Lucrari practice 3 Petrlologia rocilor sedimentare

Lucrari practice 3

Sistemetica rocilor sedimentare

-criterii de clasificareCriteriile folosite in sistematica rocilor sedimentare sunt: chimic, mineralogic, textural
(grnulometric si morfometric), gradul de consolidare, raportul particule/liant (ciment sau
matrice) si mai departe proportia tipurilor de liant. Cu cat complexitatea proceselor care
guverneaza un sistem este mai mare, cu atat este mai dificil sa se faca o ordonare omogena a
categoriilor. Un criteriu de clasificare acceptat, al rocilor exogene, este cel chimic dar, in
aceeasi ierarhie sunt sistematizate si roci definite prin criterii genetice si mineralogice.
Dupa criteriul chimic:
Roci siliciclastice (Terigene, detritice)
Roci carbonatice
(Calcare si dolomite)
Roci silicolitice
Roci fosforitice
Roci ferilitice
Roci manganolitice
Roci alitice (Bauxite)
Dupa criteriul genetic:
Roci evaporitice
Roci piroclastice
Dupa criteriul mineralogic:
Roci argiloase
Tranzitiile de la o categorie la alta sunt definite prin roci hibride categorii
petrografice care includ particule sedimentare de naturi genetice sau compozitionale diferite.
Gradul lor de amestec, exprimat procentual, impune terminologia utilizata (ex, gersii
calcaroase, calcare gresoase etc.)
Rocile siliciclastice
Rocile siliciclastice sunt compuse din particule clastice si liant. Particulele reflecta
compozitia rocilor din aria sursa a carei pozitie poate fi intra- si extrabazinala. Particulele
care au suferit un proces de transport si au un caracter extrabazinal, se numesc si alogene;
constituentii postdepozitionali, adesea cristale si agregate cristaline, au un caracter autigen, si
intra in constitutia cimentului.
Fractiunea alogena (clastica) este formata din granoclaste si litoclaste (fragmente de
roci policristaline si poliminerale).
Granoclastele, in functie de greutatea specifica se impart in:
1. fractia usoara: cuart, feldspati, mice, clorite;
2. fractia grea: granat, zircon, turmalina, rutil, etc.
Fractia usoara
a) Cuartul
Este un mineral stabil in conditiile exogene datorita compozitiei sale si atinge o
frecventa pana la 95-98% in cadrul rocilor sedimentare epiclastice. Nu este un bun
indicator al provenientei, insa, prezenta sa in cantitate mare este un indiciu al maturitatii
rocii.
b) Feldspatii
Dupa compozitia lor sunt de doua tipuri: potasici si plagioclazi. Legatura ionica dintre
cationii K+ , Na+ si Ca+, si radicalul silicatic [Si4O8]4- unde Al3+ poate substitui unul sau
1

Lucrari practice 3 Petrlologia rocilor sedimentare

doi atomi de Si4+, face ca feldspatii sa aiba un caracter metastabil in conditii exogene si sa
fie supusi proceselor de alterare (hidroliza). Clivajul si duritatea sunt caracteristici care
implica o mai slaba rezistenta mecanica. Participa la alcatuirea rocilor epiclastice in
proportii medii, de la 15% si mai rar de 25%. Caracteristicile lor fac sa fie buni indicatori
de arii sursa.
c) Micele, cloritele si mineralele argiloase
Se concentreaza in fractiunile granulometrice siltice si lutitice. Asocierea cu fractia
arenitica este proprie muscovitului, biotitului si cloritului. Au un caracter metastabil, iar
rezistenta mecanica este redusa datorita clivajului foarte bun (mice). Filosilicatii alogeni
participa in alcatuirea rocilor siliciclastice in proportii medii de 5-1% si, rar, peste 25%.
Caracteristicile lor, parageneza si culoare, permit aprecieri asupra provenientei. O atentie
deosebita trebuie acordata cloritului pentru determinarea caracterului autigen sau alogen.
Fractia grea
Este reprezentata de minerale care au greutatea specifica mai mare decat a
bromoformului (2,9 g/cm3). Participa la alcatuirea rocilor siliciclastice intr-o proportie medie
de 1-3% din masa acestora. Prin particularitatile lor chimice, morfologice si optice, reflectand
conditiile standard de cristalizare, aceste minerale grele reprezinta excelenti indicatoi de arii
sursa. Datorita stabilitatii mari, impreuna cu cuartul pot fi folosite ca indicatori ai maturitatii.
De asemenea pot fi folosite in corelarile stratigrafice, acolo unde lipsesc datele
biostratigrafice.
Litoclastele (fragmentele litice)
Aceasta categorie inglobeaza fragmente compuse din mai mult de doua cristale ale
aceleeasi specii minerale sau ale unor specii diferite. Fragmentele litice apartin tuturor
categoriilor de roci cunoscute magmatice plutonice si vulcanice - metamorfice si
sedimentare. Sunt un indicator direct al ariilor sursa. Se mai folosesc in corelari stratigrafice
la interpretarea conditiilor hidrodinamice din timpul transportului si la stabilirea distantei
fata de aria sursa.
Fractiunea autigena
n sedimentele si rocile siliciclastice, mineralele autigene (de neoformatie), mult
subordonate celor alogene, sunt reprezentate prin specii din grupa silicei (cuart, calcedonie,
opal), prin carbonati (calcit, dolomit, siderit), prin sulfati (gips, anhidrit, baritina), fosfati
(colofan), oxizi si hidroxizi de fier (hematit, goethit), silicati (glauconit, clorit), sulfuri
(pirita) etc. Ele reprezinta produse de precipitare din solutii interstitiale sau din ape de
circulatie si se ntlnesc sub forma de ciment, de cristale euhedrale diseminate sau formnd
pseudomorfoze dupa cristale mai vechi.
Alti constituenti
Alaturi de constituentii principali, ca o expresie a originii foarte diferite a produselor
din epiclastite si a proceselor care interfereaza cu mecanismele de acumulare a clastelor, se
mai pot gasi vulcanoclaste si/sau bioclaste. Prezenta piroclastelor - reprezentate prin
vitroclaste, cristaloclaste sau litoclaste - se datoreste exploziilor vulcanice concomitente
sedimentarii terigene. Ele contamineaza materialul detritic si determina, atunci cnd
participarea lor este mare, tranzitia spre vulcanoclastite (piroclastite). Bioclastele sunt
prezente curente n gresii si conglomerate. Ele apartin fie unor organisme care au trait n
ambianta sedimentarii siliciclastice - moluste, echinoderme, foraminifere, fie unor depozite
mai vechi, carbonatice sau silicioase din care au fost remaniate.

Lucrari practice 3 Petrlologia rocilor sedimentare

Lucrare practic- Particule sedimentare siliciclastice: granoclaste si litoclaste

Alegeti mai multe sectiuni subtiri diferite.
Identificati si descrieti tipurile de granoclaste si litoclaste din fiecare proba dupa
algoritmul prezentat in fisele de lucru nr. I A si I B.
Optional:
Analizati integral o proba dupa algoritmul fisei de lucru nr. II.

Comparator vizual pentru estimarea proportiilor

Lucrari practice 3 Petrlologia rocilor sedimentare

Fisa de lucru nr. I A Granoclaste

Diagnostic
Granoclast................................................

Dimensiuni
(clasa granulometric)

.......................................................
.......................................................
.......................................................

Forma
(rotunjime)

.......................................................
.......................................................
.......................................................
.......................................................
.......................................................
.......................................................

Desen

Transformri secundare
scara

Diagnostic
Granoclast................................................

Dimensiuni
(clasa granulometric)

.......................................................
.......................................................
.......................................................

Forma
(rotunjime)

.......................................................
.......................................................
.......................................................
.......................................................
.......................................................
.......................................................

Desen

Transformri secundare
scara

Diagnostic
Granoclast................................................

Dimensiuni
(clasa granulometric)

.......................................................
.......................................................
.......................................................

Forma
(rotunjime)

.......................................................
.......................................................
.......................................................
.......................................................
.......................................................
.......................................................

Desen

Transformri secundare
scara

Diagnostic
Granoclast................................................

Dimensiuni
(clasa granulometric)

.......................................................
.......................................................
.......................................................

Forma
(rotunjime)

.......................................................
.......................................................
.......................................................
.......................................................
.......................................................
.......................................................

Desen

Transformri secundare
scara

Lucrari practice 3 Petrlologia rocilor sedimentare

Fisa de lucru nr. I B Litoclaste

Diagnostic
Litoclast ..............................

Compoziie
mineralogic

..............................................
..............................................

Dimensiuni
(clasa granulometric)

..............................................
..............................................

Forma
(rotunjime)

..............................................
..............................................

Structura

..............................................
..............................................

Transformri secundare

..............................................
..............................................

Compoziie
mineralogic

..............................................
..............................................

Dimensiuni
(clasa granulometric)

..............................................
..............................................

Forma
(rotunjime)

..............................................
..............................................

Structura

..............................................
..............................................

Transformri secundare

..............................................
..............................................

Compoziie
mineralogic

..............................................
..............................................

Dimensiuni
(clasa granulometric)

..............................................
..............................................

Forma
(rotunjime)

..............................................
..............................................

Structura

..............................................
..............................................

Transformri secundare

..............................................
..............................................

Desen

Scara:
Diagnostic
Litoclast ..............................
Desen

Scara:
Diagnostic
Litoclast ..............................
Desen

Scara:

Lucrari practice 3 Petrlologia rocilor sedimentare

Fisa de lucru nr. II - Analiza integrala unei sectiuni subtiri (optional)

1. Raportul, cadru scheletic mineral / porozitate: /..
2. In cadrul scheletului mineral se estimeaza procentajul: particule .% , liant .%
3. In cadrul particulelor se estimenaza procentajul: granoclaste .%, litoclaste .%
(folositi comparatoarele vizuale pentru estimarea proportiilor)

4. Particule siliciclastice .% (raportare initiala la suprafata sectiunii - totalul particulelor coincide cu cel
prezentat la pct. 2)
Granoclaste

Observatii

Litoclaste

Total granoclaste

Observatii

Total litoclaste

5. Analiza normata
Raportare initiala la suprafata sectiunii
Granoclaste [%]
Litoclaste [%]
Total [%]

Granoclaste [%]

Analiza normata
Litoclaste [%]

Total [%]
100

6.Contacte intre particule

libere %

tangentiale%

liniare%

concave-convexe%

suturale%

7.Sortare
foarte buna

buna

moderata

8. Interpretarea datelor
Caracterisitici ale ariilor sursa
Grad de prelucrare (dup caz)

Grad de maturitate compozitionala

Consideraii paleoclimatice (dac este cazul)

slaba

foarte slaba

Lucrari practice 3 Petrlologia rocilor sedimentare

Desene reprezentative fisa II

scara

scara

scara

scara