34567

15 FE B RUARIE 201 5

ARTICOLE DE STUDIU

6-12 APRILIE

13-19 APRILIE

20-26 APRILIE

27 APRILIE 3 MAI

Sa imitam umilinta

si tandretea
lui Isus
PAGINA

5
CANTARILE: 5, 84

Sa imitam curajul

si discernamantul
lui Isus
PAGINA

10
CANTARILE: 99, 108

Cum au fost

pregatite natiunile

pentru a primi

nvat atura lui
Iehova
PAGINA

19
CANTARILE: 98, 104

Iehova ne

calauzeste
n

lucrarea mondiala
de instruire
PAGINA

24
CANTARILE: 103, 66

ARTICOLE DE STUDIU

Sa imitam umilinta
si tandretea
lui Isus

Sa imitam curajul si discernamantul lui Isus

INDONEZIA

PE COPERTA: Oferind revista

Treziti-v
a! n lucrarea din casa-n

casa unui localnic ospitalier

de pe insula Bali.


POPULATIA

237600 000
VESTITORI

24 521
PIONIERI REGULARI

2472

369
de pionieri speciali
slujesc pe

28
de insule

Biblia ne ndeamna sa calcam cat mai exact pe urmele lui

Isus (1 Pet. 2:21). Dar putem urma exemplul perfect al lui

Isus, avand n vedere ca suntem imperfecti?

Primul articol

din aceasta serie arata cum putem imita umilinta

si tandre
tea
lui
Isus.
Al
doilea
articol
arat
a
cum
putem
imita
curajul

si discernamantul sau.

Cum au fost pregatite natiunile

pentru a primi

nvat atura lui Iehova

Iehova ne calauzeste
n lucrarea mondiala
de instruire

Primul articol din aceasta serie arata cum i-a ajutat Iehova pe

discipolii lui Isus din secolul I sa predice vestea buna. In al

doilea articol vom analiza cativa
factori care ne ajuta sa pre

dicam mesajul despre Regat oamenilor de pe tot pamantul.

ALTE ARTICOLE

3 Un cadou-surpriza pentru vorbitorii de limba japoneza

15 Pastreaza-ti zelul pentru lucrarea de predicare

29 Intrebari de la cititori

31 Din arhiva

34567

Aceasta publicatie
nu se comercializeaza. Ea este dis

tribuita n cadrul unei lucrari mondiale de instruire bibli

ca, sustinute
prin donatii.

Daca nu exista alta indicatie,

citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi Traducerea

lumii noi.

February 15, 2015

Vol. 136, No. 4 Semimonthly ROMANIAN

The Watchtower (ISSN 0043-1087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of
New York, Inc.; L. Weaver, Jr., President; G. F. Simonis,
Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn,
NY 11201-2483, and by Watch Tower Bible and
Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown,

ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und

Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2015 Watch Tower Bible and
Tract Society of Pennsylvania. Printed in Germany.


UN CADOU-SURPRIZA PENTRU
VORBITORII DE LIMBA JAPONEZA

LA O ntrunire speciala tinut
a n 28 aprilie 2013

la Nagoya (Japonia), Anthony Morris, membru al

Corpului de Guvernare, a surprins auditoriul cu un

anunt emotionant
n legatura cu lansarea unei noi

publicatii
n limba japoneza: Biblia Evanghelia

dupa Matei. Cei peste 210 000 de frati si surori

care au fost prezenti sau care au urmarit programul prin internet si-au
exprimat bucuria prin aplau

ze ndelungi.

Aceasta editie
de 128 de pagini a evangheliei

lui Matei a fost retiparita din Traducerea lumii noi

n japoneza. Totusi,
ea este unica. Fratele Morris a

spus ca a fost conceputa pentru a satisface nece

sitatile
din teritoriul de limba japoneza. Care sunt

caracteristicile acestei car ti biblice? De ce a fost

ea necesara? Si
cum a fost primita?

CARE SUNT CARACTERISTICILE ACESTEI C AR TI?

Formatul car tii

Matei a fost o surpriza pentru auditoriu. Caracterele japoneze
pot fi scrise pe verti

cala sau pe orizontala. In multe publicatii,
inclusiv

n publicatiile
noastre
recente,
caracterele
sunt

scrise pe orizontala. Insa, n aceasta publicatie

no

ua, textul este asezat

pe verticala, potrivit stilului

n care sunt tiparite multe ziare si opere literare n

limba japoneza. Multi cititori japonezi

considera

ca acest stil este mai usor

de citit. In plus, colonti
tlurile au fost introduse n text ca subtitluri, astfel

ncat cititorii sa poata observa mai usor

ideile principale.
Fratii
si surorile din Japonia au profitat imediat de

caracteristicile acestei editii.

O sora care are peste 80 de ani a spus: Citisem de multe ori cartea

Matei, dar scrierea pe verticala si subtitlurile m-au

ajutat sa nteleg
mai bine Predica de pe munte. O

sora tanara a scris: Am citit cartea Matei pe nera

suflate. Sunt obisnuit

a cu scrierea pe orizontala,

nsa multi japonezi prefera scrierea pe verticala.

CONCEPUTA PENTRU TERITORIUL

DE LIMBA JAPONEZ A

De ce este aceasta carte deosebit de utila n te

ritoriul de limba japoneza? Desi nu cunosc multe

despre Biblie, multi japonezi sunt dornici s-o ci

teasca. Aceasta editie

a evangheliei lui Matei le va

da ocazia celor care n-au vazut niciodata o Biblie

sa tin
a n mana o parte a acestei scrieri sfinte si

s-o citeasca.

De ce a fost aleasa tocmai cartea Matei? Cand

aud cuvantul Biblie, majoritatea japonezilor se

gandesc la Isus Cristos. Prin urmare, cartea Matei

a fost aleasa deoarece contine

genealogia lui Isus,

relatarea despre nasterea

sa, cunoscuta sa Predi

ca de pe munte, precum si impresionanta sa profe

tie
despre zilele din urma. Acestea sunt subiecte
de interes pentru multi japonezi.

Plini de zel, vestitorii din Japonia au nceput sa

ofere aceasta noua publicatie

din casa-n casa si la
15 FEBRUARIE 2015


vizitele ulterioare. O sora a scris: Acum am mai

multe ocazii sa ofer Cuvantul lui Dumnezeu oame

nilor din teritoriul nostru. De fapt, am reusit
sa ofer

un exemplar al car tii

Matei chiar n dupa-amiaza

zilei n care s-a tinut

ntrunirea speciala!.

CUM A FOST PRIMITA?

Cum prezinta vestitorii cartea Matei? Multi japo

nezi cunosc expresii precum poarta cea stram

ta, nu aruncati perlele voastre naintea porcilor

si nu va ngrijorati niciodata pentru ziua de mai

ne (Mat. 6:34; 7:6, 13). Ei sunt surprinsi sa afle

ca aceste cuvinte i apar tin

lui Isus Cristos. Cand

le vad n evanghelia lui Matei, multi spun: Mi-am

dorit dintotdeauna sa citesc macar o data Biblia.

Cand vestitorii revin la cei care au primit cartea

Matei, multi locatari le spun ca au citit imediat un

fragment din ea sau chiar pe toata. Iata ce i-a spus

un barbat de peste 60 de ani unui vestitor: Am ci-

tit-o de multe ori si mi-a adus mangaiere. Va rog sa

ma nvata
ti mai multe despre Biblie!.

Evanghelia
dupa Matei este oferita si n martu

ria publica. In timp ce lua parte la aceasta forma

a serviciului, o Martora i-a dat adresa ei de e-mail

unei tinere care a acceptat cartea Matei. Dupa o

ora, tanara i-a trimis surorii un e-mail n care spu

nea ca citise o parte din aceasta carte biblica si

ca dorea sa afle mai multe. Dupa o saptamana,

s-a tinut
cu ea primul studiu biblic si,

nu dupa mult

timp, ea a nceput sa asiste la ntruniri.

Congregatiile
din Japonia au primit peste

1600000 de exemplare ale publicatiei

Biblia

Evanghelia dupa Matei. In fiecare luna, Marto

rii lui Iehova le ofera oamenilor zeci de mii de
exemplare. In prefata
acestei editii,
sentimentele

editorilor sunt exprimate prin urmatoarele cuvin

te: Speram din toata inima ca citirea acestei car ti

va va spori interesul fat a de Biblie.

Sa imitam umilinta

si tandretea
lui Isus

Cristos a suferit pentru voi, lasandu-va un model,

ca sa calcat i cat mai exact pe urmele lui. (1 PET. 2:21)

TINDEM sa-i imitam pe cei pe care i admiram. Dintre to ti oa

menii care au trait vreodata pe pamant, nimeni nu este mai

demn de imitat decat Isus Cristos. De ce? Isus nsusi a spus:

Cine m-a vazut pe mine l-a vazut si pe Tatal (Ioan 14:9). In

trucat Isus reflecta n mod perfect personalitatea Tatalui sau,

am putea spune ca, observandu-l pe Isus, e ca si cum l-am ve

dea pe Tatal. Astfel, imitandu-l pe Isus, ne apropiem mai mult

de Iehova, cea mai importanta Persoana din univers. Ce ras

plata minunata avem pentru ca imitam calita tile si conduita

Fiului sau!

2 Dar cum putem sti

ce fel de persoana este Isus? Din feri

cire, avem la dispozi tie o descriere detaliata a lui Isus n Scrip

turile grecesti
Iehova a inspirat scrierea acestei par ti
crestine.

din Biblie deoarece vrea sa-l cunoastem

pe Fiul sau, astfel

1. De ce putem spune ca, imitandu-l pe Isus, ne apropiem mai mult de

Iehova?

2, 3. a) De ce ne-a pus Iehova la dispozi tie o descriere a Fiului sau si

ce asteapt
a Iehova de la noi? b) Ce vom analiza n acest articol si n ur

matorul?

CUM ATI
RASPUNDE?

De ce este Isus un exemplu

demn de imitat?

Cum l putem imita pe Isus

n ce priveste
manifestarea
umilin tei?

Cum l putem imita pe Isus

n ce priveste
manifestarea
tandre tei?

ncat sa-l putem imita. (Citeste

1 Pe

tru 2:21.) Biblia compara exemplul lui

Isus cu urmele lasate de niste

pasi.
Prin

aceasta compara tie, Iehova ne ndeamna

sa-l urmam pe Fiul sau calcand pe urme
le sale. Evident, Isus ne-a lasat un exemplu perfect, iar noi nu suntem nici pe de

parte perfec ti. Insa Iehova nu se asteapt

a

sa calc am n mod perfect pe urmele lui

Isus. In schimb, Iehova se asteapt
a sa-l

imitam pe Fiul sau cat putem noi mai

bine ca oameni imperfec ti.

3 Sa analizam,
asadar,
unele dintre ca

lita tile deosebite ale lui Isus. In acest articol vom vorbi despre umilin ta si tandre

despre curajul si
tea sa, iar n urmatorul,

discernamantul sau. In cazul fiecarei ca

lita ti, vom raspunde la trei ntrebari: Ce

presupune aceasta calitate? Cum a mani

festat-o Isus? Si
cum l putem imita?
ISUS ESTE UMIL

Ce este umilin ta? In aceasta lume

caracterizata de mandrie, unii cred ca

umilin ta tradeaza slabiciune sau lipsa

de ncredere n sine. Deseori nsa, este
exact invers. Pentru a manifesta umilin

ta, e nevoie de tarie si de curaj. Umi

lin ta a fost definita ca atitudine opusa

mandriei si arogan tei. Umilin ta ncepe

n care gandim despre noi ncu modul

sine.
Intr-un dic tionar biblic se spune:

Umilin ta presupune sa constientiz

am

cat de mici suntem naintea lui Dum

nezeu. Daca suntem cu adevarat umili

naintea lui Dumnezeu, nu ne vom considera superiori semenilor

nostri
(Rom.

12:3; Filip. 2:3). Intrucat suntem imper

fec ti,
nu ne este usor
sa cultivam umilin

ta. Insa putem nva ta sa fim umili medi

tand la mare tia lui Dumnezeu si calcand

pe urmele Fiului sau.

4

4. Cum a ti defini umilin ta?

TURNUL DE VEGHE

Cum a aratat Isus ca este umil? Fiul

lui Dumnezeu a manifestat umilin ta n

numeroase ocazii, atat ca fiin ta spiritua

la puternica n cer, cat si ca om perfect

pe pamant. Sa vedem cateva exemple.

6 Atitudinea sa. Scriitorul biblic Iuda a
consemnat un episod din existen ta pre

umana a lui Isus. (Citeste

Iuda 9.) In
calitate de arhanghelul Mihael, Isus s-a

mpotrivit Diavolului si l contrazicea

cu privire la corpul lui Moise. Asa
cum

stim,
dupa ce Moise a murit, Iehova l-a n

mormantat ntr-un loc necunoscut (Deut.

34:5, 6). Probabil ca Diavolul voia sa se

foloseasca de corpul lui Moise pentru a

promova nchinarea falsa. Indiferent de

scopul urmarit de Diavol,

Mihael l-a n
fruntat plin de curaj. Intr-o lucrare de re

ferin ta se spune ca termenii grecesti

re
da ti prin s-a mpotrivit si contrazicea

sunt folosi ti si n legatura cu o disputa

juridica si ar putea sugera ca Mihael a

contestat dreptul Diavolului de a lua cor
pul lui Moise. Totusi,
desi era capete

nia ngerilor, Mihael a recunoscut ca nu

avea autoritatea sa-l judece pe Diavol. In

schimb, el a naintat cazul Judecatorului

Suprem, Iehova. Astfel, Mihael nu a de

pasit
limitele autorita tii sale, nici macar

cand a fost provocat. El a avut o atitudi

ne cu adevarat umila!

7 In timpul serviciului sau
pamantesc,

Isus a manifestat o umilin ta autentica

atat prin cuvintele, cat si prin ac tiunile

sale. Cuvintele sale. El nu a atras nicioda
ta n mod nepotrivit aten tia asupra lui.

Dimpotriva, i-a dat toata gloria Tatalui

sau (Mar. 10:17, 18; Ioan 7:16). Isus nu

le-a vorbit niciodata de sus discipolilor

5

5, 6. a) Cine este arhanghelul Mihael? b) Cum

a aratat Mihael o atitudine umila?

7. Cum a manifestat Isus umilin ta prin cuvintele si prin ac tiunile sale?

sai si nici nu i-a facut sa se simta inferiori.

Dimpotriva, el i-a tratat cu demnitate, i-a

laudat pentru lucrurile bune pe care le-a

remarcat la ei si le-a spus ca are ncrede

re n ei (Luca 22:31, 32; Ioan 1:47). Actiu

nile sale. Isus a ales sa traiasca n condi tii

modeste, fara sa se mpovareze cu multe

lucruri materiale (Mat. 8:20). El a nde

plinit de bunavoie cea mai umila sarcina

(Ioan 13:3-15). De asemenea, el ne-a la

sat un exemplu perfect de umilin ta fiind

ascultator. (Citeste
Filipeni 2:5-8.) Spre
deosebire de oamenii arogan ti care dispre tuiesc ascultarea, Isus s-a supus cu

umilin ta voin tei lui Dumnezeu, devenind

ascultator pana la moarte. Asadar,
este

clar ca Isus, Fiul omului, a avut o inima

umila (Mat. 11:29).

SA IMITAM UMILINTA
LUI ISUS

8 Cum l putem imita pe Isus n

ce priveste
manifestarea umilin tei? Atitudinea

noastra. Umilin ta ne ajuta sa nu depa

sim
limitele autorita tii noastre. Daca re

cunoastem
ca nu avem autoritatea de a

judeca, nu ne vom grabi sa-i criticam pe

al tii pentru defectele lor sau sa le punem

la ndoiala motiva tiile (Luca 6:37; Iac.

4:12). Umilin ta ne mai ajuta sa nu fim
exagerat de drep ti, privindu-i de sus pe

cei care nu au capacita tile sau privilegii

le noastre (Ecl. 7:16). Batranii umili nu se

considera superiori fra tilor lor de credin

pastori consideta. Dimpotriva, acesti

ra ca ceilal ti le sunt superiori si se poar
ta ca unii mici (Filip. 2:3; Luca 9:48).

9 Sa ne gandim
la fratele Walter Thorn,
care a slujit ca pelerin, sau supraveghe

tor itinerant, ncepand din 1894. Dupa

mul ti ani n acest serviciu, el a fost invitat la Ferma Regatului din nordul statului New York, unde a lucrat la cote tele de

8, 9. Cum putem arata umilin ta?

gaini. El a spus: Ori de cate ori ajung sa

am o parere prea buna despre mine, ma

pun, ca sa zic asa,

la col t si mi spun: Fir

de praf ce esti!
Ce motive ai ca sa fii mandru?. (Citeste
Isaia 40:12-15.) Intr-ade

var, el a manifestat o atitudine umila.

10 Cuvintele noastre. Daca avem o ini

ma cu adevarat umila, acest lucru se va

reflecta
n cuvintele noastre (Luca 6:45).

In conversa tiile cu al tii, nu vom atrage

aten tia asupra propriilor

realizari si pri

vilegii (Prov. 27:2). In schimb, vom cau

ta ce este bun n fra tii si surorile noastre

si i vom lauda pentru calita tile, capaci

ta tile si realizarile lor (Prov. 15:23). Actiunile noastre. Slujitorii lui Iehova care sunt

umili nu cauta sa fie cineva n acest sis

tem. Mai degraba, ei duc o via ta simpla

si chiar fac o munca umila, pe care lu

mea probabil o desconsidera, pentru a-i

putea sluji lui Iehova ntr-o masura cat
mai mare (1 Tim. 6:6, 8). Mai presus de

toate, putem arata umilin ta fiind ascul

tatori. Este nevoie de umilin ta pentru a

asculta de cei care sunt n fruntea congrega tiei si pentru a accepta si a aplica

ndrumarea primita de la organiza tia lui

Iehova (Evr. 13:17).
ISUS ESTE TANDRU

Ce este tandre tea? O persoana tan

dra manifesta aten tie, duiosie

si delica

te te. Tandre tea este o fa teta a iubirii, n

rudita cu compasiunea si ndurarea. In

Scripturi se vorbeste
despre compasiu

ne tandra, ndurari tandre si tandra

afec tiune
(Luca 1:78; 2 Cor. 1:3; Filip.

1:8). In legatura cu ndemnul Bibliei de

a manifesta compasiune, ntr-un dic tio

nar biblic se spune: Acest ndemn nu se
11

10. Cum putem arata umilin ta prin cuvintele si

prin ac tiunile noastre?

11. Explica ti ce presupune tandre tea.
15 FEBRUARIE 2015

refera doar la faptul de a ne fi mila de cei

nevoiasi,
ci transmite ideea ca trebuie sa

ne pese de ei n asa
masura, ncat sa

luam ini tiativa si sa-i ajutam prin une

le ac tiuni care le schimba cursul vie tii.

Tandre tea ne ndeamna la ac tiune. Ast

fel, o persoana tandra se simte ndemna

ta sa faca ceva prin care sa mbunata teas
ca via ta altora.
12 Cum a manifestat Isus tandre te?
Sentimentele si actiunile sale pline de tan
dret e. Isus a sim tit o compasiune tandra

fa ta de al tii. Cand i-a vazut pe Maria si pe

cei care plangeau cu ea din cauza mor tii

fratelui ei, Lazar, lui Isus i-au dat lacrimile. (Citeste

Ioan 11:32-35.) Apoi, fiind

probabil miscat
de mila, la fel ca atunci

cand l-a sculat din mor ti pe fiul unei

vaduve, Isus l-a nviat pe Lazar (Luca

7:11-15; Ioan 11:38-44). Prin aceasta ac

tiune plina de tandre te, Isus i-a oferit lui

Lazar perspectiva de a primi via ta cereas

ca. Cu o ocazie anterioara, lui Isus i s-a

facut mila de mul timea care venise la el.

O alta traducere spune ca Isus a avut

tandra afec tiune fa ta de acei oameni.

Miscat
de compasiune, el a nceput sa-i

nve te multe lucruri (Mar. 6:34, Kingdom

Interlinear). Aceasta a fost o experien ta

care le-a schimbat via ta celor ce au reac

tionat favorabil la nva taturile lui Isus. Sa

remarcam ca tandre tea nu s-a limitat la

ceea ce a sim tit Isus. Ea l-a ndemnat sa

ia ini tiativa pentru a-i ajuta pe al tii (Mat.
15:32-38; 20:29-34; Mar. 1:40-42).
13 Cuvintele sale tandre. Sentimente

le tandre ale lui Isus l-au ndemnat sa

le vorbeasca cu tandre te altora, mai ales

une tandra fa ta de al tii si ce l-a ndemnat tan

dre tea sa faca?

13. Cum a manifestat Isus tandre te prin cuvin
tele sale? (Vezi imaginea de la nceputul articolului.)
12. Ce anume arata ca Isus a sim tit o compasi-

TURNUL DE VEGHE

celor oprima ti. Apostolul Matei a apli

cat la Isus urmatoarele cuvintele ale lui

Isaia: El nu va zdrobi trestia franta si
nu va stinge fitilul care arde slab (Is.

42:3; Mat. 12:20). Isus a vorbit ntr-un

mod care i-a ncurajat pe cei ce, n sens

figurat, erau asemenea unei trestii frante sau a unui fitil aflat pe punctul de a se
stinge. El a predicat un mesaj de speran

ta ca sa-i panseze pe cei cu inima fran

ta (Is. 61:1). Isus i-a invitat pe cei care

trudeau si erau mpovara ti sa vina la el,

asigurandu-i ca vor gasi nviorare (Mat.

11:28-30). El le-a spus continuatorilor sai

ca Dumnezeu se ngrijeste
cu tandre te

de fiecare nchinator al sau, inclusiv de

cei care par nensemna ti n ochii lumii

(Mat. 18:12-14; Luca 12:6, 7).

SA IMITAM TANDRETEA
LUI ISUS

14 Cum l
putem imita pe Isus n
ce priveste
manifestarea tandre tei? Sen
timentele noastre tandre. S-ar putea sa nu

ne fie usor
sa avem astfel de sentimente.

De aceea, Biblia ne ndeamna sa ne stra

duim sa le cultivam. Tandra afec tiune si

compasiunea fac parte din noua personalitate, pe care to ti crestinii
trebuie s-o

mbrace. (Citeste
Coloseni 3:9, 10, 12.)

Cum po ti cultiva sentimente tandre fa ta

de al tii? Trebuie sa- ti deschizi larg ini

ma (2 Cor. 6:11-13). Asculta cu aten tie

cand cineva ti vorbeste

despre senti

mentele si ngrijorarile sale (Iac. 1:19).

Imagineaza- ti ca te afli n situa tia lui si

ntreaba-te: Cum m-as sim ti daca as fi n

locul lui? De ce anume as avea nevoie?
(1 Pet. 3:8)
15 Actiunile noastre pline de tandret e.

14. Cum putem cultiva sentimente tandre fa ta

de al tii?

15. Cum i putem ajuta pe cei care sunt aseme

nea unei trestii frante sau a unui fitil care arde
slab?

Manifesti
o grija sincera

fa ta de fra tii tai de credin ta?

(Vezi paragraful 15)

Tandre tea ne ndeamna sa facem ceva

pentru a mbunata ti via ta altora, mai
ales a celor care sunt asemenea unei tres
tii frante sau a unui fitil care arde slab.

Cum i-am putea ajuta? Plange ti cu cei

ce plang, se spune n Romani 12:15. Cei

descuraja ti au nevoie, probabil, mai mult

de empatie decat de solu tii. O sora care

a fost consolata de fra tii si surorile de

credin ta dupa moartea fiicei sale a spus:

Am apreciat cand cei din congrega tie

m-au vizitat si,

pur si simplu, au plans

alaturi de mine. De asemenea, putem

arata tandre te prin faptele noastre pline

de bunatate. Cunosti
o sora vaduva care

are nevoie sa i se faca unele repara tii prin

casa? Exista n congrega tia ta o sora sau

un frate n varsta care are nevoie sa fie

dus cu masina
la ntruniri, n lucrarea de

predicare sau la medic? Chiar si un mic

act de bunatate poate nsemna mult pen

tru un colaborator aflat n nevoie (1 Ioan

3:17, 18). Mai presus de toate, putem ara

ta tandre te si o grija autentica fa ta de

al tii participand din plin la lucrarea de

predicare. Nu exista o modalitate mai im

portanta de a mbunata ti via ta celor sin
ceri decat predicarea vestii
bune!

16 Cuvintele noastre pline de tandret e.

Tandra afec tiune fa ta de al tii ne ndeam

na sa le vorbim consolator sufletelor deprimate (1 Tes. 5:14). Ce am putea spune

pentru a ncuraja astfel de oameni? Le pu

tem ridica moralul exprimandu-ne grija

sincera fa ta de ei. Ii putem lauda din ini

ma pentru a-i ajuta sa devina constien

ti

de propriile calita ti si capacita ti. Le putem

aminti ca, ntrucat i-a atras la Fiul sau, Ie-

hova i considera pre tiosi (Ioan 6:44). Ii

putem asigura ca Iehova i iubeste

pe slu

jitorii sai care au inima franta si spiri

tul zdrobit si le poarta de grija (Ps. 34:18).

Cuvintele noastre pline de tandre te pot

avea un efect vindecator asupra celor care

au nevoie de consolare (Prov. 16:24).


17 Batr
ani, Iehova se asteapt
a sa trata ti

cu tandre te oile sale (Fap. 20:28, 29).

Aminti ti-va ca ave ti responsabilitatea sa

le hrani ti, sa le ncuraja ti si sa le nviora ti

(Is. 32:1, 2; 1 Pet. 5:2-4). Prin urmare,

un batran care manifesta tandra compa

siune nu ncearca sa stapaneasca peste

membrii congrega tiei, impunand reguli

sau starnind n ei sentimente de vinova

tie pentru a-i determina sa faca n servi
ciul lui Iehova mai mult decat le permite

situa tia. Dimpotriva, el se straduieste

sa-i

ajute sa gaseasca bucurie, avand ncre

dere ca iubirea lor pentru Iehova i va

ndemna sa-i slujeasca ntr-o masura cat
mai mare (Mat. 22:37).

18 Cand
meditam la umilin ta si la tan

dre tea lui Isus, fara ndoiala ca ne sim

tim ndemna ti s a continuam sa calcam

pe urmele sale. In articolul urmator, vom

analiza alte doua calita ti deosebite ale lui

Isus: curajul si discernamantul.

16. Ce am putea spune pentru a-i ncuraja pe

cei deprima ti?

17, 18. a) Cum trebuie batranii sa trateze oile

lui Iehova? b) Ce vom analiza n articolul urmator?

15 FEBRUARIE 2015

Sa imitam curajul si

discernamantul lui Isus

De si nu l-at i vazut niciodata, l iubit i. De si acum

nu-l vedet i, totu si manifestat i credinta n el. (1 PET. 1:8)

CUM ATI
RASPUNDE?

Ce ne poate ajuta sa ramanem pe calea care duce la

via ta?

Cum l putem imita pe Isus

n ce priveste
manifestarea
curajului?

Cum l putem imita pe Isus

n ce priveste
manifestarea

discernamantului?

CAND devenim discipoli ai lui Cristos, alegem sa mergem pe

o cale. Aceasta cale ne poate duce la via ta, fie n cer, fie pe pa

mant. Isus a spus: Cel care va persevera pana la sfarsit,

acela

va fi salvat (Mat. 24:13). Da, pentru a fi salva ti, trebuie sa-i ra

manem fideli lui Dumnezeu pana la sf arsit,

fie sfarsitul
vie tii

noastre, fie sfarsitul

acestui sistem rau. Insa trebuie sa fim aten ti

sa nu ne lasam distrasi sau sa ne ratacim n aceasta lume (1 Ioan

2:15-17). Cum putem ramane pe calea care duce la via ta?

2 Isus ne-a dat un exemplu perfect. Studiind ceea ce spune

Biblia despre calea pe care a umblat Isus, sau modul sau de via

ta, aflam ce fel de persoana este el. Astfel, ajungem sa-l iubim

si sa manifestam credin ta n el. (Citeste

1 Petru 1:8, 9.) Sa ne

amintim ca apostolul Petru a spus ca Isus ne-a lasat un model,

pentru ca noi sa calcam cat mai exact pe urmele lui (1 Pet. 2:21).

Daca urmam cu aten tie modelul lasat de Isus, vom

putea sa per

severam pana la sfarsit

si,
astfel, sa fim salva ti.1 In articolul pre
1 Cuvintele
din 1 Petru 1:8, 9 le-au fost adresate crestinilor
cu speran ta ce

reasca. Insa acestea li se pot aplica si crestinilor

cu speran ta pamanteasca.

ramanem pe calea care duce la via ta?

1, 2. a) Ce trebuie sa facem pentru a fi salva ti? b) Ce ne poate ajuta sa

10


cedent am analizat modul n care putem

imita exemplul lui Isus n ce priveste

manifestarea umilin tei si a tandre tei. In acest
articol vom vedea cum putem urma exem
plul sau n ce priveste
manifestarea cura
jului si a discernamantului.
ISUS ESTE CURAJOS

Curajul este un sentiment de ncrede

re care ne poate ntari si ne poate ajuta sa

facem fa ta dificulta tilor. A fi curajos n

seamna, printre altele, a persevera n pofida obstacolelor, a lua pozi tie de partea

drepta tii si a face fa ta suferin tei cu dem

nitate si credin ta. Curajul este n stran

s a legatura cu teama, speran ta si iubirea.

In ce sens? Teama de a nu-i displacea lui

Dumnezeu ne da curajul de a nu ceda fricii de oameni (1 Sam. 11:7; Prov. 29:25).

Speranta n Iehova ne ajuta sa vedem din

colo de ncercarile din prezent si sa pri

vim viitorul cu ncredere (Ps. 27:14). Iar iu

birea plina de sacrificiu ne ndeamna sa

manifestam curaj chiar si cand suntem n

mare pericol (Ioan 15:13). Prindem curaj

cand ne ncredem n Dumnezeu si urmam

exemplul Fiului sau (Ps. 28:7).

4 Cand
avea numai 12 ani, Isus a luat

pozi tie de partea drepta tii. Sa vedem ce

s-a ntamplat cand a fost la templu si a stat

n mijlocul nva tatorilor. (Citeste
Luca

2:41-47.) Acei nva tatori cunosteau
foarte

bine nu numai Legea mozaica, ci si tradi

tiile omenesti
care faceau ca aceasta sa fie

greu de respectat. Insa Isus nu a tacut, in

timidat de cunostin

ta lor, ci le-a pus ntre

bari. Fara ndoiala, el n-a pus ntrebari pe

care le-ar fi pus n mod obisnuit

un copil

curios. Ni-l putem imagina pe Isus punan

du-le acelor nva tatori ntrebari profunde,

3

4. Cum a manifestat Isus curaj n mijlocul n

va tatorilor de la templu? (Vezi imaginea de la

nceputul articolului.)
3. Ce este curajul si
cum l putem dobandi?

care le-au starnit interesul si le-au dat de

gandit. Iar daca ei au ncercat sa-i puna lui

Isus ntrebari despre unele subiecte con

troversate, putem fi siguri ca n-au reusit

sa-l puna n dificultate. To ti cei care l as

cultau, inclusiv nva tatorii, ramaneau ui
mi ti de priceperea si de raspunsurile lui.

Fara ndoiala, prin raspunsurile sale, Isus

a aparat adevarul din Cuvantul lui Dumnezeu!

5 In timpul serviciului sau,

Isus a ma
nifestat curaj n diferite moduri. El i-a

demascat cu ndrazneala pe conducatorii

religiosi pentru ca i nselau
pe oameni

prin nva taturi false (Mat. 23:13-36). De

asemenea, el a ramas ferm si nu s-a lasat influen tat de lume (Ioan 16:33). Isus a

continuat sa predice n pofida opozi tiei

(Ioan 5:15-18; 7:14). In doua ocazii, el a

cura tat plin de curaj templul, izgonindu-i

pe cei care ntinau nchinarea adusa acolo (Mat. 21:12, 13; Ioan 2:14-17).

6 Credin ta ne este nt
arita cand ana

lizam curajul manifestat de Isus n fa ta su

ferin tei. Sa ne gandim la ultima zi a vie tii

sale pamantesti.
ce urma sa se n El stia

tample dupa ce Iuda l-a tradat. Cu toate

acestea, n timpul cinei pascale, Isus i-a

spus lui Iuda: Ce

fa mai repede!
faci,

(Ioan 13:21-27). In gradina Ghetsimani,

Isus s-a identificat fara teama naintea sol
da tilor care au venit sa-l aresteze. Desi pro

pria lui via ta era n pericol, Isus si-a

ocrotit

discipolii spunandu-le solda tilor: Lasa ti-i

pe acestia
sa plece (Ioan 18:1-8). Cand a

fost interogat de Sanhedrin, el a spus plin

de curaj ca era atat Cristosul, cat si Fiul lui

Dumnezeu, chiar daca stia

ca marele pre

ot cauta un pretext pentru a-l condamna

la moarte (Mar. 14:60-65). Isus si-a

pastrat

timpul serviciului sau?

6. Cum a manifestat Isus curaj n ultima zi a

vie tii sale pamantesti?

5. In ce moduri a manifestat Isus curaj n

15 FEBRUARIE 2015

11

integritatea pana la moartea sa pe un stalp

de tortura. Chiar nainte sa-si dea ultima

suflare, el a strigat: S-a mplinit! (Ioan

19:28-30).

SA IMITAM CURAJUL LUI ISUS

7 Cum l
putem imita pe Isus n ce
priveste
manifestarea curajului? La scoa

la. Dragi tineri, voi va dovedi ti curajosi

cand va identifica ti fara ezitare ca Mar
tori ai lui Iehova, chiar daca acest lucru ar

putea nsemna sa fi ti ridiculiza ti de co

legi sau de al tii. Astfel, arata ti ca sunte ti

mandri sa purta ti numele lui Iehova. (Citeste

Psalmul 86:12.) Unii ar putea face

presiuni asupra voastra ca sa accepta ti teo

ria evolu tiei. Insa voi ave ti motive nte

meiate sa crede ti ca ceea ce spune Biblia

despre crea tie este adevarat. Pute ti folosi

brosura
Originea viet ii Cinci ntrebari care

merita sa fie analizate pentru a le da raspun

suri convingatoare celor care vor sa afle

motivul speran tei voastre (1 Pet. 3:15).

Astfel, ve ti sim ti o mare bucurie stiind

ca

a ti aparat adevarul din Cuvantul lui Dumnezeu.

8 In lucrarea de predicare. In calitate de

crestini
adevara ti, trebuie sa continuam sa

vorbim cu ndrazneala prin autoritatea

primita de la Iehova (Fap. 14:3). Ce mo

tive
avem sa predicam cu ndrazneala?

In primul rand, stim

ca ceea ce predicam

este adevarat, deoarece

se bazeaza pe Bi

blie (Ioan 17:17). In al doilea rand, suntem colaboratori ai lui Dumnezeu, iar el

ne sus tine prin intermediul spiritului sfant

(1 Cor. 3:9; Fap. 4:31). Iar, n al treilea

rand, depunand marturie cu zel, ne do

vedim devo tiunea fa ta de Iehova si iubi
rea fa ta de semeni (Mat. 22:37-39). Intru

7. Dragi tineri, ce sim ti ti n legatura cu faptul

de a purta numele lui Iehova si cum pute ti sa

va dovedi ti curajosi?

8. Ce motive avem sa predicam cu ndrazneala?

12

TURNUL DE VEGHE

cat suntem curajosi,

noi nu ncetam sa

predicam. Dimpotriva, suntem hotara ti sa

demascam minciunile religioase care i or

besc pe oameni ca sa nu vada adevarul

(2 Cor. 4:4). Noi vom continua sa predicam

vestea buna, chiar daca mul ti oameni sunt

indiferen ti, ne ridiculizeaza sau ni se mpotrivesc (1 Tes. 2:1, 2).

9 Cand trecem prin suferint e. Increderea

n Dumnezeu ne da credin ta si curajul de

care avem nevoie pentru a face fa ta neca

zurilor. Cand ne moare cineva drag, suferim, dar nu ne pierdem speran ta. Plini de

ncredere, ne ndreptam spre Dumnezeul

oricarei mangaieri pentru a primi putere

(2 Cor. 1:3, 4; 1 Tes. 4:13). Daca ne con

fruntam cu o boala grava sau suntem grav

rani ti, s-ar putea sa avem dureri mari. Insa

noi nu facem compromis, ci refuzam orice tratament care contravine principiilor

Bibliei (Fap. 15:28, 29). Daca suntem de

prima ti, inima
noastra ne-ar putea con
damna. Insa noi nu renun tam, ci ne n

credem n Iehova, care este langa cei cu

inima franta (1 Ioan 3:19, 20; Ps. 34:18).1

ISUS MANIFESTA

DISCERNAMANT

10 Discernam
antul este capacitatea de a

judeca limpede, de a face deosebire n

tre bine si rau si de a alege apoi sa fa

cem ce este bine (Evr. 5:14). Discernamantul a mai fost definit ca fiind capacitatea

de a emite judeca ti corecte n chestiuni

spirituale. Astfel, un crestin
care mani
1 Pentru exemple de persoane care au manifestat

curaj cand au trecut prin suferin te, vezi Turnul de ve

ghe din 1 decembrie 2000, paginile 24-28; Trezi ti-va!
din 22 aprilie 2003, paginile 18-21 si din 22 ianuarie
1995, paginile 11-15.

9. Cum putem manifesta curaj cand trecem

prin suferin te?

10. a) Ce este discernamantul? b) Cum vorbes

te si ac tioneaza un nchinator al lui Iehova care

manifesta discernamant?

festa discernamant vorbeste

si ac tioneaza

ntr-un mod care i este placut lui Dumne

zeu. El nu-i raneste
pe al tii prin vorbirea
lui, ci alege cuvinte care le sunt de folos

(Prov. 11:12, 13). El este ncet la manie

(Prov. 14:29). El merge drept nainte, ur

mand o cale corecta n via ta (Prov. 15:21).

Cum putem dobandi discernamant? Tre

buie sa studiem Cuvantul lui Dumnezeu

si sa aplicam ceea ce nva tam (Prov. 2:1-5,

10, 11). De asemenea, este foarte util sa

analizam si sa imitam exemplul lui Isus,

singurul om care a manifestat discerna

mant n mod perfect.

11 Isus a manifestat discernam
ant n tot

ce a spus si a facut. In vorbire. El a dat do

vada de judecata sanatoasa cand a predi
cat vestea buna, folosind cuvinte pline de

farmec, care i uluiau pe cei ce-l ascultau

(Luca 4:22; Mat. 7:28). De multe ori, el a

citit, a citat sau a facut

referire la Cuvan
tul lui Dumnezeu. In orice situa tie, el a

stiut
exact ce versete sa foloseasca (Mat.

4:4, 7, 10; 12:1-5; Luca 4:16-21). De ase

menea, Isus a explicat Scripturile ntr-un
mod care a sensibilizat inima oamenilor.

Dupa nvierea sa, Isus a vorbit cu doi disci
poli care se ndreptau spre Emaus si le-a

explicat lucrurile privitoare la el din n

treaga Scriptura. Mai tarziu, acei discipoli

au spus: Nu ne ardea inima n timp ce ne

vorbea pe drum, cand ne deschidea Scripturile? (Luca 24:27, 32).

12 In temperament si n atitudine. Dis

cernamantul l-a ajutat pe Isus sa fie ncet

la manie (Prov. 16:32). El a avut un tem

perament bland (Mat. 11:29). Isus a fost

mereu rabdator cu discipolii sai, n pofida

slabiciunilor acestora (Mar. 14:34-38; Luca

22:24-27). El a ramas calm chiar si atunci

11. Cum a manifestat Isus discernamant n vor-

bire?

12, 13. Ce exemple arata ca Isus a fost ncet la

manie si rezonabil?

cand a fost tratat n mod nedrept (1 Pet.

2:23).

13 Discernam
antul l-a ajutat pe Isus sa
fie si rezonabil. El a privit dincolo de lite
ra Legii mozaice si a n teles spiritul ei.

Acest lucru s-a vazut n modul n care i-a

tratat pe al tii. Sa ne gandim la relatarea

consemnata n Marcu 5:25-34. (Citeste.)

O femeie care avea o scurgere de sange s-a

strecurat prin mul time, a atins vesm

antul

lui Isus si a fost vindecata. Potrivit Legii,

ea era necurata si nu avea voie

a
sa ating

pe nimeni (Lev. 15:25-27). Insa Isus a n

teles ca din lucrurile mai importante ale

Legii faceau parte si ndurarea si fidelitatea (Mat. 23:23). Astfel, el n-a mustrat-o

pe acea femeie pentru ca i-a atins vesm

an

tul, ci i-a spus cu bunatate: Fiica, credin

ta ta te-a vindecat. Du-te n pace si fii vin
decata de boala ta chinuitoare. Din acest

exemplu emo tionant n telegem ca discer

namantul l-a ndemnat pe Isus sa manifes

te bunatate.

14 In modul sau de viata. Isus a manifes

tat discernamant alegand un mod de via

ta corect si traind n armonie cu acesta.

Predicarea vestii
bune a fost cea mai im
portanta activitate din via ta sa (Luca 4:43).
De asemenea, Isus a luat decizii care l-au

ajutat sa ramana concentrat asupra aces

tei lucrari si s-o duca la ndeplinire. De

exemplu, el a ales sa aiba o via ta sim

pla, astfel ncat sa-si poata folosi timpul

si energia n lucrarea de predicare (Luca

9:58). Isus a n teles ca era necesar sa-i in

struiasca pe al tii pentru ca ei sa continue

sa predice dupa moartea lui (Luca 10:1-12;

Ioan 14:12). El le-a promis continuatorilor

sai ca avea sa-i ajute n lucrarea de predi

care pana la ncheierea sistemului (Mat.

28:19, 20).

pentru a ramane concentrat asupra lucrarii de

predicare?

14. Ce mod de via ta a ales Isus si

ce a facut el

15 FEBRUARIE 2015

13

In temperament si n atitudine. Discer

namantul ne ajuta sa ne tinem sub control

temperamentul si sa fim nce ti la manie

(Iac. 1:19). Cand al tii ne jignesc, noi ne

straduim sa vedem dincolo de cuvintele si

ac tiunile lor. Dand dovada de perspicaci

tate, ne va fi mai usor
sa ramanem calmi

si sa trecem peste greselile

altora (Prov.

19:11). Discernamantul ne ajuta sa fim si

rezonabili. Astfel, ncercam sa avem as-

teptari realiste de la fra tii nostri,

amintin

du-ne ca s-ar putea sa se confrunte cu pro

bleme pe care nu le n telegem pe deplin.

Noi suntem dispusi sa le ascultam parerea

si,
cand este potrivit, cedam, tinand cont
de punctul lor de vedere (Filip. 4:5).

17 In modul nostru de viata. In calitate

de continuatori ai lui Isus, n telegem ca nu

exista privilegiu mai mare decat acela de

a participa la predicarea vestii
bune. Noi

continuam sa mergem pe calea care duce

la via ta luand decizii care ne ajuta sa ra

manem concentra ti asupra predicarii. Ale

gem sa pastram lucrurile spirituale pe pri

mul loc si sa ducem o via ta simpla, astfel

ncat sa ne putem folosi timpul si energia

pentru a predica vestea buna nainte de

venirea sfarsitului
(Mat. 6:33; 24:14).

18 Nu-i asa
ca a fost o placere sa ana

lizam unele dintre calita tile atragatoare ale

lui Isus? Sa ne gandim cate foloase vom

avea daca vom studia si despre celelalte

calita ti ale sale si daca vom nva ta cum pu

tem sa-l imitam ntr-o masura si mai mare.

Asadar,
sa fim hotara ti sa calcam cat mai

exact pe urmele lui Isus. Procedand astfel,

vom ramane pe calea care duce la via ta si

ne vom apropia tot mai mult de Iehova,

Cel pe care Isus l-a imitat n mod perfect.

16

Straduieste-te
sa n telegi ce anume

i intereseaza pe oameni si alege- ti

cuvintele n func tie de necesita tile lor

(Vezi paragraful 15)

SA IMITAM

DISCERNAMANTUL LUI ISUS

15 Cum putem imita discernam
antul lui

Isus? In vorbire. In conversa tiile cu fra tii

si surorile de credin ta, noi folosim cuvin

te care zidesc, nu care darama (Ef. 4:29).

Cand le predicam altora despre Regatul

lui Dumnezeu, vorbirea noastra trebuie sa

fie dreasa cu sare, sau plina de tact (Col.

4:6). Noi ne straduim sa n telegem ce ne

cesita ti au oamenii si ce anume i inte

reseaza, iar apoi ne alegem cuvintele n

func tie de acesti

factori. Ne amintim ca

vorbirea placuta poate deschide nu numai

usi,
ci si inimi. De asemenea, cand le ex
plicam altora convingerile noastre, noi fo
losim Biblia, deoarece Cuvantul lui Dumnezeu are autoritate. Ca urmare, citim sau

citam din Biblie ori de cate ori este posi

bil. In telegem ca mesajul Bibliei are mai

multa putere decat orice am putea spune

noi (Evr. 4:12).

15. Cum putem manifesta discernamant n vor-

bire?

14

TURNUL DE VEGHE

manie si rezonabili? b) Cum putem sa ramanem

concentra ti asupra lucrarii de predicare?

18. a) Cum putem ramane pe calea care duce

la via ta? b) Ce esti
hotarat sa faci?

16, 17. a) Cum putem arata ca suntem nce ti la

Pastreaza- ti zelul pentru

lucrarea de predicare
PREDICAREA vestii
bune este cea mai impor

tanta activitate care se desfasoar
a n prezent pe

pamant. Ca slujitor al lui Iehova, cu siguran ta,

consideri ca este o onoare

la aceasta
sa participi

lucrare de instruire. Insa, fara ndoiala, esti

de

acord ca, uneori, pionierilor si vestitorilor le poa

te fi greu sa-si pastreze zelul pentru lucrarea de

predicare.

Cand predica din casa n casa, unii vestitori ga

sesc cu greu pe cineva cu care sa poarte o con

versa tie, ntrucat majoritatea locatarilor nu sunt

acasa. Chiar si cand sunt acasa, ei ar putea fi indiferen ti la mesajul despre Regat sau chiar ostili.
Al ti vestitori se simt coplesi ti deoarece au un teritoriu de predicare vast si productiv, dar se tem

ca nu vor reusi niciodata sa ajunga la to ti oame

nii. Iar al ti membri ai congrega tiei predica de

mul ti ani si s-au descurajat deoarece sfarsitul

n-a

venit nca.

Ar trebui sa ne surprinda faptul ca to ti slujito

rii lui Iehova se confrunta cu dificulta ti care le-ar

putea slabi zelul pentru lucrarea de predicare?

Nu. La urma urmei, nu ne astept

am sa ne fie usor

sa predicam vestea buna ntr-o lume dominata de

cel rau, Satan Diavolul (1 Ioan 5:19).

Indiferent cu ce dificulta ti te confrun ti n lu

crarea de predicare, fii sigur ca Iehova te poate

ajuta sa le depase
sti.
Dar ce po ti face pentru a

avea mai mult zel n predicare? Sa analizam cateva sugestii.

S A-I AJUTAM PE CEI

CU MAI PU TIN
A EXPERIEN T A

In fiecare an, mii de oameni se boteaza si de

vin Martori ai lui Iehova. Daca te-ai botezat re

cent ca simbol al dedicarii tale la Dumnezeu, fara

ndoiala ca apreciezi foloasele pe care ti le aduce

colaborarea cu cei care au mai multa experien ta

n predicare. Sau, daca esti

de mul ti ani un ves
titor al Regatului, ai putea sa contribui la instrui
rea celor noi? Acest lucru ti poate aduce multe
satisfac tii.
15 FEBRUARIE 2015

15

Isus stia
ca discipolii sai aveau nevoie de ndrumare pentru a deveni evanghelizatori eficien ti.

De aceea, le-a aratat cum trebuiau sa nfaptuias

ca aceasta lucrare (Luca 8:1). Si

n prezent este

nevoie sa-i instruim pe al tii pentru ca si ei sa de

vina vestitori eficien ti.

Nu ar trebui sa presupunem ca un vestitor nou

va deveni eficient doar pentru ca merge n lucra

rea de predicare. El are nevoie sa fie instruit de

o persoana blanda si iubitoare. Vestitorul cu mai

multa experien ta l-ar putea nva ta pe cel nou:

1) cum sa pregateasca si sa faca o prezentare,

2) cum sa nceapa o conversa tie cu un locatar sau

cu un trecator, 3) cum sa ofere publica tii biblice,

4) cum sa cultive interesul manifestat de o per

soana si 5) cum sa ini tieze un studiu biblic. Pro

babil ca un vestitor nou va deveni un nva tator

eficient daca observa si imita metodele folosite

de cel care l ajuta (Luca 6:40). Cu siguran ta, ves

titorul se va sim ti mai ncrezator stiind

ca are ala

turi pe cineva care este gata sa-l asculte si sa-l ajute la nevoie. De asemenea, laudele si sugestiile

practice l vor ajuta pe vestitorul cu mai pu tina

experien ta (Ecl. 4:9, 10).

COMUNIC A CU PARTENERUL TAU

DE PREDICARE

In pofida tuturor eforturilor tale de a discuta

cu locatarii, uneori, cea mai frumoasa conversa

tie pe care o ai este cu partenerul tau de predi

care. Sa ne amintim ca Isus si-a

trimis discipolii

n lucrare doi cate doi (Luca 10:1). In timp ce

colaborau, ei se puteau ncuraja unul pe altul.

Asadar,
timpul petrecut n predicare alaturi de

un colaborator crestin
ne ofera ocazia sa ne n

curajam reciproc (Rom. 1:12).

Despre ce a ti putea discuta? A avut unul din

tre voi o experien ta ncurajatoare n ultimul timp?

A ti gasit o idee interesanta la studiul personal sau

la nchinarea n familie? V-a ti sim tit ncuraja ti de

ceva ce a ti auzit la o ntrunire? Uneori, poate ca

nu-l cunosti
prea bine pe vestitorul cu care cola

borezi n predicare. Stii

cum a aflat adevarul? Ce

l-a convins ca aceasta este organiza tia lui Iehova?

Ce privilegii sau experien te a avut? I-ai putea povesti si tu unele experien te din serviciul lui Iehova. Indiferent de reac tia oamenilor, faptul de a

colabora cu cineva n lucrarea de predicare este o

ocazie buna de a ne zidi unii pe al tii (1 Tes. 5:11).

DE CE ESTE IMPORTANT SA-TI

PASTREZI ZELUL
PENTRU LUCRAREA DE PREDICARE?
Lucrarea de predicare con
tribuie la mplinirea unei
profetii
biblice (Mar. 13:10).

Cand participam la lucrarea

de predicare, dovedim ca

suntem ascultatori (Mat.

28:19, 20).
Iehova doreste
ca oamenii

rai sa fie avertizati cu privire
la consecintele
modului lor

de viat a (Ezec. 3:19).

Avem datoria de a le anun

ta
oamenilor vestea buna
(Fap. 20:26, 27; Rom.
1:14, 15).

Daca participam la lucrarea

de predicare, nu ne vom

atrage vina de sange

(Ezec. 3:18).

Faptul de a-i nvata
pe altii

adevarul biblic este o cerin

t a atat pentru propria salva

re, cat si pentru salvarea
altora (1 Tim. 4:16).

A vorbi despre Iehova si

a-l lauda n public sunt as

pecte importante ale nchi
narii noastre (Evr. 13:15).

Fiind ascultatori si predi

cand vestea buna, ne dove

dim iubirea fat a de Iehova

si fat a de Isus (Ioan 14:15;

1 Ioan 5:3).
Lucrarea de predicare ne

ajuta sa demonstram ca
Satan este un mincinos
(Is. 43:10-12; 2 Cor. 4:4).


Comunica cu

partenerul tau
de predicare

Pastreaza bune
obiceiuri de studiu

Fii deschis
la sugestii

Ajuta pe cineva cu

mai putin
a experient a

Ce te poate ajuta sa- ti pastrezi zelul pentru lucrarea de predicare?

PASTREAZ A BUNE
OBICEIURI DE STUDIU

Ca sa ne pastram zelul pentru lucrarea de pre

dicare, este esen tial sa cultivam si sa pastram

bune obiceiuri de studiu. Sclavul fidel si preva

zator publica articole care trateaza o gama larga

de subiecte (Mat. 24:45). Astfel, materialele pe

care le po ti studia pentru a te hrani din punct de

vedere spiritual sunt foarte variate. De exemplu,
un subiect potrivit pentru studiul personal ar putea fi: De ce este predicarea mesajului despre

Regat atat de importanta? Chenarul De ce este

important sa- ti pastrezi zelul pentru lucrarea de

predicare? prezinta cateva motive.

Analizarea informa tiilor men tionate n acest

chenar te poate motiva sa continui sa predici cu

zel. La studiul personal ti-ai putea propune sa

gasesti
si alte motive pentru a predica n mod ze
los. Mediteaza la acestea si la versetele biblice

care stau la baza lor. Procedand astfel, fara n

doiala ca zelul tau pentru predicare va creste.

FII DESCHIS LA SUGESTII

Organiza tia lui Iehova ne ofera cu regularitate

sugestii pentru a ne ajuta sa fim mai eficien ti n

predicare. De exemplu, pe langa lucrarea din casa

n casa, am putea ncerca sa scriem scrisori, sa de

punem marturie prin telefon, sa predicam stradal

sau n alte locuri publice si sa depunem marturie

informal si n teritoriile comerciale. De asemenea,

ne-am putea planifica activita tile astfel ncat sa

putem predica n teritorii mai pu tin lucrate.

Esti
deschis la aceste sugestii? Ai ncercat sa
aplici unele dintre ele? Mul ti dintre cei care le-au

pus n practica au fost foarte ncanta ti de rezul
tate. Sa vedem trei exemple.

Primul exemplu arata rezultatele aplicarii unei

sugestii prezentate n Serviciul pentru Regat cu

15 FEBRUARIE 2015

17


privire la ini tierea de studii biblice. O sora pe

nume April a decis sa aplice acea sugestie si le-a

propus un studiu biblic la trei dintre colegele ei. A

fost placut surprinsa sa vada ca toate trei au accep

tat sa studieze si au nceput sa asiste la ntruniri.

Al doilea exemplu are legatura cu oferirea re

vistelor. Am fost ndemna ti sa cautam oameni
care ar putea fi interesa ti de anumite articole din
revistele noastre. Un supraveghetor de circum
scrip tie din Statele Unite a decis sa ofere revista

Trezi ti-va! care con tinea un articol despre anvelope tuturor directorilor magazinelor de anvelope

dintr-o anumita zona. De asemenea, el si so tia sa

au oferit seria Sa-i n telegem pe medici la peste 100 de cabinete medicale din circumscrip tie.

El spune: Aceste vizite i-au ajutat pe oameni sa

se familiarizeze cu lucrarea de predicare si cu pu

blica tiile noastre. Dupa ce am ajuns sa-i cunoas-

tem mai bine pe oamenii din aceste locuri, am

reusit
sa facem mai multe vizite ulterioare.

Al treilea exemplu se refera la marturia prin te

lefon. O sora pe nume Judy a trimis o scrisoare la
sediul mondial prin care si-a
exprimat aprecierea

STABILESTETI

OBIECTIVE REALISTE

Fa-ti o planificare saptamanala pentru ser

viciul de teren si straduieste-te
s-o respecti.

Propune un studiu biblic ori de cate ori

ai ocazia.

Daca este posibil, citeste

cel putin

un verset fiecarui locatar cu care discuti.

Incearca sa oferi mai multe reviste.

Fa-le vizite ulterioare tuturor celor care

au ascultat mesajul despre Regat.

Participa la diferite forme de predicare.

Creeaza-ti mai multe ocazii de a depune

marturie n mod informal.

18

TURNUL DE VEGHE

pentru ndemnul de a depune marturie prin tele

fon. Ea a spus ca mama ei, care are 86 de ani si se

confrunta cu multe probleme de sanatate, a depus

cu regularitate marturie folosind aceasta metoda.

Drept rezultat, ea a avut bucuria sa nceapa un studiu biblic prin telefon cu o femeie de 92 de ani!

Sugestiile prezentate n publica tiile noastre

sunt cu adevarat practice. Incearca sa le aplici!

Ele te pot ajuta sa- ti pastrezi bucuria si zelul pentru predicare!

STABILE STETI

OBIECTIVE REALISTE

In lucrarea de predicare, succesul nu depinde

de cate publica tii distribuim, de cate studii bibli

ce conducem sau de ca ti oameni ajutam sa devi

na slujitori ai lui Iehova. Sa ne gandim la Noe. In

afara de membrii apropia ti ai familiei sale, ca ti

oameni a reusit
el sa ajute sa devina nchinatori

ai lui Iehova? Totusi,

Noe a avut, cu siguran ta,

succes n predicare. Ceea ce conteaza este sa-i

slujim lui Iehova cu fidelitate (1 Cor. 4:2).

Mul ti vestitori ai Regatului au constatat ca,

pentru a avea mai mult entuziasm n lucrarea de

predicare, trebuie sa-si stabileasca obiective rea

liste. Care ar putea fi cateva dintre acestea? Une
le dintre ele sunt prezentate n chenarul Stabileste ti obiective realiste.

Cere-i ajutor lui Iehova si cauta modalita ti de

a fi mai eficient si de a avea mai multa bucurie

n predicare. Cand ti atingi obiectivele, ai un sen

timent de mplinire si satisfac tia de a sti

ca faci

tot ce po ti pentru a predica vestea buna.

E adevarat, s-ar putea sa nu- ti fie usor

sa predici. Totusi,
po ti face ceva pentru a fi un vestitor

zelos al Regatului. Poarta discu tii ncurajatoare

cu partenerul tau de predicare, cultiva si pas

treaza bune obiceiuri de studiu, pune n practica

sugestiile sclavului fidel si stabileste ti obiecti
ve realiste. Mai presus de toate, aminteste ti ca
Dumnezeu ti-a dat privilegiul inestimabil de a

predica vestea buna n calitate de Martor al sau

(Is. 43:10). Daca ti pastrezi zelul pentru lucrarea

de predicare, vei avea parte de multa bucurie!


Cum au fost pregatite
natiunile
pentru a primi

nvat atura lui Iehova
Proconsulul . . . a devenit credincios,

fiind uluit de nvat atura lui Iehova. (FAP. 13:12)

ISUS CRISTOS le-a ncredin tat continuatorilor sai o lucra

re de propor tii. El le-a poruncit: Duce ti-va . . . si face ti dis
cipoli din oamenii tuturor na tiunilor. In cele din urma, prin

intermediul acestei lucrari, vestea buna despre regat [avea

sa fie] predicata pe tot pamantul locuit ca marturie pentru

toate na tiunile (Mat. 24:14; 28:19).

2 Discipolii l
iubeau pe Isus si iubeau si vestea buna. Insa

ei se ntrebau, probabil, cum aveau sa se achite de aceasta

misiune. La urma urmei, erau pu tini la numar. Isus, despre

care predicau ca este Fiul lui Dumnezeu, fusese omorat. Dis

cipolii erau considera ti oameni fara carte si de rand (Fap.

4:13). Iar ei trebuiau sa anun te un mesaj ce contravenea

nva taturilor conducatorilor religiosi,

care erau instrui ti n

tradi tiile stravechi. Discipolii nu erau aprecia ti n tara lor.

1-3. Cu ce obstacole s-au confruntat discipolii lui Isus n ce priveste

CUM ATI
RASPUNDE?

Ce avantaje le-a oferit discipolilor lui Isus Pax Romana,

sau pacea romana?

Cum au profitat primii crestini

de faptul ca se putea calatori

relativ usor
si de faptul ca lim

ba greaca era larg raspandita?

Ce efect au avut legea ro

mana si dispersarea evreilor

asupra lucrarii efectuate de

discipolii lui Cristos?

predicarea vestii
bune n toate na tiunile?

19

In plus, n compara tie cu restul Imperiului Roman, Israelul era o na tiune ne

nsemnata.

3 Mai mult, Isus i

avertizase pe dis

cipolii sai ca oamenii aveau sa-i urasca

si sa-i persecute, iar pe unii chiar aveau

sa-i omoare (Luca 21:16, 17). Situa tia lor

urma sa fie ngreunata si de tradatori,

de profe ti falsi si de nmul tirea nelegiui

rii (Mat. 24:10-12). Chiar daca oamenii
ar fi fost receptivi la mesajul lor, cum

aveau ei sa-l transmita pana n cea mai

ndepartata parte a pamantului? (Fap.

1:8) Probabil ca aceste obstacole li s-au

parut imposibil de depasit.

4 Indiferent de ngrijor
arile pe care

probabil le-au avut, discipolii au nce

put sa predice cu zel vestea buna nu nu

mai n Ierusalim si n Samaria, ci si n

toata lumea cunoscuta pe atunci. Desi

discipolii s-au confruntat cu dificulta ti,

n 30 de ani, vestea buna a fost predi

cata n toata crea tia de sub cer si da

dea rod si crestea

n toata lumea (Col.

1:6, 23). De exemplu, cand apostolul Pavel a predicat pe insula Cipru, proconsulul roman Sergius Paulus a devenit

credincios, fiind uluit de nva tatura lui
Iehova. (Citeste
Faptele 13:6-12.)

5 Discipolii lui Isus erau constien

ti ca

nu puteau ndeplini lucrarea de predicare cu propriile for te. Isus le spusese

ca avea sa fie cu ei si ca spiritul

sfant

urma sa-i ajute (Mat. 28:20). In une

le privin te, mprejurarile de atunci par

sa fi fost favorabile predicarii Regatu

lui. Intr-o lucrare de referin ta se spune:

efectuate de discipoli n secolul I?

5. a) Ce asigurare le-a dat Isus discipolilor sai?

b) La ce concluzie au ajuns unii analizand m

prejurarile din secolul I?
4. Care a fost rezultatul lucrarii de predicare

20

TURNUL DE VEGHE

Probabil ca nicio perioada din istorie

n-a fost mai potrivita pentru nasterea

Bisericii decat secolul I A.D. . . . In se

colul al II-lea, crestinii
. . . sus tineau ca

lumea fusese pregatita pentru apari tia

crestinismului
prin providen ta divina

(Evangelism in the Early Church).

6 Biblia nu spune n
ce masura a

dirijat Dumnezeu lucrurile n secolul I

pentru a face posibila predicarea vestii

bune pe scara larga. Insa stim

sigur ca

Iehova a dorit ca slujitorii sai sa predi
ce vestea buna, iar Satan n-a putut face

nimic ca sa-i opreasca. In acest articol

vom analiza ca tiva factori care, proba

bil, au facut ca lucrarea de predicare sa

fie mai usor

de efectuat n secolul
I de
cat n alte perioade din istorie. In arti
colul urmator vom analiza unele lucruri

din prezent care ne ajuta sa predicam

vestea buna pana la marginile pamantului.
ROLUL PE CARE
L-A AVUT PAX ROMANA

In anumite privin te, lumea romana

din secolul I a prezentat unele avantaje

pentru crestini.
De exemplu, sa vedem

ce rol a avut Pax Romana, sau pacea ro

mana. Vastul Imperiu Roman a creat un
mediu stabil pentru oamenii de pe teri

toriul sau. E adevarat, uneori existau

razboaie si vesti
despre razboaie, asa

cum profe tise Isus (Mat. 24:6). Arma

tele romane au distrus Ierusalimul n
70 e.n., iar la grani tele imperiului aveau

loc conflicte. Totusi,

n primele doua secole de la venirea lui Isus, lumea me

diteraneeana s-a bucurat de mai multa

7

analiza n articolul urmator?

7. Ce a fost Pax Romana si
de ce a fost ea re
marcabila?
6. a) Ce vom analiza n acest articol? b) Ce vom


pace ca n trecut. O lucrare de referin

ta spune: Niciodata n istoria omenirii

nu mai fusese o perioada atat de lunga

de liniste
generala si niciodata nu avea

sa mai fie men tinuta pacea ntre atat de

multe popoare.

8 Origen, un teolog care a trait
n se
colul al III-lea, a scris: Daca ar fi existat multe regate, . . . lucrul acesta ar fi



fost o piedica n calea raspandirii nva

taturii lui Isus n ntreaga lume, deoarece oamenii de pretutindeni ar fi fost

obliga ti sa faca serviciul militar si sa

lupte
pentru a-si apara propria tara. . . .

In consecin ta, cum ar fi putut avea suc

ces aceasta nva tatura, care predica pa

cea si care nu permite nici macar sa te

razbuni pe dusmani,
daca starea lumii

nu s-ar fi schimbat si n-ar fi predomi

nat un spirit mai bland cand a venit

Isus?. Desi au fost persecuta ti sub do
mina tia romana, vestitorii Regatului au

fost mpaciuitori si,
dupa cat se pare,

s-au bucurat de unele avantaje datorita

climatului relativ pasnic
din acea vre
me. (Citeste
Romani 12:18-21.)

Drumurile treceau prin paduri, traver

sau deserturi
si strabateau mun ti.

10 In plus, pe lang
a propria re tea de
drumuri, romanii au putut profita si de

aproximativ 27 000 de kilometri de ra

uri si canale navigabile. Corabiile romane navigau pe aproximativ 900 de rute

maritime, care faceau legatura ntre sute de porturi. Asadar,

crestinii
puteau

calatori n tot Imperiul Roman. Chiar

daca s-au confruntat cu unele dificul

ta ti, apostolul Pavel si al tii au putut ca

latori prin tot imperiul fara pasapoar
te sau vize. Nu existau nici controale

vamale. Raufacatorii se temeau de pe

depsele prevazute de legea romana, ast

fel ca drumurile erau relativ sigure. Si

calatoria pe mare era destul de sigu

ra, deoarece flota militara romana ocrotea rutele maritime de pira ti. Desi Pa
vel a naufragiat de cateva ori, iar pe
mare existau unele pericole, Scripturile

nu spun n mod concret ca el ar fi fost

atacat de pira ti n vreuna dintre calatoriile sale (2 Cor. 11:25, 26).

ROLUL RETELELOR
DE TRANSPORT

Greaca comuna, sau koine, a con

tribuit la o buna comunicare si la unita

te n congrega tiile crestine.

Datorita cu
ceririlor lui Alexandru cel Mare, greaca

era vorbita si n teleasa pe scara larga.

Astfel, slujitorii lui Dumnezeu au putut

sa comunice cu tot felul de oameni, iar

lucrul acesta a contribuit la raspandirea vestii
bune. Mai mult, evreii care

locuiau n Egipt au tradus Scripturile

ebraice n greaca. Oamenii erau obis-

nui ti cu aceasta traducere, numita Septuaginta, iar primii continuatori ai lui

Cristos citau frecvent din ea. Crestinii

Crestinii
s-au folosit din plin de

re teaua de drumuri romane. Pentru a

asigura si a men tine controlul asupra

supusilor
sai, Roma a avut o armata pu

ternica si eficienta. Dar, pentru ca tru

pele sa se poata deplasa rapid, era nevoie de drumuri bune, iar romanii erau
pricepu ti la astfel de construc tii. Inginerii romani au construit peste 80000

de kilometri de drumuri, care faceau le

gatura ntre aproape toate provinciile.

9

8. Ce avantaje au avut crestinii

din secolul I da

torita climatului pasnic

din acea vreme?

9, 10. De ce discipolilor le era relativ usor

sa


calatoreasca n Imperiul Roman?

ROLUL PE CARE L-A AVUT LIMBA

11

11. De ce au folosit discipolii limba greaca?

15 FEBRUARIE 2015

21

au considerat ca limba greaca era idea

la si pentru scrierea car tilor care, mai

tarziu, au ajuns sa faca parte din Biblie.

Limba greaca avea un vocabular bogat

si avea mul ti termeni care puteau fi fo
losi ti pentru a explica adevaruri biblice
profunde.
12 Cum au folosit crestinii
Scripturile

n predicare? La nceput, ei au folosit

suluri. Dar acestea erau greu de transportat si de folosit, deoarece trebuiau
12. a) Ce este codexul si
ce avantaje prezenta

el fa ta de sul? b) Cand a ajuns codexul sa fie

folosit pe scara larga de crestini?

rulate si derulate. In plus, pergamentul

era scris, de obicei, doar pe o parte. De

exemplu, Evanghelia dupa Matei ocupa

un sul ntreg. Apoi nsa a aparut code

xul, cea mai veche forma de carte. Aces
ta era o colec tie de pagini legate mpreu

na. Cititorul putea sa deschida un codex

si sa gaseasca usor
un pasaj din Scrip

turi. Desi nu se stie

exact cand a nceput

sa fie folosit de cre

o lucrare de re
stini,

ferin ta spune: In secolul al II-lea, fo

losirea codexului era atat de raspandi

ta printre crestini,
ncat acesta trebuie

sa fi aparut cu mult nainte de anul

100 A.D..
ROLUL PE CARE

L-A AVUT LEGEA ROMANA

Legea romana se aplica n tot impe

riul, iar ceta tenia romana conferea anu

mite drepturi si imunita ti. Pavel s-a fo
losit de mai multe ori de ceta tenia sa

romana. Cand era pe punctul de a fi bi

ciuit n Ierusalim, el l-a ntrebat pe un

ofi ter roman: Va este permis sa biciui ti

un barbat roman care nu este condam

nat?. Acest lucru nu era permis. Cand

Pavel a spus ca era ceta tean roman prin

nastere,
barba tii care se pregateau sa-l

interogheze prin torturare au plecat de

la el, iar comandantul s-a temut cand a

aflat ca [Pavel] era roman si ca-l legase

(Fap. 22:25-29).

14 In Filipi, Pavel a fost eliberat din

nchisoare deoarece
era ceta tean roman
(Fap. 16:35-40). In Efes, notarul orasu

lui a facut referire la sistemul juridic

roman dupa ce a potolit o mul time fu

rioasa (Fap. 19:35-41). Cand s-a aflat n

Cezareea, faptul ca a facut apel la Cezar

13

Versetele puteau fi gasite

mult mai usor

ntr-un codex
(Vezi paragraful 12)

romana? b) Ce avantaje le-a oferit legea roma

na crestinilor?

13, 14. a) Cum s-a folosit Pavel de ceta tenia sa

22

TURNUL DE VEGHE


i-a permis lui Pavel sa-si apere credin ta

naintea acestuia (Fap. 25:8-12). Astfel,

legea romana a facut posibila apararea

si stabilirea legala a vestii

bune (Filip.
1:7).
EFECTUL PE CARE L-A AVUT
DISPERSAREA EVREILOR

Intrucat pe tot cuprinsul Imperiu

lui Roman existau comunita ti evreiesti,

crestinilor
le-a fost probabil mai usor

sa

predice. Cu secole mai nainte, asirienii,

iar apoi babilonienii i dusesera pe evrei

n exil. Astfel, n secolul al V-lea .e.n.,

existau deja comunita ti evreiesti

n cele
127 de provincii ale Imperiului Persan

(Est. 9:30). Cand Isus a fost pe pamant,

existau comunita ti evreiesti

n Egipt si

n alte zone din nordul Africii, precum

si n Grecia, Asia Mica si Mesopotamia.

S-a estimat ca din cei 60000000 de oameni din Imperiul Roman, 1 din 14 era
evreu. Oriunde mergeau, evreii duceau
cu ei religia lor (Mat. 23:15).
16 Deoarece evreii erau dispersa ti

n tot Imperiul Roman, mul ti oameni

din na tiuni s-au familiarizat cu Scrip

turile ebraice. Ei au aflat ca exista un

singur Dumnezeu adevarat si ca sluji

torii
sai respecta norme morale nalte.

In plus, Scripturile ebraice con tineau

multe profe tii referitoare la Mesia (Luca

24:44). Atat evreii, cat si crestinii

n tele

geau ca Scripturile ebraice erau Cuvantul inspirat al lui Dumnezeu, iar acest

lucru i-a permis lui Pavel sa stabileasca

o baza comuna cu cei care aveau o dis

pozi tie corecta a inimii. De aceea, Pavel
15

iesti
n secolul I?
16, 17. a) Ce foloase le-a adus multor oameni
din na tiuni dispersarea evreilor? b) Cum au
imitat discipolii lui Isus exemplul evreilor?
15. Cat de raspandite erau comunita tile evre-

mergea cu regularitate la sinagogile iudeilor si discuta cu ei din Scripturi. (Citeste

Faptele 17:1, 2.)
17 Evreii pusesera bazele unui model

de nchinare. Ei se ntruneau cu regula

ritate n sinagogi sau n aer liber; cantau

cantari, se rugau si analizau Scripturi

le. Activita ti asemanatoare se desfasoa

ra si n congrega tiile crestine

din pre
zent.
TOTUL A FOST POSIBIL
CU AJUTORUL LUI IEHOVA
18 A existat, asadar,
un ansamblu de

mprejurari care a contribuit la succesul

predicarii vestii
bune. Pax Romana, re te

lele de transport, o limba universala, le

gea romana si dispersarea evreilor i-au

ajutat pe discipolii lui Isus sa continue

lucrarea pe care le-o ncredin tase Dumnezeu.

19 Cu patru secole nainte

de apari tia crestinismului,
filozoful
grec
Pla
ton a spus prin intermediul unui personaj din scrierile sale: Ar fi foarte greu

sa-l gasim pe fauritorul si tatal univer

sului nostru si,

chiar daca l-am gasi, ar

fi imposibil
sa le vorbim tuturor despre

el. Insa Isus a spus: Ce este imposibil la oameni este posibil la Dumnezeu (Luca 18:27). Creatorul universu

lui vrea ca oamenii sa-l gaseasca si sa-l

cunoasca. De asemenea, Isus le-a spus

continuatorilor sai: Duce ti-va deci si

face ti discipoli din oamenii tuturor natiunilor (Mat. 28:19). Cu ajutorul lui Ie

hova Dumnezeu, aceasta porunca poate

fi dusa la ndeplinire. Articolul urmator

va arata cum se desfasoar

a aceasta lu

crare n prezent.

jurarile care au existat n secolul I? b) Ce sim ti

fa ta de Iehova dupa analizarea acestui articol?

18, 19. a) Cum i-au ajutat pe discipoli mpre-

15 FEBRUARIE 2015

23


Iehova ne calauzeste

n lucrarea mondiala
de instruire

Eu, Iehova, sunt Dumnezeul tau, Cel care te nva ta

ce-t i este de folos, Cel care te calauze ste pe calea

pe care trebuie sa umbli. (IS. 48:17)

PUTETI
EXPLICA?

Cum au contribuit slujitorii lui

Iehova la traducerea Bibliei?

Cum ne-am folosit de climatul

pasnic,
precum si de re telele

si mijloacele de transport?

Ce inven tii am folosit pentru

a predica vestea buna?

LA SFARSITUL
secolului al XIX-lea si nceputul secolului

al XX-lea, Studen tii n Biblie1 s-au confruntat cu multe obstacole. Asemenea crestinilor
din secolul I, ei au predicat un me

saj pe care majoritatea oamenilor nu l-au agreat. Studen tii n

Biblie erau pu tini la numar, iar lumea nu-i considera persoane

instruite. Mai mult, asupra lor urma

manie
sa se abata marea

a lui Satan Diavolul (Rev. 12:12). In plus, ei aveau sa predice

n zilele din urma, o perioada caracterizata de timpuri criti

ce, carora cu greu li se face fa ta (2 Tim. 3:1).

2 Totusi,
Iehova vrea ca poporul sau sa anun te vestea buna la

o scara fara precedent si nimic nu-l poate mpiedica sa realize

ze acest scop. Asa
cum, n vechime, Iehova i-a eliberat pe israe
li ti din Babilon, tot asa,
n zilele noastre, el si-a
eliberat slujitorii

1 In 1931, Studen tii n Biblie au adoptat numele Martorii lui Iehova (Is. 43:10).

1. Cu ce obstacole s-au confruntat slujitorii lui Iehova din timpurile mo

derne n ce priveste
lucrarea de predicare?
2. Ce face Iehova pentru a sus tine lucrarea de predicare?

24

din Babilonul cel Mare, imperiul mon

dial al religiei false (Rev. 18:1-4). El ne n

va ta ce ne este de folos, ne binecuvanteaza

cu pace si ne ajuta sa le mpartasim
si al

tora nva tatura sa. (Citeste
Isaia 48:16-18.)

Aceasta nu nseamna ca, pentru a sus tine
lucrarea de predicare a Regatului, Iehova

si foloseste
capacitatea de a prevedea vii

torul ca sa cunoasca si sa influen teze des

fasurarea
tuturor evenimentelor de pe pa

mant. E adevarat, unele situa tii au facilitat

lucrarea de predicare. Insa numai cu aju

torul lui Iehova am reusit

sa nfruntam

persecu tiile si alte greuta ti care fac difici

la ndeplinirea misiunii noastre n mijlo

cul acestei lumi, care zace n puterea lui
Satan (Is. 41:13; 1 Ioan 5:19).

3 Sub inspira tie divina,

profetul Daniel

a prezis ca, n timpul sfarsitului,

ade

varata cunostin
(Citeste

ta va creste.

Daniel 12:4.) Iehova i-a ajutat pe Studen tii

n Biblie sa n teleaga adevaruri fundamentale din Scripturi, care mult timp fu

seser
ata a umbrite de doctrinele crestin
tii. In prezent, prin intermediul poporului

sau, Iehova face ca adevarata cuno stin

ta

sa fie raspandita pe tot pamantul. In zile
le noastre, vedem mplinirea profe tiei lui
Daniel. Aproape 8 000000 de oameni au

acceptat adevarul din Biblie si l predica

pe tot pamantul. In continuare vom ana

liza ca tiva factori care au facut posibila

aceasta lucrare mondiala.

ROLUL ACTIVITATII

DE TRADUCERE A BIBLIEI
4 Un factor care a facilitat predicarea

vestii
bune l constituie raspandirea pe

scara larga a Bibliei. Secole la rand, clerul

crestin
ata tii a descurajat citirea Bibliei, ba

chiar a mers pana acolo, ncat i-a omorat

3. Cum a crescut adevarata cunostin

ta?
4. Ce amploare a luat activitatea de traducere a

Bibliei n secolul al XIX-lea?

pe unii dintre cei care au tradus-o. Insa,

n secolul al XIX-lea, mai multe societa ti

biblice au facut ca Biblia sa fie disponibi

la, integral sau par tial, n aproximativ 400

de limbi. Spre sfarsitul

acelui secol, mul ti

oameni aveau o Biblie, nsa nu aveau o

cunostin

ta exacta a nva taturilor ei.

5 Studen tii n
Biblie stiau
ca trebuie sa

predice, astfel ca vorbeau

neobosit despre

nva taturile Bibliei. In plus, slujitorii lui
Iehova au folosit si au distribuit diferite

traduceri ale Bibliei. Incepand din 1950,

ei au publicat Sfintele Scripturi Traduce
rea lumii noi, integral sau par tial, n peste
120 de limbi. Edi tia din 2013 a Traduce

rii lumii noi, aparuta n limba engleza, va

face ca traducerea ei n alte limbi sa fie

mai pu tin dificila. In plus, folosirea unei

Biblii usor
de citit si cu un limbaj clar ne

ajuta sa efectuam lucrarea de predicare.

ROLUL PACII

6 Poate ca va ntreba
ti: Dar cata pace

a fost n lume? De exemplu, n secolul

al XX-lea, milioane de oameni au murit

din cauza razboaielor, mai ales n timpul

celor doua razboaie mondiale. In 1942,

cand al Doilea Razboi Mondial facea ravagii, Nathan Knorr, care era pe atunci

n fruntea lucrarii Martorilor lui Iehova,

a tinut la un congres cuvantarea Pace

Putea-va ea dura?. Bazandu-se pe capi

tolul 17 din Revela tia, el a aratat ca acel

razboi nu avea sa culmineze cu Armaghe

donul, ci avea sa fie urmat de o perioada

de pace (Rev. 17:3, 11).

7 Sfar
situl
celui de-al Doilea Razboi

Mondial n-a adus o pace totala. Potrivit

unui calcul, ntre 1946 si 2013 au existat

5. Ce au realizat Martorii lui Iehova n ce prives

te traducerea Bibliei?

6, 7. a) Cat de raspandite au fost razboaiele n

timpurile moderne? b) Cum a facilitat climatul

pasnic
din multe tari lucrarea de predicare?

15 FEBRUARIE 2015

25

Noi le oferim publicatii

biblice

oamenilor de pe tot pamantul

Dumnezeu sa fie

gasit adevarat

Harfa lui
Dumnezeu

331 de conflicte armate, n care au murit

milioane de oameni. Totusi,

n aceasta pe

rioada, multe tari s-au bucurat ntr-o oa

recare masura de pace, iar slujitorii lui Iehova au profitat de acest lucru pentru a

predica vestea buna. Cu ce rezultat? In

1944, la nivel mondial existau mai pu tin
de 110000 de vestitori ai Regatului. In prezent, sunt aproximativ 8 000000! (Cites

te Isaia 60:22.) Nu-i asa

ca suntem recu

noscatori ca putem predica vestea buna

ntr-un climat pasnic?

ROLUL RETELELOR
SI

MIJLOACELOR DE TRANSPORT

8 Progresele nregistrate
n domeniul
transporturilor
au facilitat lucrarea de pre

dicare. In 1900, dupa 21 de ani de la ti

parirea primului numar al revistei Turnul

de veghe, n Statele Unite erau nregistrate

doar 8 000 de automobile si existau doar

cateva sute de kilometri de drumuri suficient de bune

pentru a se circula pe ele cu

masina.
In prezent, la nivel mondial sunt

nregistrate peste un miliard si jumatate

de vehicule cu motor si exista milioane de

kilometri de drumuri bune. Masinile
si

5 800 000 DE EXEMPLARE

18 400 000 DE EXEMPLARE

[36 de limbi]

[56 de limbi]

drumurile ne permit multora dintre noi

sa le predicam vestea
a oamenilor din
bun

zone ndepartate. Insa, chiar si daca nu

dispunem de mijloace de transport conve
nabile si trebuie sa parcurgem pe jos distan te mari, noi depunem toate eforturile
pentru a face discipoli (Mat. 28:19, 20).
9 Si
alte mijloace de transport ne sunt

utile n lucrarea de predicare. Camioane

le, vapoarele si trenurile fac posibila trans
portarea publica tiilor biblice n regiuni

foarte ndepartate n doar cateva sapta
mani. Avioanele le permit supraveghetorilor de circumscrip tie, membrilor comite

telor de filiala, misionarilor si altora sa se

deplaseze rapid la congrese sau sa se achi

te de alte responsabilita ti teocratice. De
asemenea, membrii Corpului de Guverna
re si al ti fra ti de la sediul mondial calato

resc cu avionul n multe tari pentru a-i

ncuraja si a-i instrui pe fra tii lor de credin

progresele din domeniul transta. Asadar,

porturilor ne ajuta sa promovam unitatea

n poporul lui Iehova (Ps. 133:1-3).

ROLUL PE CARE IL ARE LIMBA

10 In secolul I, greaca comuna,

sau koi

ne, era larg raspandita n Imperiul Ro-

8, 9. Ce progrese s-au nregistrat n domeniul

transporturilor si cum au facilitat acestea lucrarea de predicare?

26

TURNUL DE VEGHE

10. De ce se poate spune ca engleza este o lim-

ba interna tionala?


Adevarul care conduce

la via ta eterna

Ce ne nva ta

n realitate Biblia?

107 300 000 DE EXEMPLARE

237 600 000 DE EXEMPLARE

[120 de limbi]

[272 de limbi]

man. Exista si n prezent o limba la fel de

raspandita? Mul ti sunt de parere

ca o ast

fel de limba este engleza. Intr-o lucrare

de referin ta se spune: Aproape un sfert

din popula tia lumii vorbeste
fluent lim
ba engleza (English as a Global Language).

Engleza este cea mai predata limba strai

na si este folosita pentru a comunica n

domenii precum comer tul, politica, stiin
ta si tehnologia.
11 Folosirea pe scara larga a limbii en
gleze a contribuit la promovarea nchi

narii curate. Ani la rand, Turnul de veghe si alte publica tii bazate pe Biblie au

fost tiparite mai ntai n engleza. Aceasta

este limba oficiala folosita la sediul mondial al Martorilor lui Iehova. De aseme
nea, engleza este limba folosita n general
cursurile care se tin la Centrul de
la

Inva tamant al Societa tii Watchtower, din

Patterson, New York (SUA).
12 Deoarece avem privilegiul de a le pre
dica vestea buna a Regatului oamenilor
din toate na tiunile, noi traducem publi
ca tii biblice n aproximativ 700 de limbi.

11. Ce rol are limba engleza n promovarea n

chinarii curate?

12. Ce au realizat slujitorii lui Iehova n ce priveste

traducerea publica tiilor biblice si cum a facilitat tehnologia lucrul acesta?

Progresele nregistrate n tehnologia in

forma tiei, ntre care si crearea programului MEPS (Sistemul multilingv de edita

re electronica), ne-au fost utile n aceasta

activitate urias a. Toate acestea ne-au aju

tat sa raspandim mesajul despre Regat si

sa promovam unitatea ntre slujitorii lui

Iehova de pe tot pamantul. Insa ceea ce

ne uneste
n mod deosebit este faptul ca

vorbim o limba si mai importanta, limba

pura a adevarului biblic. (Citeste

Tefania
3:9.)
ROLUL LEGILOR

Asa
cum am vazut n articolul precedent, crestinii
din secolul I s-au folosit

de legea romana, care se aplica n tot im

periul. In mod asemanator, crestinii
din

prezent se folosesc de prevederile lega

le actuale. De exemplu, n Statele Uni
te, unde se afla sediul nostru mondial,

Constitu tia garanteaza libertatea religioa

sa, de exprimare si de ntrunire. Astfel,

fra tii nostri

din Statele Unite beneficiaza

de libertatea de a se ntruni si a discuta

despre Biblie n mod deschis, precum si

de a le mpartasi altora ceea ce nva ta.

Totusi,
libertatea de a exercita anumite
13

13, 14. Cum s-au folosit slujitorii lui Iehova din

zilele noastre de legi si de hotarari judecatoresti?

15 FEBRUARIE 2015

27

drepturi a trebuit uneori sa fie stabilita le

gal n instan ta (Filip. 1:7). Cand instan tele

din Statele Unite au decis mpotriva sluji

torilor lui Iehova, ei au facut apel la in

stan tele superioare, care le-au aparat n re

petate randuri dreptul de a vesti Regatul.

14 Si
tribunalele din alte tari sus tin

libertatea noastra de nchinare

si drep

tul de a predica n public. In unele tari

am primit sentin te nefavorabile, nsa am

facut apel la instan te interna tionale. De

exemplu, pana n iunie 2014, Curtea Euro
peana a Drepturilor Omului s-a pronun

tat n favoarea noastra n 57 de cauze. De

aceste sentin te trebuie sa tina cont toate

statele membre ale Consiliului Europei.

Chiar daca suntem ura ti de toate na tiu

nile, tribunalele din multe tari ne-au sus
tinut dreptul de a ne nchina lui Iehova

n mod liber (Mat. 24:9).

ALTI
FACTORI CARE AU FACILITAT
LUCRAREA NOASTRA DE INSTRUIRE

15 Si
progresele nregistrate n industria

tipografica au contribuit la predicarea ves-

tii bune pe tot pamantul. Presa tipografica

plana, inventata de Johannes Gutenberg

n jurul anului 1450, a fost folosita sute de

ani
fara a suferi modificari semnificative.

Insa, pe parcursul ultimelor doua secole,

n industria tipografica au avut loc schim

bari remarcabile. S-au construit prese mai

mari, mai rapide si mai complexe. Atat

hartia, cat si legarea car tilor s-au ieftinit

tot mai mult. Tiparirea ofset a nlocuit

imprimarea tipografica, accelerand astfel

procesul de produc tie si mbunata tind calitatea imaginilor. Ce efect au avut toa

te acestea asupra lucrarii noastre? Sa ne

gandim: Primul Turn de veghe (iulie 1879)

a fost tiparit n 6 000 de exemplare, nu

avea ilustra tii si era ntr-o singura limba,

fica si cum ne-a ajutat lucrul acesta?

15. Ce progrese s-au facut n industria tipogra-

28

TURNUL DE VEGHE

n engleza. In prezent, dupa 136 de ani,

fiecare edi tie a Turnului de veghe este ti

parita si distribuita n peste 50000000 de
exemplare, con tine ilustra tii frumos colo
rate si este disponibila n peste 200 de
limbi.

16 Sa ne gandim
la unele inven tii din
ultimii 200 de ani pe care slujitorii lui
Dumnezeu le-au folosit pentru a predica

vestea buna. Am amintit

deja trenurile,
masinile
si avioanele. Insa putem men tio
na si bicicletele, masinile
de scris, dis
pozitivele Braille, telegrafele, telefoanele,

camerele foto, aparatele de nregistrare

audio si video, radioul, televizorul, filmele, calculatoarele si internetul. Toate aces

tea ne-au ajutat sa ne ndeplinim misiu

nea de a face discipoli. Ca mplinire a

profe tiei conform careia slujitorii lui Ie

hova aveau sa bea laptele na tiunilor, noi

am folosit cu n telepciune resursele na tiu

nilor, cum ar fi tehnologia moderna, pen
tru a produce Biblii si publica tii biblice n
multe limbi. (Citeste
Isaia 60:16.)

17 Far
a ndoiala, avem dovezi clare ca

Dumnezeu ne binecuvanteaza. Evident,

Iehova nu are nevoie de ajutorul
nostru

pentru a-si ndeplini scopurile. Insa, deoa

rece ne iubeste,
Tatal nostru ceresc ne per

mite sa fim colaboratorii sai, dandu-ne

astfel posibilitatea sa ne aratam iubirea

fa ta de el si fa ta de semeni (1 Cor. 3:9; Mar.

12:28-31). Asadar,
sa profitam de ocaziile

pe care le avem pentru a vesti mesajul despre Regat. Aceasta este cea mai importan

ta activitate de pe pamant! Sa aratam ca i

suntem recunoscatori lui Iehova pentru ca

ne calauzeste
si ne binecuvanteaza n lu
crarea mondiala de instruire!

16. Ce inven tii ne-au ajutat sa predicam pe tot

pamantul? (Vezi imaginea de la nceputul articolului.)

17. a) Ce arata dovezile? b) De ce ne permite Ie

hova sa fim colaboratorii sai?

INTREB ARI DE LA CITITORI

Ce se poate face pentru a-i ajuta pe frat ii si

surorile care au react ii adverse la parfumuri?
Persoanele cu sensibilitate la parfum se con

frunta cu o problema dificila. Probabil ca, din

cauza contactului zilnic cu persoane straine, nu

pot evita complet expunerea la parfum. Totusi,

unii au ntrebat daca n-ar fi posibil sa li se cea

ra fra tilor si surorilor sa nu mai foloseasca par

fumuri si ape de colonie la ntruniri si la congrese.

In mod sigur, niciun slujitor al lui Iehova n-ar

face cu buna stiin

ta un lucru din cauza caruia al

tei persoane sa-i fie greu sa asiste la ntruniri.

To ti avem nevoie de ncurajarea pe care o primim

la ntruniri (Evr. 10:24, 25). Prin urmare, daca ci

neva are o sensibilitate la parfum atat de mare,

ncat aceasta l mpiedica sa fie prezent la ntru

niri, este bine sa discute cu batranii. Desi nu ar

fi nici n armonie cu Biblia si nici potrivit ca ba

tranii sa faca reguli cu privire la folosirea parfu

murilor de catre cei care vin la ntruniri, ei pot

oferi unele informa tii pentru a-i ajuta pe mem

brii congrega tiei sa n teleaga problemele

cu care

se confrunta anumite persoane. In func tie de si

tua tie, batranii pot decide sa analizeze la ntru

nirea de serviciu, n cadrul temei Necesita ti lo

cale, informa tiile deja publicate sau pot alege sa

faca un anun t plin de tact n legatura cu acest su

biect.1 Totusi,
batranii nu pot face mereu anun
turi de felul acesta. La ntrunirile noastre vin
deseori persoane interesate care nu cunosc pro

blema, iar noi dorim sa se simta bine-venite. Nu

vrem sa punem pe nimeni ntr-o situa tie stanje

nitoare pentru ca a folosit cu modera tie parfum.

Acolo unde exista o astfel de problema, iar si

tua tia permite acest lucru, batranii ar putea sta
1 Pentru mai multe informa tii, vezi articolul Cum putem sa-i

ajutam pe bolnavii de MCS, publicat n revista Trezi ti-va! din

8 august 2000, paginile 8-10.

bili ca persoanele cu sensibilitate la parfum sa

stea ntr-o zona oarecum izolata a salii Regatu

lui. De exemplu, n cazul n care exista o sala se

cundara sau o sala de conferin te prevazuta cu

sistem de sonorizare, aceste persoane ar putea

sta acolo n timpul ntrunirilor. Daca problema

nu se poate rezolva n mod rezonabil si unii au

n continuare reac tii adverse grave, congrega tia

ar putea nregistra ntrunirile pentru ei sau ar

putea lua masuri ca acestia

sa asculte ntruniri

le la telefon, asa
cum se procedeaza n cazul ce

lor care nu pot sa iasa din casa.

In ultimii ani, Serviciul pentru Regat i-a ndem

nat pe fra ti si surori ca, atunci cand iau parte la

congresele regionale, sa arate o considera tie deo

sebita fa ta de cei care se confrunta cu aceasta

problema. Avand n vedere ca majoritatea con

greselor se desfasoar
a n spa tii nchise, ventila

te artificial, cei care asista la aceste evenimente

au fost ruga ti sa evite folosirea parfumurilor tari.

S-a dat ndemnul de a arata o considera tie deo

sebita n special la congresele regionale, ntru

cat, n general, cu aceste ocazii nu pot fi puse la
dispozi tie spa tii pentru cei cu sensibilitate la par
fum. Totusi,
nu s-a avut niciodata n vedere ca

aceasta ndrumare sa devina o regula generala

pentru ntrunirile congrega tiei si nici n-ar trebui

interpretata astfel.

Cat timp vom trai n acest sistem, cu to tii
vom suferi consecin tele imperfec tiunii mosteni
te. Apreciem foarte mult eforturile altora de a ne
usura
suferin ta! Pentru unii ar putea fi un sacri

ficiu sa nu foloseasca parfum sau apa de colo

nie pentru ca unui frate sau unei surori sa-i fie

mai usor
sa asiste la ntruniri. Cu toate acestea,

iubirea ne-ar putea ndemna sa alegem sa facem

acest lucru.
15 FEBRUARIE 2015

29

INTREB ARI DE LA CITITORI

Confirma sursele laice existent a lui Pont iu Pilat?

Pon tiu Pilat le este cunoscut cititorilor Bibliei

din cauza rolului pe care l-a avut n procesul

si n
execu tia lui Isus (Mat. 27:1, 2, 24-26). Insa nume

le sau apare de mai multe ori si n alte documente

ale vremii. Potrivit unui dic tionar biblic, referintele istorice laice cu privire la el sunt mai multe

si mai detaliate decat cele cu privire la oricare alt

guvernator roman al Iudeii (The Anchor Bible Dictionary).

Numele lui Pilat apare cel mai frecvent n scrierile istoricului evreu Josephus, care a consemnat

trei situa tii concrete privind dificulta tile ntampi
nate de Pilat n timp ce guverna Iudeea. O a patra

situa tie a fost consemnata de istoricul evreu Filon. Scriitorul roman Tacitus, care a scris o istorie

a mpara tilor Romei, a confirmat faptul ca Pon tiu

Pilat a ordonat executarea lui Isus n timpul domniei lui Tiberiu.

In 1961, arheologii care faceau sapaturi la teatrul roman antic din Cezareea (Israel) au desco-

perit o lespede de piatra refolosita pe care se vede

clar numele lui Pilat n latina. Inscrip tia (prezen

tata n imagine) este fragmentara, dar se conside

ra ca ini tial a avut urmatorul con tinut: Pon tiu Pilat, prefectul Iudeii, a dedicat (aceasta) zeilor si lui

Tiberiu. Cladirea la care se facea referire a fost,

probabil, un templu ridicat n onoarea mparatului roman Tiberiu.

Pe aceasta lespede

de piatra a fost gravat

numele lui Pilat

n latina

Fotografie 5 Israel Museum,

Ierusalim; prin amabilitatea Israel
Antiquities Authority

Trebuie o sora sa-si acopere capul cand conduce

un studiu biblic n prezent a unui vestitor?

In articolul Intrebari de la cititori publicat n

Turnul de veghe din 15 iulie 2002 se spunea ca o

sora trebuie sa-si acopere capul cand conduce un

studiu biblic n prezen ta unui vestitor, indiferent

daca el este botezat sau nu. Reanalizarea acestui

subiect arata ca este potrivit sa se faca o modifica

re a acestei ndrumari.

Daca vestitorul care nso teste

o sora la un stu
diu biblic pe care ea l conduce este botezat, sora

va trebui sa-si acopere capul. In felul acesta, sora

arata respect fa ta de autoritatea stabilita de Ie

hova n congrega tie, deoarece ea ndeplineste

o
30

TURNUL DE VEGHE

responsabilitate pe care n mod obisnuit

o nde
plineste
un frate (1 Cor. 11:5, 6, 10). Sau, sora l-ar

putea ruga pe fratele care o nso teste

sa conduca

studiul daca este calificat si daca poate sa faca

acest lucru.

Dar, daca o sora este nso tita la un studiu biblic

de un vestitor nebotezat, care nu este so tul ei, nu

este necesar ca ea sa-si acopere capul, ntrucat n

Biblie nu este consemnata o astfel de cerin ta. Cu

toate acestea, constiin

ta le-ar putea ndemna pe

unele surori sa-si acopere capul chiar si n aceas

ta situa tie.


DIN ARHIVA

O perioada cu totul deosebita

Schema pentru
trecerea simbolurilor la

Comemorarea tinuta n
Tabernacolul din Londra

Vas pentru vin folosit la

Comemorare n Pittsburgh

din ta. In perioada Comemorarii din 1886 a avut loc

o ntrunire generala, care a tinut cateva zile. Turnul

de veghe a dat urmatorul ndemn: Veni ti, voi, to ti cei

cu inimile pline de iubire pentru Stapanul nostru,

pentru fra tii sai si pentru adevarul sau!.

Studen tii n Biblie din Pittsburgh au tinut ani la

rand congrese pentru cei ce credeau n rascumparare

si care veneau acolo pentru Comemorare. Pe masura

ce numarul Studen tilor n Biblie crestea,

cresteau
si

numarul si propor tiile ntrunirilor care se tineau pe

tot pamantul cu ocazia Comemorarii. Ray Bopp din

ecclesia (congrega tia) din Chicago a spus ca n anii

1910 era nevoie de cateva ore ca simbolurile sa trea

ca pe la sutele de oameni care participau la Comemo

rare, deoarece aproape to ti se mpartaseau.

Ce simboluri se foloseau? Desi Turnul de Veghe a

men tionat ca Isus a folosit vin cu ocazia Cinei Dom

nului, pentru un timp, revista a recomandat sa se

foloseasca must sau suc de stafide, astfel ncat cei

slabi sa nu fie ispiti ti. Totusi,

celor care considerau

ca ar trebui sa se foloseasca vin li s-a pus la dispozi

tie vin. Ulterior, Studen tii n Biblie au n teles ca vi

nul rosu
curat este simbolul potrivit pentru sangele
lui Isus.
Comemorarea
ocazia de a me mor tii lui Isus oferea

dita profund. In unele congrega tii nsa predomina o

atmosfera de triste te, iar la sfarsitul

programului to ti

IN 1870, un mic grup din Pittsburgh (Allegheny),

Pennsylvania, SUA, a nceput sa cerceteze Scripturi

le. Sub ndrumarea lui Charles Taze Russell, membrii
acestui grup au analizat ce spun Scripturile despre

jertfa de rascumparare oferita de Cristos si si-au

dat

seama ca aceasta ocupa un loc important n scopul

lui Iehova. Cat de ncanta ti au fost cand au n teles

ca rascumpararea le da oamenilor posibilitatea sa

fie salva ti, chiar si celor care nu auzisera nca de

Isus! Recunostin
ta pe care au sim tit-o i-a ndemnat sa

comemoreze moartea lui Isus n fiecare an (1 Cor.

11:23-26).

Fratele Russell a nceput sa publice revista Turnul

de veghe al Sionului, care sus tinea ca rascumpararea

este
cea mai mare dovada a iubirii lui Dumnezeu.

In Turnul de veghe, perioada Comemorarii mor tii lui

Cristos a fost numita o perioada cu totul deosebita,

iar cititorii revistei au fost ndemna ti sa tina Come

morarea fie n Pittsburgh, fie n alte locuri n gru

puri restranse. Chiar daca vor fi numai doi sau trei

care au aceasta credin ta pre tioasa, sau numai unul,

Domnul va fi acolo mpreuna cu ei.

Odata cu trecerea anilor, din ce n ce mai multe

persoane
veneau la Pittsburgh pentru Comemorare.

In invita
se spunea: Va vom primi cu multa caldutie

ra. Intr-adevar, Studen tii n Biblie locali le-au oferit

cu bucurie cazare si masa fra tilor si surorilor de cre-

In perioada n care a

fost tinut n regim de

izolare, Harold King a

scris poezii si cantari
despre Comemorare

Hartia si creionul din imagine au fost date

din celula n celula pentru a se nota numarul

celor care au asistat la Comemorare ntr-o

nchisoare din Nicaragua

n
o

Pute ti descarca gratuit

aceasta revista, precum

si alte publica tii de pe
www.jw.org

dica mesajul adevarului. O edi tie din 1934 a aceleiasi

publica tii i invita pe fra ti sa faca ceea ce n prezent

numim pionierat auxiliar prin ntrebarea: Se vor

oferi 1000 de fra ti si surori pentru acest serviciu n

perioada Comemorarii?. Cu privire la cei unsi,

n In

formatorul se facea urmatoarea afirma tie: Bucuria lor

va fi deplina doar daca iau parte la marturia despre

Regat. Cu timpul, acest lucru avea sa fie valabil si n

cazul celor cu speran ta pamanteasca.1

Pentru to ti slujitorii lui Iehova, Comemorarea este

cea mai sfanta noapte din an. Ei o celebreaza chiar si

n cele mai dificile mprejurari. In 1930, Pearl English

si sora ei, Ora, au mers pe jos aproximativ
80 de kilometri pentru a asista la Comemorare. In perioada

n care a fost tinut n regim de izolare ntr-o nchisoare din China, un misionar pe nume Harold King a

scris poezii si cantari despre Comemorare si a prega

tit simbolurile folosind coacaze negre si orez. Din Eu

ropa Rasariteana pana n America Centrala si pana n

Africa, slujitorii lui Iehova au dat dovada de curaj co

memorand moartea lui Isus chiar si n timp de razboi

sau de interdic tii. Indiferent de locul sau de situa tia

n care ne aflam, noi ne ntrunim cu ocazia Comemo

rarii pentru a-i lauda pe Iehova Dumnezeu si pe Isus

Cristos.

1 Buletinul a fost numit mai tarziu Informatorul, iar n prezent

se numeste
Serviciul pentru Regat.

Pute ti citi online

Traducerea lumii noi

Accesa ti
www.jw.org
sau scana ti
acest cod

w15 02/15-M
141022

plecau aproape fara sa rosteasca un cuvant. Dar car

tea Iehova, lansata n 1934, spunea despre Come

morare ca ar trebui celebrata nu cu triste te, din

cauza mor tii dureroase a lui Isus, ci cu bucurie,
deoarece el domneste
ca Rege din 1914.

In 1935 a avut loc o schimbare importanta n lega

tura cu
modul n care urma sa fie tinuta Comemorarea. In acel an a fost identificata marea mul time,


men tionata n Revela tia 7:9. Pana atunci, slujitorii lui

Iehova considerasera ca acest grup era alcatuit

din
crestini
consacra ti care erau mai pu tin zelosi.

In acel

an s-a n teles ca aceasta mul time este alcatuita din n

chinatori fideli care

pe un pa au speran ta de a trai

mant paradiziac. In urma acestei clarificari si dupa o

autoanaliza atenta, fratele Russell Poggensee a recu

noscut: Speran ta cereasca nu-mi fusese data de Ie

hova prin spiritul sfant. Fratele Poggensee, precum
si al ti fra ti loiali care au ajuns la aceeasi concluzie au

ncetat sa se mpartaseasc
a din simboluri, nsa au

continuat sa asiste la Comemorare.

Campaniile speciale de predicare din aceasta pe

rioada cu totul deosebita le ofereau tuturor fra tilor

ocazii excelente
de a arata recunostin
ta pentru ras

cumparare. Intr-o edi tie a publica tiei Buletinul din

1932, slujitorii lui Iehova au fost ndemna ti sa nu fie

sfin tii de la Comemorare, adica sa se mpartaseas

ca din simboluri fara sa fie lucratori activi, care pre-

Fra ti ntruni ti n lagarul de munca

din Mordovia (Rusia) pentru a celebra

Comemorarea n 1957