Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 7
Posibilitatea urmaririi efectului pozitionarii fizice ale surselor de sunet analizate in cadrul unei
incaperi: pozitia peretilor, pozitia ascultatorului.
Posibilitatea introducerii in sisteme complexe a unor elemente cunoscute prin masuratori, deci
elemente greu sau imposibil de modelat cu marimile acceptate de program. Un astfel de element
va fi caracterizat nu de un model ci de o tabela de valori.
Exemple de simualare folosind Akabak
Pentru introducerea unui difuzor de joase sunt necesare urmatoarele marimi: f0S - frecventa
de rezonanta a difuzorului liber, Qes - factorul de calitate electric, Qms - factorul de calitate
mecanic, Re - rezistenta electrica a difuzorului, Le - inductanta difuzorului, Vas - elasticitatea
acustica echivalenta a aerului din incinta, Vb - volumul incintei, Qb/fb - factorul de calitate al
incintei,
fb - frecventa de rezonanta a deschiderii (bass-reflex), dD - diametrul bazei
conului difuzorului.
Vom prezenta n continuare rezultatele simularii unui difuzor de joase caracterizat de
fos=50Hz, Qes=0.5, Qms=1.0, Re=5 , Le=1mH, dD=10cm, excursia maxima Xmax=5mm.
Pentru un astfel de difuzor vom prezenat mai inti simulari ale difuzorului montat in ecran
infinit (Vb=1000m3):presiunea acustica (figura 4.1) si puterea acustica totala (figura 4.2), impedanta
de intrare (figura 4.3). Toate calculele sunt realizate pentru tensiune de intrare de 1V, iar la cele
care masoara presiunea si puterea acustica se considera o distanta de 1m de la difuzor.
2. CARTE, Acoustic Pressure Level
AkAbak (R)
Uin=1V, Distance=1m
dB
Horiz.=0, Vert.=0
79
77
75
72
70
68
66
64
61
59
57
20
30
50
70
100
200
300
500
700
1k
2k
3k
4k
6k
9k
14k
Frequency
20k
Hz
Figura 4.1.
Puterea acustica totala la o anumita frecventa se obtine tinnd cont de undele sonore emise
n fata de difuzor, pe un front de unda semisferic, lund n calcul si caracteristica de directivitate a
difuzorului. Astfel se explica caderea mai brusca la frecvente nalte a puterii acustice totale (la
frecvente mari si unghiuri de incidenta diferite de 0 directivitatea este mult redusa).
Curs 7
AkAbak (R)
Uin=1V
dB
79
75
72
68
65
61
57
54
50
47
43
20
30
50
70
100
200
300
500
700
1k
2k
3k
4k
6k
9k
14k
Frequency
20k
Hz
Figura 4.2.
4. CARTE, Total Input Impedance Amplitude
ohm
AkAbak (R)
21
19
18
16
14
13
11
9
7
6
4
20
30
50
70
100
200
300
500
700
1k
2k
3k
4k
6k
9k
14k
Frequency
20k
Hz
Figura 4.3.
Se urmareste in continuare efectul inchiderii difuzorului intr-o incinta inchisa cu volumul
Vb=5dm3. Se prezinta de asemenea presiunea acustica (figura 4.4), puterea acustica totala (figura
4.5) si impedanta de intrare (figura 4.6).
AkAbak (R)
Uin=1V, Distance=1m
dB
Horiz.=0, Vert.=0
80
77
74
71
68
66
63
60
57
54
51
20
30
50
70
100
200
300
500
700
1k
2k
3k
4k
6k
9k
14k
Frequency
20k
Hz
Figura 4.4.
AkAbak (R)
Uin=1V
dB
79
75
72
68
65
61
57
54
50
47
43
20
30
50
70
100
200
300
500
700
1k
2k
3k
4k
6k
9k
14k
Frequency
Figura 4.5.
6. CAR_CLO, Total Input Impedance Amplitude
ohm
AkAbak (R)
21
19
18
16
14
13
11
9
7
6
4
20
30
50
70
100
200
300
500
700
1k
Figura 4.6.
2k
3k
4k
6k
9k
14k
Frequency
20k
Hz
20k
Hz
Curs 7
AkAbak (R)
Uin=1V
0.83m
0.83m
0.75m
0.75m
0.66m
0.66m
0.58m
0.58m
0.5m
0.5m
0.41m
0.41m
0.33m
0.33m
0.25m
0.25m
0.17m
0.17m
83u
83u
0
20
30
50
70
100
200
8. CAR_CLO, Excursion Amplitude
Uin=1V; Sys1, N=1=0, BassUnit Bas1
300
500
700
1k
2k
3k
4k
6k
9k
14k 20k
Frequency
Hz
Figura 4.7.
Vom analiza n continuare cazul aceluiasi difuzor, montat nsa ntr-o incinta cu deschidere.
Volumul incintei ramne la valoarea Vb=5dm3 si se practica o deschidere caracterizata de o
frecventa de rezonanta fb=60Hz (permisa de program si apropiata de frecventa de rezonanta a
difuzorului liber). Aceste valori sunt apropiate de alinierea cu filtrul Quasi-Butterworth de ordinul 4
corespunzator lui a2=4.344. Daca am dori respectarea perfecta a acestei alinieri ar trebui asigurate
un volum al cutiei Vb=5dm3, factorul de calitate al incintei Qb/fb=0.072, frecventa de rezonanta a
deschiderii fb=61.9Hz, caz in care s-ar obtine o frecventa de -3dB f3=71.2Hz, presiune acustica
maxima de 82.3dB la o tensiune de intrare de 1V si riplu a raspunsului in frecventa de 0dB.
Se prezinta presiunea acustica (figura 4.8), puterea acustica totala (figura 4.9), impedanta de
intrare (figura 4.10) si excursia bobinei mobile in comparatie cu cazul incintei inchise analizate
anterior (figura 4.11).
AkAbak (R)
Uin=1V, Distance=1m
dB
Horiz.=0, Vert.=0
80
76
72
68
64
61
57
53
49
45
41
20
30
50
70
100
200
300
500
700
1k
2k
3k
4k
6k
9k
14k
Frequency
20k
Hz
Figura 4.8.
9. CAR_VEN, Total Acoustical Power Level
AkAbak (R)
Uin=1V
dB
80
76
72
68
64
61
57
53
49
45
41
20
30
50
70
100
200
300
500
700
Figura 4.9.
1k
2k
3k
4k
6k
9k
14k
Frequency
20k
Hz
Curs 7
AkAbak (R)
21
19
18
16
14
13
11
9
7
6
4
20
30
50
70
100
200
300
500
700
1k
2k
3k
4k
6k
9k
14k
Frequency
20k
Hz
Figura 4.10.
10. CAR_VEN, Excursion Amplitude
AkAbak (R)
Uin=1V
0.9m
0.9m
0.81m
0.81m
0.72m
0.72m
0.63m
0.63m
0.54m
0.54m
0.45m
0.45m
0.36m
0.36m
0.27m
0.27m
0.18m
0.18m
90u
90u
0
20
30
50
70
100
200
8. CAR_CLO, Excursion Amplitude
Uin=1V; Sys1, N=1=0, BassUnit Bas1
300
500
700
1k
2k
3k
4k
6k
9k
14k 20k
Frequency
Hz
Figura 4.11.
Din figura 4.9 se poate observa ca se obtine o frecventa de taiere la joase f3=71.43Hz.
Impedanta are minimul teoretic la valoarea frecventei de rezonanta a deschiderii. Din figura 4.11 se
poate observa unul din dezavantajele incintei cu deschidere si anume excursia bobinei mobile mai
mare dect in cazul incintei inchise, ceea ce impune necesitatea unor difuzoare cu excursia maxima
liniara Xmax de valoare mare. De asemenea incintele cu deschidere vor fi sensibile in domeniul
frecventelor foarte joase.
AkAbak (R)
Uin=1V
dB
dB
80
80
76
76
72
72
68
68
64
64
61
61
57
57
53
53
49
49
45
45
41
41
20
30
50
70
100
200
7. CAR_CLO, Total Acoustical Power Level
Uin=1V; Cross integral 50%
300
500
700
1k
2k
3k
4k
6k
9k
14k
Frequency
20k
Hz
Figura 4.12.
In figura 4.12 se prezinta comparativ pe acelasi grafic raspunsul in frecventa pentru incinta
cu deschidere (linie groasa) si incinta inchisa. Se poate observa imediat avantajul principal oferit de
acest tip de incinta si anume largirea benzii de frecventa spre frecvente joase dar cu pretul scaderii
mai rapide dupa frecventa de taiere. Astfel, in domeniul frecventelor foarte joase (20-40Hz) incinta
cu deschidere are raspunsul mai slab dect cea inchisa.
2. CAR_VEN, Acoustic Pressure Level
AkAbak (R)
Uin=1V, Distance=1m
dB
dB
Horiz.=0, Vert.=0
90
90
83
83
76
76
69
69
62
62
55
55
48
48
41
41
34
34
27
27
20
20
20
30
50
70
100
200
1. CAR_VEN, Acoustic Pressure Level
Uin=1V, Distance=1m; Horiz.=0, Vert.=0
300
500
700
1k
2k
3k
4k
6k
9k
14k
Frequency
20k
Hz
Figura 4.13.
In figura 4.13 se prezinta modul in care Akabak modeleaza comportarea difuzorului la
frecvente inalte. Deoarece la frecvente inalte membrana se indeparteaza de modelul de piston rigid
prin aparitia modurilor proprii de oscilatie, aria efectiva care se comporta in continuare ca pistonul
rigid se micsoreaza. La membranele conice efectele acestui fenomen vor fi: micsorarea masei in
miscare (deci marirea eficientei), modificarea impedantei de radiatie, directivitate mai larga
(apropierea de sursa punctiforma de sunet). In Akabak acest fenomen este caracterizat prin
parametrul fp care reprezinta frecventa la care diametrul radiant al membranei este media aritmetica
intre diametrul exterior si cel interior (al boltei - la frecvente foarte inalte putem considera ca numai
Curs 7
bolta radiaza). In figura am considerat membrana conica, inaltimea fiind tD1=2cm, diametrul bazei
dD=10cm, diametrul boltei dD1=0cm iar frecventa de control a reducerii masei fp=2kHz.
Se prezinta in continuare modul in care Akabak tine seama de reflexiile de pereti. In figura
4.14 se prezinta fereastra programului in care se introduc datele.
Figura 4.14.
Se vor considera reflexiile pe pereti considernd ca difuzorul in incinta se gaseste in coltul
camerei la distanta de 1m si 50cm fata de pereti si la o inaltime de 20cm, axul difuzorului facnd un
unghi de 40 cu un perete. In figura 4.15 se prezinta caracteristica de frecventa a puterii acustice
totale observndu-se efectul reflexiilor si anume prezenta unor neregularitati datorita faptului ca
unele frecvente sunt accentuate iar altele sunt amplificate in urma compunerii dintre unda directa si
unda reflectata. Un efect care apare intotdeauna in urma reflexiilor pe pereti este amplificarea (cu
pna la 6dB) a frecventelor joase si foarte joase deoarece la aceste frecvente lungimea de unda este
mare si diferenta de drum determinata de distanta pna la perete se poate neglija.
AkAbak (R)
Uin=1V
dB
dB
84
84
80
80
77
77
73
73
69
69
66
66
62
62
58
58
54
54
51
51
47
47
20
30
50
70
100
200
1. CAR_VENR, Total Acoustical Power Level
Uin=1V; Cross integral 50%
300
500
700
1k
2k
3k
4k
6k
9k
14k
Frequency
20k
Hz
Figura 4.15.
Calitatea sunetului obtinut depinde foarte mult de pozitia difuzoarelor. O astfel de analiza
este foarte utila pentru a putrea determina pozitia optima a incintelor in incapere. Pentru a
exemplifica acest lucru prezentam in figura 4.16 rezultatul calculelor facute in cazul in care
difuzorul este amplasat la distante egale (1m) fata de cei trei pereti, aceasta fiind o greseala
frecventa. Se observa atenuarea foarte frecventa a undelor sonore in jurul frecventei de 100Hz,
datorita faptului ca la o anumita frecventa este efectul reflexiilor se aduna cu acelasi semn. Ca o
regula generala, trebuie evitate de obicei simetriile la amplasarea incintelor in incaperi.
1. CAR_VENP, Total Acoustical Power Level
AkAbak (R)
Uin=1V
dB
dB
84
84
80
80
77
77
73
73
69
69
66
66
62
62
58
58
54
54
51
51
47
47
20
30
50
70
100
200
1. CAR_VPS, Total Acoustical Power Level
Uin=1V; Area integral 50%
300
500
700
1k
2k
3k
4k
6k
9k
14k
Frequency
20k
Hz
Figura 4.16.
Se prezinta in figura 4.17 caracteristica de directivitate in cazul anterior (pozitionare
asimetrica a difuzorului). S-au reprezentat caracteristicile pentru frecventa de 200 Hz (linie groasa)
si 1kHz.
10
Curs 7
AkAbak (R)
Uin=1V, Distance=1m
dB
Horiz.-Frequ.=1kHz
Horiz.-Frequ.=200Hz
89
85
81
77
73
69
64
60
56
52
48
-90
-75
-60
-45
-30
-15
15
30
45
60
75
Listening angle
90
Figura 4.17.
Se prezinta in continuare cazul unui sistem mai complex realizat cu un difuzor de joase si
unul de inalte. In figura 4.18 se prezinta impedantele de intrare ale celor doua difuzoare, iar in
figura 4.19 presiunea acustica totala oferita de sistem.
4. DEMO3, Network Impedance Amplitude
AkAbak (R)
tweeter,
ohm
woofer,
21
19
18
16
14
13
11
9
7
6
4
20
30
50
70
100
200
300
500
700
Figura 4.18.
11
1k
2k
3k
4k
6k
9k
14k
Frequency
20k
Hz
AkAbak (R)
Uin=1V, Distance=1m
dB
Horiz.=0, Vert.=0
84
81
78
75
72
69
65
62
59
56
53
20
30
50
70
100
200
300
500
700
1k
2k
3k
4k
6k
9k
14k
Frequency
20k
Hz
Figura 4.19.
Sistemul analizat pna acum era realizat numai din cele doua difuzoare conectate in paralel.
In figura 4.20 se prezinta efectul introducerii unui filtru de separare care sa elimine frecventele
proprii ale difuzorului de joase si efectul reducerii suprafetei diafragmei. Filtrul are frecventa de
taiere de 5 kHz si se observa aplatizarea
3. DEMO7, Acoustic Pressure Level
AkAbak (R)
Uin=1V, Distance=1m
dB
Horiz.=0, Vert.=0
84
81
78
75
72
69
65
62
59
56
53
20
30
50
70
100
200
300
500
700
1k
2k
3k
4k
6k
9k
14k
Frequency
20k
Hz
Figura 4.20.
In figurile 4.21 si 4.22 se prezinta efectul reflexiilor asupra presiunii acustice si a puterii
acustice totale. In acest caz reflexia are loc pe un perete aflat la 50cm in spatele difuzorului, acesta
aflndu-se la o distanta de 20cm de podea. Efectul este acelasi prezentat anterior si anume aparitia
unui riplu datorat reflexiilor si cresterea nivelului la frecvente joase cu aproximativ 6dB.
12
Curs 7
AkAbak (R)
Uin=1V, Distance=1m
dB
dB
Horiz.=0, Vert.=0
90
90
86
86
82
82
78
78
74
74
70
70
66
66
62
62
58
58
54
54
50
50
20
30
50
70
100
200
1. DEMO8, Acoustic Pressure Level
Uin=1V, Distance=1m; Horiz.=0, Vert.=0
300
500
700
1k
2k
3k
4k
6k
9k
14k
Frequency
20k
Hz
Figura 4.21.
2. DEMO7, Total Acoustical Power Level
AkAbak (R)
Uin=1V
dB
dB
90
90
86
86
82
82
78
78
74
74
70
70
66
66
62
62
58
58
54
54
50
50
20
30
50
70
100
200
3. DEMO8, Total Acoustical Power Level
Uin=1V; Area integral 50%
300
500
700
1k
2k
3k
4k
6k
9k
14k
Frequency
20k
Hz
Figura 4.22.
In figura 4.23 se prezinta caracteristicile de directivitate pentru trei frecvente (200Hz negru, 1kHz - rosu si 5kHz - verde). Se remarca in acest caz simetria caracteristicilor fata de
directia principala a incintei datorita faptului ca exista si o simetrie fizica (se ia in considerare
numai reflexia de peretele din spate).
13
AkAbak (R)
Uin=1V, Distance=1m
dB
Horiz.-Frequ.=1kHz
Horiz.-Frequ.=200Hz
Horiz.-Frequ.=5kHz
89
87
85
82
80
78
76
74
71
69
67
-90
-75
-60
-45
-30
-15
15
30
45
60
75
Listening angle
90
Figura 4.23.
rad1
RAE
L AS
RAS CAS
L AC
L AR1
G1
L AT
RAT
L AR2
RAC
pG
CAC
Figura 4.24.
14
G2
rad2
Curs 7
Vom folosi in simulare parametrii difuzorului de joase 11K7511 produs de firma Focal.
Elementele de circuit reprezinta:
pG - sursa de presiune acustica de intrare;
R AE
Bl
R E S 2D
RG
VC
C AC
0
c2
mA 2
m AT
m AR 2
S2
b 17
.
S2
fc
1
m A 2 C AC
rezonantei Helmholtz) si este aleasa aproape de frecventa de rezonanta a difuzorului n spatiu liber
fS depinznd de parametrii difuzorului si ai incintei, si de raspunsul dorit.
Utilizarea modelului din figura 4.24. presupune o serie de aproximatii:
1. Domeniul de frecventa de interes este sub frecventa limita a pistonului;
2. Interactiunea mutuala ntre difuzor si debitul volumic prin deschidere poate fi neglijata;
3. Inductanta bobinei difuzorului LE, respectiv CAE (elasticitatea acustica echivalenta) poate fi
neglijata.
Puterea acustica de iesire a sistemului bass-reflex modelat cu circuitul din figura 4.24 este
puterea disipata pe rezistentele RAR1 si RAR2. Pentru modelarea acestor rezistente acustice care sunt
date de: R AR1
R AR 2
15
Figura 4.25.
Influenta pierderilor in incinta se poate observa modificnd valoarea rezistentei RAC intre 1
si 10k si observnd de asemenea nivelul puterii acustice de iesire, pentru un volum de 75 dm3.
Rezultatul este cel din figura 4.26.
Figura 4.26.
In sfrsit vom observa efectul modificarii frecventei de rezonanta fc intre 40Hz si 60Hz,
pastrnd constant volumul la 75 dm3 si pierderile la un nivel mic (RAC=10). Rezultatul este cel din
figura 4.27.
Figura 4.27.
16