acumulare din nordul municipiului, concesionat unor
societi private; Complexul sportiv TRAIAN (cuprinznd Sala Sporturilor, arene deschise de tenis, volei i
baschet); Stadionul municipal de fotbal 1 Mai cu dotrile aferente; Baze de agrement i sportive private
(aparinnd unor societi comerciale, respectiv OLTCHIM S.A la Fedeleoiu i HIROCONSTRUCIA
S.A n nordul municipiului); Complexul de agrement Casa Tineretului Ostroveni.
Dei exist numeroase posibiliti de recreere i prin sport n general, practicarea lui n mas este
grevat de diverse condiionri, cum ar fi:
Insuficiena fondurilor financiare alocate pentru ntreinerea sau modernizarea dotrilor
existente, ca de altfel i a personalului nsrcinat cu curenia i supravegherea
pstrrii ei;
Limitarea accesului n bazele de agrement i sportive, la salariaii societilor
respective (cu sublinierea ca aceasta limitare este relativ, muli ceteni putnd
beneficia de serviciile oferite n schimbul unei taxe, n limita numrului de locuri
disponibile);
Utilizarea unor zone naturale neamenajate pentru agrement i mbiere - albia major
ru Olt i albia major ru Olneti - cu repercusiuni asupra strii de sntate
(accidente, boli infecto-parazitare) a celor care le utilizeaz, precum i asupra calitii
factorilor de mediu (sol, cursuri de ap).
k)Reeaua stradal, Transportul:

In interiorul municipiului transportul in comun este asigurat de S.C. ETA S.A. . Societatea are ca
actionar unic Consiliul Local al Municipiului Ramnicu Valcea.
24

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
Orasul este bine acoperit de traseele de transport public ale societatii sus amintite.
Totusi acestea sunt sinuoase si nepotrivite utilizarii vehiculelor articulate.
Transportul preorasenesc este asigurat de operatori privati, dar este de dorit limitarea suprapunerii
acestor trasee peste cele urbane. In acest fel reteaua stradala, nu foarte generoasa, a municipiului ar putea
deservi in conditii mai bune toti participantii la trafic.
Descongestionarea retelei rutiere ar putea rezulta si din transferul calatorilor de pe liniile de
autobuze pe liniile de CF.
Unele trasee pot fi revizuite si concentrate vehiculele pe liniile eficiente, imbunatatindu-se
atractivitatea sistemului si diminuand risipirea resurselor pe trasee mai putin eficiente. Traseele mai putin
solicitate se vor mentine cu vehicule de capacitate redusa si cu un program de mers care sa corespunda unor
nevoi sociale pentru elevi si populatia de varsta a treia. Aceste trasee ar putea fi compensate/subventionate
de catre Primarie.
Transportul populatiei se realizeaza cu autobuze pentru transport calatori (39 buc., total 4.449 locuri),
microbuze pentru transport calatori (9 buc., total 131 locuri), cu un total de 170 statii de urcare/coborare
calatori, maxi taxi-uri si de taxi-uri particulare, ce acoper n suficient msur cerinele de transport.
Obiectivul general al S.C. ETA S.A. este de inlocuirea parcului de transport public existent cu vehicule
ecologice pn n 2010 si ca un obiectiv specific facem referire la achiziionarea/montarea de sisteme de
control i monitorizare a traficului (sisteme de supravghere).
Ca si motivatii pentru stabilirea obiectivelor de mai sus ar fi :
1.-mrirea numrului de autovehicule particulare (autoturisme i autoutilitare) care circul n
municipiu pentru transportul de cltori i de marf, n detrimentul transportului public, accentueaz
impurificarea aerului troposferic;
2.-transport n comun deficitar si poluant;
In urma recensamintelor efectuate s-a observat un numar mare de vehicule ale operatorilor privati.
In general acestia nu au linii urbane, ci trasee preorasenesti care se suprapun foarte mult pe reteaua urbana.
Traficul de prognoza. Parametrii socio-economici actuali si de perspectiva:
Mobilitatea populatiei este in primul rand influentata de factori socio-economici. Este cunoscuta
tendinta de migrare a populatiei din mediul rural catre cel urban, dar si inglobarea de catre marile orase a
zonelor periurbane inducand o crestere a spatiilor de productie, depozitare, a spatiilor comerciale si a
institutiilor sociale. Implicit numarul locurilor de munca, precum si densitatea locuitorilor/km2 vor fi
corelate cu aceste cresteri.
Avand in vedere prevederile P.U.G., conturarea cartierelor de la periferia orasului atat cartiere de
blocuri, cat si cartiere de vile, aparitia de noi poli comerciali, precum si inevitabila inglobare in zona urbana
a localitatilor sau a zonelor periferice situate intre acestea si municipiul Ramnicu Valcea, putem prognoza o
evolutie mai accentuata a parametrilor acestor zone. Potentialul zonelor centrale mai poate creste, dar in
curand va ajunge la saturatie si tendinta va fi de migrare catre noile zone rezidentiale, mai putin aglomerate
si care ofera un confort mai bun.
Zonificarea funcional
Diferitele grupe de necesiti umane sunt satisfcute pe teritoriul municipiului, prin zonele funcionale
ale localitii, cele mai importante fiind: zone de locuit, zone industriale, zone de servicii (nvmnt,
sntate, cultur, comer, administraie, edilitare), zonele periurbane, toate legate prin ci de comunicaie
(circulaia interioar i legtura cu teritoriul).
25

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
Suprafaa teritoriului administrativ: 8.952 ha.

Situaia suprafeelor de teren din municipiul Rm.Vlcea prin documentaii de urbanism PUZ aprobate
n Consiliul Local. Suprafaa total n intravilan: 3635,4 ha. (HCL 27/29.02.2000).
De asemenea se aprob n Consiliul Local urmtoarele zone:
Zone de locuit:
PUZ Copcelu-Salrom: 5,76ha (HCL 186/11.12.2001);

- PUZ Dealu Malului - La Crbunari: 0,6993 ha (HCL 157/31.08.2004);
- PUZ Rureni- La Porcrie: 8,991 ha (HCL 176/63/27.09.2004);
- PUZ Goranu 1: 3,70 ha (HCL 62/31.03.2005);
- PUZ Goranu 2: 43,856 ha (HCL 63/31.03.2005);
- PUZ Cetuia: 8,1096 ha (HCL 113/31.07.2003);
- PUZ Dr Grii-Pr Srat, Miana srl: 12,858ha (HCL 190/25.09.2007);
- PUZ Feeni: 0,168ha (HCL 109/31.05.2007);
- PUZ Goranu-str Izlazului 2A: 0,3679 ha (HCL 129/30.05.2008);
- PUZ Troianu: 0,14 ha (HCL 162/10/30.06.2008);
- PUZ Zona rezidenial i funciuni complementare Troian Sud: 32,40 ha
269/117/30.09.2008);
- PUZ Ansamblul locuinelor zona Nord-Livada: 8,4525 ha (HCL 268/116/30.09.2008);
Aria locuibil (mp): 1.471.954,00
Situaia actual a locuinelor existente:
Locuine sociale Colonia Nuci: 64 apartamente;
Blocuri ANL Ostroveni, n regim de nchiriere: 6 blocuri cu 108 apartamente;
Locuine sociale Ostroveni : 7 blocuri, 140 apartamente;
n execuie se afl:
n regim de nchiriere (ANL) 6 blocuri, 108 apartamente;
locuinele sociale la Cminul de btrni vechi un numr de 91 apartamente;
la Cminul de btrni de la Cocoul de aur, cu 40 camere, cu 80 de locuri.
Zone industriale:
- PUZ Parc Industrial- Staia de epurare: 6,50 ha (HCL 224/111/30.11.2004);
- PUZ Zona industrial Str Baciului- Damila srl: 2 ha (HCL 223/71/31.07.2008);
PUZ Showroom service auto, str Rureni 117-119 0,4274 ha (HCL 192/40/31.07.2008).
-
(HCL
Zonificarea teritoriului
Prima etapa a intocmirii modelului de trafic l-a constituit zonificarea teritoriului.
Zonificarea de trafic adoptata la elaborarea studiului de circulatie in municipiul Ramnicu Valcea
cuprinde in total 43 de zone de trafic dintre care:
21 de zone interioare (figura 1);

15 zone limitrofe care poarta denumirea localitatii principale (figura 1);
26

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
7 zone exterioare (figura 2).

Avand in vedere scenariile de dezvoltare ale municipiului Ramnicu Valcea, in cadrul etapei de
prognoza, zonele limitrofe vor fi considerate ca avand o evolutie corelata cu evolutia zonelor interioare.
Constructia modelului de trafic pentru anul de baza (2007)
Constructia grafului retelei stradale majore
Pentru simularea traficului, reteaua stradala a municipiului Ramnicu Valcea a fost asimilata cu o retea
de bare si noduri (graf), in care barele reprezinta sectoare de strazi, iar nodurile reprezinta, in general,
intersectii de strazi sau, unde este cazul, puncte in care se schimba regimul de circulatie.
Graful include si arterele de legatura ale orasului cu zonele exterioare (figura 1).
Figura 1 Graful retelei stradale actuale

Constructia matricelor O/D pentru anul de baza (2007)
Avand in vedere restrictiile de circulatie specifice impuse diverselor categorii de vehicule s-au
construit patru matrice de trafic (in vf/MZA) pentru:
Vehicule de calatori (autoturisme);

Autocamioane cu 2 osii;
Autocamioane cu 3-4 osii;
Autocamioane cu 5 sau mai mult de 5 osii sau vehicule articulate.
27

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
28

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
Figura 2 Zonificarea interioara

Disfunctionalitati la nivelul configuratiei retelei stradale:
orasul este dezvoltat de-a lungul unei singure axe, Calea lui Traian, care se aglomereaza la
orele de varf;
chiar daca exista un traseu dedicat vehiculelor de marfa din pacate acestea aleg de multe ori
sa strabata intreg orasul pentru a ajunge la destinatie;
semnalizarea de trafic greu este aproape inexistenta, din aceasta cauza regasindu-se
camioane de diverse tonaje pe intreaga retea rutiera, chiar pe strazi de cartier;
raurile Olt si Olanesti, precum si calea ferata actioneaza ca niste bariere pentru trafic,
impartind municipiul in mai multe zone in care se patrunde/se iese numai pe cate o artera;
relativ la reteaua stradala din cartiere putem aprecia ca este de multe ori insuficient
amenajata, atat din punct de vedere al amenajarilor geometrice (profil transversal, locuri de
parcare, dispozitive de calmare a traficului, intersectii neamenajate), cat si a starii tehnice
a imbracamintii (multe strazi sunt fara imbracaminti moderne);
Toate aceste disfunctii conduc la o diminuare a capacitatii de circulatie a strazilor ce compun reteaua
majora de circulatie, facand-o nefunctionala pe unele arii si fara capacitatea de a prelua fluxurile trafic
actual.
Un accent deosebit trebuie acordat rezolvarilor de detaliu privind reorganizarea circulatiei in
intersectii, sincronizarea acestora pe axe de circulatie.
Fara o solutionare adecvata a functionarii intersectiilor, capacitatea de circulatie a retelei va fi
semnificativ diminuata si eficienta efortului facut pentru dezvoltarea capacitatii va scadea. In acest sens se
impune, intr-o prima etapa, dezvoltarea unor proiecte de amenajare a intersectiilor care sa identifice
solutiile si sa estimeze costurile de executie, iar apoi sa se treaca la implementarea solutiilor.
Toate cele prezentate mai sus se constituie intr-un fundament pentru proiectele necesar a se
derula/elabora pentru o fluidizare a traficului si in acelasi timp pentru prognoza traficului si propunerile de
dezvoltare a retelei stradale in perspectiva.
Prin Programul Operational Regional 2007-2013, Axa Prioritara 1, domeniul de interventie 1.1
Planuri integrate de dezvoltare urbana, subdomeniul : Poli de dezvoltare urbana , Primaria Municipiului
Rm. Valcea doreste obtinerea unei finantari pentru realizarea urmatoarelor proiecte:
o Prelungirea Bd. Tineretului spre Sud cu BD. Dem Radulescu de la intersectia cu Strada
Ostroveni pina la intersectia cu DN 67.
o Prelungire Bd. Tineretului de la str. Gib Mihaescu pana la BD. Nicolae Balcescu.
o Amenajare si modernizare str. Sacerdoteanu si str. Patriarh Iustinian Marina.
29

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
o Pasaj denivelat suprateran pe Bd. Tudor Vladimirescu .

o Pod peste riul Olanesti in prelungire cu str.Carol inclusiv legaturile cu Calea lui Traian si
str. Morilor.
o Artera de legatura intre str. Stirbei Voda si str. Morilor inclusiv podul peste riul Olanesti.
Alimentare cu ap i canalizare - Ramnicu Valcea
Datele prezentate mai jos au fost extrase din Master Plan - iunie 2007 al S.C. ACVARIM S.A.
Dezvoltarea sistemului de alimentare cu ap al oraului Rm.Vlcea a nceput n 1906 (un pu n terasa
rului Olneti, o conduct de aduciune din font Dn 175 mm, alimentnd Capela i zona oraului vechi)
continund pn n 1997, cnd a fost construit Staia de tratare a apei Valea lui Stan (unde se trateaz apa
captat din Lacul Brdior de pe rul Lotru).
Folosirea mai multor surse de ap n sistemul de alimentare al oraului Rm.Vlcea a fost necesar
datorit erorilor fcute la construcia Staiei de tratare Nord ntre 1967 i 1970. Staia primea apa brut din
rul Olt care la acel moment era n mod serios poluat cu pesticide, fenoli, cianuri; se preconiza c soluia
realizrii dezinfeciei cu ozon i filtrare CAG ar fi fost, n tot cazul, viabil; aceast soluie nu a condus la o
calitate acceptabil a apei i n consecin au trebuit s fie utilizate alte surse, de la Cheia i Brdior.
In prezent Ramnicu Valcea este aprovizionat din:
Sursa Bradisor, de unde sunt achizitionati in jur de 50-55,000 m3/zi; aceasta sursa apartine sistemului
Bradisor - Valea lui Stan (APAVIL), care este autorizat ca operator al Consiliului Judetean Valcea;
Sursa Cheia (apartinand Consiliului Local Ramnicu Valcea) si este operata de ACVARIM SA; poate
asigura in conditii de minima siguranta 14,000-17,500 m3/zi; sursa este clasificata in a treia categorie de
siguranta a sistemului (in conformitate cu NTPA 013); apa este transportata in mod gravitational 18.15
km diferenta de altitudine fiind de 110.0 m) la statia de tratare Nord, unde este tratata si apoi pompata
din nou in reteaua de distributie din Rm. Valcea;
Alte surse (lacul Vladesti, Vladesti-Pietrari, Bistrita-Babeni, raul Olt) sunt necorespunzatoare in primul
rand din punct de vedere al calitatii apei brute si in al doilea rand din punct de vedere al cantitatii de
apa, datorita reducerii scurgerii cauzate de colmatarea stratificata.
In anul 2009 in sedinta de Consiliu Local s-a aprobat Studiul de Fezabilitate pentru un proiect privind
captarea apei din raul Olanesti.
Descrierea generala a retelei de canalizare
Municipiul Ramnicu Valcea are un sistem de canalizare centralizat functional care acopera majoritatea
zonelor stabilite ale municipalitatii. In esenta, sistemul poate fi impartit in 3 componente principale:
Partea de nord a municipiului Ramnicu Valcea (reteaua nord a raului Olanesti)
Partea de sud a municipiului Ramnicu Valcea (reteaua sudica a fostului sistemul separat Olanesti)
Canale de transport la Statia de Tratare a Apelor Reziduale (camera de interconectare MH00 la sud
de cartier Ostroveni catre Statia de Tratare a Apelor Reziduale).
Aceste 3 componente sunt strans legate intre ele si cresc/descresc debitul din partile de nord si sud ale
municipiului Ramnicu Valcea, influentand astfel puternic comportamentul hidraulic al celor 2 colectoare
generale/canale de transport la lucrarile de tratare a apelor uzate.
Lungimea totala a retelelor de apa, la data de 31.12.2008. in municipiul Rm. Valcea este de 218,99
km, iar lungimea sistemului de canalizare este de 145,78 km. Cifrele au fost extrase din ultimele informatii
de la S.C. ACVARIM S.A.
30

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
Activitati economice-comparatie cu celelalte orase ale regiunii

Cresterea economica este rezultatul dezvoltarii competivitatii economiei, iar indicatorul utilizat
pentru a masura cresterea economica este PIB-ul. Ratele anuale de crestere ale PIB regiunea S-V Oltenia au
manifestat un ritm mai lent in comparatie cu dinamica la nivel national, in mare parte din cauza lipsei de
investitii in regiune.
In vederea sprijinirii procesului de creare masiva de locuri de munca, este necesara o investitie de
capital cu o valoare mare.
In acest scop, prin intermediul unui set de trei masuri, aceasta prioritate va urmari sustinerea
investitiilor productive (utilaje si tehnologii noi) care sa asigure adaptarea calitatii productiei la standardele
pietei europene; in mod complementar vor fi sprijinite serviciile pentru dezvoltarea afacerilor (marketing si
management in IMM-uri si turism) si investitiile pentru dezvoltarea retelelor de intreprinderi si asociatiilor
profesionale.
Investitiile brute pe activitati comparaie cu celelalte orae din regiunea Sud-Vest Oltenia(lei)
Activitatea
Rm Vlcea
Industria extractiva
25.000.000
Industria prelucratoare
554.000.000
Energie electrica si termica,gaze si
apa
110.000.000
Constructii
125.000.000
Comert
334.000.000
Hoteluri si restaurante
43.000.000
Transporturi
113.000.000
Invatamant
1.000.000
Sanatate si asistenta sociala
5.000.000
Alte activitati de sevicii colective
sociale si personale
5.000.000
TOTAL MUNICIPIU
1.315.000.000
Craiova
Tg Jiu
Anul 2007
Slatina
93.131.306
88.953.821
1.015.424.059
109.727.014
585.506.496
374.312.806
135.570.732
185.946.885
171.601.281
44.149.616
72.976.158
559.979.819
173.806.195
119.700.792
32.383.815
22.085.341
5.816.904
112.528.264
75.859.951
71.978.579
1.186.179
979.979
1.367.852
11.223.148
3.617.756
1.575.327
15.462.524
6.312.324
4.248.010
2.387.233.201
661.062.729
1.049.117.003
1.3.Dinamica investitiilor in municipiu si comparatie cu celelalte orase ale regiunii

Sud-Vest Oltenia.
Mediul de afaceri:
Datele nsumate din bilanurile contabile ale anului 2007 depuse de 5641 societi comerciale pun n
evidenta faptul c, prin indicatorii de baz, Municipiul Rmnicu Vlcea se nscrie ca unitate teritorialadministrativ reprezentativ n economia judeului Vlcea.
31

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
Indicatori de referinta
Nivel an 2007
Numr de ageni economici

Capital social (mld. lei)
Numr mediu salariai
Cifra de afaceri (mld. lei)
Profit brut (mld. lei)
5642
292,85
53.480
7386,90
288,30
% din economia
judeului Vlcea
60,0
63,37
76,9
82,87
95,07
Din totalul agenilor economici existeni, 39,2% desfoar activiti de comer (inclusiv alimentaia
public), aproape 31,6% sunt prestatori de servicii, 10,7% au activitate industrial, 8,6% lucreaz n
construcii, 9,0% au ca profil activitatea de transporturi i 0,9% se ocup de agricultur i silvicultur.
Domeniul de activitate
Agricultur i silvicultur
Industria extractiv
Industria prelucrtoare
Energie electric, gaze, ap
Construcii
Comer
Hoteluri i restaurante
Transport i depozitare
Posta i telecomunicaii
Activiti financiare, bancare i de
asigurri
Tranzacii imobiliare
Administraie public, nvmnt,
sntate i asisten social
Alte activiti de servicii
IMM Total
% din total societi comerciale
52
6
583
12
487
2212
269
508
46
Cifra de
afaceri (mil.
lei)
14,45
22,47
3404,47
407,73
624,62
1747,11
50,15
242,47
13,15
145
Numrul de
societi
Numr mediu Profit brut

personal
(mil. lei)
184
232
22187
2501
668
7294
1067
2379
186
1,08
3,47
80,52
1,97
60,8
70,5
2,62
15,47
1,09
29,97
303
9,64
150
15.32
200
2,61
125
14,03
274
2,72
142
5628
99,77
14,08
3703,91
50,14
562
34700
64,88
0,87
222,73
77,26
Un sustinator al intereselor comunitatii de afaceri pe plan local este Camera de Comert si Industrie
Valcea, o organizatie neguvernamentala, cu caracter autonom, care actioneaza pentru crearea unui mediu
de afaceri stabil, coerent si propice dezvoltarii sectorului privat, unei economii de piata reale, durabile si
deschise spre exterior.
Centrul de Afaceri Flandra - Vlcea
este rezultatul parteneriatului dintre Consiliului Local Rmnicu Valcea, Consiliul Judeean Vlcea, Camera
de Comer si Industrie Vlcea, Ministerul Comunitii Flamande i Agenia pentru dezvoltarea regional
din Antwerp.
Centrul a fost creat pentru a veni n sprijinul ntreprinztorilor aflai la nceput de drum, punnd la
dispoziia acestora un sediu, servicii precum i a logisticii necesare, dar i pentru a servi ca o baz de
legtur ntre firme din Rmnicu Vlcea i alte firme romneti sau din lumea ntreag.
32

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
Structura activitatilor economice din Rm Valcea
com
ps
ind
constr
trans
agr, silv
Dinamica IMM-urilor:
n cei 18 ani de tranziie sectorul privat a traversat perioade extrem de dificile pe fondul lipsei de
experien, labilitii actului legislativ, birocraiei i corupiei, ct i a lipsei de ncredere a populaiei fa
de iniiativa privat , lucru care a facut ca aceasta regiune sa inregistreze cel mai scazut numar de IMM-uri
la nivel de tara.
Evoluia n sincope a sectorului privat i ndeosebi a ntreprinderilor mici i mijlocii rezult
pregnant din faptul c n ntreaga perioad de tranziie au fost radiate din evidentele registrului comerului
local 585 societi comerciale, ceea ce reprezint aproape 5,4% din cele existente la finele anului 2007.
Analiznd evoluia dezvoltrii ntreprinderilor mici i mijlocii se poate concluziona totui c mediul
privat i consolideaz activitatea, i perfecioneaz managementul i particip n tot mai mare msur la
dezvoltarea localitii.
Dac cu 10 ani de zile n urm activitatea economic a Municipiului Rmnicu Vlcea era susinut
aproape n exclusivitate de uniti cu peste 1000 de salariai, la nceputul anului 2007 circa 99,77% din
societile comerciale sunt ntreprinderile mici i mijlocii, care realizeaz 50,14% din cifra de afaceri.
n rndul agenilor economici, IMM - urile ocup deci o pondere crescnda deoarece, pe de o parte
au capacitatea de a absorbi fora de munc din procesele de restructurare, iar pe de alt parte produsele i
serviciile realizate de ele pot contribui la redresarea i relansarea economiei locale, consolidnd totodat
clasa de mijloc a societii.
Comerul:
Activitatea de comer, dei este reprezentat de 2212 ageni economici (peste 39% din numrul
acestora pe municipiu la nivelul anului 2007) concentreaz numai 13,64% din numrul mediu de salariai
din ora i particip cu aproximativ 23% la cifra de afaceri. Dezvoltnd analiza, observm c grupa
societilor comerciale cu ridicata (ce este reprezentat de 740 ageni economici, adic 33,45%), dei
concentreaz 33,91% din numrul angajailor realizeaz 56,37% din cifra de afaceri , n timp ce la cei 1472
ageni economici din comerul cu amnuntul (66,56% din total) cu 66,09% din numrul angajailor se
nregistreaz numai 43,63% din cifra de afaceri.
33

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
Ageni economici
Explicaii
Total comer, din
care:
- Comer cu ridicata
- Comer cu amnuntul
Angajai
Cifra de afaceri
Valori
% din
(mld.
total
lei)
Profit brut
Valori
% din
(mld.
total
lei)
Numr
% din
total
Numr
mediu
% din
total
2212
39,21
7294
13,64
1747,14
23,65
50,05
20,51
740
1472
39,45
66,56
2474
4820
33,91
66,09
984,84
762,30
56,37
43,63
28,34
21,71
56,62
43,38
Economia regional - Regiunea Sud - Vest Oltenia

Indicator macroeconomic de maxim sintez a activitii economico-sociale, produsul intern brut
realizat n Romnia n perioada 2005 - 2006 a evoluat de la 288954,6 milioane lei preuri curente la
344650,6 milioane lei RON preuri curente.
La nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud - Vest Oltenia, produsul intern brut a evoluat de la 23920,5
milioane lei preuri curente n anul 2005, la 28589,2 milioane lei RON preuri curente n anul 2006.
Contribuia Regiunii de Dezvoltare Sud - Vest Oltenia la formarea produsului intern brut naional a
fost n anul 2006, ca i n anul 2005, de 8,3%.
La nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Vest Oltenia, n anul 2006, o contribuie nsemnat la
crearea produsului intern brut regional a avut-o Dolj (30,9%), urmat de judeele Gorj (20,9%), Vlcea
(20,8%), Olt (16,0%) i Mehedini (11,4%).
n Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia, produsul intern brut regional pe locuitor a fost de
10371,1 lei RON n anul 2005, ajungnd n anul 2006, la 12463,2 lei RON.
Structural, pe principalele activiti, se observ creterea greutii specifice a serviciilor n valoarea
adugat brut regional (de la 46,1% n anul 2005, la 47,3% n anul 2006) i construciilor (de la 7,9% n
anul 2005, la 8,9% n anul 2006), n detrimentul agriculturii, vntorii silviculturii i pisciculturii (de la
12,5% n anul 2005, la 11,2% n anul 2006), precum i al industriei (de la 33,5%, n anul 2005, la 32,6% n
anul 2006).
Produsul intern brut regional
-milioane lei RON preuri curente20051

20062
Oltenia
Dolj
Gorj
Mehedini
Olt
Vlcea
23920,5
7266,9
5120,1
2688,6
3937,6
4907,3
28589,2
8839,4
5984,1
3246,6
4560,4
5958,7
34

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
Produsul intern brut pe locuitor
-lei RON preuri curente20051

2006 2
Oltenia
10371,1
12463,2
Dolj
10213,8
13746,9
9239,4
8429,9
11748,7
12411,6
15679,8
10867,6
9586,7
14477,8
Gorj
Mehedini
Olt
Vlcea
Nivelul redus de dezvoltare al regiunii se datoreaz i volumului sczut de investiii strine directe,
regiunea atrgnd doar 745 milioane euro (reprezentnd 3,40% din totalul acestora pn la finele anului
2005), ceea ce o situeaz pe poziia a aptea ntre regiunile rii, investiiile din regiune fiind mai mult
concentrate n cteva afaceri mari (ALRO i ALPROM Slatina, LAFARGE Tg. Jiu, etc.). Aici se manifest
i nesigurana privind marile privatizri (Electroputere, Daewoo, Combinatul Rm. Vlcea).
Procesul de restructurare economic a fcut ca o mare parte din populaia omer n vrst din
mediul urban s se orienteze ctre mediul rural, unde practic o agricultur de subzisten. Procentul mare
al populaiei rurale i suprafaa ntins a terenurilor arabile, n special n partea sudic a regiunii, fac din
agricultura sectorul predominant n economia regional. Astfel, numrul n cretere al persoanelor ocupate
n agricultur i frmiarea terenurilor n urma reformei privind proprietatea, precum i utilizarea unor
tehnologii puin avansate, au condus la o descretere notabil a productivitii muncii n acest sector.
Structura i repartizarea activitilor economice la nivelul regiunii este determinat de resursele
naturale, tradiia n prelucrarea acestora, facilitile tehnologice, capital, dar i de sistemul de preuri i de
funcionarea adecvat a mecanismelor pieei.
Trebuie menionat mobilitatea redus a forei de munc datorit n special inexistenei spaiilor de
locuit ieftine.
Industria lemnului din zona montan i subcarpatic a nregistrat, n ultimii ani un recul puternic,
din cauza reducerii capacitii de export, urmare a devalorizrii dolarului. Aceasta rmne, n mare parte,
tributar unei producii cu valoare adugat redus, destinat unor piee puin exigente (rile nordafricane).
Reeaua IMM este slab structurat (nu s-au format clustere) i are o volatilitate mare din cauza
lipsei unor planuri de afaceri coerente i a susinerii cu capital i a managementului corespunztor.
Structura de afaceri a regiunii Sud-Vest este format din dou parcuri industriale operaionale,
situate n judeul Dolj (Craiova) i n judeul Gorj (Sadu) i un parc industrial greenfield, la Corabia,
precum i 5 incubatoare de afaceri. Infrastructura de cercetare n regiunea Oltenia este reprezentat de 26
institute i centre de cercetare, din care 13 n agricultur i silvicultur. Craiova este singurul centru
universitar de medicin din Romnia care nu are instituii/centre de cercetare.
35

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
Infrastructura in Regiunea Sud-Vest Oltenia
Transport
Regiunea Sud-Vest are o infrastructur de transport relativ bine dezvoltat, teritoriul regiunii fiind traversat
de trei drumuri europene: E70, E79 i E81 i dou din cele trei axe prioritare ale Reelei de transport TransEuropean TEN-T ( formate din coridoarele Pan-europene) care intersecteaz Romnia, i anume axa
prioritar de transport 7 (format din coridorul IV - Berlin/ Nurenberg-Praga-BudapestaConstana
Istambul Salonic) i axa prioritar de transport 18 Dunrea ( format din coridorul VII).
Regiunea Sud-Vest dispune de o reea rutier de 10.460 km (13,19% din totalul naional), din care 2043 km
sunt drumuri naionale (13% din total drumuri naionale) i 8.437 km drumuri judeene i comunale
(12,82% din totalul naional). Judeele Gorj i Olt au o infrastructur rutier relativ bine dezvoltat, judeul
Olt aflndu-se pe
primul loc n Romnia n ceea ce privete numrul i ponderea kilometrilor de drumuri judeene i
comunale modernizate (873 km ceea ce reprezint 12,88% din totalul drumurilor publice judeene
modernizate). n privina densitii drumurilor publice la 100 km2 regiunea se situeaz uor peste media
naional (35,8 km/100 km2), cele mai mari densiti nregistrnd judeele Gorj (39,3 km/100km2),
Mehedini i Vlcea, ambele cu 37,6 km/100km2.
Densitatea liniilor ferate la 1000 km2 are cea mai sczut valoare din ar (34,4 km/1000km2), principalul
nod feroviar este Craiova avnd legturi cu principalele localiti din regiune i din ar.
Utiliti publice
n afara zonelor cu dezvoltare economic datorat unor condiii speciale (Defileul Dunrii,
Subcarpaii Olteniei i Valea mijlocie a Oltului), infrastructura localitilor urbane i rurale este total
insuficient.
Numeroase aezri devenite recent orae nu dein nici pe departe infrastructura specific, care s justifice
statutul de localitate urban, iar n altele vechimea i starea avansat de uzur afecteaz calitatea serviciilor
oferite cetenilor.
n ceea ce privete infrastructura de utiliti, regiunea are o slab dotare cu instalaii de ap
potabil (41,29% din total localiti, racordate la un sistem de alimentare cu apa potabila, fa de nivelul
naional 61,04%) i canalizare (13,16% din total localiti, fa de 21,86% la nivel naional). Analiza pe
judee evideniaz slaba echipare cu utiliti a judeului Dolj (numai 12,6 % din localiti erau conectate la
reeaua de ap potabil i 7,2% la cea de canalizare).
Lipsa investiiilor n modernizarea instalaiile de canalizare public i cele ale apei potabile au
repercusiuni asupra calitii apei furnizate cu consecine asupra sntii populaiei. De asemenea,
condiiile precare din reeaua de colectare a apelor reziduale determin un grad ridicat de poluare a
cursurilor de ap, iar numrul insuficient al depozitelor de gunoi are influene negative asupra mediului
nconjurtor. n momentul de fa, numai doua staii de epurare a apelor reziduale sunt n curs de
realizare la Craiova i Calafat.
Educaie
Efectele tranziiei, vizibile mai ales la nivel economic, i-au pus amprenta i asupra sistemului
educaional. Calitatea educaiei i a reformei educaionale sunt afectate de infrastructura insuficient i
dotarea slab a celei existente, de motivaia personalului (salarii foarte mici) i de situaia material precare
a populaiei.
Infrastructura educaional preuniversitar la nivel regional (741 coli, 151 licee n anul 2005) se afl ntr-o
stare destul de avansat de degradare i cu dotare majoritar insuficient1.
36

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
Creterea numrului de studeni nu a fost ns nsoit i de extinderea spaiilor de nvmnt

ajungndu-se la supraaglomerare n unitile de nvmnt superior. n prezent sistemul de educaie
universitar cuprinde 5 instituii de nvmnt superior i 58 de faculti. In regiunea Oltenia funcioneaz
un numr de 3universitati de stat (2 in Craiova Universitatea din Craiova si Universitatea de Medicina si
Farmacie si una in Trgu Jiu Universitatea de Stat Constantin Brncui) i 4 private (2 in Craiova,2 in
Rm. Vlcea).
Sntate
Calitatea slab a infrastructurii spitaliceti, dotarea slab, lipsa personalului specializat - cu precdere n
mediul rural- precum i nivelul sczut de salarizare sunt probleme cu care se confrunt sistemul sanitar
regional. Nivelul ridicat de srcie, rmnerea n urm privind gradul de cultur sanitar etc, determin o
rat foarte ridicat a mortalitii infantile, rata mortalitii maternale, numr de cazuri TBC, etc).
Servicii sociale
Problemele sociale sunt importante i diverse, dar infrastructura sociala a regiunii este slab dezvoltat.
Exist doar 44 de servicii alternative pentru ngrijirea copiilor (25 de instituii de tip familial i 26 de centre
de plasament). La sfritul anului 2004, existau 8.677 copii cu dizabiliti, dintre care doar 780 au
beneficiat de servicii de asisten social.
Caracterizarile de la nivel regional, de pe judete, au aceeasi evolutie si la nivel de orase ale regiunii.
1.4.Nevoi de dezvoltare identificate in municipiu

Infrastructura de transport
Traficul de prognoza
tendinta de migrare a populatiei din mediul rural catre cel urban, dar si inglobarea de catre marile orase a
zonelor periurbane inducand o crestere a spatiilor de productie, depozitare, a spatiilor comerciale si a
institutiilor sociale. Implicit numarul locurilor de munca, precum si densitatea locuitorilor/km2 vor fi
Avand in vedere prevederile P.U.G., conturarea cartierelor de la periferia orasului atat cartiere de
blocuri, cat si cartiere de vile, aparitia de noi poli comerciali, precum si inevitabila inglobare in zona urbana
a localitatilor sau a zonelor periferice situate intre acestea si municipiul Ramnicu Valcea, putem prognoza o
curand va ajunge la saturatie si tendinta va fi de migrare catre noile zone rezidentiale, mai putin aglomerate
si care ofera un confort mai bun.
Pentru caracterizarea mobilitatii populatiei au fost avuti in vedere urmatorii parametrii specifici: gradul
de motorizare, numarul de vehicule, numarul de deplasari totalul matricelor de deplasare, mobilitatea
exprimata prin numarul de deplasari/vehicul.
Zonele de trafic au fost impartite in trei categorii:
zone interioare;
zone periurbane apropiate;
zone exterioare.
37

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
In figurile 8 11 se prezinta coeficientii de evolutie a traficului in perspectiva, pe tipuri de

zone si variante de evolutie a traficului (mediu optimist) pentru fiecare categorie de trafic.
Se observa ca fiecarui tip de zona ii corespund doua curbe de evolutia, astfel:
int opt = zona interioara si coeficienti de trafic optimist si int med = zona interioara si
coeficienti de trafic mediu;
apr opt = zona limitrofa si coeficienti de trafic optimist si apr med = zona limitrofa si
coeficienti de trafic mediu;
ext opt = zona exterioara si coeficienti de trafic optimist si ext med = zona exterioara si
coeficienti de trafic mediu.
Turism e
3.00
2.50
2.00
1.50
Ext opt
1.00
Apr opt
Int opt
0.50
Ext med
0.00
2005
2010
2015
2020
Apr med
Int med
Figura 8 Coeficienti de evolutie a potentialelor de trafic pentru turisme pe etape
38

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
Autocam ioane si derivate cu 2 osii

3.00
2.50
2.00
1.50
Ext opt
1.00
Apr opt
0.50
Int opt
Ext med
0.00
2005
2010
2015
Apr med
2020
Int med
Figura 9 Coeficienti de evolutie a potentialelor de trafic pentru autocamioane si derivate cu 2 osii

pe etape
Autocam ioane si derivate cu 3 sau 4 osii
3.00
2.50
2.00
1.50
Ext opt
1.00
Apr opt
0.50
Int opt
Ext med
0.00
2005
2010
2015
2020
Apr med
Int med
Figura 10 Coeficienti de evolutie a potentialelor de trafic pentru autocamioane si derivate cu 3 sau 4 osii
pe etape
39

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
Autovehicule articulate
3.00
2.50
2.00
1.50
Ext opt
1.00
Apr opt
Int opt
0.50
Ext med
0.00
Apr med
2005
2010
2015
2020
Int med
Figura 11 Coeficienti de evolutie a potentialelor de trafic pentru autovehicule articulate pe etape

In acelasi timp, zonele interioare au fost clasificate astfel:
Cod
1
2
3
4
5
6
Tip zona
Cartiere noi/vile
Locuinte-blocuri
Locuinte-case
Locuinte+alte functiuni
Industriale semicentrale
Industriale periferice
Dupa ce s-a facut aceasta noua clasificare a zonelor, s-au obtinut coeficienti nuantati de evolutie a
potentialelor de trafic in zonele interioare pe categorii de vehicule, la diverse orizonturi de timp (vezi
figurile 12 15).
40

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
Coeficienti de evolutie - turisme - interior
3.50
Coeficienti
3.00
2.50
2.00
1.50
1.00
0.50
Cartiere
noi/vile
Locuinte+alte
functiuni
Locuintecase
Locuinteblocuri
Industriale
semicentrale
Industriale
periferice
0.00
2010
2015
Cod zona
2020
Figura 12 Coeficienti de evolutie a potentialelor zonelor (pe tipuri) pentru turisme pe etape
Coeficienti de evolutie - 2 osii - interior

3.50
Coeficienti
3.00
2.50
2.00
1.50
1.00
Cod zona
Industriale
periferice
Locuinte+alte
functiuni
Locuinteblocuri
Locuintecase
Cartiere
noi/vile
0.00
Industriale
sem icentrale
0.50
2010
2015
2020
Figura 13 Coeficienti de evolutie a potentialelor zonelor (pe tipuri) pentru autocamioane si derivate cu 2
osii pe etape
41

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
Coeficienti de evolutie - 3 si 4 osii - interior
3.50
Coeficienti
3.00
2.50
2.00
1.50
1.00
0.50
Industriale
periferice
Industriale
semicentrale
Locuinte+alte
functiuni
Locuinteblocuri
Locuinte-case
Cartiere
noi/vile
0.00
2010
2015
Cod zona
2020
Figura 14 Coeficienti de evolutie a potentialelor zonelor (pe tipuri) pentru autocamioane si derivate cu 3 si
4 osii pe etape
Coeficienti de evolutie - articulate - interior
3.50
Coeficienti
3.00
2.50
2.00
1.50
1.00
0.50
Cod zona
Industriale
periferice
Industriale
semicentrale
Locuinte+alte
functiuni
Locuinteblocuri
Locuintecase
Cartiere
noi/vile
0.00
2010
2015
2020
Figura 15 Coeficienti de evolutie a potentialelor zonelor (pe tipuri) pentru autovehicule articulate
pe etape
In general, exista o puternica corelare a potentialelor de zona cu indicele de motorizare (IM)
corespunzator, corelare ce s-a luat in considerare si in cazul municipiului Ramnicu Valcea. In acest caz,
variantele medii si optimiste de prognoza sunt strans legate de evolutia motorizarii. Varianta medie va fi o
consecinta a evolutiei mai lente a motorizarii (situatie probabila), iar cea optimista va corespunde unei
cresteri mai rapide a indicelui de motorizare.
In general IM exprimat in vehicule/ 1000 locuitori are o valoare mult mai mare in resedinta de judet,
decat media acestuia. In situatia actuala IM pentru municipiul Ramnicu Valcea este aproximativ de 233
veh/1000 locuitori. In tarile europene, motorizarea tinde sa evolueze accelerat si apoi sa se mentina in jurul
valorii de 500 veh/1000 locuitori. In varianta minima, Ramnicu Valcea ar putea ajunge la un IM de cca
42

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
300-350 veh/1000 locuitori, iar in varianta maxima la aproape 400-450 veh/1000 locuitori la
orizontul 2025.
Din analiza de capacitate realizata pe reteaua stradala cu propuneri de lucrari, pentru etapa de
perspectiva 2020, varianta medie de evolutie a traficului, se constata ca reteaua stradala propusa poate
prelua traficul de perspectiva, cu urmatoarele observatii:
Calea Bucuresti functioneaza ca o artera ocolitoare a orasului, preluand astfel traficul de tranzit.
Deoarece in programul Dezvoltarea retelei rutiere rapide promovat de CNADNR nu se
prevede in perioada imediat urmatoare (abia s-a lansat Studiul de Fezabilitate pentru autostrada
Sibiu-Pitesti) aparitia unei autostrazi sau a unui drum expres care sa preia traficul de tranzit care
acum se suprapune celui local, acest sector trebuie protejat prin reducerea la minim al
numarului de accese din Calea Bucuresti spre/dinspre incintele laterale. Avand in vedere ca
evolutia traficul este ascendenta, in viitor ar trebui studiata posibilitatea aparitiei unei noi artere
ocolitoare;
Bd. Tineretului va avea pe unele sectoare capacitatea de circulatie depasita si ca atare este
necesara sporirea capacitatii actuale prin revederea profilului transversal acolo unde este
posibil, dar mai ales prin eliminarea opririlor/stationarilor pe carosabil. De asemenea vor trebui
sa fie reamenajate intersectiile existente in concordanta cu marimea si distributia fluxurilor de
trafic actuale, astfel incat sa poata fi posibila si corelarea lor intr-un sistem de unda verde. La
elaborarea solutiilor de amenajare trebuie sa se tina seama de redistribuirile de trafic rezultate
prin implementarea noilor proiecte;
punctual, in orele de varf, cateva sectoare de pe strazile/bulevardele principale vor functiona la
limita capacitatii de circulatie (Calea lui Traian);
la limita capacitatii de circulatie se vor afla si unele sectoare din: Calea Bucuresti, str. Raureni,
str. Strandului, Bd. N. Balcescu, str. Barajului, Str. Dem Radulescu, str. Eugen Ciorascu, str.
Ferdinand, str. Mihai Viteazu, str. Posada, str. Stolniceni.
Pentru toate aceste sectoare de strazi ce se vor afla la limita capacitatii de circulatie vor trebui
dezvoltate proiecte de sporire a capacitatii.
Un accent deosebit insa trebuie acordat rezolvarilor de detaliu privind reorganizarea circulatiei in
intersectii, sincronizarea acestora pe axe de circulatie. Fara o solutionare adecvata a functionarii
intersectiilor, capacitatea de circulatie a retelei va fi semnificativ diminuata si eficienta efortului facut
pentru dezvoltarea capacitatii va scadea. In acest sens se impune, intr-o prima etapa, dezvoltarea unor
proiecte de amenajare a intersectiilor care sa identifice solutiile si sa estimeze costurile de executie, iar apoi
sa se treaca la implementarea solutiilor. Atat PUZ-ul zonei centrale, cat si al celorlalte zone (inclusiv PUGul in ansamblul lor), trebuie sa se coreleze cu propunerile si proiectele privind dezvoltarea capacitatii de
circulatie.
In luna ianuarie 2009 a fost emis PUZ-ul zonei Ostroveni care se aplica teritoriului cuprins intre
Cartierul Ostroveni la nord, Drumul National 67 A (str. Strandului) la sud, conducta de termoficare la vest
si digul Lacului de acumulare Olt la est. Suprafata studiata este de 284,00 ha.
In zona centrala si zona Ostroveni se incadreaza si proiectele care vor fi depuse prin POR Axa1.(vezi
anexe)
43

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
In cadrul acestei axe prioritare Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor sub-domeniul Poli de
dezvoltare urbana sunt eligibile urmatoarele tipuri de activitati :
-reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban
-reabiliatrea infrastructurii sociale.
De asemenea o importanta deosebita va avea si eliminarea de pe carosabil a traficului stationar care,
prin prezenta lui, duce la o scadere importanta a capacitatii de circulatie. Acest lucru va fi posibil numai
prin elaborarea unor proiecte de constructie a unor parcaje supra/subterane bine amplasate, in special in
zona centrala, dar si in cartierele de blocuri, unde stationarea turismelor este mult mai prezenta.
In concluzie o nevoie indentificata este dezvoltarea economica, ce trebuie sa fie durabila pentru a
garanta in timp progresul social si cresterea economica prin accesibilitate si servicii durabile de transport, o
infrastructura urbana dezvoltata care sa genereze un impact pozitiv asupra mediului de afaceri si interventii
pentru siguranta cetateanului.
Nevoi identificate in domeniul: Retelei apa canal
Procesul de reducere a pierderilor de ap atunci cnd au fost comparate cu poziia iniial care este
prezentat n detaliu n Strategia de Depistare a Pierderilor i rapoartele de Proiectare a Sistemului de
Alimentare cu Ap pregtite pentru msura ISPA.
Bazndu-se pe realizrile de mai sus, este planificat continuarea pe viitor a campaniilor de reducere a
pierderilor de ap prin aciuni paralele ca:
Contorizare n regiune i depistarea pierderilor cu lucrri de reparaie efectuate n mod continuu
de ctre unitile de Furnizare a Apei ncepnd din zona cu cele mai semnificative pierderi i
A doua faz a reabilitrii/nlocuirii conductelor principale de distribuie ca o continuare a
msurii ISPA.
n prezent, zona orasului nu este canalizat n totalitate. Aproximativ doar 80 % din populaia care
primete ap este racordat la sistemul centralizat de canalizare.Exist totui o lipsa de canale n anumite
cartiere care s racordeze toate aezrile posibile la sistemul centralizat de canalizare.
In cadrul msurilor ISPA 2007-2010 au fost executate lucrri n vederea mbuntirii sistemului de
canalizare i extinderii acestuia.
Cererea de ap viitoare este reevaluat pe baza datelor provenite de la ACVARIM. Proiectarea
debitelor este realizat pentru urmtorii 24 de ani. Estimrile generale realizate sunt:
Consumul pe cap de locuitor scade de la 165l/hd/zi n prezent la 140 l/hd/zi n 2030
O uoar cretere a consumului de ap industrial
O reducere a consumului instituional i de alt tip proporional cu reducerea consumului de ap
menajer
Cea mai previzibila cretere a cererii de ap industrial/comercial este aceea determinat de noul parc
industrial realizat n sudul oraului, lng sediul Staiei de Tratare a Apelor Reziduale. n Anexa 3 sunt
furnizate cteva detalii.
innd seama de viitoarea regionalizare a serviciilor de distribuie a apei, alimentarea total pe sursele
de ap trebuie s includ toate aciunile n desfurare i cele prevzute.
44

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
Dezvoltarea viitoare a apelor uzate

Sistemul de ape reziduale din Rmnicu Vlcea trebuie s urmreasc trei direcii principale:
Reducerea intrrilor i a infiltraiei, inclusiv eliminarea apelor pluviale (pe ct de mult posibil)
Extinderea pentru acoperirea tuturor zone existente i a zonelor intravilane
Extinderea Staiei de Tratare a Apelor Reziduale la tratare teriar, corelat cu ncrctura de
poluani i sarcina hidraulic prevzut.
Programul propus este derivat lund n considerare constatrile i calculul:
Cerinelor tehnice pentru dezvoltarea sistemului de ap i canalizare pentru a atinge standardele de
servicii UE i romneti,
Cerinelor instituionale pentru reorganizarea i mbuntirea exploatrii sistemelor i
Presupunerile generale despre capacitile fizice i financiare ale zonei i societii de utiliti pentru
asigurarea exploatrii sustenabile a sistemului.
Nevoi sociale
Dei legislaia existent a permis posibilitatea dezvoltrii la nivel local a acelor servicii care s rspund
cu adevrat nevoilor comunitii i a ncurajat parteneriatele dintre administraia local i organizaiile
nonguvernamentale din domeniul social, inclusiv atragerea de fonduri externe i degrevarea bugetelor
locale, s-au nregistrat i unele dificulti n desfurarea activitii de protecie social la nivelul
municipiului Rm.Vlcea:
Ordinea publica
Nevoile generale identificate in acest domeniu sunt legate de:
1. Cadrul dispozitional elaborat ineficient i neflexibil,
2. Cadrul legislativ ce nu ofer in toate cazurile eficien imediat aciunii poliiei, ceea ce
nemulumete comunitatea;
3. Deficitul de personal (raportul poliist populaie este sub media european i cea judeean);
4. Neexploatarea la capacitate maxim a bazelor de date de ctre poliitii din structurile teritoriale,
datorit lipsei de aparatur n domeniul informatic;
5. Sistemul de pregtire profesional a poliitilor de ordine public nu este suficient, nu d rezultate
imediate;
6. Logistica deficitar, n special capacitatea limitat a sistemului informatic i a mijloacelor necesare
efecturii serviciului de ordine i siguran public;
Lipsa de cadre cu caliti profesionale la formaiunile ce asigur legtura permanent cu cetenii; In
eforturile de combatere i prevenire a criminalitii, Poliia Mun. Rm. Vlcea a neles necesitatea unei
abordri interinstituionale pentru obinerea unei finaliti judiciare concrete. Schimbul de informaii,
aciuni comune sau realizarea de task-force-uri pe problemele identificate ca fiind prioritare, sunt obiective
ce au fost urmrite prin dezvoltarea sau reevaluarea sistemului relaional al Poliiei mun. Rm. Vlcea.
Au fost urmrite obiective precum:
Prevenirea i contientizarea social cu privire la evitarea principalelor riscuri la care sunt
expui cetenii;
Schimbul de informaii i sprijinul reciproc pentru soluionarea unor probleme de interes
comun;
Supravegherea zonelor i locurilor cu risc criminogen crescut;
Educarea antivictimizare/antiinfracional a populaiei prin intermediul mass-mediei.
45

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
n activitatea de combatere a criminalitii, Poliia mun. Rm. Vlcea a urmrit prioritile

europene i nationale i s-a focalizat pe contracararea i controlul eficient al criminalitii organizate,
traficului de droguri, prejudiciului deosebit adus bugetului consolidat de stat cu implicaii majore n plan
economico-social i pe reducerea infraciunilor grave svrsite contra vieii i integritii corporale a
persoanei. Alturi de aceste prioriti a fost continuat i activitatea de prevenire i combatere a micii
criminaliti, care dei nu are un pericol social foarte mare, prin frecvena cu care se comite i prin
disconfortul social pe care l provoac a constituit o prioritate pe agenda structurilor de poliie de la nivel
teritorial.
O atenie deosebit a fost acordat criminalitii svrite de cetenii romni n strintate.
Criminalitatea stradal
Considerat un obiectiv prioritar pentru Poliia Naional n anul 2007, criminalitatea stradal a fost
abordat ntr-o nou manier, ce s-a axat pe apropierea de comunitate, pregtirea antivictimal a cetenilor
i perfecionarea sistemului de ordine public, prin utilizarea unui sistem de management al resurselor
bazat pe analiza informaiilor i maparea incidentelor.
Strategia de abordare a fenomenului nu a fost ns susinut n planul resurselor umane i logistice prin
creterea numrului de poliiti care au acionat n patrulele stradale i mbuntirea dotrii cu mijloace de
deplasare i comunicaii.
Criminalitatea stradal la nivelul mun. Rm. Vlcea este caracterizat de infraciuni fr un pericol
social deosebit, dar care creeaz o stare de disconfort i nesiguran amplificat n rndul cetenilor, fiind
necesar o nou abordare n ce privete susinerea n planul resurselor umane, prin creterea numrului de
poliiti ce acioneaz n strad.
Prevenirea criminalitatii
Activitatea de prevenire a criminalitii s-a axat, n anul 2007, pe identificarea prioritilor naionale i
locale, derularea unor proiecte pe baza acestor prioriti, precum i continuarea programelor i proiectelor
iniiate n anul anterior.
Prin Programul Operational Regional 2007-2013 subdomeniul ,, Reabilitarea Infrastructurii sociale ,
si anume prin proiectul Achizitionarea, instalarea de echipamente necesare pentru cresterea sigurantei si
prevenirea criminalitatii (sisteme de supraveghere video ), se vor instala camere de supraveghere si in zona
Stadionului Municipal, urmarindu-se :
crearea posibilitatii de a prezenta opiniei publice o imagine corecta, conforma cu
realitatea si obiectiva a actiunilor suporterilor si manifestarilor acestora;
stoparea tuturor actiunilor de incalcare a legilor in vigoare si a drepturilor omului la care
sunt supusi suporterii;
inregistrarea eventualelor scene de violenta extrema generate de interventii in forta si
disproportionate, retineri abuzive si incalcari flagrante ale drepturilor si libertatilor
fundamentale ale suporterilor de catre autoritati:
creerea posibilitatii de dialog intre suporteri si reprezentatii fortelor de ordine, ce poate fi
viabil in conditiile in care el va fi purtat de pe pozitii de egalitate si va avea ca obiectiv
instaurarea unei relatii normale, bazata pe respectarea spiritului si a literii legii;
asigurarea conditiilor de interventie oportuna, in cunostinta de cauza, a fortelor de ordine
in cazul ivirii unor conflicte;
determinarea cu precizie a suporterilor cu comportament inadecvat si sanctionarea
acestora, fara a afecta si alti suporteri;
46

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
asigurarea unui cadru sigur de vizionare a tuturor manifestarilor din incinta stadionului,
ceea ce va duce la marirea numarului de spectatori, inclusiv prin participarea persoanelor
de sex feminin;
reducerea si implicit eliminarea pagubelor materiale aparute ca urmare a actiunilor
distructive ale unor suporteri, prin recuperarea daunelor de la cei vinovati;
asigurarea pazei si protectiei stadionului - eliminarea excaladarilor gardului exterior de
catre potentialii infractori (hoti).
Tot pentru asigurarea ordinii i linitii publice, a pazei bunurilor, a aprrii vieii i integritii bunurilor
personale, ct i creterea eficientei pazei obiectivelor de interes public i privat, n baza Legii 371/2004 la
nivelul municipiilor i oraelor, s-a nfiinat ca serviciul public specializat Poliia Comunitar.
Conform legii, Poliia Comunitar este destinat s asigure ordinea i linitea public, s asigure
creterea eficienei pazei obiectivelor i bunurilor de interes public i privat n municipiul Rm. Vlcea.
ndatoririle personalului, atribuiile i modul de executare al acestora, precum i cerinele care stau la baza
relaiilor de serviciu ntre persoanele din structura instituiei, sunt stabilite prin H.C.L nr.264/151/2004
privind nfinarea Poliiei Comunitare i aplicarea Regulamentului de organizare i funcionare.
ntreaga activitate a Poliiei Comunitare se desfoar exclusiv pe baza i n spiritul legii, sub
autoritatea i controlul primarului i acioneaz n sprijinul instituiilor statului executnd orice alte
activiti ce i sunt date n competen, cu respectarea principiilor imparialitii, nediscriminrii,
proportionalitii gradualitii.
1.5.Potenial de dezvoltare al municipiului

Conceptul de dezvoltare durabila (sustenabila) s-a cristalizat in timp, pe parcursul mai multor decenii,
in cadrul unor dezbateri stiitifice aprofundate pe plan international si a capatat valente politice precise in
contextul globalizarii.
In acceptia generala, dezvoltarea durabila este definita ca fiind dezvoltarea care satisface nevoile
actualei generatii fara a priva generatiile viitoare de posibilitatea calitatii vietii respectand capacitatea
ecosistemelor de a sustine aceasta viata.
Asa cum se poate observa, conceptul in sine de dezvoltare durabila depaseste cu mult pe acela de
protectie a mediului, intru-cat ia in considerare nu numai salubritatea si integrarea mediului natural pentru
nevoi imediate, ci pe termen lung. De aceea definim dezvoltarea durabila ca fiind cea dezvoltare care ofera
servicii economice, sociale si ambientale de baza tuturor locuitorilor unei comunitati fara sa compromita
viabilitatea sistemelor naturale, sociale si economice ce depind de furnizarea acestor servicii.
Potenial de dezvoltare
Pentru a gestiona durabil resursele existente, comunitatea urbana trebuie sa adopte practici care sa
conduca la diminuarea consumului de resurse naturale (prin utilizarea rationala a acestora), a productiei de
deseuri ( prin reciclare si reutilizare), eliminarea poluarii aerului, solului si apelor (prin stabilirea de norme de
emisie stricte), marirea suprafetelor verzi si promovarea diversitatii biologice in teritoriul administrat. Din
47

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
perspectiva energiei, comunitatile trebuie sa adopte masuri de economisire, atat din punct de vedere al
productivitatii, cat si din punct de vedere al consumului.
Valcea se afla printre judetele fruntase din regiunea Sud- Vest Oltenia, avand o populatie cu pondere
mare in mediul rural de aproximatix 55% .
Dezvoltarea industriala a orasului a atras dupa ea modificari semnificative in structura populatiei,
precum si in mentinerea cutumelor de munca si viata traditionala, orasul Rm.Valcea devenind centrul urban
pe care-l cunoastem astazi. Diversi factori au influentat decizia de a presupune ca declinul recent al
populatiei a fost stopat. Ultimele grafice indica faptul ca populatia municipiului este acum stabila; economia
s-a imbunatatit in ultimii ani, iar declinul populatiei s-a oprit. Aderarea Romaniei la UE in 2007 tinde sa
incetineasca migratia catre alte tari UE pe masura ce oportunitatile de angajare vor creste; exista planuri de
dezvoltare a noi zone, in limitele orasului. Drept urmare, numarul de utiliztori de servicii de apa si apa uzata,
vor creste in viitor cu o tendinta modesta, dar permanenta.
Dezvoltarea infrastructurii in transport, desigur va atrage foarte multe alte facilitati de dezvoltare ale
orasului. Unul dintre acestea si cel mai important rezulta din investirea in sectorul de afaceri, prin construirea
de diverse firme sau fabrici specializate pe anumite ramuri ce pot oferi municipiului locuri de munca, ajutand
la scaderea ratei somajului. La nivel national IMM-urile sunt cele care contribuie cu 70% la PIB, si ofera
70% din capacitatea de ocupare a fortelor de munca.
tendinta de migrarea a populatiei din mediul rural catre cel urban, dar si inglobarea de catre mariile orase a
zonelor periurbane, inducand o crestere a spatiilor de productie, depozitare si a spatiilor comerciale si a
institutiilor sociale. Implicit, numarul de locurilor de munca, precum si densitatea locuitorilor/ km vor fi
Avand in vedere prevederile P.U.G., continuarea cartierelor de la periferia orasului atat cartiere de
blocuri, cat si cartiere de vile, aparitia de noi poli comerciali, precum si inevitabila inglobare in zona urbana a
localitatilor sau a zonelor periferice situate intre acestea si municipiul Ramnicu Valcea, putem prognoza o
curand va ajunge la saturatie si tendinta va fi de migrare catre noile zone rezidentiale, mai putin aglomerate si
care ofera un confort mai bun.
Din punct de vedere energetic, municipiul isi asigura producerea energiei necesare desfasurarii tuturor
activitatilor umane, pe plan local, prin doua societati ( cu capital majoritar de stat) si anume : SC. CET
GOVORA.S.A- care asigura producerea si furnizarea agentului termic pentru industrie si incalzirea
locuintelor, precum si a energiei electrice (generata prin arderea comubustibililor conventionali); este primul
producator independent din tara. Electrocentrale Ramnicu Valcea S.A.- care produc si furnizeaza energie
electrica, prin uzinele hidrocentrale Ramnicu Valcea, Raureni si Govora, in reteaua nationala. Dispeceratul
energetic national asigura, la cerere, necesarul de consum pentru municipiul Ramnicu Valcea.
Municipiul Rm. Valcea urmareste identificarea unor solutii de producere a energiei alternative, energia
solara fiind cea mai importanta, prin montarea de panouri fotovoltaice. De asemenea, se are in vedere
producerea unor combustibili de natura organica, care sa ajute la eliminarea gazelor nocive din aer si
obtinerea de biogaz pentru mijloacele de transport in comun, dar mai ales incurajarea populatiei de a folosi
transportul in comun ecologic- prietenos cu mediul.
Problema dezvoltrii sectorului turistic n anumite zone ale judeului nu vizeaz dezvoltarea unui sector
necunoscut, ci transformarea unui sector existent i relativ modern, ce depinde ns foarte mult de
posibilitile de evoluie ale structurilor de primire, de resursele umane specializate, de luarea n consideraie
48

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
a problemelor de mediu, precum i de promovare a ofertei turistice autohtone, n ar i n strintate.

Pentru judeul Vlcea, turismul este unul dintre sectoarele cu mare potenial de dezvoltare n cadrul
economiei
regionale
i
un
excelent
mijloc
de
afirmare
a
identitii
culturale.
Necesitatea dezvoltrii unei infrastructuri moderne este cu att mai impetuos necesar cu ct la nivelul
Ministerului Turismului n ultima vreme s-au elaborat o serie de strategii i linii directoare ce urmresc
penetrarea pe ct mai multe piee turistice n scopul revitalizrii industriei turistice din Romnia.
Municipiul Rm. Valcea este principalul factor de incurajare a cresterii turismului local. Agenda
culturala este bogata in evenimente ce sunt sustinute in fiecare an: diverse vernisaje si expozitii de pictura
fotografie, sculptura, festivaluri cu caracter cultural ( Tinere Talente), Zilele Ramnicului, olimpiade,
concursuri si colcvii nationale, diverse tabere internationale de schimburi culturale etc.
Potentialul de dezvoltare este unul foarte ridicat. Intre toati acesti factori se creaza o legatura de
simbioza. Sectoarele economice, sociale si turistice nu pot functiona daca nu exista o legatura care sa le
permita dezvoltarea. Pentru cresterea numarului de vizitatori si pentru atragerea altora, dezvoltarea
infrastructurii de transport este esentiala.
Conform Studiului de trafic in municipiul Rm. Valcea realizat in anul 2007, au fost identificate mai
multe posibilitati de dezvoltare in ceea ce priveste reteaua stradala, decongestionarea traficului etc. Unele
dintre aceste probleme au fost legate de ruta pe care masinile de tonaj ridicat trebuie sa o efectueze, si mai
ales problema locurilor de parcare, parcarea in locuri nepermise. . Lipsa spatiilor de parcare genereaza
deplasari suplimentare, ceea ce conduce la o incarcare nejustificata a retelei.
In perspectiva, ratele de crestere a traficului avute in vedere au fost corelate cu ipotezele de evolutie
socio-economica a municipiului si a teritoriului sau de influenta. De asemenea, aceasta evolutie a traficului a
fost corelata si cu rezultatele obtinute in cadrul unor studii similare de trafic.
La elaborarea solutiilor de amenajare trebuie sa se tina seama de redistribuirile de trafic rezultate prin
implementarea noilor proiecte.
Evaluarea sistemului socio-economic reprezentat de municipiul Rmnicu Vlcea a scos n eviden
toate vulnerabilitile ce se manifest la nivelul capitalului natural, economic i social, ce creeaz
multiple disfuncionaliti i presiuni atat n planul calitii vieii individuale i comunitare, ct i n
mediul economic i ambiental. Analiza SWOT, realizata cu ocazia evalurii strii sistemului mai sus
amintit, subliniaz punctele tari i pe cele slabe, ct i oportunitile de care dispune administraia, pentru
a combate ameninrile poteniale.
Puncte tari
49

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
Aezare regional
Aezare regional ntr-o zon cu cel mai mare

productor de energie din Romnia cu resurse
energetice regenerabile
Zona bogat n izvoare minerale cu proprieti
deosebite
Universiti private
Zona favorabil dezvoltrii turismului
Resurse i poluare
Municipiul este aezat ntr-o zon bun a

regiunii i a rii din punct de vedere al aezrii
geografice i al reelelor europene de transport,
Reeaua hidrologic i configuraia reliefului
confer regiunii rol energetic, exploatarea
potenialului apelor curgtoare Olt - Lotru
Aezare geografic favorabil turismului
2 din cele 5 universiti private din Oltenia
funcioneaz la Rm Vlcea
Posibilitatea dezvoltrii turismului montan,
balnear, istoric, religios
Resurse complexe i poluare moderat
Potenial pentru dezvoltare industrial
Posibilitatea valorificrii resuselor

naturale din zona geografic (sare,
izvoare minerale)
Modernizarea CET
Dezvoltare conform unor strategii de

dezvoltare integrate
Investiii interne i strine dezvoltate
transport n comun bine organizat
Investiii locale
Sistem educaional modernizat

Posibilitatea descentralizrii locale
Structura modernizare coli i licee
Beneficiaz de lucrri de reabilitare ap

canalizare, tratare a apelor reziduale i a
sistemului de management al deeurilor
Programele ISPA apa, canal i ISPA

deeuri
Puncte slabe
Probleme de mediu afectnd apa, aerul i solul
Calitate sczut a infrastructurii de sntate
Decalaj ntre pregtirea oferit de coal i
cerinele pieei muncii
Infrastructura de educaie ineficient i
adaptat standardelor moderne n materie
Infrastructura de cercetare inovare slab
dezvoltat i cu grad redus de punere n
practic a cercetrii i inovrii
Statie de epurare in curs de modernizare

Analiza comparativ a ratei omajului la tineri
i a ratei omajului de lung durat sunt o
dovad clar a lipsei de corelare a sistemului
educaional iniial i continuu la cerinele pieei
Creterea nr de studeni nu a fost nsoit de
extinderea spaiilor de nvmnt (2
universiti particulare atestate)
Existen unui numr redus de centre de
cercetare inovare (2)
Servicii turistice
nemodernizate suficient i
nepromovate
50

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
Spaii verzi
Locuine sociale
Reeaua de canalizare
Diminuate
n numr insuficient
Nemodernizat n totalitate
Posibiliti de recreere i petrecere a

timpului liber
reduse
Lipsa de resurse materiale, financiare

dat de criza financiar mondial
Reeaua de transport feroviar
Traversarea
cii
ferate
municipiul Rm Vlcea
Nu exist legtur direct pe calea

ferat Rm. Vlcea, Piteti, Bucureti.
prin
mpiedicarea fluidizrii traficului

(bariera pentru traversarea cii ferate)
Oportuniti
Potenial crescut pentru turism
Disponibilitatea forei de munc pentru
recalificare i dezvoltare abiliti
Posibilitate utilizare PPP pentru

modernizarea infrastructurii de
utiliti
Programe finanare guvernamentale i Declararea prin lege a Municipiului Rm Vlcea
ca pol de dezvoltare urban alturi de ali 13
UE (Programe construcii locuine
din regiunea SV Oltenia
sociale, Programe care s vizeze
reducerea delicvenei )
Posibilitatea calificrii forei de
munc prin proiecte programe
Valoarea adugat n problema
cofinanrii europene
Punerea in valoare a monumentelor
istorice
Oportunitatea dezvoltrii de proiecte
de dezvoltare naional, regional
Situarea favorabil n vecintatea
proiectelor mari de infrastructur
Posibilitatea strategiilor integrate de
dezvoltare la nivel local, judeean,
regional, naional
Mass-media local bine reprezentat
51

tel: +40-0250-73.10.20, fax: +40-0250-73.18.43
Ameninri
Creterea ratei omajului
Migraia tineretului datorit lipsei forei de
munc
Mediu economic insuficient diversificat

(marii contribuabili n numr redus)
Supraaglomerarea urban
Propietate agricol divizat
Societate civil slab reprezentat
Creterea infracionalitii n
domeniul fraudelor electronice
Lipsa de teren n proprietatea
administraiei locale
Dotri insuficiente ale spitalelor
Dependena de din punct de vedere
economic i social de un numr redus
de mari contribuabili (investitori
mari)
Sindromul parteneriatelor i al
turismului.
Costuri mari n derularea proiectelor
cu (riscul parteneriatului PPP legat de
informaia i pregtirea proiecteloravize, autorizaii, calitatea,
marketingul, veniturile, costurile cu
exploatarea, riscuri tehnologice, risc
institutional)
finanarea i cofinanarea
Necorelarea administraiei publice centrale cu
politicile administraiei publice locale
Cteva prioritti stabilite sunt: modernizarea i dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea turismului i a

patrimoniului natural, a motenirii cultural-istorice, dezvoltarea resurselor umane n sprijinul ocuprii
durabile i mbuntirea serviciilor sociale, protecia i mbuntirea calitii mediului.
Pornind de la diagnoza prezentului, au fost identificate cteva probleme cu care se confrunt
comunitatea local legate de condiiile minime de via (pentru domeniul apei: reea, canalizare, epurare,
salubrizare, drumuri publice, transport local, iluminat public i altele necesare bunei funcionri a
serviciilor de sntate, nvamnt, cultur etc).
Un veritabil instrument n acest sens ar putea fi cooperarea descentralizat ca urmare a evalurii importanei
crescnde privind cooperarea descentralizat ca un veritabil instrument de munc i de dezvoltare a politicilor locale
ntr-un context european. Odata cu descentralizarea i deconcentrarea serviciilor publice sporete influena
administraiei publice locale.
52
Programul Operaional Regional 2007-2013

Axa prioritar 1 Sprijinirea dezvoltrii durabile a oraelor poli urbani de cretere
Domeniul major de intervenie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urban
Sub-domeniul: Poli de dezvoltare urban
Ghidul Solicitantului
Model_A_Coninutul recomandat al Planului integrat de dezvoltare urban
Anexa 1 Lista proiectelor individuale
Nr.
crt.
(1)
1
2
Denumire proiect
(2)
Solicitant1
(3)
Obiectiv i
activiti
propuse
(4)
Perioada de
implementare
Anul
nceperii
Anul
finalizrii
(5)
(6)
Sub-total 1 (buget proiecte)
Buget proiect
Valoare
nerambursabil
solicitat (VNS)2
(lei)
(7)
VNS1
VNS2
VNSn
VNSt= VNS1+
VNS2++
VNSn
Contribuie
proprie costuri
eligibile
(CPCE)3 (lei)
(8)
CPCE1
CPCE2
CPCEn
CPCEt=
CPCE1+
CPCE2++
CPCEn
Costuri
neeligibile
(CN)4 (lei)
(9)
CN1
CN2
CNn
Total (lei)
(10)=(7)+(8)+(9)
CNt= CN1+
CN2++
CNn
Costuri implementare Plan integrat5

TOTAL
Informaiile incluse n aceast coloan trebuie s corespund cu cele menionate n Cererea de finanare pentru proiectul respectiv la
seciunea 1 Informaii privind solicitantul, n cazul n care pentru proiectul respectiv se solicit finanare n cadrul Axei prioritare 1 a POR
2
Valorile incluse n aceast coloan trebuie s corespund cu cele menionate n Cererea de finanare pentru proiectul respectiv, n cazul n
care pentru proiectul respectiv se solicit finanare n cadrul Axei prioritare 1 a POR
3
4
5
Se vor specifica cheltuielile suplimentare necesare pentru implementarea Planului integrat, precum cele legate de echipa de management al
PIDU. Aceste costuri nu reprezint cheltuieli eligibile n cadrul Axei prioritare 1 a Programului Operaional Regional, trebuind s fie asigurate
de ctre promotorul/promotorii PIDU
53

VL

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

VL

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Primria Municipiului Rmnicu Vlcea

Judeul Vlcea, Rm.Vlcea, strada General Praporgescu nr. 14

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN

1.1 .Caracteristici demografice i sociale ale municipiului Ramnicu Valcea i comparaie cu

Zona central i alte zone cu

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Primria Municipiului Rmnicu Vlcea

Zona cu gospodrii i funcii

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Primria Municipiului Rmnicu Vlcea

Figura 1: Graficul evoluiei numrului populaiei n ultimii ani

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Primria Municipiului Rmnicu Vlcea

EVOLUTIA INDICATORILOR DEMOGRAFICI PE ULTIMII 5 ANI

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Primria Municipiului Rmnicu Vlcea

1.1.2. Formarea resursei umane - Municipiul Rmnicu Vlcea

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Primria Municipiului Rmnicu Vlcea

Figura 2: Graficul ratei omajului n judeul Vlcea pentru anul 2007

Rata som ajului 2007

Figura 3: Graficul ratei omajului n judeul Vlcea pentru anul 2008

Rata som ajului 2008

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Primria Municipiului Rmnicu Vlcea

Caracteristici sociale i demografice comparaie cu celelalte orae din regiunea Sud-Vest

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Primria Municipiului Rmnicu Vlcea

1.2.Caracteristicile economice (profilul economic, accesibilitate, servicii publice, invatamant

Din care (dup modul de folosin):

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Primria Municipiului Rmnicu Vlcea

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Primria Municipiului Rmnicu Vlcea

O pondere important i cu caracter de continuitate (la un nivel relativ stabil) au prezentat-o

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Primria Municipiului Rmnicu Vlcea

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Primria Municipiului Rmnicu Vlcea

Numar total, din care :

Decderea nvmntului profesional, arte si meserii este contracarat, in schimb, de dezvoltarea

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Primria Municipiului Rmnicu Vlcea

din municipiu au decis reabilitarea si modernizarea infrastructurii acestuia prin promovarea

f) Situatia protectiei sociale - Municipiul Ramnicu Valcea:

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Primria Municipiului Rmnicu Vlcea

persoane vrstnice aflate n situaie de criz i combaterea excluziunii sociale a persoanelor fr

restructurarea serviciilor destinate persoanelor adulte cu handicap;

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Primria Municipiului Rmnicu Vlcea

Prevenirea criminalitatii - Municipiul Ramnicu Valcea

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Primria Municipiului Rmnicu Vlcea

Tot prin Programul Operational Regional 2007-2013 subdomeniul ,, Reabilitarea Infrastructurii

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Primria Municipiului Rmnicu Vlcea

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Primria Municipiului Rmnicu Vlcea

Staie tratare ( denumire)

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Primria Municipiului Rmnicu Vlcea

grad avansat de uzur reea distribuie Fe >cma