5.

FABRICUL ROCILOR SEDIMENTARE

5.1. Granulometrie
5.2. Morfometrie - exoscopie
5.3. Structuri mecanice
5.4. Structuri chimice
5.5. Structuri biotice

Fabricul sedimentelor si rocilor sedimentare este o notiune ce cuprinde toate

caracteristicile particulelor constituente, caracteristici texturale (granulometrie,
morfometrie si exoscopie) si structurale. Dintre trasaturile petrografice fundamentale,
textura unei roci deriva din acele calitati ale constituentilor sai care definesc
dimensiunile absolute si relative ale particulelor, forma si caracterul suprefetei lor.
5.1.

GRANULOMETRIE

Analiza granulometrica este metoda de stabilire a categoriilor dimensionale ale

particulelor sedimentare.
Scara granulometrica (Udden-Wentworth):
Dimensiunea clastelor
mm

Denumirea categoriilor granulometrice

phi
-log2d(mm)

>256
64
4
2

<-8
-6
-2
-1

1
0.5
0.25
0.125
0.063

0
1
2
3
4

0.031
0.016
0.008
0.004

5
6
7
8

<0.004

>8

rom.

engl.......(Shepard)

blocuri
galeti

rudit
(psefit)

boulders
cobbles
pebbles
granules

gravel

f.grosier
grosier
mediu
fin
f.fin

arenit
(psamit)

v. coarse
coarse
medium
fine
v. fine

sand

grosier
mediu
fin
f.fin

silt
(aleurit)

coarse
medium
fine
v. fine

silt

pietris

lutit (pelit)

clay

Etapele unei analize granulometrice complete:

1. Analiza granulometrica:

2. Reprezentarea grafica

- sitare (pentru particule < 4 phi)

- histograme
- pipetare (pentru particule > 4 phi)
- poligoane de frecventa
- decantare (pentru particule 0-8 phi) - curbe cumulative
- diagrame ternare

5. Fabricul rocilor sedimentare

70

Tabelul 5.1 Evolutia metodelor de analiza a datelor granulometrice:

=============================================================================
Metoda
Caracteristici
Bibliografie
=============================================================================
Grafica
"Gauss"

-distributii normale (log-normale), simetrice

-utilizeaza scara de probabilitate dupa
functia Gauss:

(x - )
1
y=
e- 2 2
2

Folk & Ward 1957,

Moiola & Weiser 1968

-se determina parametrii grafici

-------------------------------------------------------------------Grafica
"Rosin"

-distributii normale, asimetrice

Kittleman 1964
-utilizeaza scara de probabilitate dupa functia Rosin:
y = 100 nbx n -1 e - bx

-se determina parametrii grafici

-------------------------------------------------------------------Momentelor
-distributii normale, unimodale
Friedman 1961, 1967
statistice
-se determina parametrii distributiei
-------------------------------------------------------------------Analiza
discriminatorie
bivariata:

-interpretari cu ajutorul cuplurilor de parametrii

granulometrici (grafic): Cphi/Mdphi
Passega 1964
asimetrie/ascutime; asimetrie/;
asimetrie/medie; medie/
Friedman 1967
multivariata:
-interpretari cu ajutorul parametrilor
Sahu 1964, Blatt 1972,
granulometrici si a functiilor discriminant
Friedman 1979,
(metode numerice - soft PC)
Tucker 1977,
-distributii log-normale
Tucker & Vacher 1980
-------------------------------------------------------------------Analiza
factoriala

-interpretari cu ajutorul parametrilor:

Klovan 1966, Allen 1972,
granulometrici si a analizei factoriale,
Solohub & Klovan 1970,
-distributii log-normale
Hudson & Ehrilch 1980
-departajare cauzala a datelor
-------------------------------------------------------------------Entropiei

-departajarea pe baza analizei entropiei

Full 1983,
a grupurilor similare (metoda numerica
Forrest & Clark 1989
complexa - soft PC)
-neconditionat de tipul distributiei
-------------------------------------------------------------------Distributiei
hiperbolice
Hartmann

-parametrii hiperbolici: asimetrie, ascutime

-interpretare dinamica/ambientala

Barndorff 1988, 1991

Christiansen

metoda grafica si numerica (soft - PC)

1988, 1991, 1992
-------------------------------------------------------------------Analiza compo-departajarea faciesurilor pe baza PCA
Lirer & Vinci 1991
nentelor principale
-metoda grafica si numerica (soft - PC)
(PCA)
-neconditionat de tipul distributiei

&

5. Fabricul rocilor sedimentare

71

3. Prelucrarea statistica a datelor se poate face prin: Metoda Grafica si Metoda

momentelor statistice; ambele permit caracterizarea distributiei granulometrice:
- distributie normala (Gauss) pentru care se pot determina parametrii distributiei
(media, deviatia standard, asimetria, ascutimea) si se pot acorda parametrilor
semnificatii sedimentologice;
- distributie trunchiata asimetrica (Rosin);
- distributii complexe - polimodale.
4. Interpretarea datelor:
Corelarea distributiei cu factorii genetici (de transport, depozitionali):
- diagrame bivariate sau polivariate (exemple diagrama Passega)
- triunghiuri hiperbolice
Compararea distributiilor pentru separarea lor pe baza unor caracteristici comune.
Metodele utilizate:
- Analiza componentilor principali ("Principal component analysis PCA")
- Entropie uni/multivariata
- Distributia hiperbolica
METODE DE PRELUCRARE A DATELOR GRANULOMETRICE
Metoda grafica
Aceasta metoda permite vizualizarea datelor cu ajutorul diferitelor constructii grafice
(histograma, poligonul de frecvente, curba cumulativa) si extragerea parametrilor ce
definesc distributia = parametrii granulometrici grafici (modul, mediana, media, deviatia
standard, coeficientul de asimetrie, c. de ascutime).
Histograma si poligonul de frecvente se construiesc utiliznd scari aritmetice, avnd
pe o axa valorile dimensiunilor particulelor (n unitati PHI, mpartite n clase egale), iar
pe alta axa frecventa simpla corespunzatoare dimensiunii particulelor.
Curba cumulativa se construieste cu datele de frecvente cumulate corespunzatoare
dimensiunilor particulelor, utiliznd fie scari aritmetice pe ambele axe (n acest caz
datele nscriindu-se pe o curba), fie scara de probabilitate pe axa verticala si aritmetica
pe axa orizontala = hrtie de probabilitate. In acest ultim caz datele se vor distribui pe o
dreapta - daca distributia lor este normala, sau se vor distribui pe mai multe segmente
de dreapta - daca distributia este complexa.
Parametrii grafici se extrag din graficele construite, astfel:
Modul (Mo) = dimensiunea particulelor corespunzatoare celui mai nalt punct al
poligonului de frecvente (frecventa maxima), iar clasa modala este
intervalul dimensional cu frecventa maxima al histogramei.
Mediana (Md) = dimensiunea particulelor corespunzatoare axei ce mparte distributia
n doua parti egale; se determina de pe curba cumulativa P50 =
percentila de 50 %.
Indice de clasticitate (C) = dimensiunea maxima a particulelor, valoarea se extrage
din curba cumulativa ca fiind P1.

5. Fabricul rocilor sedimentare

72

Parametrii urmatori se obtin prin extragerea de pe curba cumulativa a percentilelor (P 5,

P16, P25, P84,...) cu ajutorul carora se calculeaza valoarea parametrului respectiv prin
diverse formule empirice, propuse de-a lungul timpului de catre diversi autori.
Media (M) = parametru ce defineste media distributiei.
+
+ +
M = P16 P84 Inman, 1952 M = P16 P50 P84 Folk si Ward, 1957
2
3
P10 + P30 + P50 + P70 + P 90
P5 + P15 + P 25 + ....+ P85 + P 95 McCammon, 1962
M1=
M2=
5
10
Deviatia standard () parametru ce defineste dispersia distributiei n jurul valorii
medii.
= P84 P16 Inman, 1952 = P84 P16 + P 95 P 5 Folk si Ward, 1957
2
4
6.6
+
+
+
P85 P 95 P5 P15
P70 P 80 P 90 + P 97 - P 3 - P10 - P 20 - P30 McCammon, 1962
1=
2=
5.4
9.1
Asimetria (Sk) = parametru ce defineste gradul de apropiere a distributiei granulometrice analizate de o distributie normala-simetrica (Sk=0).
M - Md
P16 + P84 - 2 P50 + P 5 + P 95 - 2 P 50
Sk =
Inman, 1952 Sk =
Folk si Ward, 1977

2( P 84 - P16 )
2( P 95 - P 5 )
Ascutimea (K) = parametru ce exprima gradul de apropiere al ascutimii poligoanelor
de frecvente de aspectul distributiei normale, aplicabil doar pentru distributiile
unimodale. Se vor deosebi astfel curbe leptocurtice K>1 (ascutite), platicurtice K<1
(plate) sau mezocurtice K=1 (apropite de distributia normala).
(
- ) - ( P84 - P16 )
P 95 - P 5
K = P 95 P5
Inman, 1952 K =
Folk si Ward, 1977
2.44( P75 - P 25 )
P84 - P16
Metoda momentelor statistice
Momentele statistice sunt constante statistice de caracterizare a unei distributii
normale. Avantajul acestei metode este faptul ca se poate aplica oricarui tip de
distributie.
Primul moment (M1)

reprezinta centrul de greutate al distributiei si deci este asimilat

cu media distributiei.
( f i xi )
M1= x=
100
Momentul al doilea (M2) permite evaluarea dispersiei si deci reflecta deviatia
standard a distributiei.
M2 = =

f i ( xi - x )2
100

Momentul al treilea (M3) reflecta simetria distributiei.

M3 = =3

f i ( xi - x )3
100 3

5. Fabricul rocilor sedimentare

73

SEMNIFICATII SEDIMENTOLOGICE ALE PARAMETRILOR GRANULOMETRICI

* Indicele de clasticitate permite aprecierea competentei agentului de transport.
* Media si mediana sunt doi parametrii ce indica energia cinetica medie (viteza) a
agentului de transport si sedimentare.
* Deviatia standard este parametrul care permite aprecierea numerica a gradului de
sortare a sedimentului, astfel:

< 0.35

0.35-0.5

0.5-0.71

0.71-1

1-2

2-4

>4

sortarea

foarte buna

buna

relativ buna

moderata

slaba

foarte
slaba

extrem
slaba

Sortarea unui sediment poate fi apreciata si urmarind alura curbei cumulative (unghiul
de panta al segmentelor liniare este proportionala cu gradul de sortare) sau alura
poligonului de frecvente (cu ct este mai ngust poligonul cu att sortarea este mai
buna).

Indrumator bibliografic:
Adams J., 1977. Sieve size statistics from grain measurements.
J. Geol., 85: 209-227.
Folk R.L., 1966. A review of grain-size parameters. Sedimentology, 6: 73-93.
Folk R.L. and Ward W., 1957. Brazos River bar: a study in the significance of grain size
parameters. J. Sedim. Petrol., 27: 3-26.
Friedman G.M., 1962. Comparation of moment measures for sieving and thin-section
data for sedimentary petrology studies. J. Sedim. Petrol., 32: 135-152.
Klovan J.E., 1966. The use of factor analysis in determining depositional envi-ronment
from grain size disribution. J.Sedim. Petrol., 36: 115-125.
Johnson MR, 1994. Thin section grain size analysis revisited. Sed. 41: 985-1000.
Passega R., 1964. Grain size representation by CM patterns as a geological tool. J.
Sedim. Petrol., 34: 830-847

5. Fabricul rocilor sedimentare

74

Fisa analizei granulometrice

Analiza granulometrica nr. ..............
Date: Frecventele simple si Frecventele cumulate corespunzatoare dimensiunilor
particulelor (n unitati PHI)

Valoarea percentitelor:
P1 ............. P5 .............. P16 ............... P50 ............... P84 ................. P95 ................
Fisa de interpretare a analizei granulometrice
1. Aprecierea corectitudinii analizei:
Curb_ deschis_ spre frac_ia grosier_/fin_ sau nchisa spre fractia grosier_/fin_.
Erori analitice: prezente/absente.
Tipul analizei: sumar_/detaliat_.
2. Denumirea materialului granular analizat: ..................................................
(dup_ diagrama ternar_)
Procentajul frac_iilor granulometrice:
% Pietri_ = .............................
% Nisip = ...............................
% Silt = ................................
% Argil_ = ..............................
3. Parametrii granulometrici: 1 - prin metoda grafic_; 2 - prin metoda statistica
Mediana: 1 = ................................ Modul 1 = ...........................
Media: 1 = .................................. 2 = ....................................
Sortarea: 1 = ................................ 2 = ....................................
Asimetria: 1 = .............................. 2 = ....................................
Ascu_imea: 1 = ............................. 2 = ....................................
4. Caracterizarea distribu_iei:
Normal_ - Unimodal_/Trunchiat_ - Asimetric_/Complex_ - Polimodal_
Num_rul de segmente liniare ale curbei cumulative: .................
5. Interpret_ri posibile:
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
......................................

5. Fabricul rocilor sedimentare

75

ANEXE GRAFICE

5. Fabricul rocilor sedimentare

76

Fig. 5.1 Scara lognormal_ (PHI, %).

Fig. 5.2 Scara de probabilitate.

5. Fabricul rocilor sedimentare

5.2.

77

MORFOMETRIE SI EXOSCOPIE

Morfologia clastelor si cristalelor reprezinta un criteriu de evaluare a originii particulelor

sedimentare si a proceselor sedimentare care le-au afectat. De aceea att analiza
morfometrica ct si exoscopica (morfoscopica) asupra clastelor si a cristalelor sunt
frecvent utilizate.
Morfometria granulelor clastice poate fi caracterizata dupa trei aspecte:
- forma sau habitusul (shape, form): exprima raporturile n care se gasesc cele trei
dimensiuni principale ale clastelor, determinnd ncadrarea n patru clase (fig. 5.5):

Fig. 5.3 Habitusul clastelor.

* izometric (equant)
* prismatic (prolate)
* tabular (oblate)
* foios (bladed)

- sfericitatea (sphericity) este o masura a gradului de apropiere a clastelor de forma

unei sfere.
- rotunjimea (roundness) reprezinta gradul de prelucrare - respectiv de rotunjire - a
colturilor si muchiilor granulelor prin diferite procese: abraziune n timpul transportului,
alterare si dezagregare din roca sursa sau n timpul transportului si diagenezei,
coroziune si dizolvare diagenetica. Ca apreciere verbala se utilizeaza ncadrarea n
sase clase de la foarte angular la foarte rotunjit (fig. 5.6).

5. Fabricul rocilor sedimentare

Fig. 5.4 Clasele de apreciere a rotunjimii (scara verbala).

78

5. Fabricul rocilor sedimentare

79

Tabelul 5.2 Evolutia metodelor de evaluare a gradului de rotunjime al clastelor:

=============================================
Metoda si Bibliografia

Caracteristici

=============================================
Wentworth C.K. 1919,
1922, 1933

Ro = r1/R; Ro = 4r1/(a+b); unde r1 = raza celui mai mic cerc nscris

R = raza celui mai mare cerc nscris, lungimea a = maxima, b = minima
- masoara doar un singur colt, laborios.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Wadell H. 1932, 1933

- Ro = N(r)/R; unde r=raza cercurilor mici nscrise n colturi, R=raza celui mai
mare cerc nscris, N=nr. de colturi.
- masoara toate colturile dar nu tine cont de partile concave.
- laborios.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Szadeczky-Kardoss E.
- relatia ntre Cp, Cv, Cc (%); unde Cp = rotunjirea partilor plane, Cv 1933
= a celor convexe, Cc - a celor concave.
- evaluare complexa a conturului nsa foarte laborios.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Russel & Taylor 1937

- comparator vizual rapid cu cinci clase.

- subiectiv - dependent de erorile operatorului.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Krumbein W.C. 1941

- comparator vizual rapid cu noua clase.

- subiectiv - dependent de erorile operatorului.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Cailleux A. 1947
- r1/a [idem Wentworth]
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Pettijohn F.G. 1949
- comparator vizual rapid cu cinci/sase clase, scara geometrica.
Powers M.C. 1953
- subiectiv - dependent de erorile operatorului.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Schwarcz & Shane 1969 - analiza Fourier; Ro = diferenta medie patratica ntre valoarea calculata si cea
observata.
- rapid, obiectiv, evaluare complexa a conturului dar ineficienta la grade
mari de rotunjire.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Ehrlich & Weinberg 1970 - analiza Fourier; Ro = ( a 2 + b2 ) 1 ; unde a,b = coeficienti Fourier.
Mazullo et al. 1988
- rapid, obiectiv, evaluare complexa a conturului dar ineficienta la grade mari
de rotunjire, influenta gradului de sfericitate.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1/2

Diepenbroek et al. 1992 - analiza Fourier complexa, contur digitizat automat.

- Ro = exp{-1.25[c(R-Re)]}; c, R, Re - coeficienti Fourier.
- rapid, obiectiv, evaluare complexa a conturului, aplicabil la toate tipurile si
dimensiunile granulometrice.
- necesita echipament special: camera video, procesor de imagine, PC
computer, program (soft).
=============================================

5. Fabricul rocilor sedimentare

80

Analiza morfometrica a clastelor: se efectueaza prin:

- masurare directa pentru clastele de dimensiuni ruditice grosiere;
- masurare la lupa binoculara, la microscopul polarizant (cu ajutorul unor retele
gradate) sau la microscopul electronic, pentru claste mai mici de cca. 1mm;
- digitizarea conturului clastelor (libere sau la microscop) cu ajutorul camerelor video
si a programelor (PC-soft) speciale.
Analiza morfometrica a cristalelor: necesita:
-observatii si masuratori directe pentru particulele grosiere;
-observatii si masuratori la microscopul polarizant sau electronic pentru cele fine.
Analiza exoscopica (morfoscopica): se efectueaza prin:
-examinarea directa a suprafetelor clastelor si cristalelor - liber, cu lupa binoculara,
cu microscopul electronic.
-examinarea replicii (amprenta) particulei sedimentare la microscopul electronic.
Se urmareste descrierea atenta a suprafetelor pentru definirea caracterelor
genomorfice - primare legate de geneza granulelor respective (suprefete de
crestere, figuri de tensiune, concresteri, coroziuni primare) si fenomorfice secundare dobndite n timpul sedimentogenezei (cratere de impact, santuri de
zgriere, depresiuni de coroziune chimica si dizolvare, anvelope se supracrestere,
luciul suprafetei).
Indrumator bibliografic:
Diepenbroek M, Bartholoma A., Ibbeken H., 1992. How round is round? A new
approach to the topic "roundness by fourier grain shape analysis". Sedimentology, 39:
411-422.
Ehrlich R., Weinberg B., 1970. An exact method for characterisation of sand
shape. J. Sedim. Petrol., 40: 205-212.
Erlich R., Brown P.J., Yarus J.M., Epper D.T, 1977. Analysis of particle morpho-logy
data. In: Advanced Particle Morphology, CRC Press, Florida, p: 101-119.
Freeman H., 1977. Shape description via use of critical points. Pattern Recognition, 10:
159-166.
Mazzullo J.M., Magenheimer S., 1987. The original shape of quartz grains. J. Sedim.
Petrol., 57: 479-487.
Powers M.C., 1953. A new roundness scale for sedimentary perticles. J. Sedim. Petrol.,
23, 117-119.
Schwartz H.B., Shane K.C., 1969. Measurement of particle shape by Fourier
analysis. Sedimentology, 13: 213-231.

5. Fabricul rocilor sedimentare

81

STRUCTURI SEDIMENTARE
Structura sedimentara este expresia relatiilor spatiale dintre particulele
sedimentare (structura interna) si dintre unitatile depozitionale succesive (structuri
ale suprafetelor); ele sunt generate de cauze mecanice, chimice si biotice.
Identificarea structurilor constituie deci o premiza importanta pentru reconstituirea
proceselor care le-au generat.
Structurile interne reflecta n general procesul depozitional, dar deseori sedimentele
sunt afectate de procese deformationale timpurii (naintea diagenezei) sau postdepozitionale diagenetice, cazuri n care structura initiala a sedimentelor este
modificata total sau partial.
Structurile suprafetelor n general reflecta procesul depozitional, dar deseori
sedimentele sunt afectate de procese deformationale timpurii (naintea diagenezei)
sau postdepozitionale diagenetice, cazuri n care structura initiala a sedimentelor
este modificata total sau partial.
5.3.

STRUCTURI MECANICE

Clasificarea structurilor sedimentare INTERNE generate prin procese MECANICE:

S. constructionale

S. deformationale

granoclasare - graded
stratificatie/laminatie orizontala
- parallel stratification
stratificatie/laminatie oblica
- cross stratification
ondulatii (de valuri, de curent)
- wave/current ripples
orientarea granulelor - oriented
imbricatia galetilor curgeri fluidizate - flow
curgeri cu presiune dispersanta - grain flow
curgeri mloase - mud/debris flow

cutare intrastratala
laminatie convoluta - slump
tasare diferentiata - load cast
pseudonoduli - ball, pillow
structuri tip flama - flame
diapire
injectii hidroplastice - dyke-uri clastice
lamine concave discontinui
- dish structure

Clasificarea STRUCTURILOR SUPRAFETELOR generate prin procese MECANICE:

Structuri
constructionale

ondulatii de curent - current ripple, de valuri - wave ripple, ascendente ascending/climbing ripple,

Structuri
erozionale

caneluri de eroziune
riduri, santuri de dragaj
urme de infigere

Structuri
deformationale

tasari diferentiate

5. Fabricul rocilor sedimentare

82

Structurile sedimentelor si rocilor sedimentare, fiind efectul nsumat al proceselor

depozitionale si postdepozitionale reprezinta indicatori deosebit de utili n reconstituirea
caracteristicilor mediilor depozitionale si postdepozitionale. Astfel:
- structurile vectoriale planare sau liniare generate n timpul proceselor de transport al
materialului clastic (Ex. imbricatia galetilor, laminatiile oblice, caneluri de eroziune,
riduri de dragaj, ondulatii de curent, dune asimetrice) conduc la identificarea
directiilor de paleocurenti;
- structurile de umplere cu sediment a unor cavitati (loje ale bioclastelor, canale de
bioturatie) au caracter geopetal (reconstituire a paleopozitiei orizontale n bazin n
momentul colmatarii sedimentului);
- structurile de granoclasare, de curgeri n masa servesc la interpretari legate de
competenta curentilor, energia de bazin, nivel batimetric.
- structurile mecanice erozionale (Ex. riduri de dragaj, urme de nfigere, caneluri de
eroziune) si constructionale (Ex. caracteristicile ondulatiilor de curent) permit
aprecieri asupra regimului hidrodinamic: competenta, viteza curentului, regimul
curgerii.
- laminatia/stratificatia oblica (cross) concoida si tabulara, laminatia convoluta (slump),
ondulatiile (flaser, hummochy), mecanoglifele: caneluri de eroziune (flute cast),
santuri de dragaj, urme de nfigere, toate furnizeaza informatii utile asupra directiei
de transport.
Indrumator bibliografic:
Allen J.R.L., 1982. Sedimentary structures: their character and physical basis.
Development in Sedimentology 30A & B. Elsevier, Amsterdam, 1258p.
Anastasiu N., Jipa D., 1983. Texturi si structuri sedimentare. Ed. Tehnica.
Ashley G.M. et al., 1990. Classification of large-scale subaqueous bedforms: a new
look at an old problem. J. Sedim. Petrol., 60: 160-172.
Bagnold R.A., 1941. The physiscs of Blown Sand and Desert Dunes. Methuen,
London, 265p.
Collinson J.D. and Thompson D.B., 1988. Sedimentary structures. Unwin-Hyman,
London, 207p.
Bouma A.H., 1969. Methods for the study of Sedimentary Structures. Wiley, New York,
351p.
Duke W.L., 1985. Hummocky cross stratification, tropical hurricanes, and intense winter
storms. Sedimentology, 32: 167-194.
Raaf J.F., De Boersma J.R., Gelder A., 1977. Wave generated structures and
sequences from shallow marine succession. Sedimemtology, 24: 451-483.
Wilson I.G., 1972, Aeolian bedforms - their development and origins. Sedimentology,
19: 173-210.
Woodcock N.H., 1979. The use of slumps as paleoslope orientation estimators,
Sedimentology, 26: 83-99.

5. Fabricul rocilor sedimentare

83

ANALIZA STRUCTURILOR DIRECTIONALE; PLANE "S" si LINIATII "L"

Distributia spatiala a structurilor sedimentare poate avea caracter scalar sau
directional. Structurile directionale pot fi utilizate pentru reconstituirea directiilor de
curgere ale paleocurentilor, ce pot conduce la interpretari paleogeografice, de
geometrie a corpurilor de sedimente, paleotectonice.
Structurile directionale sunt planare, liniare si vectoriale.
Structurile planare - PLANE "S" - sunt marcate de dezvoltarea n plan a constituentilor minerali sau de prezenta unei discontinuitati plane. Ele pot fi consecinta
proceselor depozitionale (stratul, lamina) sau postdepozitionale (diaclaze, fisuri,
stilolite, "con-n-con") si chiar tectonice (cute, falii).
Structurile liniare - LINIATII "L" - au o dezvoltare unidirectionala si exprima doar o
directie, nu si un sens. Ele pot fi expresia unor procese sindepozitionale cnd sunt
determinate de orientarea unor componenti cu forme alungite (minerale prismatice,
galeti, bioclaste) sau constructia unor ondulatii de curent simetrice, dar pot fi si
expresia unor procese erozionale sau postdepozitionale (groove marks, bioturbatii,
striuri de frictiune, axele microcutelor sau slump-urilor).
Structurile vectoriale - pot fi planare sau liniare, dar se deosebesc de acestea prin
faptul ca reconstituie att o directie ct si un sens. Sensul vectorului exprima de
regula sensul de deplasare al curentului ce a construit structura respectiva (de
exemplu: stratificatia oblica concoida, ondulatiile asimetrice de tip ripple, flute marks,
imbricatia galetilor).
Orientarea structurilor se masoara direct n teren prin
metode diferite: azimutul nclinarii (pentru structuri
planare) si azimutul directiei (pentru structuri liniare si
vectoriale). Pentru a obtine o valoare interpretabila
este nevoie de un numar relativ mare de masuratori si
de medierea acestora. Astfel pentru a calcula o
directie medie satisfacatoare n cazul unui sistem de
curenti unimodal (cu o singura directie de curgere)
sunt suficiente 20-30 de masuratori; dar n cazul unui
sistem bi/polimodal (curenti despletiti) este nevoie de
cca. 100 de masuratori ale aceleiasi structuri (fig. 5.7).
In zonele afectate de cutari tectonice se va masura
obligatoriu si orientarea stratului (unitatii depozitio- Fig. 5.7 Tipuri de structuri orientate.
nale) din care face parte structura de interes, pentru a
efectua corectia tectonica (aducerea stratului n pozitia initiala prin basculare n jurul
unei axe orizontale - axul cutei, iar n cazul cutelor cu plonj si n jurul unei axe
verticale).
Medierea valorilor masurate se poate efectua astfel:
- ca medie vectoriala pentru sistemele unimodale;
- ca medie statistica pentru sistemele bi/polimodale dupa departajarea clasterelor pe
baza unor teste statistice.
Reprezentarile grafice cel mai des utilizate sunt: diagrama rozeta, diagramele
stereografice (retea Wulf sau Schmidt), diagrame polare, diagrame de contur, harti de
paleocurenti, cartodiagrame.

5. Fabricul rocilor sedimentare

84

Interpretarea rezultatelor (valorile medii) permite identificarea paleodirectiilor de

curgere a curentilor, iar n anumite configuratii chiar specificarea mediilor depozitionale
(tabelul 5.3).
Tabelul 5.3 Caracteristicile structurilor depozitionale n diferite medii.
______________________________________________________________________________
Mediul Structurile directionale
Caracteristici
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Eolian stratificatie oblica la scara mare Unimodala - pentru dunele semilunare.
Bimodala - pentru dunele catenare (seif dune)
Polimodale - pentru dunele draas (seif draas).
Fluviatil stratificatie oblica concoida,
imbricatii, canale de eroziune,
ripple, orientari preferentiale

Unimodala cu dispersie mica n jurul mediei

pentru sistemele fluviatile nesinuoase.
Unimodala cu dispersie mare pentru sistemele
meandrate sau conurile aluviale.

Deltaic

stratificatii oblice, canale de

eroziune, ripple

Tipic unimodal directionat spre tarm, dar

procesele marine (maree, furtuni, valuri) pot
induce dispersii mari.

Self

stratificatii oblice (tabulare

sau concoide), ripple, canale.

Distributii complexe, greu de interpretat.

Bimodale - pentru curentii mareici care se pot dispune
att paralel ct si perpendicular pe linia tarmului.
Unimodal - daca domina un singur curent.
Polimodal si divers orientat adesea si complicat de
efectul valurilor si furtunilor.

Batial

Structuri "sole" ca flutes,

Tipic unimodal n turbidite, cu orientare spre
liniation, laminatii oblice,
bazin de-a lungul liniei de panta; distributie ripple,
orientarea granulelor,
radiala n conurile submarine si perpendiculara
slump.
pe linia de panta n cazul conturitelor.
_____________________________________________________________________________

Interpretarea observatiilor efectuate asupra structurilor sedimentare mecanice

observate n teren sau pe carote, se poate realiza urmarind algoritmul de mai jos:
1. Procese: depozitionale, deformationale.
2. Mediul (agentul de transport): apa aer, gheata.
3. Semnificatii hidrodinamice: competenta curentului, energia de bazin, caracterul
curgerii, viteza curentului, directia si sensul curentului.
4. Batimetie: scazuta, intermediara, ridicata.

5. Fabricul rocilor sedimentare

5.4.

85

STRUCTURI CHIMICE

S. depozitionale
C
H
I
M
I
C
E

laminitice (ritmite)
omogene = agregate cristaline
corpusculare (ooide, pisolite)
sintere (travertin, geyserite)
geode
speleoteme

S. post-depozitionale
concretiuni, trovanti, sferosiderite, papusi de loess,
inele de difuzie
ciment - cement, concret
str. fenestrale - birdeye
stilolite (macro -> micro)
pori secundari de dizolvare - molds
str. de recristalizare
con-n-con, cute enterolitice

STRUCTURILE SUPRAFETELOR formate prin procese CHIMICE:

C
H
I
M
I
C
E

Structuri
depozitionale

sintere, noduli

Structuri
postdepozitionale

con-n-con
stilolite, dizolvari sub presiune
duricruste (Fe, Si, CaCO3, CaSO4)
poligoane de contractie, crapaturi de sinereza dizolvari selective

- structurile chimice n general conduc la interpretarea conditiilor climatice, compozitia

si caracterul solutiilor precum si caracteristicile proceselor diagenetice.
- structurile chimice conduc la reconstituirea conditiilor climatice (Ex. duricruste,
poligoane de contractie), compozitia si caracterul solutiilor (Ex. sintere, cruste)
precum si caracteristicile proceselor diagenetice (Ex. stilolite, con-n-con).
- se urmareste relatia dintre structurile depozitionale si eventualele structuri
(modificari) postdepozitionale pentru a permite o buna decelare temporala ntre
procese si pentru a stabilii succesiunea acestora n timp.
Interpretarea observatiilor privind structurile sedimentare chimice analizate, se poate
conduce conform algoritmului de mai jos:
1. Procese: depozitionale,
postdepozitionale diagenetice (cimentare selectiva,
dizolvare sub presiune, dizolvare secundara, metasomatism).
2. Compozitia solutiilor: salinitate (gipscret, silcret, calcret), caracterul pH-ului, Eh-ului.
3. Semnificatii climatice: ariditate (fericret, solcret, gipscret), umiditate (lipsa -poligoane
de deshidratare; prezenta - cute enterolitice).

5. Fabricul rocilor sedimentare

86

Indrumator bibliografic:

Allen J.R.L., 1982. Sedimentary structures: their character and physical basis.
Development in Sedimentology 30A & B. Elsevier, Amsterdam, 1258p.
Anastasiu N., Jipa D., 1983. Texturi si structuri sedimentare. Ed. Tehnica.
Bathurst R.G., 1975. Carbonate sediments and their diagenesis, Elsevier,
Amsterdam.
Bouma A.H., 1969. Methods for the study of Sedimentary Structures. Wiley, New York,
351p.
Carozzi A.V., 1960. Microscopic Sedimentary petrography, Willey, New York.
Collinson J.D. and Thompson D.B., 1988. Sedimentary structures. Unwin-Hyman,
London, 207p.
Flugel K., 1982. Microfacies analysis of limestones, Springer-Verlag, Berlin.
Friedman G.M., 1961. Terminology of crystalisation textures and fabrics in
sedimentary rocks. J.Sedim. Petrol., 35.
Goudie A., 1973. Duricrusts in tropical and subtropical landscape., Clarendon
Press, London.
Peryt T., 1983. Coated grains, Springer-Verlag, Berlin.
Schneidermann N., Haarris P.M., 1985. Carbonate cements, Soc. Ec. Paleo.
Miner., Spec. Publ., 36.
Tucker M.E., 1988. Techniques in Sedimentology. Blackwell, Oxford.

5. Fabricul rocilor sedimentare

5.5.

87

STRUCTURI BIOTICE

Structurile biotice reprezinta efectul constructiv sau distructiv al activitatii organismelor

vegetale sau animale.
Prin capacitatea de biosecretie minerala si bioacretie, unele organisme contribuie direct
la formarea rocilor sedimentare; caz n care rocile poarta amprenta (structura) specifica
organismelor respective. O contributie indirecta o au bacteriile, care mediaza prin
metabolismul lor procese chimice, astfel nct rareori pot fi recunoscute structuri
specifice (structurile fenestrale). Activitatile fiziologice ale diverselor organisme duc n
cazul acumularii produselor de metabolism la formarea de depozite cu structuri
specifice (coprolitele, depozite de guano) sau n cazul epifaunei si infaunei activitatile
de hranire, locomotie si adapost reprezinta tot attea urme ale prezentei organismelor
si deci structuri biotice.
Adaptabilitatea diverselor organisme la schimbari ale conditiilor de mediu este un
proces lent. La scara vietii unui organism se poate aprecia caracterul restrictiv al
conditiilor de existenta, astfel nct structurile biotice n ansamblu reprezinta buni
indicatori ai ambiantei de sedimentare.
In ultimul timp, pornind de la identificarea conditiilor de mediu avnd ca sprijin analiza
structurilor biotice si a organismelor ca atare s-a ajuns la aparitia unor discipline noi:
Paleoecologia si Ichnologia. Aceasta din urma are ca obiect de studiu urma lasata de
organismele fosile n sedimente (trace fossils, ichnofossils).
Clasificarea structurilor sedimentare INTERNE rezultate prin procese BIOTICE:
S. constructionale

S. deformationale

fiziologice (pelete fecale, coprolite)

bioacumulari
concentare, condensare, conservare
bioconstructii
zoogene: bioherme, biostrome
fitogene: stromatolite (LLH, SH, SS)

bioturbatii adnci ale infaunei:

n substrat rigid = perforatii - borings
n substrat necoeziv - burrows
Ex: Chondrites, Diplocraterion, Rhizocorallium, Zoophycos, Skolitos, Cruziana

Clasificarea STRUCTURILOR SUPRAFETELOR rezultate prin procese BIOTICE:

Structuri
deformationale

fitogene: nradacinare, ncrustatii

zoogene:
bioturbatii de suprafata n substrat coeziv sau necoeziv
bioglife: de hranire - feeding
de locomotie - crawling
de repaus - resting
de trre - grazing

Structuri fiziologice: Peletele fecale sunt rezultate n urma activitatilor metabolice ale
unor organisme bentonice limnivore (arthropode, gasteropode, viermi). Buna
conservare a acestora reflecta o rata de sedimentare scazuta si medii linistite.
Coprolitele sunt agregate fecale (bogate n fosfati) ale unor vertebrate (pesti, reptile,
mamifere, pasari). Acestea se pot conserva doar la o ngropare rapida cu sedimente
fine.

5. Fabricul rocilor sedimentare

88

Structurile de bioacumulare au caracteristici diferite n functie de modalitatea de

acumulare. Astfel concentrarea bioclastelor (cunoscuta anterior doar cu termenul
descriptiv de lumasel) se poate realiza n doua moduri diferite:
- prin actiunea de transport a unor curenti acvatici ntr-un mediu cu energie de bazin
mare, caz n care bioclastele sunt adesea dezarticulate si amestecate (tipuri de
organisme specifice unor zone cu consitii diferite: batimetrie, salinitate, etc). Exemple:
depozitele tempestitice si cele acumulate la baza pantelor.
- n bazinele linistite cu rata mica de sedimentare, proliferarea activitatii organice duce
la formarea structurilor de condensare; n care predomina biomerfele (organisme
nefragmentate), deseori formnd nivele condensate (organisme apartinnd mai multor
biozone succesive) asociate cu zone de cimentare intensa (hardground), bioturbatii,
autigeneza feruginoasa, glauconitica, fosfatica. Exemple: acumulari de organisme
bentonice n cmpiile tidale sau n zonele batiale.
Conservarea bioclastelor este efectul acumularii rapide a unui material pelitic si astfel
ngroparea si scoaterea organismelor de sub actiunea distructiva a apei si a altor
vietuitoare. Caracteristica n acest caz este buna conservare a partilor de natura minerala (valve, cochilii) si asocierea cu material lutitic.

Fig. 5.8 Distribu_ia structurilor biotice n cadrul recifilor.

Structurile de bioconstructie sunt produse de organisme sesile coloniale. Termenul de

bioherm denota o bioconstructie cu forma lenticulara si cu dezvoltare mare pe verticala, iar termenul de biostrom reflecta o dezvoltare tabulara a bioconstructiei. Acesti
doi termeni nu au implicatie genetica sau dimensionala.
Biohermele formate din organisme sesile coloniale se numesc recifi. In functie de

5. Fabricul rocilor sedimentare

89

dimensiuni acestia pot fi: movile (mound) cnd nu au dezvoltare mare areala si recifi
(reef) propriuzisi.
Structurile interne sunt expresia:
- tipului de organisme participante (corali, stromatoporoidee, cianobacterii) si zonarea
diverselor specii ale acestora dupa conditiile de mediu (energie de bazin, zona fotica,
rata de sediemntare);
- pozitiei n cadrul edificiului: pe flancul intern (back reef) si extern (front) coexista
structurile de bioacumulare cu cele de acretie algala; n zona centrala - armatura
(core/crest) sunt prezente structuri de ncrustatie si bioconstructie coraligena (bind,
baffle, frame) (vezi fig. 5.8).

5. Fabricul rocilor sedimentare

90

Biostromele, cel mai adesea sunt constructii algale sau microbiale stratificate =
stromatolite. Acestea pot fi diferentiate n functie de caracterul legaturii ntre unitatile
de baza ale structurii (hemisfepoizi) n: LLH = structuri laminitice de nlantuire, SH =
structuri laminitice izolate sau SS = structuri laminitice sferoidale sau oncoide.
Structurile de bioturbatie: sunt rezultatul unor activitati biotice (locomotie hranire,
adapost) efectuate pe suprafata sedimentului sau penetrativ n acesta. Forma si
dimensiunile structurilor sunt specifice diverselor tipuri de organisme si activitatilor
acestora precum si ambiantelor de mediu (tip de substrat, batimetrie, energie de
8bazin), astfel nct aceste structuri sunt deosebit de utile n interpretari legate de
reconstituiri ale ambiantelor de sedimentare (vezi fig. 5.9).

Fig. 5.9 Principalele trace fosils specifice mediilor depozi_ionale.

Interpretarea observatiilor efectuate asupra structurilor sedimentare biotice observate

n teren sau pe carote, se poate realiza urmarind algoritmul de mai jos:
1. Procese: depozitionale, deformationale pe suprafata sau n profunzime.
2. Semnificatii hidrodinamice: energia de bazin, modificari cu caracter ciclic sau
disciclic ale competentei, vitezei si regimului curentilor, rata de sedimentare,
hiatus.
3. Batimetrie: domeniul litoral, neritic, abisal.
4. Paleoclima si compozitia mediului: temperatura, salinitate, pH, Eh.

5. Fabricul rocilor sedimentare

91

Indrumator bibliografic:
Allen J.R.L., 1982. Sedimentary structures: their character and physical basis.
Development in Sedimentology 30A & B. Elsevier, Amsterdam, 1258p.
Anastasiu N., Jipa D., 1983. Texturi si structuri sedimentare. Ed. Tehnica.
Bathurst R.G., 1975. Carbonate sediments and their diagenesis, Elsevier,
Amsterdam.
Bromley R.G., 1990. Trace fossils, biology and taphonomy. Special topics in
Paleontology 3, London, Unwin Hyman, 280p.
Bromley R.G., Asgaard U., 1991. Ichnofacies: a mixture of taphofacies and
biofacies. Lethaia, 24: 153-163.
Ekdale A.A., Bromley R.G., Pemcerton S.G., 1984. Ichnology: the use of trace
fossils in sedimentology and stratigraphy. Soc Ec. Paleo. Miner., Short Course
Notes, 15, 317p.
Frey R.W., Pemberton S.G., 1985. Biogenic structures in outcrops and cores. Bull.
Canad. Petroleum Geology, 33: 72-115.
Perkins E.J., 1974. The biology of estuaries and coastal waters. London Academic
Press, 678p.
Pratt B.R., 1982. Stromatolitic framework of carbonate mud mounds. J. Sedim. Petrol.,
52: 1203-1227.
Remane A., Schlieper C., 1971 Biology of brackish water. Wiley, New York 372p.
Tucker M.E., 1990. Carbonate sedimentology. Blackwell, Oxford.
Walker R.G., 1984, Facies Models. Geol. Assoc. of Canada, Geosci. Reprint Series
1, 189-207.
Walter M.R. (ed), 1976. Stromatolites, Elsevier, Amsterdam, 790p.