dau rezultate scolare bane, Nu trebuie uitati nici predispozitia pentru alcoolism, cauzati de prezenta alcoolului, invajerea prin imitajie, obisnuire in perioada intrauterin§, lipsa de supraveghere. Lipsa modelului in formares propriei personalititi este foarte importantl, stiindu-se c& valorile morale ji comportamentul acceptabil social se Tnvafi inifial ta familie. Rolul imitefiei fn modelarea copilului este mare, ‘0 copilul de alcoolic vede doar comportamente aberante, vinovajie, negare, Justificari, frustrare, inconsecvengé, agresiune si violenté. Deseori integritatea $i chiar viata celei mai iubite fiinfe, mama, este amenintati de betiv. Ca urmare, copilul devine deruiat, anxios, nesigur de vitor; cu timpul ajunge pasiy si resemnat. El incepe si se obisnuiascd ca minciuna, care este un mecanism fundamental de adaptare in familia slcoolicuh ‘mama minte pentru < evita violenja sopului, iar acesta face promisiuni, uuneor! bine intenfionate, pe care tnsi nu Ie poate respecta, Minciunii i se suprapune negerea, care are ca scop_selvarca respectului de sine si a imaginii familie’ to report cu lumea exterioara: din rusine, copilul ascunde sau minimalizeazé gravitatea situafiei, lucra inviet chiar de la parinti In ciude negitii, stima de sine are de suferit - niciodats ceea ce face copilul na este suficient de bun pentru alcoolic si ca urmare el pierde fincrederea in capacitifile sale, simtind-se incapabil si inferior tuturor calor din jur. Consecinfe fireased este depresia, datoraté gi lipsel de comunicare cu parintele alcoolic, dar si cur celalalt pirinte, care, preocupat de partener, ma acorda suficienti atenjie copiilor. Preluarea foratd a unor sarcini care in mod normal revin pariniilor duce Ja maturizarea prematurd a copilului de alcoolic. Depresia fi intretine sentimentele de neajutorare, izolere si incompetent, mila si ura de sine, Nu in ultimul rénd, acest copil este tarat de rnumercase frici: de tatil beat, de mama sup8rat’, de divert, de postbile boli sau accidente ale aleoolicuhui, de agresiunea acestuia asupca mamei iukite, de situstii extetioare, in care familia, disfunctionala, nu fl poate ajuts. Exist patra "roluri" pe care le pot "juca" copiti de alcoolici. Trei dioue ele sunt admirate de necunoscétori, in timp ce ultimul este blamat. Acestia nu vad insa adevarata fati a rolurilor si nu infeleg dezastrele sufletesti produse de maturizarea timpurie, = "'Copilul biperresponsabil" ese un rol caricetural de parinte care tine gospodiria, Este vorba de o inversare de roluri: copilul joaca rolul adultului, fh acest caz, conducdnd sctivititile casei, devine independent gi captti ineredere in sino. El nu gtie insi ee inseamni afi protejat si iubit, iar sarcinile interminabile ti ripesc complet copiléria. De regulé va avea probleme in relafiile afective ultericare. * "Copilul adaptabil" este un rol cericatural de copil ascultator. Fl inceare& si supravietuiasck haosului din familie conforméndu-se la ceca ce i se cere, fir implicare emotionala gi in rezolvarea de situafi Nu se exprima, ma se plénge, nu participa - doar executé ce i se ordonii. Acest comportament artificial duce la o dezvoltare emojional incompleta. Ca adulji, copiii acestia vor fi manipulati, devenind vietime in viata social si de familie, * ‘Copilul conciliant" este un rol caricatural de mama. Este un copil bun, altruist, care proiectea7 asupca celorialfi nevoia sa de consolare. Are o griji obsecanti de a mu rani sufleteste. Afectuos, sensibil, ascaltitor, are o capacitate impresionanti de e-i ajuta pe alfi. + "Copitul problemi” esic un rol caricatural de copil ru, Sunt afectati si revoltati de mici de ceea ce se intdmpla in familie. Sunt rebeli acasi si Ia scoalé, au freovente izbucniri temperamentale, uneori comportament delicvent, dar nu trebuie uitat c& sunt nijte mari suferinzi Copii de alcoolici dezvoiti inhibitii, Rusinea si ftica de posibile consecinfe ti fac si nu vorbeasci decit in mod cu totul exceptional altors despre grijile gi suferingele lo, d cred gi nu se incred in nimeni, der mai ales fn plirinti, pentru c& acestia s-au ovedit imprevizibili si i-au obignuit doar cu promisiuni neonorate. Deoareve le lipseste modelul trairitor emorionale pozitive, care sti ‘educe in acest sens, copiii sunt obignuifi doar cu penibile. Neputdind impairtisi sentimente cu tatil beat si cu mama obositi, care reactioneazi deseori cu dezaprobare, respingere sau ostilitate cand acestea sunt exprimate, copii favatd si.gi inibuge sentimentele. Absorbiti de problemele altora, ei nu au timp si le afle gi sa le rezelve pe ale lor, pentru ch se ingrijese de altii intr-o msurl in care mu mai pot avea grijé de ei insig igi jaz rispunderi prea mari, pentru o& alfii ts! fau réspunderi prea mici. Sunt victime disperate gi deruiate ale alcoolismului, care au nevoie de 0 mare cantitate de comunicare, infelegere gi ajutor. Ist comportamente care pot semnala c& un copil poate avea un pirinte alcoolic: > absenteismul si egecul gcolar,vyvvvvyyY lipsa de prieteni si izolarea de colegi, comportament delicvent (furt,violentt), simptome somatice (dureri de cap sau de stomac), abuz de alcool sau drog, fumat precoce, acte agresive, preluare a rolului de parinte responsabil in familie sau intre prieteni, autocontrol exeesiv, succes scolar deosebit, dar cu izolare emotional fafi de colegi si profesori.