Electroacustica si sisteme audio

Curs 4

Incinta cu deschidere (bass reflex)

Incintele acustice inchise pentru difuzoare au fost realizate tocmai pentru a inchide (anula)
radiatia de spate a membranei difuzorului, radiatie care este in antifaza cu radiatia de fata. La
difuzorul liber acestea interfera, el comportandu-se ca un dipol acustic.
Incinta cu deschidere este reprezentata in sectiune in figura 3.1

Pe langa deschiderea pentru difuzor, cutia mai prezinta o deschidere sub forma unui tub
acustic. Ideea de baza, care a condus la realizarea unui astfel de sistem, este de a folosi unda
de spate a difuzorului dupa o defazare cu 180. Unda de spate pune in miscare aerul din
incinta, care se comporta elastic (prezinta a elasticitate acustica Cac ) si aerul din deschidere
(tub), care se comporta preponderent ca o masa acustica, m at . Deplasarea aerului prin
deschidere va genera, la randul ei, o presiune acustica intr-un punct exterior din spaiu, care se
va suma cu presiunea creata de unda de fata a difuzorului in acel punct.
Cutia impreuna cu deschiderea formeaza un rezonator acustic (C ac ,m at ).
Pentru frecvente mai mari decat frecventa de rezonanta, datarita etectului inertial dat de masa
aerului din deschidere, o compresie a aerului in fata membranei difuzorului va realiza a
compresie si in fata deschiderii, deci presiunile corespunz toare intr-un punct exterior din
spatiu sunt in faza. Asadar unda de spate poate fi utilizata in scopul maririi presiunii generate
de con numai in domeniul frecventelor mai mari decat frecventa de rezonanta a incintei. La
frecvente mai joase, volumul de aer din tub se camprima foarte putin si presiunile create de
difuzor si deschidere raman in antifaza si presiunea sonora creata in exterior scade foarte
mult. La frecventa de rezonanta a incintei se poate considera ca numai deschiderea radiaza.
Tinand seama de faptul ca randamentul difuzorului scade mult sub frecventa de
1

Electroacustica si sisteme audio

Curs 4

rezonanta, se impune ca frecventa de rezonanta a incintei sa fie aleasa in apropierea frecventei

de rezonanta a difuzorului, dar ceva mai mare. Incinta deschisa nu poate suplini deficientele
unui difuzor cu rezonanta ridicata (nu poate cobori limita inferioara a benzii de frecventa).

Modelarea incintei acustice cu deschidere

Considerand difuzorul ca o sursa de presiune p

si o impedanta acustica Z as , care include

elementele R ae , R as , m as si C as (elemente electrice si mecanice care caracterizeaza

difuzorul, raportate la partea acustica), iar cutia caracterizata de o elasticitate acustica C ac si
o rezistenta acustica R ac si tubul (deschiderea) caracterizat de o masa acustica m at si o
rezistenta acustica R at si tinand cont de legile reprezentarii sistemelor acustice prezentate
anterior, se obtine schema echivalenta acustica a incintei cu deschidere din figura 3.2.

In figura s-au neglijat rezistentele acustice ale cutiei si deschiderii si, de asemenea,
rezistente1e acustice de radiatie, iar masele acustice de radiatie, care caracterizeaza impedantele de radiatie ale celor doua deschideri au fost incluse in masele acustice ale elementelor
respective.

m'

m'

as
at

as

at

m
m

ac

ar1

ar2

Se poate face o reprezentare trecand toate elementele numai in partea electrica a

sistemului. Se obtine schema echivalenta a incintei cu deschidere din figura 3.3

Electroacustica si sisteme audio

Curs 4

Legatura dintre elementele acustice, mecanice si electrice din aceste dou figuri este
exprimata de relatiile:

s
'
C
s
R

C as Bl 2 S 2
d

Bl 2

ms
m s' Bl 2

m 'asS 2 Bl 2
d
Bl 2 R ms
Bl 2 S 2 R
d as
C ac Bl 2 S 2
d

c
'
C
t

m 'at S 2
d

Bl 2

unde produsul Bl este coeficientul de transfer mecano-electric, iar S d , coeflcientul de transfer

mecano-acustic.
Schemele echivalente demonstreaz ca incinta cu deschidere este un rezonator acustic
cu frecventa de rezonanta:

oc

C ac m 'at

12

12

L c C 't

Pentru a o compara cu frecventa de rezonanta a difuzorului f os , se introduce valoarea

raportata la aceasta frecventa:

oc

os

Se utilizeaza factorul de elasticitate :

as

ac

Se pot defini, de asemenea, factorii de calitate mecanic, electric si total. Tinand cont si
de rezistenta sursei de semnal (amplificator), factorul de calitate total al sistemului cu incinta
deschisa la frecventa de rezonanta a difuzorului f os , este dat de:

Electroacustica si sisteme audio

Curs 4

Q 1 Q 1
t

ms

1
R R Rg
es e e

Prin analiza schemei echivalente acustice se poate calcula debitul acustic generat de sistem
si, cu acesta, puterea acustica radiata. Trebuie remarcat ca trecerea la incinta deschisa
modifica frecventa de rezonanta a difuzorului, deoarece masa acustica a difuzorului este
modificata ( m

'
).
as

Considerand rezistenta acustica de radiatie a incintei deschise ca o

rezistenta de radiatie de referinta a unei mici surse pulsante aflate in apropierea unui ecran
rigid se ajunge (dupa aranjare) la expresia:
Pa Pao R e /(R e R g )

unde P este independenta de frecventa, jar G0 poate fi pusa sub forma:

ao

h 2

os

G j / os
o

h 2

os

j
os

h 2Q t 1

1 h 21

os

os

Qt 1 1

In practica se pune problema de a controla curba de raspuns a puterii acustice, deci de a

determina G

os care corespunde unui flltru trece sus de ordinul patru, in asa fel incat

sa satisfaca anumite criterii ca frecventa limita inferioara, constanta in banda de frecventa etc.,
si de a gasi valorile corespunzatoare ale lui h,Q t si
O prima metoda consta in identificarea lui G

os cu functii de transfer particulare

cu proprietati cunoscute, rezultate din teoria filtrelor electrice. Se observa ca aceasta expresie
poate fi scrisa sub farina generala:

j
Gj

4
o

a j
1

3
o

o
a

2
o

Prin identificarea cu forma prezentata anterior se gaseste:

Electroacustica si sisteme audio

Curs 4

a h h2 1
2

unde

1
a1a 3
os

este pulsatia de taiere la jumatate de putere (la 3dB),

a functiei G j

O a doua metoda posibila este simularea pe calculator a curbei de raspuns. Astfel, prin
astfel incat G j

incercarl succesive, se determina combinatia valorilor h, Q t si

sa

satisfaca diferitele criterii de forma.

In tabelul de mai jos se dau valorile lui h, Q t ,

si raportul f3 / f 1 pentru cinci functii de

transfer:

Nr.

Tip functie

Butterworth

1,414

0,384

Cebasev

0,77

0,589

0,505

0,65

QB 3

1,41

4,46

0,259

1,77

HM 39

0,6

0,3

0,8

0,46

HM 50

0,447

0,87

f f

3 os

Prima este pentru un filtru Butterworth de ordinul 4, a doua este pentru un filtru Cebasev
deordinul 4 cu k=0,5 , a treia specifica o aliniere Qvasi-Butterworth de ordinul trei, iar ultimele doua au fost obtinute prin simulare pe calculator. Reprezentarea grafica a acestor cinci
functii apare in figura 3.4.

Electroacustica si sisteme audio

Curs 4

Pentru proiectare se poate alege un astfel de raspuns si se pot lua din tabel valorile
parametrilor necesari.

Proiectarea sistemelor cu incinta deschisa

Pentru proiectarea incintelor cu deschidere se definesc factorii de merit in putere si

randament, pentru a se exprima aceste marimi in functie de marimile specifice si usor
masurabile ale difuzorului utilizat si cutiei.

4 2
k f V cu k
p 3 d
p

k f 3V cu k
Pentru Q

os

4 3

cx 2max f os f 3 4

3 c

Q t Q es Vas Vc 4 2 c 3Q t f os f 3 3

(pierderi mecanice mici) , maximul lui k este in functie de

es

f si Q t
3

Randamentul (teoretic) maxim la care se poate spera pentru o incinta cu deschidere proiectata
optim, care corespunde unui aliniament de tip Cebasev de ordinul 4, este:

3,9 10 6 f 3V

3 c

Aceasta relatie este reprezentata grafic (diagrame Small) in figura a.

Electroacustica si sisteme audio

Curs 4

Factorul de merit in putere, k p este cuprins intre 0,3 si 10, in functie de forma aleasa
pentru G0. In practica, o estimare valabila pentru cazul in care semnalul nu are componente
importante sub frecventa de rezonanta f oc este k

3 si deci:

3 2
3f V
3 d

Legatura dintre marimile cuprinse in aceasta relatie este reprezentata si in figura b.

Graficele din figura servesc la estimarea rapida a unui al treilea parametru cand se cunosc
ceilalti doi, pentru considerarea corecta, din start, a exigentelor impuse parametrilor
sistemului.

fig B.
Pentru proiectarea incintei cu deschidere se impun, in general, frecventa limita inferioara f3
si linia generala a curbei de raspuns, volumul cutiei V c , sau randamentul, puterea acustica
7

Electroacustica si sisteme audio

Curs 4

radiata maxima. Se estimeaza in prealabil valoarea scontata pentru factorul de calitate mecanic al difuzorului Q ms , care se situeaza in general intre 5 si 10.
In practica se alege curba de raspuns dorita de unde se obin imediat valorile parametrilor
h, , Q si f / f
t
3 os
In ipoteza in care:

ts

Q ( R
t

R ) parametrii necesari (care se impun) pentru difuzor se vor

e

determina astfel:
1. Factorul de calitate electric:

es

ms t

ms

2. Volumul de aer echivalent: V

as
3. Frecventa de rezonata: f

os

os

4. Randamentul calculand mai intai factorul de merit.

5. Puterea electrica necesara: P
e

2
6. Volumul de deplasare de varf: V
d

3f 4 estimand factorul de merit in putere la

valoarea 3. Daca se impune randamentul in loc de volumul cutiei, se va determina factorul de

merit in randament avand estimat

, adica (V

as

/ V c ) si apoi, din formula randamentului in

functie de factorul de merit, volumul cutiei V .

Cunoscand Q es , Q ts ,V as ,f os ,P e si V d se poate acum alege sau proiecta si construi

difuzorul care sa aiba acesti parametri, solicitati de conditiile impuse sistemului.
Avand volumul cutiei (impus san calculat), incinta se realizeaza in felul urmator:
Se impune ca pierderile acustice sa fie cat mai mici si, de aceea, se va avea grija ca la
asamblarea cutiei si fixarea difuzorului sa se asigure o cat mai buna etansare. Nu se
recomanda, din ace1asi motiv, utilizarea de tesaturi sau piase decorative in fata difuzorului
sau deschiderii.
Din formula frecventei de rezonanla a cutiei cu deschidere si tinand cont de exprimarea
elasticitatii acustice a cutiei functie de volumui acesteia, se poate calcula masa acustica a
deschiderii:

m'

at

c 2 Vc 2

hoc

Electroacustica si sisteme audio

Curs 4

Dar aceasta se poate exprima in functie de dimensiunile deschiderii:

m'

l 't S t

at

'
unde l este lungimea tubului, tinand cont si de efectele de capat (radiatie), iar S t , este
t
sectiunea acestuia.
Din cele doua expresii se poate calcula raportul l 't / S t .
Pentru sectiune circulara, efectul de capat (antrenarea aeruiui pe o lungime l c in afara
tubului) se considera 1 c = 0,541 / r t . Prin r t s-a notat raza deschiderii (tubului). Suprafata
deschiderii trebuie aleasa suficient de mare pentru a nu avea prin tub viteze mari de deplasare
ale aerului, care sa determine cresterea pierderilor. Se admite o viteza maxima de 5m/s, de
unde rezulta ca
St

0,8f oc Vd.

Pentru determinarea dimensiunilor deschiderilor se va proceda dupa cum urmeaza:

Se alege suprafata deschidenii in functie de V d si f oc ( f
oc

os

Se calculeaza lungimea (adancimea) deschiderii din:

l S
t

l' S
t

0,541 r

Se verifica daca l <

/12 si dac nu depaseste adancimea aleasa pentru cutie. Pentru
t
oc
micsorarea lungimii l t se poate mari sectiunea tubului S t . O sectiune mare se poate face din
mai multe tuburi in paralel.
Pentru o sectiune dreptunghiulara S

a
unde: D

axb , cele doua laturi a si b se pot alege astfel:

k si b 0,793 k D

0,793D
2r

si

ba

De multe ori difuzorul este impus (dispunem de un difuzor anume) si se cunosc parametrii
acestuia. Pentru proiectarea incintei se va cauta, in acest caz, functia de transfer care sa
asigure un factor de calitate Q 1 cat mai apropiat de factorul de calitate total al difuzorului. Se
vor deduce

, h si f

os

iar apoi, cunoscnd puterea acustica, V c s.a.m.d.

Electroacustica si sisteme audio

Curs 4

Sisteme acustice cu cai multiple

Din cele prezentate pana acum, rezulta ca incintele acustice si difuzoarele electrodinamice,
in general, nu pot asigura transmisia in conditii bune a tntregului spectru de frecventa al
semnalului audio. Incintele asigura o imbunatatire a caracteristicii in domeniul frecventelor
joase. Pentru o frecventa limita superioara cat mai ridicata, diametrul membranei trebuie sa fie
cat mai mic, cerinta contrara celei pentru o putere acustica mare sau pentru redarea
frecventelor joase. De aceea, transmiterea sunetului se face adesea impartind spectrul
semnalului sonar in mai multe parti (game), fiecare parte fiind transmisa de un difuzor
specializat.
Un difuzor sau o incinta cu cai multiple este un sistem de mai multe difuzoare, in general
combinate cu retele separatoare, in asa fel incat banda sa nominala de frecventa rezulta din
compunerea celor ale difuzoarelor constituente. Sunt posibile structurile aval, cand retelele
separatoare (filtrele) sunt plasate intre ampliflcatorul de putere si difuzoare, sau cele amonte,
la care retelele de separare sunt plasate in fata a cate unui amplificator de putere, dupa cum se
poate observa in figura 4.1

Daca, la prima vedere, cea de a doua varianta pare mai costisitoare, ea necesitand 3
amplificatoare de putere, realizarea de filtre de ordin superior de putere, ca in prima solutie,
impune utilizarea de condensatoare si bobine scumpe si de gabarit mare, care pot inversa
raportul costurilor, in special in cazul utilizaril amplificatoarelor de putere integrate. In plus,
la semnal mic, se pot utiliza filtre active mult mai precise si mai usor de controlat.
Frecventele de separare ale filtrelor sunt limitele benzilor de frecventa ale difuzoarelor.
Deoarece componentele spectrale ale semnalului audio (vorba sau muzica) nu au aceeasi
intensitate, componentele de frecventa inferioara valorii de 500 Hz, avand o intensitate mai
mare decat cele peste aceasta frecventa, scazand si mai mult dupa 3000 Hz (primul formant
vocalic are intensitate mai mare decat urmatorii), frecventele de separare se iau de regula la
10

Electroacustica si sisteme audio

Curs 4

800 Hz si 5000 Hz, adica ceva mai mari decat frecventele de separare in amplitudine a
semnalului vocal.
Difuzoarele utilizate sunt construite special pentru benzile de frecventa alocate si se
numesc difuzor de bass, difuzor de medii si difuzor de inalte, pentru partea infenioara,
centrala, respectiv superioara a spectrului audio.
La difuzorul de inalte, membrana are diametrul mai mic si este prinsa cu ajutorul unei
singure suspensii (cea centrala). Pentru a nu se deforma, membrana este de forma unei calote
sfenice. Aceasta are primul nod propriu pentru kr0 = 13 si, pentru un r0 mai mare (raza bazei
calotei), poate fi ridicat in afara frecventei limita superioare.
La aceasta constructie radiatia de spate a membranei este inchisa de elementele
constructive ale circuitului magnetic, deci difuzorul se comporta ca unul montat in incinta
inchisa si nu mai trebuie proiectata o alta, el putand fi montat ca atare in incinta difuzorului de
joase. La constructia incintei acestuia din urma, se va tine cont de volumul ocupat de
difuzorul de inalte.
O problema importanta la constructia incintelor cu cai multiple o constituie realizarea coincidentelor acustice ale membranelor la frecventa de separare, adica plasarea lor la distante
mici in raport cu lungimea de unda. Aceasta conditie este necesara pentru ca sa nu existe
diferente prea mari de drum pentru undele acustice de la difuzoare la punctul de ascultare. O
constructie care elimina acest dezavantaj este difuzorui cu coincidenta. La acesta, membrana
difuzorului de frecvente inalte, in calota sferica metalica, este urmata de un pavilion (palnie)
care se deschide (este plasat) in axul membranei conice a difuzorului de joase
Bolta de inchidere a conului membranei difuzorului de joase trebuie sa fie in aceasta
situatie permeabila pentru sunet; ea va fi realizata din material textil si nu va avea decat un rol
de protectie impotriva prafului.
O astfel de constructie este cornplicata si face difuzorul foarte scump. Mai simpla este
plasarea unui difuzor de inalte in deschiderea difuzorului de joase.
Aceasta metoda se aplica in special in domeniul auto, in domeniul auditiei Hi-Fi fiind
preferate mai multe difuzoare.
In toate situatiile este nevoie de retele separatoare.Fie f0 frecventa de separare a celor doua
cai. Se admite ca centrele celor doua difuzoare sunt confundate si ca radiatia lor nu este directiva. Admitem, de asemenea, ca difuzoarele au aceeasi eficacitate in amplitudine si in faza, nu
numai in banda de trecere pe care trebuie sa o transmita fiecare, ci si deasupra lui f0 in cazul
difuzorului de joase, cat si sub f0 in cazul celui pentru redarea frecventelor inalte.

11

Electroacustica si sisteme audio

Fie H

Curs 4

raspunsul in presiune acustica functie de tensiunea aplicata. Presiunea

acustica totala va fi:

p H j

0 U j Ui

unde U j si U i sunt tensiunile la iesirea din retelele separatoare, care depind de functiile de
transfer ale acestora.

U
U

H j

0 U

H j

0 U

In urrna inlocuirii rezulta:

p H j
p

0 Hj j

Hi j

0 U

Criteriile de realizare a retelelor separatoare se stabilesc comparand aceasta presiune cu

aceea produsa de un difuzor de banda larga ideal caracterizat de aceeasi functie de transfer si
caruia i se aplica tensiunea U, p

H j

Cerinta cea mai severa este egalitatea lui p si p ' , atat in valoarea absoluta, cat
si in faza:

H j

H j
i

Se poate cere numai egalitatea valorilor efective ale presiunilor, de unde al doilea criteriu de
realizare a filtrelor de separare:

H j
j

unde

H j
i

exp j

0 este un defazaj dependent de frecventa intre p si p .

Al treilea criteriu este un compromis. Se tolereaza o diferenta intre valorile efective ale
presiunilor in masura in care aceasta permite reducerea defazajului p sau a complexitatii
filtrelor. Acesta se poate scrie:

H j
j

unde M

H j
i

0 exp j

0 difera putin de unitate si depinde de frecventa.

Proiectarea retelelor de separare se bazeaza pe teoria filtrelor. Intervin insa doua probleme
care limiteaza (ingreuneaza) sau, mai bine zis, de care trebuie sa se tina seama in proiectare.
1. Teoria filtrelor se face admitand o impedanta de sarcina reala si constanta in toata
gama de frecvente. Aceasta conditie nu poate fi indeplinita decat in structura amonte,

12

Electroacustica si sisteme audio

Curs 4

deoarece difuzorul, sarcina pentru filtru in structura aval, este departe de a fi a impedanta
reala si constanta cu frecventa. Se utilizeaza de aceea, uneori, retele suplimentare pentru
compensarea rezonantei mecanice si a efectului inductiv.
2. La filtre se impune, in general, o aceeasi atenuare (3dB) marimii de iesire la frecventa
de rezonanta, atat pentru filtrul trece jos, cat si pentru cel trece sus. In cazul presiunii acustice
se constata ca, pentru a satisface primul criteriu si al doilea, este necesar ca la frecventa de
separare, datorita diferentelor de faza, atenuarea sa fie de 3dB daca H j si H i sunt in
cuadratura si de 6dB daca sunt in faza.
Pentru structura amonte retelele separatoare sunt toate filtre constituite din retele pasive
RC si amplificatoare operationale, deoarece lucreaza la valori mici ale semnalului. Vor avea
toate avantajele utilizarii circuitelor integrate, posibilitatea realizarii de filtre de ordin superior
la un gabarit si un cost reduse. In acest fel, se compenseaza in parte cresterea costului datorata
utilizarii mai multor amplificatoare finale.
In structura aval, retelele separatoare sunt filtre pasive cu bobine si condensatoare. Datorita
valorilor mari ale condensatoarebor (5 - lO F) si a bobinelor (5 - 2OmH), cat si datorita
impunerii (necesitatii) unor pierderi foarte mici, aceste elemente sunt costisitoare, depasind
costul amplificatoarelor de putere integrate. In practica, puterea acustica radiata de difuzoarele
din fiecare banda nu este decat aproximativ egala. Necesitatea compensarii si a acestei
inegalitati complica si mai mult realizarea filtrelor.

13