Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ineri, 20 noiembrie, cu
`ncepere de la ora 9.00, la
hotel Ceahl\u, a avut loc
`ntrunirea Consiliului Na]ional al CSDR, una dintre cele
mai importante [i mai vechi
forma]iuni sindicale din
Romnia. Pre[edintele Confedera]iei Sindicatelor Democratice din Romnia,
Iacob Baciu, a vizitat [i anumite institu]ii `n care CSDR
are reprezentan]i `n consiliile de administra]ie. ~ntrunirea g\zduit\ de jude]ul
nostru a fost una cu at`t mai special\, cu
c`t `n 2009 se `mplinesc 15 ani de la
`nfiin]area acestei organiza]ii. De altfel,
lucr\rile au `nceput cu un moment festiv, `n amintirea celor 15 ani de sindicalism. Au fost [i cuvinte grele, [i acuza]ii
aduse la adresa unor oameni care, la
vremea respectiv\, se d\deau sindi-
75 de ani de la "na[terea"
ROMAN
{coli `n s\rb\toare...
Marius GHEGHICI
(Continuaare `n pag. 3)
Modelul
omului frumos
Apostolului
n r`ndurile ce
urmeaz\ `ncerc
s\ v\ provoc la o
medita]ie asupra
mesajului transmis de lucrarea lui
Dan Puric, Omul
frumos, ap\rut\ la
Editura Compania
Dan Puric, 2009.
C a r t e a
reprezint\ o antropologie cultural\ `n care
PRIMIM DE LA ROMAN
Prietenii naturii,
mereu de veghe...
A. OPRI{
{COLI ~N S|RB|TOARE...
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
Pag. 2
APOSTOLUL
noiembrie 2009
{COALA NEM}EAN|, LA ZI
15 ani de CSDR, s\rb\tori]i la Neam]
ni se spun\: e nevoie de o
reducere a cheltuielilor cu at`t.
Voi a]i realizat at`t [i mai trebuie
s\ economisi]i at`t".
~n orice caz, trimiterea `n
concediu for]at f\r\ plat\ a
bugetarilor este stabilit prin lege.
"A devenit lege, deci trebuie aplicat\. Indiferent la ce m\suri de
protest ne g`ndim noi", a spus
Gabriel Plosc\. De altfel, [i liderul CSDR a subliniat: "Nu po]i
face grev\ pentru modificarea
unei legi, ci pentru a solicita anumite drepturi". ~ns\ tot Gabriel
Plosc\ a amintit de o `ntrebare
pe care a primit-o de la unii
membri de sindicat: "Corect,
este lege, deci trebuie s\ o
respect\m. dar legea 221,
privind major\rile salariale ale
cadrelor didactice de ce nu a
fost respectat\, aplicat\?". "S\
dai o lege [i s\ nu o aplici, tu
Guvern, putere, este o c\lcare
`n picioare a statului de drept", a
subliniat [i Iacob Baciu.
Liderii de sindicat au amintit
[i de o adres\ considerat\ aberant\ a Ministerului Educa]iei,
conform c\reia profesorii ar tre-
Despre Demnitate...
emnitatea e o tr\s\tur\ de caracter specific\ romnului, ce ne-a fost insuflat\ din fraged\ pruncie. Am fost
`nv\]a]i c\ orice ni se `nt`mpl\ `n via]\, trebuie s\
primim cu demnitate. Cu demnitate [i bun sim] am
primit tot ceea ce ni s-a dat `n ultimii ani, adic\ nimic;
sau, ca s\ privim `ntr-un mod realist, ni s-a dat un
ultim loc `n toate. Un ultim loc `n grila de salarizare am
primit [i acum.
Am crezut cu adev\rat [i am a[teptat apari]ia legii
de majorare a salariilor [i am tr\it cu to]ii
dezam\girea neaplic\rii ei. Am `n]eles c\ trecem cu
to]ii printr-o perioad\ de criz\ [i am a[teptat apari]ia
legii unice de salarizare. Rezultatul a fost un ultim loc `n gril\ [i
deci un nou sacrificiu pentru noi.
Dar ne `ntreb\m: De ce numai noi trebuie s\ facem sacrificii? {i c`te sacrificii mai putem face? De ce trebuie s\ fim
amenin]a]i de disponibiliz\ri, de concedii f\r\ plat\, de diminuarea veniturilor salariale?
De ce numai noi trebuie s\ r\spundem elevilor [i p\rin]ilor
unor excursii deja programate: "~n contextul `n care `n unele jude]e [i zone din
]ar\ se confrunt\ cu apari]ia unor cazuri
de grip\ cu virusul AH1N1, Inspectoratul
{colar al Jude]ului Neam] recomand\
directorilor de [coli [i cadrelor didactice
modificarea programului excursiilor
[colare [i pre[colare, `n sensul evit\rii
Dasc\li nem]eni
de alt\dat\
(a XXI-a
a
evenit\ tradi]ional\,
activitatea organizat\ de Complexul
Muzeal Jude]ean
Neam], `n colaborare cu Asocia]ia
~nv\]\torilor Neam]
[i Funda]ia {tiin]ific\
"Constantin
M\tase", a avut loc la
Casa ~nv\]\torilor,
din strada Mihail
Sadoveanu, `n ziua de vineri,
20 noiembrie, orele 11 a.m.
Au participat peste 50 de
cadre didactice de v`rste
diferite, de la viitoarele `nv\]\toare (eleve ale Liceului
Pedagogic Piatra Neam]), la
t`mplele c\runte ale nonagenarului dr. Costache Andone,
prof. univ. Victor T\n\sescu
(Bucure[ti), prof. Gheorghe
Amaicei, prof. Jean Cr\ciun
(fost inspector general), prof.
Maria U]\ (fost inspector general) [i oameni ai [colii de
ast\zi, prof. Dan Mih\ilescu
(muzeograf), prof. Elena
Preda, inspector [colar.
~n prima parte, s-au
prezentat [apte lucr\ri:
1. Prof. Mihaela Gherghelescu, Carmen Florea, Piatra
Neam]- Un pedagog de
renume, prof. Ioan Dr\gan;
2. Prof. Elena Cojocariu, prof.
edi]ie)
Gheorghe Amaicei, Piatra
Neam]- Un om al [colii- profesorul Grigore Cap[a;
3. ~nv\]\tor Pompilia P\tr\[canu, `nv. Rodica Ciurea,
Piatra Neam]- Un dasc\l
pasionat- `nv\]\tor Constantin
Tutoveanu;
4. Prof. Maria Apetrei, Lucre]ia
Ciurea- Piatra Neam]- Un
`mp\timit al [colii- `nv\]\torul
Ioan Luca;
5. Prof. univ. Victor T\n\sescu,
Ludovica T\n\sescu, Bucure[ti - Titlu rezervat;
6. Prof. Constantin Antonovici,
Gheorghe }ig\u, Piatra Neam]
- Din via]a [i activitatea
`nv\]\torului Grigore Ungureanu;
7. Ing. Viorel Nicolau, Piatra
Neam]- Liceul Petru Rare[ `n
cartofilie.
A doua parte a fost rezervat\ dezbaterilor [i discu]iilor
libere, `ntr-o atmosfer\ destins\. Ne propunem s\ public\m `n revista noastr\, num\r
de num\r, cele mai valoroase
[i interesante comunic\ri [i,
dac\ va fi posibil, s\ edit\m [i
o culegere antologic\ cu
lucr\rile prezentate `n edi]iile
anterioare.
prof. {tefan
CORNEANU
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
Cum se va desf\[ura
anul acesta Bac-ul?
valu\rile din timpul anului, pentru examenul de
Bacalaureat, ar putea deveni foarte impotante `n vederea `ncadr\rii `n munc\, de[i nu se primesc note
pentru acestea. Bacalaureatul 2010 reprezint\ o nou\
premier\ `n `nv\]\m`nt. Nu vor mai exista probe orale
`n timpul Bac-ului, `ns\ vor exista 3 evalu\ri, la limba
romn\, limb\ str\in\ [i competen]e digitale (concret cum se descurc\ elevul la calculator). Pentru cele 3
evalu\ri vor fi puse niveluri de competen]\, `n locul
notelor sau a calificativelor. Spre exemplu, `ncep\tor,
avansat [i experimentat. "Elevii vor fi evalua]i f\r\
ghilotina notelor. Nu vor fi elevi admi[i sau respin[i. Am
primit semnale c\ `n unele [coli s`nt colegi profesori
care spun elevilor: "Vei da cu mine aceste examen [i nu vei promova". Acest tip de agresiune pe care unii colegi `l au fa]\ de
elevi nu `[i are justificare. Este o amenin]are care nu se poate
reg\si `n realitate", a subliniat Lumini]a V`rlan, inspector [colar
general. ~n schimb, trebuie subliniat c\ elevii care au absolvit
liceul `n anii preceden]i, `ns\ nu au dat BAC-ul, vor fi nevoi]i s\
participe, anul acesta, la cele 3 evalu\ri, dup\ cum a precizat
inspectorul [colar general adjunct, Liliana Georgescu: "To]i candi-
noiembrie 2009
da]ii trebuie s\ se supun\ metodologiei din acest an. ~ns\ to]i trebuie s\ `n]eleag\ c\ la aceast\ prob\ nimeni nu pic\, ci ob]ine un
anumit nivel de competen]\. {i cei din anii preceden]i vor trebui
s\ dea aceste probe de evaluare". Liliana Georgescu subliniaz\
totu[i importan]a celor trei evalu\ri: "Angajatorii nu mai s`nt,
acum, at`t de interesa]i de nivelul de cuno[tin]e. S`nt unii tineri
BACALAUREAT 2010
care, dup\ Bacalaureat, doresc s\ se angajeze, nu s\ `[i continue
studiile. Pentru ace[tia, competen]ele lingvistice [i digitale vor
avea o importan]\ mai mare dec`t notele la matematic\ ob]inute
la Bacalaureat. Aceste niveluri de competen]\ vor fi trecute pe
diploma de bacalaureat".
APOSTOLUL
acestuia oral, sub form\ de discurs. Textul trebuie s\ fie citit c`t
mai expresiv, dup\ care s\ se scoat\ [i ideile principale. Nivelurile
de competen]\ vor fi mediu, avansat [i experimentat. Evaluarea
competen]elor lingvistice la limba str\in\ va avea loc `n perioada
31 mai - 4 iunie. Elevul are voie s\ opteze pentru oricare din limbile str\ine pe care le-a studiat `n liceu. De asemenea, poate cere
echivalarea competen]elor, dac\ a ob]inut certificat [i diplom\ `n
urma sus]inerii unui examen na]ional de recunoa[tere sau evaluare. La aceast\ evaluare vor fi 3 probe. Prima, de 10 - 15 minute
va fi oral. Va urma o prob\ scris\, de 90 de minute [i una de 20
de minute, de `n]elegere a unui text audiat.
Proba de evaluare a competen]elor digitale se va desf\[ura
`n perioada 19 - 29 aprilie. La aceast\ prob\ vor fi analizate
abilit\]ile copilului `n a folosi sistemul de operare, modul `n care
lucreaz\ cu fi[ierele, cu editoarele text. La aceast\ prob\ se vor
acorda puncte. Astfel, `ntre 0 [i 25 de puncte este vorba de nivelul
`ncep\tor, 26 - 50 puncte nivel mediu, 51 - 74 puncte pentru nivel
avansat [i 75 - 100 puncte pentru nivelul experimentat.
Comisii de evaluare vor fi `nfiin]ate la nivelul fiec\rei unit\]i de
`nv\]\m`nt, pre[edintele comisiei urm`nd a fi directorul sau directorul adjunct. Probele se sus]in `n prezen]a profesorului de la
clas\ [i a `nc\ unui profesor din [coal\, care are aceea[i specializare. ~n cazul `n care `n [coal\ nu exist\ doi profesori cu
aceea[i specializare, va fi adus un cadru didactic din alt\ unitate
de `nv\]\m`nt. (Marius GHEGHICI)
Pag. 3
Afi[ul ac]iunii a fost realizat de cercul de pictur\fotocineclub (prof. Cristina Sp`nache), iar
forma]iile cultural- artistice ale Palatului (prof.
Anda Coroi, Zoe {ram, Lucian Darie) au sus]inut
spectacolul "Culorile Toamnei".
~n aceea[i s\pt\m`n\ a Educa]iei Globale,
copiii [i profesorii lor s-au `nt`lnit cu un nutri]ionist, pentru a r\spunde la `ntrebarea "Ce [tim
despre s\n\tatea echilibrat\?" Ac]iunea, coordonat\ de prof. Daniela Dr\ghiceanu (au participat elevi de la cercurile de ecologie, crea]iiconfec]ii, construc]ii electronice, automodele,
karting) a fost urmat\ de o expozi]ie de produse
culinare s\n\toase.
Luna noiembrie nu a `nsemnat doar
toate v`rstele, de la
pre[colari [i p`n\ la v`rstnici.
Se preg\tesc, de
asemenea, manifest\rile
dedicate Zilei Na]ionale [i
s\rb\torilor de iarn\.
Palatul Copiilor nu
a fost ocolit de criz\. Valul
restr`ngerilor l-a l\sat f\r\
o norm\ didactic\, dar
s-au g\sit solu]ii s\ nu se
reduc\ num\rul de activit\]i. Acestea au fost
concentrate `n 16 cercuri, pe care vi le
prezent\m mai jos:
Pictur\- prof. Lucian Gogu Craiu, prof.
Cristina Sp`nache;
Crea]ii confec]ii, atelierul fanteziei, modelling- prof. Iuliana Costan;
Redac]ie pres\- tv, majorete- prof. Zoica
{ram;
Dans modern- prof. Lucia Cojocaru, Zoica
{ram;
Clubul Curio[ilor- prof. Lucia Cojocaru;
Informatic\- prof. Maria Rusu;
Muzic\ vocal- instrumental\- prof. Lucian
Darie;
Automodele, tehnoredactare calculatorprof. Mihai Grosaru;
Foto- cineclub- prof. Cristina Sp`nache, Ioan
Gafi]a;
Construc]ii electronice, Micii colec]ionariprof. Adriana Gu]u;
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
n cur`nd, se vor `mplini
dou\zeci de ani de la evenimentele din decembrie 1989,
c`nd speran]ele romnilor,
spulberate `n prezent, aveau `n
vedere... Dar acesta este alt
subiect.
~n acest interval de dou\
decenii, `n care s-a n\scut o
nou\ genera]ie, s-au scris [i
s-au publicat multe c\r]i ce au
ca autori pe unii dintre
supravie]uitorii holocaustului
ro[u (despre care, `n treac\t fie spus, nu
se prea comenteaz\??!!) sau al c\ror
subiect este via]a unora dintre ace[ti
adev\ra]i martiri ai neamului.
O asemenea carte a ap\rut recent, sub
emblema de-acum cunoscutei Edituri
Cetatea Doamnei din Piatra-Neam] (director ing. Viorel Nicolau) [i poart\ semn\tura
profesorului de limba [i literatura romn\,
publicistul Dorel I. Rusu. Eseul distinsului
profesor din Poiana Teiului, C`ntecul speran]ei [i al libert\]ii sau Via]a lui Grigore
Caraza, are ca personaj pe t`n\rul
`mb\tr`nit `n `nchisorile comuniste, `n cei 21
de ani de temni]\ grea [i 2 ani de domiciliu
obligatoriu, perioad\ prezentat\ `n cartea
Pag. 4
Note de lector:
C N T E C U L S P E R A N } E I { I A L L I B E RT | } I I
SAU VIA}A LUI GRIGORE CARAZA
de Dorel I. RUSU
APOSTOLUL
noiembrie 2009
MEMORIA DOCUMENTELOR
Biblioteca
M\n\stirii Neam]
xist\ la M\n\stirea
Neam] o tradi]ie a
ospitalit\]ii
c\rtur\re[ti. Aici au
cercetat `n trecut
tezaure de c\r]i [i
documente,
orient`ndu-se
`n
studiile lor, Al.
Odobescu, N. Iorga,
Ghenadie En\ceanu
de la R`mnicu V`lcea
[i al]i oameni ai c\r]ii.
Vechi a[ez\m`nt monahal,
cu bogat\ via]\ cultural\ `n trecut, M\n\stirea Neam] este [i
ast\zi de]in\toarea unei valoroase biblioteci documentare.
Peste 15000 de volume legate
`n piele de culoarea castanei
coapte ofer\ posibilitatea unor
studii laborioase nu numai `n
domeniul literaturii biserice[ti, ci
[i `n alte sectoare de activitate
spiritual\, lucr\ri dogmatice [i
de ritual, tratate de economie
politic\, medicin\, astronomie,
arte, geografie. Tot aici se
g\sesc colec]ii complete sau
par]iale de periodice rare, lexicoane, dic]ionare [i albume. Se
poate aprecia c\ biblioteca
M\n\stirii Neam] ilustreaz\
`ntreaga evolu]ie a scrisului
nostru, `ncep`nd cu secolul al
XIV-lea [i p`n\ `n zilele noastre.
Existen]a bibliotecii este
men]ionat\ pentru prima dat\
`ntr-o hot\r`re a mitropolitului
Iosif Mu[at al Moldovei referitoare la unificarea m\n\stirilor
Neam] [i Bistri]a. Cu aceast\
ocazie, documentul de pe vremea domnitorului Alexandru cel
Bun, din 1407, pomene[te [i de
darea `n primire a unor c\r]i.
Scrise de m`n\, acestea certific\ arta me[terilor caligrafi [i
miniaturi[ti ai vremurilor respective, `n r`ndul c\rora un loc de
frunte `l de]inea Gavril Uric. De
la el ne-au r\mas at`t
Evangheliarul de la 1429 ,
p\strat ast\zi `n muzeul din
Oxford, c`t [i Evangheliarul din
1436 ferecat `n argint [i suflat `n
aur de p`rc\labul La]cu C`ndea
de Ha]eg. Tot aici, la M\n\stirea
Neam], a muncit la transcrierea
unei pravili Ilarion, ucenicul lui
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
roiectul HRAN| PENTRU TO}I reprezint\ un pas
curajos spre deschiderea [i democratizarea lumii [colii
[i se situeaz\, din punct de vedere al domeniului, la confluen]a mai multor tipuri de educa]ie. Astfel, proiectul
reune[te creativ [i ofer\ premise sus]inute pentru
punerea `n fapt a mai multor deziderate ale universului
[colar, cum ar fi: domeniul [tiin]\-comunicare [i
Educa]ia pentru dezvoltare personal\, domeniul civic [i
Educa]ia pentru drepturile omului (`n special ale copilului), domeniul dezvolt\rii comunitare [i Educa]ia pentru
dezvoltare comunitar\.
Proiectul HRAN| PENTRU TO}I apare drept
structur\ logic\ `n condi]ia actualului an, declarat ca An
al Libert\]ii de alegere `ntre autohton [i cel importat. Viziunea
Reprezentan]ei UNICEF `n Romnia asupra PROIECTULUI PENTRU S|PT|MNA EDUCA}IEI GLOBALE, av`nd ca tem\ general\ HRAN| PENTRU TO}I, este aceea a unei platforme care, dincolo de a asigura o participare efectiv\ a elevilor `n procesele
decizionale ale [colii, ofer\ posibilitatea elevilor de a se implica
`ntr-un exerci]iu de solidaritate, de ac]iune civic\, pentru promovarea [i protejarea comun\ a drepturilor lor, inclusiv ale colegilor
lor din cele mai vulnerabile [i s\race comunit\]i, urm`nd principiile
Conven]iei pentru Drepturile Copilului: principiul interesului superior
al copilului, principiul nediscrimin\rii, principiul particip\rii [i principiul supravie]uirii [i dezvolt\rii copiilor.
Nutri]ia corespunz\toare [i sportul sunt ingredientele de baz\
noiembrie 2009
S|PT|MNA EDUCA}IEI
GLOBALE LA {COALA
RUGINOASA
APOSTOLUL
Pag. 5
PARTE DE CARTE
PARTICULARIT|}I ALE RECEPT|RII
TEXTULUI LIRIC ~N GIMNAZIU
Antologia "Apostolul"
~NV|}|TORULUI
Adrian P|UNESCU
provoc`nd emo]ii.
Opera liric\, prin natura ei, `nt`mpin\ `n
[coal\ dificult\]i de `n]elegere. Textul pare
cifrat, limbajul poetic fiind construit prin intermediul figurilor de stil. Imaginile poetice au la
baz\ cuv`ntul, dar opera uime[te prin expresia poetic\ atipic\. Cuv`ntul se `nal]\, se
[lefuie[te, se nuan]eaz\ [i devine, prin trud\
[i talent bijuterie artistic\, adic\ metafor\.
De multe ori `n]elegerea este dincolo de
vers, de cuv`nt; inefabilul nu este `n vers, ci
deasupra versului.
~n biseric\, duminica, la slujba liturgic\,
preotul cite[te un text evanghelic, apoi
explic\ semnifica]ia celor rostite, aflate dincolo de povestea `n sine (conotativ / denotativ). Similar acestuia, profesorul caut\
modalit\]i de atragere a elevului spre citirea
[i `n]elegerea operei lirice. ~i `nva]\ pe elevi
s\ g\seasc\ cheia mesajului cifrat [i s-o
foloseasc\ spre binele sufletului lor. De
aceea, metodic, sunt necesari pa[i obligatorii f\r\ de care nu se poate p\trunde `n
esen]a [i frumuse]ea celor comunicate de
scriitori. Se impune, mai `nt`i, o acomodare a
elevului cu textul liric solicit`nd s\ se
citeasc\ poezia, apoi s\ noteze ce prezint\
textul, ce sentimente transmite .Se va solicita, de asemenea, s\ se observe dac\ este
(u[or) accesibil sau nu, s\ `n]eleag\ semnifica]ia titlului. Este ceea ce un francez ar
numi cremage, adic\ sm`nt`nirea textului.
Dup\ aceste informa]ii c\p\tate, elevul
va citi din nou textul [i va c\uta s\ ajung\ la
Pedagogia [i medicina
e leg\tur\ are
pedagogia cu medicina? ~ntrebare al
c\rei r\spuns `l
g\sim `n cartea
recent
ap\rut\
"Elemente de pedagogie medical\", de
G h e o r g h e
Scripcaru [i colaboratorii,
Editura
Junimea, Ia[i. Cartea este un
ghid [tiin]ific, se adreseaz\
elevilor, studen]ilor, dar [i
cadrelor
didactice
din
`nv\]\m`ntul preuniversitar [i
universitar. Elevul, studentul
`nva]\. Activitatea de `nv\]are
este dirijat\ de principii pedagogice.
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
Pag. 6
APOSTOLUL
noiembrie 2009
Zig - Zag
Zilele [colii- Girov,
5-7 noiembrie 2009
Fost-a
au to]i, cu mic
c, cu mar
re,
La a [colii anive
ersar
re...
e valea larg\ a
Crac\ului [i la
r\scruce de drumuri, este a[ezat\
una dintre frumoasele comune
ale jude]ului Neam],
comuna Girov.
~n
aceast\
comun\ binecuv`ntat\ de Dumnezeu, se p\streaz\
bine credin]a, obiceiurile [i
tradi]iile. Starea cultural\ este la
`n\l]ime, iar mijloacele massmedia sunt la ele acas\.
{coala din Girov are o
vechime destul de mare, `nc\
din 1865.
Localul actual al [colii din
Girov a fost ridicat prin munca
voluntar\ a tuturor locuitorilor
`ntre anii 1949-1951.
{coala satului a devenit o
mare familie a performan]elor.
Putem vorbi acum de fii ai satului [coli]i la licee [i facult\]i,
realiz`nd cariere intelectuale, dar
[i `nv\]\tori [i speciali[ti, ce s-au
ridicat la `n\l]ime [i ofer\ motive
de m`ndrie s\tenilor din r`ndul
c\rora provin.
Ei, to]i, sunt Biruin]e ale
[colii din Girov,unde au `nv\]at
s\ scrie, s\ socoteasc\ [i s\ se
comporte frumos.
~n data de 5 noiembrie 2009,
doamna director,prof. Georgeta
Florentina Molc\lu], a deschis
festivitatea, ur`nd oaspe]ilor un
c\lduros Bun venit! [i a
prezentat un scurt istoric al [colilor de pe raza comunei Girov,
argumentat de un frumos filmule] reprezent`nd, `n paralel,
[coala de ieri [i de azi la ceas
aniversar.
Au urmat prezent\rile
primului num\r al revistei [colii,
Z`mbetul {colii,al revistei pe
teme ecologice, Genera]ia
Eco, al unui alt fel de calendarCalendarul religios al Naturii [i
nu `n ultimul r`nd, primul num\r
al revistei de matematic\,
Epsilon.
La deschiderea acestor
manifest\ri au participat doamna
inspector, prof. Ioana Moga
Tudoran, directori de la alte
c`teva unit\]i [colare din jude],
primarul comunei Girov, domnul
Vasile Olaru, viceprimarul, domnul Vasile Guriuc, doamnele
doctor Beatrice Corfu [i
Dumitri]a Andronache, preo]ii
Gheorghe Lupa[cu [i {tefan
Zaharia, [eful postului de poli]ie,
Mihai
Rotaru,
comitetul
reprezentativ al p\rin]ilor.
~ntr-o ambian]\ pl\cut\, de
s\rb\toare, elevii de ast\zi ai
[colii [i-au etalat artistic, plastic,
literar [i muzical, aptitudinile [i
talentele.
Atmosfera clipelor petrecute
`mpreun\ a fost una de mare
tr\ire emo]ional\.
Zig - Zag
la ]`ncii de la primar\, note normale la restul lumii. A acceptat `mp\r]irea anului [colar `n
p\trare, trimestre, semestre. A
asistat la metamorfoza examenului terminal numit c`nd de
maturitate, c`nd bac cu grile.
Cea mai nou\ g\selni]\ este
bac-ul digital, inventat [i aprobat de eternul ministru Ecaterina
Andronescu
(Abramburica).
B\[c\lio[ii l-au botezat a[a,
dup\ proba practic\ pe care
candida]ii o vor da cu calculatorul. De fapt este o evaluare a
competen]elor digitale. La
respectiva prob\ nu exist\
reu[i]i [i tr`nti]i. Nu se pun note,
nici calificative. Este o simpl\
`nc\lzire `naintea bac-ului
propriu-zis. Liceanul care trece
prin proba practic\ a calculatorului prime[te o h`rtie, o
atestare a dexterit\]ii sale digitale. Spusele unora cu privire la
angajarea liceenilor pe baza
atest\rilor primite sunt simple
fabula]ii. Alte informa]ii corecte,
`n litera legii, g\si]i pe site-ul
www.subiecte2010.edu.ro. Tot
aici afla]i ce este Permisul
European de Conducere a
Calculatorului [i `n ce condi]ii se
ob]ine. Abia acesta este
recunoscut pe plan interna]ional.
Se ob]ine cu mare trud\.
Zig - Zag
De r`sul curcilor:
}u]urel [i Bimbiric\
up\ modelul murphysmului:"Dac\ nu-i po]i l\muri,
atunci...z\p\ce[te-i", dep\n\m aceast\ povestire SF,
spre lauda celor care-o citesc `n rezumat.
Era odat\ o ]ar\ bogat\, care avea aur [i grne,
petrol [i p\duri, lacuri [i mare, ce-i drept cam Neagr\,
ba chiar [i o insul\, ce-i drept a {erpilor, dar mai avea
[i copii olimpici [i bunici `n]elep]i.
Aceast\ patrie era invadat\ din 4 `n 5 ani de ni[te
primejdii de ne`nchipuit. Pe lng\ cele vechi- frica,
foamea, minciuna, s\r\cia, nedreptatea, care-i bntuiau pe oameni de vreo 60 de ani-, au ap\rut [i cele noi:
prostitu]ia, consumul de droguri u[oare, traficul de
armament, aviara, canina, AH1N1. Ct despre primejdia `nc\lzirii globale, nici nu mai poate fi vorba, pentru c\ ei nu s-au
mai v\zut calzi, niciodat\.
Ce le-ar mai fi lipsit?
~n timp ce b\[tina[ii se c\lcau `n picioare la moa[te, sau mureau
t\cu]i `n silozurile lor `ntunecate de griji, din cutiu]e muzicale,
prev\zute cu antene, aterizau invadatorii, extratere[trii! Ei erau
`mbr\ca]i `n costume multicolore: ro[ii cu cocori albi sau galbene cu
s\ge]i albastre sau portocalii cu fluturi vernil. Erau cam agita]i: vorbeau to]i odat\, ]ipau [i se acuzau zilnic, reciproc: de fraud\, furt,
mit\...
Acum ar fi trebuit s\ v\ spun c\ doar unii vor tr\i ferici]i pn\ la
adnci b\trne]i, dar nu mai [tiu care, a[a cum nu-mi amintesc nici
cum `i cheam\, dar nu-i grav... c\ nici ei `n[i[i nu mai [tiu, de vreme
ce `[i zic ]u]urei [i bimbirici.
Ce co[mar, ce dezam\gire, strig\ bie]ii locuitori dezarma]i [i
deruta]i! S\ ne ap\r\m, s\ rezist\m, s\ fugim sau s\ lupt\m? S\
vot\m, strig\ invadatorii din to]i bojogii, c\ suntem cu to]ii vinova]i [i
cu to]ii vom fi victorio[i. Ateriza]i pe scene luminate, cu voci r\gu[ite
[i obosi]i de propriile inep]ii, url\ cu ultimele sfor]\ri: "Dragii no[tri, fi]i
mndri - AM ~NFRNT!"
Cititorii sunt invita]i ca `n num\rul viitor al revistei s\-i identifice,
pentru c\ doar a[a `i vom putea trimite acolo de unde au c\zut. Nu
din cer???
Viespea Dida
Dumitru RUSU
APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).
Pag. 8
APOSTOLUL
APOSTOLUL
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}
ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32, Piatra
Neam]
P re ] u l : 1 L E U
noiembrie 2009