Sunteți pe pagina 1din 20

APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE SERIE NOUĂ, ANUL XIX, NR. 201


http://apostolul.slineamt.ro
au
lie- gu
2017

iu

st
Editată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare Neamţ

Tehnica SĂRBĂTOAREA
firimiturilor ZILEI ÎNVĂŢĂTORULUI
Prof. Liviu Constantin RUSU, trei membri de onoare ai Asociaţiei noastre, trei
bugetare preşedintele Asociaţiei
dintre cei care au clădit Asociaţia după 1990:
prof. Paul Vasiliu, prof. George Grigorică şi
entru a funcţiona, sistemul de învăţă-
Învăţătorilor Neamţ: maestrul Puiu Vadana. Mulţumim tuturor cole-
gilor pentru eforturile pe care le-au făcut în
mânt public preuniversitar are ne-
P voie, printre altele, de resurse umane
Acum exact 90 de ani, era aprobat prin
hotărâre judecătorească statutul Asociaţiei
acest an şcolar. Din partea Asociaţiei Învăţăto-
„ rilor din Judeţul Neamţ eu vă adresez cele mai
şi resurse financiare. Acestea din generale a Învăţătorilor din România. În calde felicitări, vă spun „La mulţi ani!”, să fiţi
urmă, în majoritatea lor, provin din acest statut era prevăzut, printre altele, ca sănătoşi, să fiţi bucuroşi şi să ne întâlnim în fie-
alocaţii anuale de la bugetul de stat şi ziua de 30 iunie să fie sărbătorită în toată care an pentru a sărbători această zi. Am invitat
sunt destinate, în principal, cheltuie- ţara ca zi a învăţătorilor. Noi, Asociaţia În- la sărbătoarea noastră autorităţile locale şi ju-
lilor de personal (salarii, indemnizaţii, for- văţătorilor din Judeţul Neamţ, sărbătorim deţene şi ne bucurăm că a răspuns pozitiv şi re-
mare profesională, condiţii de muncă etc.) această zi împreună cu Sindicatul Liber al Lu- prezentantul Guvernului în teritoriu, şi aici este
Alocaţiile bugetare anuale, pentru fie- crătorilor din Învăţământ Neamţ şi cu Inspecto- vorba despre domnul prefect Vasile Panaite”.
care şcoală, se fundamentează pe costul ratul Şcolar al Judeţului Neamţ, încercând să Red.
standard/elev, adică cheltuiala necesară pen- menţinem tradiţia. Şi salutăm prezenţa în sală a (continuare în pag. 2)
tru educarea şi instruirea unui elev. Un
lucru, de altfel, normal deoarece nu se pot
aloca resursele financiare la întâmplare.
Există o formulă pentru calculul costului
PREMIILE REVISTEI APOSTOLUL
standard/elev în funcţie de tipul de şcoală: Piatra-Neamţ, dar nici cu harta în mână – după
Prof. Mircea ZAHARIA: cum nu ne putem premia între noi (deşi se prac-
primară, gimnaziu, liceu teoretic, liceu teh-
nologic, liceu vocaţional, şcoală profesio- Ideea unor premii ale revistei noastre a tică!) sau premiem persoane care au părăsit ca-
apărut de ceva mai multă vreme, s-a cris- tedra, prin pensionare sau transfer, faţă de a căror
nală. Există chiar şi nişte factori de corecţie.
Cu toate acestea, în ultimii ani, în majorita-
„ talizat greu, a debutat anul trecut şi ne muncă şi dedicaţie avem o deosebită stimă.
tea şcolilor, de prin lunile septembrie-oc- aflăm acum, carevasăzică, la ediţia a Şi din punct de vedere tehnic, lucrurile sunt
tombrie, se constată că bugetul este doua. Timpul trece şi, se pare, PRE- clare: premiile se decernează anual, de Ziua În-
MIILE încep să se cuibărească într-un văţătorului, cuprind un laudaţio rostit de o per-
insuficient şi salariile sunt în pericol. Oame-
format bun. Bun, dar perfectibil, zic spre soană avizată, răspunsul laureatului şi
nii sunt îngrijoraţi, sindicatele se agită şi
a nu cădea în autoadmiraţie. înmânarea de către reprezentanţii organizatori-
atenţionează guvernanţii, prin fel şi fel de lor (anul acesta – Gabriel Ploscă, Liviu Rusu şi
demersuri ca, printr-o mult aşteptată rectifi- Procedura a devenit aproape standard: un
consiliu de coroană, alcătuit din reprezentanţi Alexandru Covasan) a însemnelor premiului: o
care bugetară, să se asigure sumele necesare diplomă şi o plachetă nominalizate, un buchet
ai Sindicatului, Asociaţiei Învăţătorilor şi Re-
Prof. Gabriel PLOSCĂ vistei propun, discută şi finalizează o listă a de flori nenominalizat şi o sumă de bani cu care
Preşedintele Sindicatului celor cinci nominalizaţi. poţi să-ţi inviţi familia (maximum) la cofetărie.
din Învăţământ Neamţ Criteriul principal e performanţa de dincolo
(continuare în pag. 7) de catedră, dar contează (numai oarecum!) şi Red.
criteriul geografic – nu poţi da toate premiile la (continuare în pag. 4)
Viaţa sindicală, imperative

SĂRBĂTOAREA ZILEI ÎNVĂŢĂTORULUI


(urmare din pag. 1)
Ziua Învăţătorului a fost sărbătorită pe 30 iunie, printr-o festivitate găzduită de Sala „Theodor Ma-
Prefectul Vasile PANAITE carie” a Liceului de Artă „Victor Brauner” Piatra-Neamţ. Evenimentul a fost însoţit de lansarea oficială
a numărului 200 al revistei şi decernarea Premiilor Revistei Apostolul, ediţia a doua. După momentul so-
i-a amintit cu acest prilej de lemn al intonării Imnului de Stat al României şi păstrării unui moment de reculegere în memoria apostolilor
ş prima zi de şcoală. „Mi-a
venit acum în minte prima zi
nemţeni, au urmat intervenţii pe temele enunţate. Text prescurtat. (Red.)
de şcoală în care am mers tăzi este Ziua Învăţătorului. Nu mânesc să redevină ceea ce a fost. cunoaşte, iar revistei Apostolul îi
aşa, ca un gândăcel, şi m-a sunt cel mai în măsură să vorbesc Vorbeam despre o sărbătoare şi doresc „La cât mai multe apariţii!”.
preluat doamna învăţătoare despre istoricul Zilei Învăţătorului, iată că avem şi alte motive de bu-
Paula Catană la Şcoala din însă doresc să vă spun că, în jude- curie: astăzi a apărut numărul 200 Prof. Gheorghe AMAICEI,
ţul Neamţ, este de admirat tenaci- din Revista Apostolul, o revistă
tatea cu care se păstrează această dragă nouă, care şi-a început apa- preşedinte de onoare
tradiţie, de a sărbători Ziua Învăţă- riţia între cele două războaie mon- al Asociaţiei Învăţători‐
torului pe 30 iunie. Menţionez că, diale. A fost strâns legată de lor din Judeţul Neamţ:
în mod artificial, această zi a fost Asociaţia Învăţătorilor. Un grup de
mutată peste noapte, printr-o lege oameni deosebiţi a făcut ca ea să- „Membrii asociaţiei noastre în-
pe care noi încercăm să o schim- şi reia apariţia în urmă cu vreo 18 genunchează în faţa dumneavoastră,
băm. Sperăm să reuşim, iar la anul, ani, şi iată-ne ajunşi la numărul
când ne vom întâlni din nou pentru 200. Vă spun, cu toată sinceritatea,
a sărbători, ziua de 30 iunie să fie că această revistă ne este dragă nu
declarată oficial drept Ziua Învăţă- numai nouă, ci şi colegilor noştri
torului. Desigur, în această zi ne din Federaţia Sindicatelor Libere
străduim – Asociaţia Învăţătorilor, din Învăţământ, care o apreciază
Sindicatul Învăţământ – să aducem pentru calitatea ei – şi pentru
încă un gând de recunoştinţă celor aceasta vreau să mulţumesc, în pri-
care lucrează în Învăţământ. Sunt mul rând, colectivului de redacţie
multe de spus despre Învăţământul coordonat de domnul Mircea Zaha-
românesc; trecem prin momente ria. Le mulţumesc şi colegilor care
Crăcăoani. Îmi mai amintesc şi delicate, însă sperăm ca împreună scriu pentru Apostolul, care îşi îm-
momentul în care mi-a ţinut mâ- părtăşesc aici gânduri legate de în-
nuţa şi m-a învăţat să fac primele
văţământul românesc, gânduri
litere. Am tot respectul pentru
legate de cultura românească, gân-
munca care o faceţi dumneavoas-
duri care sunt prinse în articole va-
tră. Ştiu că munciţi mult însă valo-
loroase. Dumnealor trebuie să le
rile pe care dvs. le-aţi creat se
mulţumim în primul rând pentru că, dragi dascăli, pentru modul în care,
perpetuează ani la rând şi rămâneţi
fără de aceştia, activitatea noastră, ca nişte „Prometei”, aţi aprins, aţi
în amintirea frumoasă a acelor
munca noastră, nu şi-ar avea sensul. întreţinut şi întreţineţi focul cunoaş-
copii. La mulţi ani!”.
Vreau să subliniez că noi, cei din
terii către un „mâine” nou, căruia îi
Sindicatul Învăţământ, ne vom stră-
Prof. Gabriel PLOSCĂ, căutăm, în permanenţă, un răspuns.
dui ca apariţia revistei să nu fie în-
Mulţumirea din ochii copiilor noştri
preşedintele treruptă; niciodată nu o să
aduce fericirea şi liniştea cadrelor
Sindicatului îndrăznesc să întrerup ceea ce alţi
colegi, cu strădanie, au făcut să rea- didactice care modelează, cu grijă,
din Învăţământ Neamţ: pară. De anul trecut, revista Aposto- multiplele calităţi ale acestora, spre
lul, pentru a împlini bucuria acestei folosul şi bucuria lor, a generaţiilor
„Stimaţi colegi, în primul rând viitoare. Stimaţi colegi, pentru că
ţin să vă mulţumesc pentru faptul zile, a venit cu ideea de a institui
Premiile Revistei Apostolul, care să tăria unui lanţ stă în tăria fiecărei
că sunteţi astăzi, aici, ca împreună zale, să ne strângem tot mai puter-
să avem bucuria de a sărbători recompenseze activitatea unora
cu dumneavoastră, cu Sindicatul şi dintre colegii noştri, activitate de- nic rândurile în Asociaţia noastră,
această zi deosebită. Spun acest să facem propuneri pentru mai
lucru pentru că, în primul rând, as- Asociaţia, să încercăm să depăşim osebită atât în plan şcolar cât şi ex-
dificultăţile, iar învăţământul ro- traşcolar. Cu această ocazie îi vom buna desfăşurare a activităţilor

Pag. 2 APOSTOLUL iulie-august 2017


Viaţa sindicală, imperative

SĂRBĂTOAREA ZILEI ÎNVĂŢĂTORULUI


oastre de zi cu zi, începând Apostolul” a fost o selecţie dificilă Şi totuşi va fi şi o altfel de pre-
cu Legea învăţământului. atât în privinţa numelor, cât şi a miere, chiar de Ziua Învăţătorului:
n Pentru că noi suntem aceia textelor antologate. Astfel, din lipsa Sindicatul din Învăţământ Neamţ şi
care profesăm şi ştim mai spaţiului (chit că am dublat numă- Asociaţia Învăţătorilor din Judeţul
bine ca oricine cum trebuie rul de pagini), dintr-o listă de peste Neamţ acordă şi în acest an Premiile
desfăşurată munca la cate- o sută de persoane n-au rămas Revistei Apostolul. Manifestarea se
dră”. decât ceva mai mult de jumătate, şi
o revistă a cadrelor didactice nu doar cu un singur text. Greu de
este un moft şi nici o joacă. E un optat. O viitoare antologie – carte
loc serios, stimulativ intelectual, sau supliment al revistei – ar trebui
capabil să ne adune şi să dea cu- să dreagă subiectivismul (coerent,
loare şi sens muncii noastre. Ceea sper) prezentului sumar şi să ne re-
ce îi dorim să facă în continuare, pagineze mai bine, atât în ochii
încă 200 de numere! La mulţi ani! noştri, cât şi în cei care ne privesc”.

Prof. Mircea ZAHARIA, Prof. Liviu RUSU:


redactor‐şef, TAN, Eduard COVALI, Nicolae
„Cu ocazia adevăratei şi singu-
revista APOSTOLUL: SAVA (Ochelarist). Am citat aceste
rei Zi a Învăţătorului, 30 iunie 2017,
vă rog să-mi permiteţi ca în calitate
„Permiteţi-mi pentru început să nume pentru că ele reprezintă în de om al şcolii cu ceva vechime, de
salut prezenţa Dvs. în această casă primul rând instituţiile care s-au coleg, de părinte, să acord tuturor
a artelor şi să vă transmit şi salutul implicat în reapariţia revistei: Sin- celor care trudesc în învăţământul
domnului Constantin TOMŞA, re- dicatul din Învăţământ, Asociaţia românesc, colegilor noştri următoa-
dactor-şef adjunct al revistei, aflat Învăţătorilor, Casa Corpului Di- rele distincţii:
în vizită de lucru la copii în Germa- dactic, Inspectoratul Şcolar Jude- – Medalia de aur pentru fiecare vrea un simbol al solidarităţii dintre
nia vecină şi prietenă. ţean, în al doilea rând, instituţiile zi în care aţi intrat în clasă, fabricată cele două organizaţii ale cadrelor di-
Primiţi de asemenea şi urările emblematice ale locului: teatrul, din strălucirea de aur ce izvorăşte din dactice din judeţul nostru şi un oma-
de bine din partea profesorilor biblioteca, muzeul de artă, centrul ochii fiecărui copil pe care l-aţi edu- giu adus colegiilor a căror vrednicie
Mihai şi Alexandrina Mancaş, sta- cultural al creaţiei populare, uni- cat şi care a reuşit în viaţă; a trecut dincolo de clasa sau şcoala
tornici şi vrednici colaboratori ai unea scriitorilor, şi punctează di- – Medalia şi Ordinul în grad de unde muncesc.
revistei, aflaţi în vizită de lucru, la recţiile pe care urma să evolueze cavaler al răbdării, perseverenţei,
copii, în Franţa vecină şi prietenă;
urări însoţite de volumul Covorul
publicaţia. Cum ziceam mai zilele
trecute, aceste nume au consolidat
fermităţii şi optimismului nelimitat
cu care vă îndepliniţi menirea bine- Apostolul 200
Regal, o culegere de povestiri şi dimensiunea verticală a revistei, cuvântată;
iar pe orizontală, au conturat o arie – Ordinul „Recunoştinţa părin- Ai apostolat mulţi ani, de-a rândul
evocări autobiografice, semnată de
a preocupărilor care nu s-a limitat ţilor”, a celor care ne ajută, dar şi a Pe un teren cu spini şi flori
doamnă Alexandrina Mancaş, care
la cea a şcolii sau a vieţii sindicale acelora care au uitat că proprii lor Şi totdeauna ţi-a fost gândul
adaugă cu gentileţe această carte
– cu toate evenimentele adiacente copii sunt încă elevi; La cei ce lumină aduc în zori.
însemnelor premiilor oferite astăzi.
Înainte de a răsfoi împreună –, ci a încercat să puncteze contu- – Artist emerit al planificărilor,
numărul 200 al revistei, voi enu- rul spiritual al spaţiului, în care proiectelor didactice, şedinţelor, co- Ţi-au fost ţesute în cale pârleazuri,
mera toate semnăturile apărute în dascălii nemţeni sunt prezenţi, misiilor, concursurilor, referatelor, Tu le-ai trecut neîncetat
numărul 1 al seriei noi, din martie constant şi percutant. Şi e locul să tezelor şi extemporalelor, portofolii- Şi-n inimi te-ai înscris cu flamuri
1999: Gheorghe AMAICEI, Alina precizez aici că absolut niciodată lor, cursurilor de formare, partene- Şi eşti un proverb de neuitat.
PAMFIL, Vasile POSTOLICĂ, revista n-a dat buzna în viaţa pri- riatelor, protocoalelor, serbărilor,
Florin FLORESCU, Ştefan COR- vată a nimănui, n-a intrat în zona excursiilor, statisticilor, dosarelor... De aceea în această zi
NEANU, Dumitriţa VASILCA, cancanului domestic sau politic, – Maestru al lecţiilor bine făcute. Mi te salut, revistă dragă
Dan AGRIGOROAE, Ovidiu abţinându-se de la orice defăimare Dar cea mai frumoasă distincţie Şi îţi urez mulţi ani înainte
MĂNTĂLUŢĂ, Steluţa CĂLIN, a şcolii sau a cadrelor didactice. (inspirată din legislaţia fraţilor basa- Cu dăscălimea noastră întreagă.
Traian CICOARE, D. D. URSA- Aveţi în faţă Apostolul numă- rabeni) este cea de MEŞTER –
CHE, Adrian ALUI GHEORGHE, rul 200, o revistă al cărei sumar FĂURAR (de oameni adevăraţi, îm- Emil BUCUREŞTEANU
Constantin ALUPULUI-RUS, probează, cred, afirmaţiile ante- pliniţi profesional şi personal, sănă- 30 iunie 2017
Violeta DINU, Constantin BOS- rioare. Rubrica „Antologia revistei toşi la minte şi trup).

MUZICA – Sub semnul performanţei


a finalul Galei Premiilor Revistei „Apos- fonistul Pleşcan Alberto, împreună cu prof. două concursuri amintite şi anul 2017 cu Ma-
tolul”, aşa cum şade bine oricărei mani- Adrian Stroici (pian), aducând la rampă două rele Premiu la „Miniatura Romantică” (Ga-
L festări de mare ţinută, auditoriul a fost fantastice părţi din Scaramouche al lui Mil- laţi), Premiul I – „Lira de Aur” (Suceava),
delectat cu o selecţie de piese muzicale haud. Premiul I şi Premiul Special al Juriului –„ Fre-
de înaltă vibraţie artistică, oferită de ti- Cireaşa de pe tort a programului muzical a deric Chopin”.
nere talente ale Liceului de Artă „Victor fost frumoasa şi talentata Anastasia Horghidan Şi ca s-o înţelegem pe Anastasia mai bine,
Brauner”, în complicitate cu directorul – fără a minimiza deloc meritele celorlalţi doi iată cum o caracterizează doamna profesoară
acestei instituţii – domnul Mihăiţă Albu. protagonişti. Studiind pianul de la vârsta de Magdolna Cosma: un copil foarte talentat, cu
Spre entuziasmul publicului au evoluat: Anas- cinci ani, atât cu mama sa – profesoara Irina potenţial deosebit şi mare putere de muncă, cu
tasia Horghidan, care a interpretat la pian, Horghidan – cât şi cu profesoarele Magdolna răbdare şi muzicalitate înnăscută, care simte
splendid şi foarte expresiv – Variaţiunile pe o Cosma şi Mihaela Spiridon, Anastasia a intrat perfect fraza muzicală, acumulează extrem de
temă de Paganini ale lui Isaac Berkovich; Pleş- în activitatea competiţională în clasa I, obţinând repede, e foarte ambiţioasă, munceşte cu mare
canu Daniel, care a dat viaţă unei vesele şi Premiul I la Concursurile Internaţionale „Fre- plăcere, dispune de maturitate artistică.
sprinţare piese a lui Toni Iordache, fiind acom- deric Chopin” (Bacău) şi „Piano ArtIs” (Iaşi).
paniat la pian de prof. Leonid Ceobanu; saxo- A urmat clasa a II-a cu Marele Premiu la cele G. B.

iulie-august 2017
APOSTOLUL Pag. 3
Eveniment

PREMIILE REVISTEI APOSTOLUL


(urmare din pag. 1) obţinând Premiul I la categoria Avansaţi. Pentru zată, am făcut aşa, o analiză a vieţii mele de
e-am dorit, şi parţial am reuşit, ca aceste a înţelege mai bine ce reprezintă CanSat vă pot profesor, încercând să înţeleg cum am ajuns
spune că este un satelit de mărimea unei doze aici. Şi mi-am dat seama că, pur şi simplu, sunt
N premii să aibă o cât mai puternică încăr-
cătură emoţională şi – prin corectitudinea de suc, iar scopul acestuia constă în îndeplinirea înconjurată şi am fost pe tot parcursul acestei
cu care au fost (şi sperăm că vor fi) atri- a două misiuni: una primară, aceea de colectare vieţi profesionale, de oameni buni. Familia mea
buite – să confere şi să întărească autori- de date, respectiv una secundară, care este di- a înţeles că fizica nu este profesia mea, este pa-
tatea profesională a laureatului. Adică ferită pentru fiecare echipă în parte, fiind la ale- siunea mea, şi mă susţine, iar pentru asta-i mul-
sunt doar 5 (cinci) premii, nu 50 de di- gerea fiecăreia. De exemplu, poate realiza o ţumesc. Vorbesc de oamenii buni din jurul meu
plome, ca să mulţumim întreg poporul. M-am fotografie a reliefului. şi prima dată o văd pe mama mea, Nina Cohâ-
uitat de curând la rezultatele Concursului pen- Doamna profesoară Bejan a fost şi coordo- lea. A fost profesor şi mi-a fost profesor, iar de
tru acordarea ultimelor gradaţii de merit acor- nator al echipei Ro-Sat One Junior în Compe- la ea am cea mai profundă înţelegere a vieţii de
date de către ISJ Neamţ şi m-am crucit (de fapt, tiţia Europeană IRISS Space Robotics 2015 profesor. Este profesorul meu de fizică – dom-
am înjurat): persoane aflate pe lista noastră de organizată tot de ESA, unde a obţinut Premiul nul Mircea Iov – care m-a învăţat să nu mă mul-
premianţi au un punctaj de 2 (doi) bani, aflându-se al II lea la categoria 14-16 ani. De asemenea, a ţumesc cu puţin, să citesc printre rânduri, şi cu
spre mijlocul sau coada listei. Nedumerit, am fost un bun coordonator al echipei Code:: Space care am corectat, cot la cot, primele mele ex-
cercetat criteriile din fişa de evaluare, mi-am a colegiului în competiţiile internaţionale Zero
temporale de viitor dascăl. Este şcoala mea –
mai făcut cruce o dată şi, afirm cu toată respon- Robotics 2013, 2014, 2015 şi 2016, iar în acest
an echipa CODE::SPACE a obţinut premiul al Colegiul Naţional de Informatică şi, de fapt, oa-
sabilitatea: ele sunt făcute să încurajeze hărnicia menii din şcoala mea – colegii care mă susţin
doilea în etapa finală a Competiţiei Internaţio-
mediocrităţii, iar nu excelenţa performanţei. Să nale Zero Robotics, în alianţă cu două şcoli din şi care mă apreciază în tot ceea ce fac şi care
fie şi să fim sănătoşi, pentru că, cum spunea Ion SUA şi Australia. au, la rându-le, propriile lor proiecte şi propriile
Creangă, unde a scuipat boierul, sărută vodă. Activităţile în care se implică doamna pro- lor realizări. Sunt elevii mei – şi fiecare dintre
Dar ce te faci când boierul scuipă prea mult? fesoară nu se termină aici. Dumneaei este orga- ei m-a schimbat câte puţin pentru că de la fie-
Recentele evaluări făcute şi în instituţiile de nizator, an de an, al evenimentului „Noaptea care am învăţat câte ceva şi ştiu că pe fiecare
cultură nemţene, arată că dinspre guvern se pră- cercetătorilor”, eveniment internaţional. Iar am învăţat ceva la rândul meu. Sunt profesor de
vale un tăvălug al sancţionării valorilor, menit anul trecut a organizat etapa regională a Con- 26 de ani şi duc, prin proiectele mele, un mesaj
să ne transforme într-o masă amorfă, capabilă cursului de Proiecte Experimentale. Cu un CV elevilor mei: fizica este frumoasă; s-o înţelegi
să reacţioneze doar la mirosul de mititei. E un impresionant şi preocupată permanent de for- şi s-o aplici oriunde în jurul tău, iar cunoaşterea
tăvălug căruia PREMIILE APOSTOLULUI marea sa profesională, doamna profesor Bejan te face puternic. Trebuie să-ţi stabileşti ţeluri în-
nu-i pot rezista, dar pe care îl pot semnaliza: a fost selectată, în 2015, împreună cu alţi doi alte, pe care apoi să le atingi şi să le depăşeşti.
Atenţie, cad pietre!” profesori români, să participe la un curs oferit Aşa schimbi, câte puţin, lumea în jurul tău!”.
de specialişti de la NASA, unde evident că a in-
Prof. Mariana FRONEA: trat în pielea unui cosmonaut şi chiar s-a întors
„Pentru a o prezenta pe colega mea, acasă cu un astfel de costum veritabil. Şi tot da-
doamna profesor doctorand Diana Bejan, torită CV-ului impresionant, anul trecut a fost
evident că m-am documentat foarte mult şi am în finala competiţiei „Liga Profesorilor Excep-
fost copleşită să găsesc un bagaj foarte mare de ţionali”, între cei 10 profesori selectaţi de Fun-
daţia Dan Voiculescu – organizatorul acestei
informaţii despre realizările pe care le are. Este
competiţii. Pentru tot ceea ce a realizat doamna
o plăcere şi în acelaşi timp o responsabilitate să profesor Diana Bejan, noi, cei de la Colegiul
vorbeşti despre un coleg de excepţie, de o mo- Naţional de Informatică, suntem mândri, pentru
destie în total dezacord cu reuşitele deosebite că rezultatele dumneaei s-au adăugat la multe
pe care le-a obţinut. Doamna profesor docto- altele care au ridicat prestigiul şcolii noastre şi
rand Diana Bejan, prin activitatea foarte bună consider că nu numai prestigiul şcolii noastre,
desfăşurată la clasă, a atras, an de an, grupuri ci al întregii şcoli nemţene. Am făcut aceste
de elevi pe care i-a coordonat în proiecte şi aprecieri din poziţia mea de coleg de catedră
competiţii care s-au finalizat cu rezultate excep- dar şi de responsabil al sindicatului din şcoală. Prof. Leonard VĂCARU:
ţionale. Concret, pe lângă implicarea dumneaei Sunt sigură că doamna profesor, prin neliniştea „Sunt onorat să o prezint pe colega noastră
în activităţile şcolii, în elaborarea şi implemen- sa profesională, va aduce şi alte rezultate şi va Nadia Cîrcu. Distinsa doamnă profesoară lu-
tarea unor proiecte Comenius multilaterale, în duce numele şcolii româneşti peste hotare, aşa crează la Colegiul Tehnic Danubiana Roman şi
coordonarea unui proiect Comenius bilateral, cum a făcut-o şi până acum. Îi doresc putere de
finalizate toate cu succes, dorindu-şi mereu mai la Colegiul Calistrat Hogaş Piatra-Neamţ. Pe
muncă, aceeaşi atitudine care imprimă elevilor Nadia Cîrcu am cunoscut-o aproximativ acum
mult, a devenit coordonator al echipelor de elevi entuziasm, competenţă, dar şi o prietenie atât
ai Colegiului Naţional de Informatică Piatra- 20 de ani, când a venit la liceul nostru din
de necesară în lucrul de echipă”.
Neamţ în proiecte internaţionale STEM. Aceste Roman plină de entuziasm. Este cunoscut fap-
proiecte se referă la ştiinţă, tehnologie, inginerie tul că elevii noştri nu provin dintre absolvenţii
Prof. Diana BEJAN: cu cele mai bune rezultate la învăţătură şi este
şi matematică. Astfel, a fost mentor al echipei
„Vă mulţumesc mai greu de lucrat cu astfel de elevi. De aceea,
IT ACE în Competiţia Internaţională Zero Ro-
botics 2013 – organizată de MIT, NASA şi de din tot sufletul pen- meritele doamnei profesoare Nadia Cîrcu sunt
Agenţia Spaţială ESA –, unde a obţinut premiul tru aprecierea pe foarte serioase. În anul 2000 am fost printre pri-
al II-lea la Etapa Europeană a acestei competiţii, care o primesc as- mele şcoli care am implementat proiecte Phare,
în alianţă cu două şcoli din Italia. tăzi şi care în- iar Nadia Cîrcu s-a implicat în acest demers. Am
Doamna profesoară Diana Bejan a fost seamnă foarte mult reuşit să câştigăm proiecte împreună, pentru în-
mentor al echipei InfoSat a Colegiului Naţional pentru mine. În- ceput de aproximativ două milioane de euro.
de Informatică în Competiţia Europeană Can- seamnă împlinirea Am lucrat şi pe proiecte Comenius, la care
Sat 2013, categoria Începători, organizată de vieţii mele de profe- Nadia a avut un aport deosebit. A colaborat
Agenţia Spaţială Europeană (ESA), precum şi sor. Şi după surpriza foarte bine cu elevii care proveneau, în special,
mentor al echipei Ro-Sat-One a Colegiului Na- pe care mi-a făcut-o din mediul rural, din familii cu probleme. A reu-
ţional de Informatică în Competiţia Europeană domnul Zaharia, şit să atragă aceşti copii în aceste proiecte în aşa
CanSat 2014 – organizată tot de Agenţia Spa- când m-a anunţat că fel încât, vă spun sincer, la un moment dat a an-
ţială Europeană (ESA) – echipa Ro-Sat-One am fost nominali- grenat foarte mulţi elevi în proiecte Comenius,

Pag. 4 APOSTOLUL iulie-august 2017


Eveniment

PREMIILE REVISTEI APOSTOLUL


rasmus. Acum patru ani a participat la un Acum, la ceasul pensionării, ne înclinăm în
E proiect la NASA, iar acum doi ani a re-
prezentat tot acolo învăţământul nemţean
faţa unei vieţi dedicate carierei, pentru care
doamna învăţătoare a cădit un veritabil altar pe
cu rezultate foarte bune. Fiind profesor de care a ars necontenit flacăra iubirii de copii, de
fizică, recent a participat la un proiect în oameni, de neam şi ţară şi, nu în ultimul rând,
Anglia. Peste 400 de copii au beneficiat de de Dumnezeu. Rămâne în inimile celor care au
întâlniri naţionale şi internaţionale, iar anul cunoscut-o ca dascăl – un model de modestie,
acesta Colegiul Tehnic Danubiana a fost înnobi- de onestitate, de har pedagogic.
lat, datorită aportului doamnei profesor Nadia Îi urăm zile senine întru mulţi ani, sub pa-
Cîrcu, cu titlul de Şcoală Europeană. Este al doi- văza bunului renume pe care şi l-a clădit în faţa
lea an în care şcoala noastră primeşte acest titlu, trecerii timpului.
de fiecare dată datorită aportului deosebit adus
de doamna profesoară Cîrcu. Vreau să subliniez Prof. înv. primar Angela IATEŞEN:
că am fost singura şcoală din judeţul Neamţ care Prof. Gabriela CIUBOTARIU:
am obţinut acest titlu, de Şcoală Europeană. „Poate că ce ţi-e scris în frunte ţi-e pus, că „Am să spun
Vreau să-i mulţumesc sincer, din tot sufletul, destinul este prestabilit şi că fiecare om se naşte doar o maximă:
pentru tot ce a făcut la şcoala noastră şi pentru cu o misiune dinainte stabilită. Angelica Iateşen „Există frunze care
tot ceea ce face şi la Colegiul Calistrat Hogaş şi-a descoperit menirea şi a ştiut că vrea să fie nu cad, oricât de pu-
pentru că şi acolo desfăşoară o serie de proiecte învăţătoare. A urmat aşadar cursurile Liceului ternic ar fi vântul.
şi mai face şi naveta. Îi doresc mult succes în Pedagogic „Gh. Asachi” din Piatra-Neamţ, pe Există oameni şi
continuare, îi spun că avem nevoie de ea, îi mul- care le-a absolvit în 1974 şi Şcoala Populară de fapte care nu se uită,
ţumim şi o apreciem”. Artă, secţia dirijat. S-a remarcat ca o elevă stră- chiar dacă uitarea
lucită, implicată în activităţi artistice, sportive, este o lege a firii”.
Prof. Nadia CÎRCU: premiată şi premiantă la învăţătură. Toată echipa de la
„Vreau să vă spun că probabil este un semn Repartiţia de la finalul liceului i-a purtat sindicat m-a spriji-
că astăzi am întâlnit cele două iubiri ale mele: paşii spre izvoarele Ozanei, în comuna Pipirig nit, mi-a scos faptele
fizica, reprezentată prin domnul director Adrian (Boboieşti şi Dolheşti). Poposind pe această la lumină şi pentru
Sescu care în primul meu an în învăţământ m-a „gură de rai” cu adânci rădăcini în folclor, tâ- asta îi mulţumesc.
primit în şcoala dumnealui şi m-a îndrumat, şi năra doamnă învăţătoare şi-a făcut anii de uce- Oriunde au ajuns copiii din ansamblul „Şe-
a doua iubire a mea – proiectele europene, şi nicie cu folos, punând piatră de temelie zătoarea”, în ţară sau peste hotare, ei au impre-
aici îi mulţumesc doamnei Alina Pamfil, care viitoarei cariere de dascăl şi de folclorist. sionat prin folclorul local, care nu este altceva
mi-a sădit dragostea asta pentru proiecte euro- Munca ei dedicată nu a trecut neobservată, decât o carte de vizită a noastră în lumea în-
pene. Este o onoare deosebită ca astăzi să-i în- doamna Iaţeşen primind distincţia „Învăţător treagă. Copiii noştri au fost mereu adevăraţi am-
tâlnesc şi să fiu alături de cei doi oameni care emerit” – remarcabilă la acea vreme. basadori ai satului Vânători, stârnind admiraţia
mi-au marcat existenţa, respectiv în fizică şi în Ca o încununare a carierei, doamna Ange- publicului de pretutindeni. Sperăm ca obiceiurile
ceea ce priveşte derularea proiectelor europene. lica ajunge învăţătoare la şcoala din Vânători – să fie duse mai departe de membrii ansamblului,
Am lucrat cu pasiune şi în fizică şi la proiecte, Neamţ (în 1987), în locul doamnei Elena Vlad, care au predat ştafeta din generaţie în generaţie.
la cele două şcoli, deşi sunt colegii diferite, cu care i-a deschis abecedarul cândva. Nu este o Astfel, o satisfacţie imensă este faptul că astăzi,
copii diferiţi, pentru că mie chiar mi-a făcut plă- cinste mai mare ca aceasta, să fii în satul tău între membrii ansamblului „Şezătoarea”, se nu-
cere. Cred că am reuşit să fac lucruri importante dascăl, să poţi să-i înveţi carte pe copiii rudelor, mără copii ai foştilor membri ai ansamblului...
pentru elevii mei şi cred că asta este cel mai im- ai vecinilor, să-şi scoată lumea pălăria şi să sa- Acum, la ceas aniversar, vreau să spun că
portant. Nu vreau să uit să le mulţumesc direc- numai datorită profesorilor mei, şi celor care m-
lute cu respect, să fii mândria părinţilor care
torilor care m-au sprijinit. Pentru că, dacă nu au educat, am prins drag de ceea ce am făcut. Am
aveam libertatea, în anul 2000, să fac ceea ce ţi-au dat viaţă şi te-au crescut, să duci mai de-
parte numele şcolii şi al satului, să laşi dovezi 43 de ani în învăţământ, dar satisfacţia a fost ex-
vreau eu în proiecte traordinară. A fost şi vânt, dar a fost şi soare. Şi
europene, să aplic – vii în urma ta, prin caracterele pe care le-ai mo-
delat şi multe altele. soarele acesta m-a ţinut şi mă va ţine în conti-
şi aici vreau să-l nuare. Mi-a fost drag să fiu învăţătoare şi, dacă
menţionez pe dom- Asta înseamnă că omul sfinţeşte locul, că
minuni se realizează, cu voia divinităţii, prin ar fi s-o iau de la început, tot asta aş face”.
nul director Văcaru,
cel care mi-a sem- oameni. De pe băncile doamnei învăţătoare,
nat primul proiect s-au ridicat, generaţie după generaţie, medici,
european, pe care ingineri, preoţi, profesori, artişti şi alţii. Porto-
l-am depus; doamna foliul personal al doamnei învăţătoare numără
profesor de fizică numeroase premii, legate de disciplinele şco-
Maria Lupu şi acum lare, de concursuri artistice, de festivaluri la
domnul director Iri- care a participat, locale, judeţene, naţionale şi
mia mi-au semnat internaţionale. Coordonând ansamblul Şezătoa-
primele proiecte rea a avut prilejul de a-i cunoaşte pe poetul Gri-
pentru Colegiul Ca- gore Vieru, pe maestrul Grigore Leşe. Au fost
listrat Hogaş şi mi-au dat libertatea să fac lu- aplaudaţi de Î.P.S. Mitropolitul Daniel al Mol-
cruri deosebite, aşa cum le-am gândit eu. Am dovei şi de M. S. Regele Mihai şi A.S. Princi-
adus în şcoală câteva titluri, câteva premii; nu pesa Margareta.
am făcut foarte mult, dar eu mă simt tare mân- A participat la emisiuni radio şi televizate.
dră de realizările mele, ale copiilor de fapt. Eu A întocmit două culegeri de folclor – Pe-un pi-
doar i-am îndrumat şi le-am sădit şi lor dragos- cior de plai – pentru care a fost recompensată Prof. Ioan Bălan:
tea pentru fizică, pentru competiţii, pentru de- cu premiul de excelenţă – şi Vânătorii Neam-
plasări prin proiecte europene. Vă mulţumesc „Mă plec în faţa dumneavoastră, truditori ai
ţului – păstrătorii şi căutătorii de comori. învăţământului nemţean. Recunoştinţă pentru
foarte mult pentru acest premiu, care a fost o În 2009 a fost aleasă Omul anului în edu-
adevărată surpriză pentru mine. Chiar nu mă aş- profesorii şi învăţătorii mei pe care i-am avut. Le
caţie iar ziarul Ceahlăul i-a acordat diploma de
teptam să fiu nominalizată”… excelenţă în educaţie. (continuare din pag. 6)

iulie-august 2017
APOSTOLUL Pag. 5
Eveniment

PREMIILE REVISTEI APOSTOLUL


(urmare din pag. 5) iect, în anii 1999-2000 prin care am oferit po-
ulţumesc celor care mi-au dat posibilitatea sibilitatea de formare profesională, iar cei care
au urmat acele cursuri şi-au găsit un loc de
m să spun câteva cuvinte despre un profesor
muncă la Romanceram Roman. Trebuie să vor-
drag sufletului meu, un profesor de o înaltă
calitate morală şi competenţă profesională, besc aici şi despre colaborarea noastră director-
doamna profesor Aloma Veiss. Datorită lider de sindicat. Practic, nu am simţit că el este
strădaniei şi datorită muncii desfăşurate de pe partea cealaltă a baricadei. Ne-am împărtăşit
acest profesor, pe care revista Apostolul îl reciproc gândurile, ce avem de făcut într-o si-
premiază astăzi, biologia a fost în permanenţă în tuaţie sau alta, împreună am învăţat cum să or-
atenţia Ministerului Educaţiei. S-a vorbit de ju- ganizăm o grevă, împreună am încercat să
deţul Neamţ şi de biologia judeţului Neamţ de la păstrăm şi locurile de muncă gândindu-ne că,
Drobeta Turnu Severin la Baia Mare, sau de la de fapt, eforturile noastre comune trebuie să fie
Arad la Vaslui. Rezultatele obţinute sunt rezultate le mulţumesc celor care sunt astăzi, alături de în interesul colegilor noştri şi, bineînţeles, al
remarcabile. Este un profesor care, dacă vorbim mine, colegilor de la Liceul cu Program Sportiv elevilor. Profesorul Adrian Sescu a fost, printre
de performanţă şcolară, este unul dintre profesorii şi celor de la Colegiul Naţional Petru Rareş altele, în comisia pentru Olimpiada Elevilor
valoroşi ai judeţului Neamţ. De multă vreme cred care m-au susţinut, au crezut în mine, şi nu în Români de Pretutindeni Ştefan Procopie. La
că Aloma Veiss a intrat în galeria profesorilor va- ultimul rând elevilor mei fără de care această Iaşi, a organizat conferinţe internaţionale. Toate
loroşi ai judeţului Neamţ. Nu greşesc deloc dacă pasiune şi această activitate de performanţă nu acestea ne-au făcut să ne gândim la profesorul
spun că, în ultimii 15 ani, nu cred că există un alt ar fi posibilă. Iar performanţa nu înseamnă Adrian Sescu şi să-l premiem.
profesor la altă disciplină din trunchiul comun numai concursuri şi olimpiade, ci şi senzaţia că
sau aria curriculară decât Aloma Veiss care să fi ţi-ai atins scopul, pentru că îi poţi vedea pe Prof. Adrian SESCU:
adunat tot atât de multe premii întâi, doi, trei, par- copii veseli, încrezători în sine, convinşi că „Mulţumesc sindicatului pentru tot ceea ce
ticipări la olimpiada naţională, calificări în lotul nimic nu le stă în cale dacă au încredere îi ei.” a făcut pentru mine. Am muncit împreună, am
lărgit al olimpiadei pentru faza internaţională, ca-
învăţat împreună ani la rând. Am fost singurul
lificări în lotul României pentru olimpiada inter-
naţională. Cred că acest premiu pe care revista Prof. Gabriel PLOSCĂ: director din judeţ care participam la pregătire
Apostolul i-l dă astăzi, este un premiu, pe lângă „Am bucuria de a-l prezenta pe prietenul împreună cu sindicatele. O situaţie care a pus
multele pe care le-a primit, un premiu sentimen- meu, colegul meu, directorul meu Adrian multă lume pe gânduri, în mod inutil. Vă mul-
tal. Acest lucru dovedeşte, încă o dată – mai ales Sescu. Un profesor de fizică extraordinar, care ţumesc”.
că vine din partea unei reviste a cadrelor didactice nu a plecat de la noi deşi a avut solicitări. A fost
– valoarea acestui profesor. Nu-mi rămâne decât chemat la Liceul Roman Vodă dar a rămas la
să mă plec în faţa doamnei profesor Aloma Veiss Liceul de Chimie Industrială, unde a avut per-
pentru tot ceea ce a obţinut şi pentru tot ceea ce formanţe cu elevii de acolo, respectând elevii
va obţine în continuare. Este iubită, este apreciată, şi făcându-se respectat. Referitor la rezultatele
este respectată – un profesor pe care cu siguranţă din activitatea profesorală, pot da un exemplu:
şi l-ar dori orice şcoală din judeţul Neamţ. Feli- unul dintre elevii lui şi-a dat doctoratul în Ja-
citări Aloma Veiss!”. ponia şi acum este conferenţiar la Universitatea
din Tokio. Adrian Sescu a împărtăşit cele învă-
Prof. Aloma VEISS: ţate în lunga sa carieră de director – peste 15
„Vă mulţumesc ani –, fiind ales director în anii 90, de toţi pro-
din suflet pentru cu- fesorii, datorită caracterului frumos, datorită
vintele frumoase şi obiectivităţii, dreptăţii care l-au animat întot-
pentru premiul deauna. A scris un dicţionar al managementului
acordat. Acest pre- şcolar. Împreună am implementat un prim pro-
miu vine după 20 de
ani de activitate. Pe Laureaţii celei de a II-a ediţii a premiilor: DIANA BEJAN – prof. fizică/informatică Co-
2 iunie, anul acesta, legiul Naţional de Informatică din Piatra-Neamţ (laudatio susţinut de prof. Mariana Fronea)
am sărbătorit 20 de * NADIA CÎRCU – prof. fizică/informatică Colegiul Naţional Calistrat Hogaş, Piatra-Neamţ şi
ani de când am ter- Danubiana, Roman (laudatio susţinut de prof. Leonard Văcaru) * ANGELA IATEŞEN – prof.
minat facultatea şi înv. primar – Şcoala gimnazială Arhimandrit Chiriac Nicolau, Vânători-Neamţ (laudatio sus-
am avut întâlnirea ţinut de prof. Gabriela Ciubotariu) * ALOMA VEISS – prof. biologie, Colegiul Naţional Petru
de promoţie la Iaşi. Rareş Piatra-Neamţ (laudatio susţinut de prof. Ioan Bălan) * ADRIAN SESCU – prof. fizică,
Le mulţumesc celor Directorul Colegiului Tehnic Petru Poni Roman (laudatio susţinut de prof. Gabriel Ploscă).
care susţin revista Apostolul. Şi vreau să spun
că, atunci când am fost sunată pentru a acorda
un interviu revistei Apostolul, nu am stat pe
gânduri. De obicei, nu am timp. Dar atunci am
spus DA, pentru că este revista cadrelor didac-
tice, o revistă pe care eu o citesc cu mare plă-
cere, pentru că încă din titlu îmi aminteşte despre
educatorii, învăţătorii care mi-au marcat cariera.
De asemenea, aş vrea să mulţumesc şi să dedic
acest premiu şi oamenilor dragi din jurul meu:
familiei mele – care dă dovadă de o răbdare ne-
mărginită, de sprijin necondiţionat. Apoi, pen-
tru mine, acest premiu are dublă valoare:
valoarea acordată de revista Apostolul şi valoa-
rea acordată de prezenţa celor doi colegi de bio-
logie, care au venit alături de mine... Vreau să

Pag. 6 APOSTOLUL iulie-august 2017


Lecţia de istorie
evenimente, fenomene naturale şi măsuri, la Sunt versuri din poezia „Moartea căprioa-
1947‐ Un an nefast al istoriei care mă voi referi în continuare. rei” de Nicolae Labiş. Poate cea mai tulbură-
toare creaţie a poetului, ce exprimă nu doar
emoria, despre evenimente trăite de oa-
drama unui singur copil, ci dureroasa şi muti-
M menii unui loc şi timp anume, se estom- Ani de şcoală – ani luminoşi lanta copilărie a unei întregi generaţii, din care
pează, cu trecerea timpului, poate chiar
şi eu am făcut parte.
să dispară. Cred că fiecare, dintre locui- În toamna anului 1945, înaintea deschiderii Ca să fie salvaţi de foamete mulţi copii, din
torii acelui loc şi acelor vremi, poartă în anului şcolar, am ajuns în Iaşi, în căruţă, cu tata, zonele atinse de secetă, au fost despărţiţi de pă-
el un fragment de istorie, de memorie, dar după patru zile şi trei nopţi de călătorie. Ziua rinţi şi încredinţaţi, temporar, unor familii din
prea puţin lasă în urmă faţă de ceea ce ia mai ţineam eu hăţurile cailor ca tata să doarmă. Ardeal. Şi colega mea de bancă a fost luată de
cu sine. A fost prima mea mare responsabilitate, nu îm- o familie din Năsăud.
Plecând de la această judecată, m-am gân- plinisem încă zece ani. Îmi amintesc că, după orele de şcoală, luam
dit să fac cunoscută „bucăţica” mea de istorie,
căldarea şi mă aşezam la un rând lung. Când
o „felie” de viaţă, ca trăitoare într-un timp şi în
locuri marcate de evenimente istorice majore.
Sigur, de atunci, vremurile s-au schimbat,
1947‐2017 ajungeam la pompa de la poarta Cimitirului
„Eternitatea”, îmi aşezam funduleţul pe mâne-
peste oameni au venit alte urgii sau împliniri,
dar astăzi, la 70 de ani de la acel an nefast 1947,
Arc peste timp rul pompei, pentru că nu aveam putere să-l apăs
cu mâinile şi aşteptam ca, picătură cu picătură,
să se umple căldarea. Noaptea, pe rând, se du-
cred că nu este lipsit de interes să ni-l amintim. ceau fraţii mei. A fost doar una dintre consecin-
Aşadar, vă propun o călătorie în timp. Fraţii mei au ajuns cu trenul în „bou ţele secetei, nu cea mai dramatică.
Cu excepţia unui eveniment solemn, cu vagon”. Nu era o insultă, aşa se călătorea pe
semnificaţii majore, benefice – semnarea „Tra- atunci, în trenuri pentru animale. Nu se ştia când
tatului de Pace” de la Paris – prin care s-a anulat ajungeai la destinaţie. De pildă, de la Gura-Hu- Morţii, duşi în roabă la cimitir
„Diktatul de la Viena” şi s-a restabilit vechiul morului la Iaşi, trenul făcea şi câte 7-10 zile.
hotar vestic al ţării noastre spre Ungaria, toate Tata ne-a înscris pe toţi la şcoală. Pe mine Răbdători şi cuminţi, neavând cui să ne
celelalte evenimente ale anului 1947, ce n-au în clasa a IV-a primară şi pe fraţii mei la licee plângem, am trecut în anul 1947, care a debutat
fost puţine, le trec într-o „listă neagră”. şi în clase diferite. sub semnul foametei şi a sărăciei, aşa cum era
Părinţii noştri au vândut nişte pământ şi de prevăzut, după seceta din anul precedent.
ne-au cumpărat o căsuţă în Iaşi, unde ne-am Mărturiile unor supravieţuitori sunt cutre-
Sub gloanţe şi obuze continuat anii de şcoală, de studii, până când, murătoare. Unii au mâncat scoarţe de copaci şi
la capătul lor, fiecare am avut o profesie, ce fiertură din buruieni.
Consemnând evenimente importante, isto- Primul loc, pe „lista neagră” a anului 1947
ricii vorbesc şi despre victime colaterale. Pri- ne-a deschis calea spre satisfacţii profesio-
nale şi spre o existenţă pe cont propriu. îl ocupă, desigur, foametea, ce a afectat o bună
vind în urmă, pot afirma că, părinţii mei şi noi, parte a populaţiei, cea mai expusă fiind cea din
cei patru copii ai lor, am fost combatanţi şi nu Fac o scurtă paranteză, menţionând că, atât
eu, cât şi cei trei fraţi ai mei, am fost legaţi, pe- Moldova, deci şi o parte din judeţul nostru, din
victime colaterale, pasive. Am fost soldaţi, fără zona de şes. Îi urmează, nu neapărat în ordine
voie, în tranşeele luptei pentru supravieţuire, rioade mai scurte sau mai lungi, de învăţământ
şi de cercetarea ştiinţifică. cronologică „Reforma monetară” sau „Stabili-
pentru existenţă. zarea” (cum mai era cunoscută), desfiinţarea
Tăvălugul războiului a trecut şi peste fami- Ultimul dintre noi, care şi-a încheiat ca-
riera, ca profesor universitar emerit, a lăsat în partidelor politice, istorice, abdicarea Regelui
lia mea. O vreme, peste noi au şuierat gloanţe
urmă 51 de ani de activitate didactică neîntre- (sau ce a fost atunci) şi proclamarea Republicii.
şi obuze, apoi am fost scoşi din casă şi trimişi
ruptă în învăţământul superior. Ca urmare a distrugerilor de război, locuri
în pribegie, ca toţi din localitate. Am pierdut
de muncă erau puţine, la fel şi resursele finan-
aproape totul. Din primăvară până toamna târ-
ciare. Într-un cuvânt, cei mai mulţi erau săraci.
ziu, am trăit pe paie, douăsprezece familii la un „Soarele s‐a topit În Iaşi, în cartierul în care locuiam, morţii
loc, din care am mai rămas puţini, din lipsa hra-
nei şi ravagiilor tifosului. şi a curs pe pământ” erau duşi în roabă la cimitir. În roabă a fost dusă
şi o vecină de-a noastră, care murise de foame.
Când am revenit din evacuare, a început Era aşezată între nişte cartoane, ce-i ţineau loc
criza economică, socială şi politică, din pe- Revin la acele vremuri grele. Anul 1945 s-a
sfârşit repede şi a venit anul 1946 când: de sicriu. Crucea ce o însoţea era confecţionată
rioada 1945-1947, ce a fost, în primul rând, din şipcile luate din gardul nostru comun.
consecinţa războiului, agravată de imensa da- „Seceta a ucis orice boare de vânt.
torie pe care o plăteam ca despăgubiri de răz- Soarele s-a topit şi a curs pe pământ (continuare în numărul viitor)
boi, către Uniunea Sovietică, de alte A rămas cerul fierbinte şi gol.” Elena DIDOIU

Tehnica firimiturilor bugetare


(urmare din pag. 1) Mă duce gândul că această alocare a resurselor financiare, pe
entru acoperirea salariilor. Acest lucru s-a reuşit până acum, dar baza costului standard, este convenabilă celor care au decizia poli-
tică pentru a justifica firimiturile bugetare care mai rămân pentru
p de ce oare nu se pot aloca încă de la aprobarea bugetului sumele
necesare asigurării salariilor pe întregul an financiar? De ce oa- învăţământ – prioritate naţională, după asigurarea finanţării altor
menii trebuie să fie împovăraţi de grija că nu vor primi, la timp interese prioritare pentru ei. Şi atunci, de unde legalul 6% din pro-
sau deloc, salariile? Deoarece costul standard/elev este mincinos. dusul intern brut pentru educaţie? De unde bani pentru plata legală
Formula de calcul a costului standard este fantezistă, iar fac- a unor activităţi ale metodiştilor, pentru formare profesională, pen-
torii de corecţie nu pot ţine seama de particularităţile fiecărei tru plata decentă a evaluatorilor de la examenele naţionale? De
şcoli. Şi astfel încep necazurile. De multă vreme sindicatele cer, insis- unde bani pentru o bază didactică modernă, pentru condiţii ome-
tent, regândirea formulei de calcul pentru costul standard şi chiar s-a neşti de muncă, pentru plata hotărârilor judecătoreşti şi pentru alte
cerut renunţarea la costul standard şi găsirea unor alte criterii, mai rea- minime cerinţe ale sistemului educaţional? Şi atunci, de unde cali-
liste, pentru alocaţiile bugetare către unităţile de învăţământ. Dar gu- tate în învăţământ?
vernanţii, indiferent de culoarea politică nu au vrut să audă, Dar este vacanţă pentru unii, pentru alţii va fi şi le doresc colegilor
lăudându-se cu indexări, din când în când, ale valorii costului standard, mei să se bucure de un concediu binemeritat, să fie sănătoşi şi să aibă
indexări total insuficiente pentru a rezolva problema. încredere că vor veni şi vremuri mai bune.

iulie-august 2017
APOSTOLUL Pag. 7
Antologia revistei Apostolul

DORIN PLOSCARU s-a născut la 21 iulie 1959, în comuna Podoleni, judeţul Neamţ. Absolvent al Fa-
cultăţii de Teologie Ortodoxă, Iaşi.
Autor al volumelor de poezie: Să mori primăvara (ed. Panteon, 1995, Piatra-Neamţ); Sâmbăta lui Lazăr
(ed. Helicon, 1997, Timişoara), premiul I la Cărţile anului – autori maramureşeni, Baia Mare, 1998; Flaşneta
(ed. Libra, 2000, Bucureşti), Premiul pentru Poezie la Festivalul Internaţional de Poezie „Serile de Poezie Ni-
chita Stănescu”, Deseşti, Maramureş (decernat de Radio Cluj, în persoana regretatului poet Radu Săplăcan);
Peştele pe uscat (ed. Dacia, 2000, Cluj-Napoca), cu o prefaţă semnată de Al. Cistelecan; Peştele albastru (ed.
Axa, 2005, Botoşani, seria Poeţi optzecişti); Aurora Dreams (ed. Brumar, Timişoara, 2011); Nordul Extatic
(ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011), Aurora Dreams/ Antologie de autor / Opera Omnia / Iaşi, Tipo-Moldova,
2011, Artă şi rafinament. Florăria romantic (ed. Brumar, Timişoara, 2012), Peştele pe uscat (antologie, Ed.
Doxologia, Iaşi, 2012), „Poeţii oraşului Piatra-Neamţ” (antologie, Piatra-Neamţ, 2014), „Sâmbăta lui Lazăr”
– ediţia a II – a (Ed. Doxologia, Iaşi, 2014), „Nordul Extatic” – ediţia a II-a (Ed. Doxologia, Iaşi, 2016),
„Cincizeci de ierni pe muntele Fuji” (ed. Doxologia, Iaşi, 2017).
Prezent în antologia Adânc pe adânc – Sacerdoţiu liric din creaţia poetică a clerului român de azi,
Brumar, Timişoara, 2006. Prezent în antologii de poezie din Italia, Germania, SUA, în O istorie a lite-
raturii române, de Ion Rotaru, vol. V, ed. Niculescu, Bucureşti, 2000 şi în Istoria Literaturii Române
Contemporane, de Ioan Holban, ed. Tipo-Moldova, Iaşi, 2006 ş.a. Membru al Uniunii Scriitorilor din
România. (Red.)

mare de la picior, nici îndoirea arătătorului nu vesele. ajungeam acolo livid, aproape
SÂNGELE ACESTEI ZILE… mai poate salva aşezarea tălpii, pe pământul mort. apoi au venit drumurile cu tata
ângele acestei „ca o clisă, nins cu omăt proaspăt astă-noapte făcute în zi de probajeni, în zi de bâlci,
amestecată cu visele ce nu se mai într-un automobil marca gaz servieta lui
S sfârşesc tic-racul de ceas deşteptător şi roşul desigur îşi aminteşte starea de greaţă. văd
sau jocul cuvintelor pe ram incandescent al jăratecului, apoi prelungirea tot mai des, mai mereu şefi echipaţi cu
ca nişte vrăbii în toamna aceasta mâinii galoane, chipie aurite şi feţe mânjite de ipocrizie
îmi intră pe geam în prelungirea corzii de harpă, stropul de moarte o ţară întreagă infestată de cancer. tot
nu mai am ca o boabă de strugure îngheţat pe ramurile mai des oameni trişti purtându-şi prin gări
nu mai am nici un gând negru ghitarei reci. genţile înstrăinării. roşia montană îmi
toate au devenit cenuşii, udate spală în şteampurile de aur minereul steril.
uscate de vânt” S‐AU APRINS în bodegi întunecate berea mi-a potolit setea
precum dorul de pământ flămândă de doinire. nu am nici un motiv
de pământul de-unde sunt -au aprins luminile autoturismelor să mă îngrop de viu în biblioteci. mai bine
şi aud plouând, plouând, peste strălucitoare peste şoselele lucitoare. în groapa comună la marginea satului unde tot
casa mea de vânt, o moldovă S cutia de timpul anului înfloresc duzii
sângerând, o moldovă lăcrimând!
scrisori o găseşti dinamitată. picătura de vin
este egală cu lacrima sau scrisoarea pe care Ai pierdut totul. eşti un „uomo
PEŞTERA SFÂNTULUI IOAN I o trimiţi maestrului graţian. urci pe nişte finitto”. toţi ochii lacomi privesc la plimbările
scări ce se sfarmă sub bocancii cu care tale solitare. doar lampa verde a semaforului
inul negru străbătea sufletul vii din siberii. a murit graţian, în douăzecişi- te avertizează că trebuie să transgresezi
alb, lăsând în urmă unuiulie anul trecut. concertul de Johann Sebastian dincolo, aşa cum ai trece canalul mânecii.
V Bach dat la amximum şi pletele în vânt somnul puştiului meu e învelit în
o dâră roşie-neagră puloverul tatălui, în legănarea înmiresmată
îi pătrundea fiecare celulă voi veni cât mai des pe aici cărând de parfumul portocalilor înfloriţi din nesfârşitele
tăria strugurilor, soarele podgoriei genţile mele cu cărţi. geamantane roase cu livezi ale greciei. sângele serii spaniole se
mânerele înnădite în care-am îngrămădit scurge domol lângă râul căii ferate
porumbeii au gurgurit cu guşele lor toate cămăşile purtate atunci de demult în unde trenul ne-a abandonat în gara unei
apoi au zburat din faţa peşterii sfântului copilărie. voi veni cât mai des pe aici să-mi metropole neştiute, necunoscute. cum stau
Ioan Iacob, pot scrie cu ochi proaspăt şi inimă tânără căţelele în jurul tomberoanelor la margine
vinul negru se prelinge peste nămeţii cântecul zilelor arşiţei ori ploaia ce bate de oraş. prostituatele bete îşi leagănă viaţa-ntre
de alb, fiecare celulă, fagur de miere darabana mereu pe acoperişul casei. noapte şi zi.
ţese la un război nevăzut o pânză de aur.

GREAŢA ASEMENI
ALUNECÂNDU‐MI DIN m purtat un secol cu mine răul de NĂVOADELOR PĂRĂRSITE
BRAŢE CA O PĂSTRUGĂ A mare, răul de înălţime, răul
olovanii drumului
de maşină, starea de greaţă. acum în martie
lunecându-mi din braţe ca o păstrugă, mai ales când trecem munţii în altă ţară, B spălaţi de ploile nopţii păreau oasele
ani în şir, zile şi nopţi mi-am întors casele sunt la fel de absente, şterse imagini bătrânilor noştri soldaţi, spălate cu mir şi cu
A pietroaiele şlefuite în loc de pernă, mâncând pe retina crâncenă a uitării, trenurile ne vin peste care păşim ca pe
din pâinea lor şi înghiţind apa, cum bei duc în gări cosmopolite, populate de luciul apei, peştii zburători pe
mustul zăpezii din urma copitei de bou seminţii barbare, fumătoare de pipă, cu deasupra şi dedesubt ţes o întinsă pânză
mâini înmănuşate legănându-se în hamacuri asemeni năvoadelor părăsite de
tot boală de oase şi reumatisme, sau balansoare în sordide săli de aşteptare. petru şi iacov întâi chemaţi, cu care
cardiopatii ischemice şi stenoze mitrale, starea de greaţă urmărit de umbra bolii. vor deveni pescari de oameni.
insuficienţe respiratorii, stări depresive, nici de- serpentinele îmi urcau în vacanţe sufletul
getul la gât. degeaba ţipau megafoanele cântece Dorin PLOSCARU

Pag. 8 APOSTOLUL iulie-august 2017


Arte şi meserii

Semnal editorial r Semnal editorial r Semnal editorial r Semnal editorial r Semnal editorial

În sângele nostru tală, care implică atitudine şi poziţie. Istoria regale, datând din 1906, de la Jubileul de 40 de
mustesc AND-uri străbune! este un arbore misterios/ răsărit dintr-o scân- ani al încoronări regelui Carol, în 1866. Este un
teiere a două pietre într-o vatră,/ înconjurat de covor primit în dar de Ecaterina Camelia Dăs-
Fiica învăţătorilor Ecaterina şi Alexandru pietre şi scântei peste oase şi flori de tei tămă- călescu (Cameluţa), de la tatăl său, învăţătorul
Dabija, Alexandrina Camelia Mancaş a duitoare;/… şi parfum răsfirat în memorii de Gheorghe Dăscălescu, care îi lasă moştenire
„ absolvit cursurile liceale la Colegiul Na- fum (…) un trunchi puternic de lut ars,/ de am- sarcina răspândirii luminii cărţii la sate, dar şi
ţional „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi fore bete,/ de monede lucitoare… Dar arborele dragostea şi respectul pentru „contribuţiile lu-
este licenţiată a INEFS – Bucureşti. istoriei, „viaţa lumii”, cum ar spune cronicarul, minoase ale Regalităţii în istoria atât de zbuciu-
A fost profesoară la Liceul „Carol I” are o secretă trăire imprevizibilă – oasele albe mată a acestui popor.”
din Bicaz, la Şcoala gimnazială „Elena de ramuri căzute în noapte. /Topite-s de iarnă?/ Istoria familiei Dăscălescu – Dabija – Man-
Doamna” şi la Colegiul Naţional „Petru Rareş”, caş se suprapune, odată cu cea a covorului ju-
biliar, peste dezastrele celor două războaie
dobândind gradele II şi I în învăţământ.
Între anii 1964-1971 a desfăşurat o susţi- Alexandrina mondiale şi ale ocupaţiei sovietice, o veritabilă
„cronică de familie”. Astăzi însă „Covorul
nută activitate artistică, fiind de două ori, în
1965 şi 1968, distinsă cu medalia de aur şi titlul
de laureată a Concursului Naţional de Teatru
Camelia Mancaş Regal” adevărată avere de suflet a familiei a
fost recuperat, dăruit Prinţesei Margareta, Cus-
pentru Neprofesionişti „I. L. Caragiale”, pentru
care merite, în anul 1968, i s-a oferit un loc de Covorul Regal todele Coroanei României şi se află acum expus
în castelul regal de la Săvârşin. Iar Mihai şi Ale-
studentă la Institutul de Teatru din Bucureşti, xandrina Mancaş „au urmat profesia părinţilor
fără examen de admitere. lor, dăruindu-şi toată viaţa elevilor din şcolile
A colaborat la revista de profil a teoreticie- pe unde au profesat şi familiei.”
nilor din sportul românesc, ca specialistă în cul- Celelalte povestiri ale volumului: Ultimii
tura fizică medicală şi a obţinut, cu un film şi boieri din Talpa, Educaţia Didinuţei, Soţie de
un studiu pe această temă, în Cehoslovacia, la vânător şi Gugu fac din nou referiri la istoria
Praga, în concursul internaţional dedicat cultu- sau patimile familiei. Sunt proze aflate la inter-
rii fizice medicale, premiul întâi. secţia memorialisticii cu literatura, relatate de
De asemenea, a colaborat la presa cultu- un narator iscusit, care stăpâneşte bine tainele
rală, locală şi regională, şi la revista cadrelor di- limbii române, are adesea umor sau efuziuni
dactice din judeţul Neamţ. sentimentale, dar mereu, obsesia adevărului is-
A scris drama „Omenie” şi a pus-o în scenă toric. Mai ales a celui legat de familia sa. Să ter-
în anul 1971. minăm însă cu un citat de proză adevărată, un
A părăsit învăţământul prin pensionare şi fragment desprins parcă din opera lui Sado-
acum locuieşte în oraşul Nevers din Franţa, Cum vor mai fi mâine?/ Ce mai ascund ele? –,
pândită de primejdii cotidiene – carii ascunşi veanu:
unde s-a dedicat picturii, având la activ peste o Drumul şerpuia leneş sub copitele calului
sută de tablouri în ulei. sapă cu zorul tunele – reţele,/ pândesc, dumică
valoarea,/ despică filonul, lovesc, se hlizesc – murg, care, simţind apropierea casei, zorea la
A publicat: romanul psihologic „Eternitate trap, deşi era aproape frânt de oboseală. Că-
de trei ani”(1993),volumul de versuri „Alb” de relativitatea adevărului – Minciună să fie?
Scorneli şi poveşti, /cei proşti să le-asculte? – lăreţul, venind de la Hanu’ Conachi, se grăbea
(1997), volumul de schiţe şi povestiri „Iepurii şi el spre casă, cu gândul la fetele lui „cele cu-
de la Iepureni”, în colaborare cu Mihai Emilian de riscurile neîmplinirii sufleteşti – Iubire pu-
ţină-i ivită sub stele… cuiete”. Făcuse doar câteva popasuri, în apro-
Mancaş (1997) şi monografia „Şerbeştii lui pierea perdelelor de salcâmi şi scoruşi de pe
Talpă” (2004). Viziunea autorului rămâne totuşi una opti-
mistă, împotriva primejdiilor enumerate – Avem marginea drumului sau la umbra răcoroasă a
Pregăteşte pentru tipar: drama „Omenie” şi unor pomi răzleţi din capetele ogoarelor, ori
un volum de povestiri inspirate din viaţa de odi- muguri noi, doar ramul rămâne tot viu, dar
lângă o fântână cu cumpănă, dintre cele ce-şi
nioară a nemţenilor.” (N. R. Am citat din fişa stingher,/să poarte în coajă o nouă proiectau gâturile de lebădă pe orizont. Dor-
bibliografică a cărţii) speranţă,/spre alt anotimp,/spre alt cer. Şi pen- mise la Hanu’ Conachi, într-o cămăruţă dos-
tru că În sângele nostru mustesc AND-uri stră- nică, pe care hangiul, prieten de cătănie, i-a
Volumul „Covorul Regal” (Editura „Ceta- bune!/ ne spun luminate fărâmi de cărbune, cedat-o pentru odihnă, ştiindu-l că, de obicei,
tea Doamnei”, Piatra-Neamţ, 2017) se deschide Alexandrina Mancaş îşi ia propria ei bucată de poartă bani mulţi în chimir şi într-o taşcă de
cu o poezie intitulată ISTORIA, o poezie care cărbune în mână, scormonind spre propriile ră- piele ascunsă sub oblânc. Luncile Siretului şi
ar merita să fie citată integral, un CREDO, care dăcini. Bârladului, unindu-se în preajmă, ascundeau
prefaţează sau anunţă ideile majore ale textelor Prima povestire „Covorul Regal”, poate adesea tâlhari căutaţi de potere...
care vor urma. E această poezie nu doar o me- cea mai densă naraţiune a volumului, descrie
ditaţie doctă asupra istoriei, ci şi una sentimen- avatarurile unui covor, cu personaje şi însemne Mircea ZAHARIA

emnalăm apariţia, la Editura „Cetatea Doamnei”, a volumului şi cultură, reuşind să ofere o imagine amplă asupra istoriei, învăţămân-
„Urbea Piatra în oglinda vremii (1935-1950)”, semnat de dr. Dorin tului, personalităţilor care şi-au legat numele de Piatra-Neamţ. Un loc
S Ciprian Nicola şi prof. Gheorghe Radu. Lucrarea cuprinde infor- aparte îl ocupă monumentele, activităţile culturale, viaţa religioasă a ora-
maţii şi aspecte documentare despre istoria oraşului, a învăţămân- şului de pe Bistriţa. (...) Îi îndemn pe iubitorii de istorie şi cultură să ci-
tului, culturii şi personalităţilor care s-au remarcat pe plan local tească această carte frumoasă, documentată şi instructivă”, spune prof.
sau naţional, despre viaţa univ. dr. Ioan Scurtu, în cuvântul
religioasă, incluzând aşe-
zămintele ecleziastice şi istoricul
Urbea Piatra în oglinda vremii introductiv al cărţii.
Redăm, în cele ce urmează,
construcţiilor şi a celor care au avut un rol important în păstrarea credinţei un fragment dintr-o evocare pitorească a oraşului Piatra-Neamţ, realizată
creştine locale. de profesorul, cercetătorul şi academicianul Ion Simionescu (1873-1944).
„Piatra-Neamţ sau «Urbea Piatra», cum o numesc autorii, este una „(...) Locuri frumoase, des umblate, isteţ şi vioi descrise de Calistrat
dintre localităţile cele mai încărcate de istorie, dar şi de cultură, artă, Hogaş, care-şi alesese Piatra lui dragă, drept odihnă de pensie după viaţa
obiective turistice din România. Pe drept cuvânt, i s-au consacrat, de-a zbuciumată şi necăjită de profesor. Mai rar oraş din România întreagă
lungul timpului, studii, monografii, albume, fapt ce i-a asigurat o popu- care să fie pus în o atare îmbinare de avantagii naturale: mândre plaiuri
laritate incontestabilă în ţară şi peste hotare. Cartea de faţă este rodul bătute din vechi vremuri, o apă iute dar care aici scapă la larg, munte în
muncii de ani de zile a celor doi autori, care au studiat în arhive şi biblio- jur, câmpuri mănoase la poartă”.
teci, în muzee şi pe şantierele arheologice, au cercetat monumente de artă Irina NASTASIU

iulie-august 2017
APOSTOLUL Pag. 9
Eveniment

Festivalul Internaţional Vacanţe Muzicale – ediţia a 44‐a


O mare de sunet şi armonie
alzburg şi turism cultural – au fost cele două lucruri care mi-au venit
în minte la deschiderea oficială a celei de-a 44-a ediţii a Festivalului
S Internaţional Vacanţe Muzicale la Piatra-Neamţ, când Carmen Nas-
tasă, directoarea Centrului de Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”
a declarat că acest festival se vrea un brand al judeţului Neamţ, care
ar trebui să puncteze începutul lunii iulie în calendarul tuturor me-
lomanilor. Cealaltă amfitrioană a festivalului, conf. univ. dr. Mihaela
Spiridon, directorul artistic al evenimentului, cu nonşalanţa cu care
ne-a obişnuit deja, a susţinut că a făcut apel la fler pentru a intui preferinţele
publicului nemţean şi a face cea mai bună selecţie de artişti şi repertoriu.
Organizată sub patronajul Consiliului Judeţean Neamţ şi cu sprijinul Con-
siliului Local al municipiului Piatra-Neamţ, această ediţie s-a bucurat de
colaborarea a numeroşi parteneri valoroşi, cum ar fi Teatrul Tineretului,
Liceul de Artă „Victor Brauner”, Academia de Muzică „Gheorghe Dima”,
a avut parte de implicarea permanentă a partenerilor media şi de numeroşi
sponsori. Mult fast... ediţie cu gust aristocratic şi modern... decoruri florale
deosebite, jocuri de lumini, rochii elegante... cele 46 de microfoane cablate Şi pentru a doua oară evoc Salzburgul, această citadelă europeană a
pe scenă... excelentă organizare tehnică din partea firmei Global Stage... artei, muzicienilor de marcă, festivalurilor de excepţie, concursurilor, re-
acestea sunt câteva ingrediente ale succesului, de reţinut, înainte de a intra citalurilor – pentru a prezenta faptul că, la numai 16 ani, Andrei Gologan
în miezul problemei – excelentele evoluţii ale artiştilor pe scena festivalu- a fost admis la prestigioasa Universitate Mozarteum din acest oraş... Aici
lui. a avut norocul de a lucra cu Pavel Gililov, genialul pianist şi profesor ucrai-
Conceput în structura obişnuită, cu două tipuri de spectacole zilnice, nian, unul din cei mai buni pedagogi ai timpului nostru, pe care Andrei l-a
unul la Teatrul Tineretului (ora 19) şi unul în aer liber în Piaţa Turnului (ora evocat cu mult respect pe scena Teatrului Tineretului, considerând că îi da-
21), festivalul a debutat duminică, 2 iulie, la ora 21, cu Orchestra simfonică torează întâlnirea absolută cu muzica...
a Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici”– Chişinău, la pupitrul căreia Mai menţionez că, în februarie 2017 Andrei a început colaborarea cu
s-a aflat Mihail Agafiţa. A fost un răsfăţ muzical pentru un public estimat la pianistul Sir Andras Schiff, la iniţiativa căruia a fost admis la renumita Aca-
2000 de persoane, o mare de sunet şi armonie, pentru că dirijorul a ales să demie a Festivalului de la Verbier (Elveţia) şi că este bursier al Academiei
performeze în faţa noastră monumentalitatea şi gravitatea Simfoniei nr. 5 în Internaţionale de Muzică din Principatul Liechtenstein. Despre măiestria
do minor op.67 şi forţa şi expresivitatea Uverturii Egmont op.84. Între aceste cu care a abordat dificilele piese de Beethoven, Chopin şi Ravel citez doar
două piese semnate de Beethoven, orchestra a fost însoţită de evoluţia ele- cuvintele profesoarei sale, Magdolna Cosma: ... fiecare sunet a fost gândit
gantă a flautistului Ion Bogdan Ştefănescu – prim flautist al Orchestrei Fi- şi simţit, în spatele fiecărui sunet s-a aflat o întreagă orchestră.
larmonice „George Enescu” din Bucureşti – de-a lungul inspiratului
Concert în re major KV 314 de Wolfgang Amadeus Mozart.
Jazz‐ul între Beatles şi Pink Floyd
Piatra‐Neamţ merita un pian Steinway&Sons A urmat în Curtea Domnească o veritabilă seară de jazz – pe care am
gustat-o atât cât baierele sufletului mi-au mai permis, după preaplinul re-
Ziua a doua a festiva- citalului anterior – cu formaţia Pop Goes Jazz, condusă de George Natsis
lului a stat sub semnul (pian), alături de care se află Nicu Patoi (chitară), Adrian Mircea Flautistu
„Odei Bucuriei” de a avea, (contrabas) şi Vlad Popescu (baterie). Aceştia redefinesc ideea „importului”
în sfârşit, un pian nou şi tematic în jazz din alte perimetre stilistice ale muzicii, îmbogăţindu-le cu
performant la Piatra- stilul personal, plin de improvizaţii rafinate şi originale. Astfel se explică
Neamţ. Considerat cadoul prezenţă surprinzătoare a unor piese (prelucrate) din repertoriul formaţiilor
oferit de Consiliul Jude- The Beatles, Pink Floyd, Depeche Mode etc.
ţean Neamţ şi Centrul
„Carmen Saeculare” pen-
tru această ediţie a Vacan- Celesta muzică de cameră…
ţelor Muzicale, pianul este
fabricat de celebra firmă 5 iulie 2017 a însemnat la Vacanţe Muzicale seara muzicii de cameră, cu
Steinway&Sons. Decizia Horia Mihail la pian şi Răzvan Suma la violoncel (Teatrul Tineretului) şi seara
achiziţionării aparţine pre- muzicii de divertisment cu Ansamblul „Traffic Strings” (Piaţa Turnului).
şedintelui Consiliului Ju- Cu Horia Mihail ne-am mai întâlnit în paginile revistei noastre cu oca-
deţean Neamţ – Ionel zia popasului din Piatra Neamţ efectuat în cadrul turneului „Pianul Călă-
Arsene, elogiat cu cuvinte simple şi emoţionante, cu tremur în glas şi lică- tor”. Scriam atunci că este pianistul de excepţie, care după zece ani
riri de lacrimi în ochi de doamna Mihaela Spiridon – în nume personal, în petrecuţi în SUA a ales să se întoarcă în România...
numele colegilor de la Liceul De Artă „Victor Brauner”, de la Academia Dar cine este Răzvan Suma? Într-un interviu acordat ziarului de cultură
de Muzică „Gheorghe Dima” şi a publicului meloman din Piatra-Neamţ. Metropolis, acesta afirmă că „Argentina este ţara în care, poate, într-o
Onoarea inaugurării acestui giuvaer a aparţinut tânărului pianist Andrei bună zi, va fi imigrant de plăcere.” De ce? Deoarece îl leagă de cântăreaţa
Gologan, fiu al urbei, care a dus faima ţării dincolo de hotare. Născut în argentiniană Analia Selis o iubire inimaginabilă, doi copii şi numeroase
anul 1992 la Piatra Neamţ, a început studiul pianului la vârsta de 5 ani, sub proiecte muzicale. Deţinând un violoncel de patrimoniu universal – Mau-
îndrumarea profesoarei Ada Chicu, pentru ca în numai jumătate de an să cotel – Fournier – creat la Paris
devină minunea blondă a oraşului prin câştigarea primului Premiu I la în anul 1849, Răzvan Suma a lan-
Concursul „Carl Czerny”. A devenit apoi, de-a lungul copilăriei, câştigător sat cu mulţi ani în urmă, provocă-
absolut al concursurilor W.A. Mozart (Târgovişte), Miniatura romantică rile muzicale: Vă place Bach?...
(Galaţi), Paul Constantinescu (Ploieşti), Pro Piano şi Jeunesse Musicale Vă place Brahms?... Vă place
(Bucureşti). Obţinerea acestor performanţe uimitoare a fost posibilă prin tango?... Vă place Schumann?
eforturi susţinute depuse de Andrei ca elev al Liceului de Artă din oraşul Acestea i-au generat un palmares
natal, sub îndrumarea unor profesoare deosebite: Magdolna Cosma, Cris- generos de peste 1000 de concerte
tina Popa, Delia Bălan (Bacău). Ulterior, devenirea sa artistică va fi influ- şi recitaluri susţinute în turneele
enţată hotărâtor de două personalităţi muzicale puternice: profesoara şi din Europa, America de Nord,
pianista Mihaela Spiridon şi maestrul Iulian Arcadi Trofin, sub îndrumarea America de Sud, Africa şi Asia,
căruia a participat şi la diverse turnee în România, Italia, Scoţia, Elveţia, imortalizate în douăsprezece CD-
Ungaria şi SUA. uri.

Pag. 10 APOSTOLUL iulie-august 2017


Eveniment

Festivalul Internaţional Vacanţe Muzicale – ediţia a 44‐a


O mare de sunet şi armonie
rivindu-i şi ascultându-i pe Horia Mihail şi Răzvan Suma pe scena prof. univ. dr. Grigore Pop întemietorul unei înalte şcoli de percuţie la
Teatrului Tineretului, abordând un repertoriu spectaculos din Brahms Piatra-Neamţ. A fost o mare încântare să urmărim şi evoluţia baritonului
P şi Schumann, nu poţi să nu fii obsedat de câteva mari adevăruri: două Gheorghe Şapcă în „Balada puricelui” de Musorgski şi a sopranei Daniela
foarte mari nume... armonie perfectă şi sinergie între instrumente... Goria în Aria din opera „Povestirile lui Hoffmann” de Offenbach – ambii
trăire foarte intensă a universului sonor. Până când, la un moment înzestraţi pe lângă voci care vor face carieră şi cu un excepţional talent
dat, nu mai vrei să gândeşti şi să interpretezi nimic, lăsându-te doar dramatic.
învăluit de farmecul muzicii, într-o stare de beatitudine, care n-ai
vrea să se mai termine niciodată...
Parfum de tangou argentinian
Aplaudaţi, aplaudaţi, aplaudaţi!?! A urmat o spumoasă seară de tango argentinian în compania Ansam-
blului „ArgEnTango”, un melanj de muzicieni români şi străini: Răzvan
Dar în această seară a explodat şi bomba cu ceas provocată de repeta- Suma, care este sufletul şi iniţiatorul proiectului „ArgEnTango”– proiect
tele aplauze ale publicului între părţile simfoniilor, sonatelor sau altor lu- ce exprimă în cel mai autentic mod cu putinţă muzica compusă de Astor
crări. Nu cred că trebuie să privim cu îngăduinţă asemenea manifestări. Piazzolla, supranumită „soundtrack” al Buenos Aires-ului; Mariano Castro,
Ele demonstrează lipsă de cultură muzicală, deranjează groaznic artistul – în triplă calitate de interpret pianist, compozitor şi orchestrator, având la
care tocmai a terminat o parte şi se concentrează pentru partea următoare activ peste douăzeci şi cinci de turnee internaţionale în Europa, Statele
– sunt o jignire la adresa Unite, Canada şi America Latină; bandoneonistul Omar Massa – purtând
muzicianului dar şi a publi- muzica lui Piazzolla pe marile scene ale lumii, alături de artişti precum
cului cunoscător, rupând Placido Domingo – prezent permanent în orchestre sonore din Europa,
vraja piesei. Aşadar, după ce America şi Asia şi totuşi venit special în România pentru proiectul „Arg-
s-a aplaudat aiurea între păr- EnTango”; violonistul Rafael Butaru, o prezenţă constantă pe scenele mu-
ţile sonatei de Brahms, Răz- zicale naţionale şi internaţionale care, în calitate de solist şi ca invitat
van Suma (în foto) a permanent al Festivalului SoNoRo, a susţinut concerte alături de muzicieni
explicat publicului – delicat, precum Gilles Apap, Daniel Rowland, Răzvan Popovici, Diana Ketler,
pe înţelesul tuturor, că a fost David Cohen, Srdjan Vukasinović.
vorba de un ciclu cuprin- Dar steaua de necontestat a serii a fost bineînţeles solista Analia Selis,
zând mai multe părţi... Vă- artista care reprezintă atât Argentina cât şi România la festivaluri şi alte
zând că publicul continuă să
manifestări culturale de anvergură, care a debutat în arta tangoului prin tur-
aplaude şi după prima parte
neul naţional „Vă place tango?”, împreună cu violoncelistul Răzvan
din cele cinci ale ciclului
Suma şi chitaristul argentinian Julio Santillan. În anul 2015, a lansat, îm-
nou început de Schumann,
preună cu Mariano Castro (mem-
Horia Mihail a anunţat că
bru al renumitei trupe de tango
mai sunt patru părţi... iar
„Narcotango”), proiectul „Tango
Mihaela Spiridon (care ra-
reori lasă ceva nesancţionat Simfonic” – tango aranjat pentru
pe moment) – între care nu orchestră de cameră, pian şi voce
se aplaudă... – care a beneficiat de colaborarea
Muzicienii sunt fiinţe celor mai importante filarmonici
deosebit de sensibile care merită tratate cu gentileţe, consideraţie şi empa- din ţară. Din anul 2016 este mem-
tie. bră a ansamblului „ArgEnTan-
go”.
Binecunoscută şi mult iubită
De la cvintet la octet… de publicul nemţean, frumoasă,
senzuală, temperamentală, char-
mantă, plină de umor şi fantezie,
Ceilalţi protagonişti ai serii, Ansamblul „Traffic Strings”, având în Analia nu ne-a încântat numai cu
componenţă câţiva dintre cei mai valoroşi instrumentişti ai României la tangoul argentinian transpus de
momentul actual, au pornit de la un cvintet de coarde, fiind în prezent un vocea sa seducătoare dar şi cu
octet, deoarece muzicianul Lucian Moraru (conducătorul ansamblului) a vorbirea delicioasă a unei limbi
venit cu surpriza integrării creatoare a unui nai, a unui acordeon şi a unui române cu accente latino, în care
pian. Discursul lor nu aparţine unei singure perioade, de aici şi numele, ne-a povestit istorii despre Pia-
care simbolizează salturile continue pe care aceştia le fac în istoria muzicii. zolla, despre Carlos Gardel (cea
Şi ca să exemplific, s-a navigat în această seară pornind de la Anotimpurile mai proeminentă figură din isto-
lui Vivaldi, spre Rapsodia I a lui Enescu, apoi spre două minunate Gno- ria tangoului), despre Buenos
sienne ale lui Erik Satie... Balada lui Ciprian Porumbescu... The Second Aires, despre numeroasele melo-
Waltz al lui Dmitri Şostakovici... Tango Roxanne – Sting... Gabriel's Oboe dii interpretate – „Por una ca-
– Ennio Morricone... Michelangelo 70 – Astor Piazzolla... Dans Macabru beza” (din coloana sonoră a
– Camille Saint – Saens... Suita Carmen – Pablo de Sarasate. Cuvintele filmului „Parfum de femeie”),
sunt de prisos... „Zaraza” etc.

Semne bune şcoala are Întoarcerea la portativ


În cea de a cincea zi, în Seara Instituţiilor de Învăţământ Superior Mu- Penultima seară a acestui maraton cultural a fost înflorită, în primul rând,
zical Românesc au evoluat studenţi şi cadre didactice de la Universitatea de emoţiile constructive ale unor tinere talente – unii au urcat pe scenă pentru
de Arte „George Enescu” Iaşi, Universitatea Naţională de Muzică Bucu- prima dată – care au urmat cursurile oferite de maeştrii Ion Bogdan Ştefă-
reşti şi Academia de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj Napoca, Extensia nescu la flaut şi Verona Maier – muzică de cameră. Apreciem continuarea tra-
Piatra-Neamţ. diţiei Masterclassului la Vacanţele Muzicale şi efortul uriaş depus de
Aduc laude speciale pentru Ansamblul de percuţie al Facultăţii de Mu-
zică Piatra-Neamţ, condus de lect. univ. dr. Alexandru Veleşcu, care, cu Gianina BURUIANĂ
pasiune şi râvnă profesională, a dus mai departe strădănia maestrului său (continuare în pag. 12)

iulie-august 2017
APOSTOLUL Pag. 11
Eveniment

Festivalul Internaţional Vacanţe Muzicale – ediţia a 44‐a


O mare de sunet şi armonie
(urmare din pag. 11) a fost foarte clară, plină de nuanţe. Jocul său scenic a avut toată delicateţea
rofesorii care, în numai câteva zile, au trebuit să şlefuiască piese com- pe care ne-o imaginăm la o tânără japoneză a acelei epoci. Ea a terminat
evoluţia în lacrimi, ca şi o bună parte a publicului”. După părerea mea a
plicate. Nu este foarte facil să pregăteşti cu discipolii partituri pentru
p examene, să cizelezi pretendenţi pentru evoluţia pe scenă, să faci co-
fost revelaţia serii.
În recitalul de la Piatra-Neamţ, Cellia Caterina Costea ne-a dat măsura
repetiţie... ba, spre deliciul publicului, să mai pregăteşti şi un pro-
întregului său rafinament şi a deplinei subtilităţi interpretative începându-
gram de bisuri (Ion Bogdan Ştefănescu şi Verona Maier) din care nu
şi recitalul cu dramatica arie Ave Maria din opera Otello. Ne-am bucurat
au lipsit Henry Mancini – Pie in the Face Polka (Polca plăcintei tu-
apoi de Aria Rusalkăi de Dvorak, am fredonat Vilja Lied din opereta Vă-
flite în faţă), Mozart – Rondo Alla Turca şi Tiberiu Brediceanu –
duva Veselă şi am admirat până la frenezie jucăuşa arie Meine Lippen Sie
Dans Moldovenesc.
kussen so heis (Cu ardoare-mi săruţi buzele) din repertoriul lui Lehar
etc.
Cellia Caterina Costea, o infinită revelaţie
Regalul muzical s-a încheiat sâmbătă, 8 Dincolo de sala de concert
iulie 2017, printr-o memorabilă seară de operă,
patronată de soprana Cellia Caterina Costea, în- Pentru a nu nedreptăţi pe nimeni şi a oferi o imagine de ansamblu a
soţită de Orchestra simfonică de tineret Naissus celei mai prestigioase manifestări muzicale a judeţului nostru, trebuie să
din Nis (Serbia), sub bagheta dirijorului Zoran mai amintim evoluţiile: Corului Academic Radio, condus de Ciprian Ţuţu
Andric. De asemenea fiică a oraşului Piatra- – care au venit cu un excelent concert de gospel spirituals... Ansamblului
Neamţ, Cellia Caterina Costea, cu adevărat cea folcloric profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului”, cea mai veche formaţie
mai remarcabilă apariţie scenică a acestei ediţii de dansuri populare a României, care a oferit o paradă a portului, dansului
a Vacanţelor, s-a născut într-o familie de muzi- şi cântecului, de la Mărginimea Sibiului, Valea Hârtibaciului şi până în
cieni. A studiat iniţial vioara la Şcoala de Mu- Ţara Oaşului... soliştilor Marcel Pavel, Vlad Miriţă, Andrei Lazăr care ne-au
zică din Piatra-Neamţ, şi, mai târziu, canto, cu amintit de cei
profesoara Elena Botez la Liceul de Artă. Şi-a trei mari tenori
continuat apoi studiile la Universitatea de Mu- ai scenelor lu-
zică din Bucureşti şi este câştigătoarea a un- mii.
sprezece concursuri internaţionale de canto. Aşa că, pe
Traiectoria artistică a Celliei Caterina Cos- bună dreptate
tea şi notorietatea ei o fac greu de descris în doar câteva cuvinte. A evoluat putem spune
pe cele mai importante scene de operă din lume (Covent Garden – Londra, că, pe lângă ca-
Opera de Stat din Viena, Deutsche Oper Berlin, Konzerthaus Berlin, Ope- litatea repre-
rele de Stat din Stuttgart, Dusseldorf, Frankfurt, Hanover, Opera Toulon,
Opera de Nice etc.), a strălucit în rolurile care consacră o soprană (Contessa zentaţiilor şi
– Nunta lui Figaro, Donna Elvira – Don Giovani, Mimi – La Boheme, profesionalis-
Tosca, Madame Butterfly etc.) şi a performat sub bagheta celor mai pres- mul artiştilor şi
tigioşi dirijori contemporani (Seiji Osawa, Juliano Carella, Mark Elder, al organizatori-
Ascher Fisch, Eu- lor, diversitatea (pentru a răspunde unui public tot mai larg) a fost una din
gene Kohn etc.). caracteristicile principale. Am avut în fiecare seară câte două reprezentaţii,
Aruncând o pri- fiecare dintre ele oferind satisfacţii majore propriului public.
vire pe site-ul Celliei, Închiderea oficială a fost tot pe măsura festivităţilor de deschidere, cu
nu poţi să nu fii im- tot fastul cuvenit, şi merită amintite din nou eforturile instituţiei organiza-
presionat de aprecie- toare – Centrul de Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” – atât prin inter-
rile unor critici, mediul conducerii cât şi al întregului personal. Un elogiu special se cuvine
precum următorul, adus directorului artistic al festivalului, conf. univ. dr. Mihaela Spiridon,
care scrie despre Ma- care a promis că ediţia de anul următor va fi una mai reuşită... dacă poate
dame Butterfly: „A exista aşa ceva!
fost îndelung ovaţio- Şi la final: flori, multe flori... diplome pe scenă... lacrimi de bucurie şi
nată, pe bună drep- îmbrăţişări... zâmbete de satisfacţie... muzica lui Vanghelis din Cucerirea
tate. Interpretarea sa Paradisului... splendide focuri de artificii... ploaie de stele.

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

Piatra-Neamţ; a absolvit Facultatea de Filologie ■ 2/2007 – d. Traian


Iulie 2017 din Bucureşti (1972) şi Facultatea de Teologie Or- Cicoare, la Piatra-Neamţ
todoxă (2003). Redactor la Radiodifuziunea Ro- (n. 25. 01 1925, Vâgiu-
1/1952 – n. Dan Ailincăi, la Negreşti, mână. A frecventat cursuri de vară la Marly-le-Roy leşti, Mehedinţi, azi, Gorj,
n Neamţ, inginer, profesor, publicist, absol-
vent al Liceului „Calistrat Hogaş” din Pia-
(Franţa), studiind latina şi greaca veche. Debut cu v. fişa lunii ianuarie).
■ 4/1947 – n. Con-
tra-Neamţ, al Facultăţii de Metalurgie, stantin Chiruţă, la Gâr-
Bucureşti, funcţionar la Primăria din Rememorări nemţene cina, Neamţ, matemati-
Roman, autor al unor piese de teatru, pre- cian, absolvent al Liceului
miate la concursuri: „Garoafe de Trinidad” versuri în Ziarul „Flacăra” „Petru Rareş” (1965) şi al
(1977), „Repetiţie generală” (1979), „Un (Piatra-Neamţ, 1964), edi- Facultăţii de Matematică a
idol cu picioare de lut” (1980). În studenţie, cola- torial, cu „Nopţile migra- Universităţii din Iaşi, ab-
borator radio la „Orele Politehnicii”. A lucrat în toare” (1972). Membru al solvent al primei serii de cursuri din cadrul Facul-
presă (1990-2000), la radio şi tv. U. S. Colaborări: la publi- tăţii – maşini de calcul (1976), doctor în
■ 1/1947 – n. Dan Verona (pseudonimul lui caţii literare din ţară. Vo- matematică (1990), autor al mai multor cărţi şi lu-
Nicolae Creţu), la Luncani, Mărgineni, Bacău, lume: „Zodia măslinului”; crări ştiinţifice.
poet, prozator, traducător. A frecventat primele „Cartea runelor”; „Daţi ■ 6/2002 – d. Marin-Marcel Drăgotescu, la
şase clase, în satul natal, apoi, la Casa de Copii (ro- ordin să înflorească magno- Piatra-Neamţ (n. 4. 02. 1934, Craiova)
manul „Îngerii chilugi” este inspirat din viaţa aces- lia”; „Viaţa la treizeci şi trei ■ 9/1946 – n. Mircea-Răzvan Ciacâru, la
teia) şi la Liceul „Petru Rareş”, ambele din de ani” ş. a. Cluj, pictor. Cursuri primare, gimnaziale, liceale şi

Pag. 12 APOSTOLUL iulie-august 2017


Arte şi meserii
(urmare din numărul 199) Cu aproape jumătate de secol în urmă, experimentul, poate greu de
acceptat în condiţiile tehnice de atunci, ni se părea nouă, celor care l-am
nceputul de an şcolar 1971-72 a fost destul de complicat. Prima difi- realizat, a fi o modestă tendinţă de modernizare a şcolii, într-o variantă in-
cultate majoră părea să fie permanenta mişcare a elevilor de la cabinet solită.
Î la cabinet, operaţiune care necesita un timp mai îndelungat decât zece Am trecut la catedra unde eram titular şi direcţia liceului „Calistrat
minute, pauza şcolară tradiţională. De asemenea, în primele săptă- Hogaş”, în persoana Silviei Popescu, ne-a făcut un dar pentru care recunoş-
mâni, până ce şi profesorii şi elevii s-au obişnuit cu cabinetele, labo- tinţa mea este mereu vie: un laborator fonic, integral, utilat excelent audio-
ratoarele şi traseele, a existat o oarecare învălmăşeală, generatoare video, la nivelul anului 1976, a fost pus la dispoziţia catedrei de română.
de pierdere de timp. Dar încetul cu încetul totul a intrat în normal. Cu concursul permanent şi nelimitat al inimosului profesor Eduard
Până aici, obiectivele prioritare fuseseră organizatorice şi mate- Bălan, şef de şantier, şi prin munca unui grup constituit din elevii săi, sera-
riale. Cele organizatorice s-au rezolvat într-un interval rezonabil de timp. lişti, a prins fiinţă cabinetul de literatură română şi universală, înzestrat cu
Cele materiale, permanente, aveau să fie mereu stresante, căci noul model panouri care etalau istoria literaturii noastre, cu chipurile clasicilor, cu sin-
pretindea multe tehnologii şi aparate de ultimă generaţie, în vreme ce zestrea teze utile, pe scurt, cu ceea ce visam de un deceniu a fi ambianţa potrivită
iniţială a liceului fusese mai puţin decât modestă. şi foarte utilă în acest laborator intelectual. De la biblioteca liceului şi cu
De acum înainte însă, problemele esenţiale erau perfecţionarea şi eva- larga contribuţie a profesorilor şi a numeroşi elevi, a apărut şi o bibliotecă
luarea metodelor de lucru specifice, verificarea temeinică a rezultatelor şi tre- adecvată, bine înzestrată, inclusiv cu cărţi rare, preţioase, cu colecţii de re-
cerea treptată la dispunerea elevilor, după aptitudini şi preferinţe, în clase viste scumpe, de mare interes (Convorbiri literare, Luceafărul şi altele), cu
„speciale”, începând cu cele de matematică şi de biologie, pentru viitorii po- aproape tot ce era necesar pentru un nou chip de a lucra.
litehnişti şi studenţi la medicină, excelent cotaţi la toate universităţile din ţară, Cu elevii puţin numeroşi ai claselor de filolo-
unde renumele liceului nostru era de notorietate. gie, noi am continuat la „Calistrat Hogaş”, pentru
Ca să fim bine înţeleşi! Noi nu creasem noul
model de lucru doar pentru un an sau doi, la „ce-o
fi o fi”, ci aveam în vedere viitorul mediu, de cel
Cabinetele limba şi literatura română şi literatura universală,
ceea ce începusem la liceul concurent.
Concluziile pot fi trase din declaraţiile unui
puţin zece sau doisprezece ani, durata firească a
unui experiment şcolar, sperând şi că explozia elec- de la „Rareş” (IV) fost elev, acum profesor universitar, prorector al
Universităţii din Suceava:
tronicii şi informaticii, de pe atunci vizibilă, nu „…Iar eu făcusem în liceu şi teoria literaturii,
poate întârzia să pună în faţa şcolii româneşti o întorsătură revoluţionară. şi literatură universală…, citisem adică marea literatură critică de care co-
În următorii ani, cât am mai fost director al liceului, noul mod de or- legii mei, la facultate, în anul I, abia auzeau. După examenul de treaptă …
ganizare a învăţării – formării, deşi la început şi cu o modestă pregătire aflasem deja de Hugo Friedrich, de Marcel Raymond, de alte nume mari şi
prealabilă a profesorilor pentru acest nou tip de şcoală, se dovedea nu doar fundamentale… .”
valid, ci şi deosebit de productiv, mereu în mişcare pozitivă. Un interes fi- (Fragment din interviul dat de profesorul universitar doctor Mircea A.
resc din partea celor care conduceau liceul, noul mod de lucru, azi genera- Diaconu şi publicat în ziarul „Ceahlăul”. Mi-am îngăduit obrăznicia să scot
lizat în ţările avansate, ar fi putut să se dezvolte cu succes. din text numele proprii şi câteva propoziţii, fiind aici o demonstraţie, nu un
După un timp, prin anii 1973-1975, veneau la noi delegaţii, directori şi panegiric. Sper că fostul meu elev mă va ierta!)
dascăli din toată ţara, să ia cunoştinţă de noutăţile introduse în procesul di-
dactic şi de rezultatele iniţiativei insolite. Posteritatea a făcut, în felul ei, dreptate. Sala în care funcţiona cabinetul
Odată cu plecarea eminentului profesor doctor Constantin Potângă din de literatură de la „Hogaş” are acum numele unui profesor emerit, căruia
postul său de la judeţ şi aducerea la conducerea secţiei de propagandă a co- i-am purtat totdeauna un nestrămutat şi adânc respect, dar – asta e – nu şi
mitetului judeţean al PCR a unui fost învăţător, reprezentant calificat al con-
numele Silviei Popescu şi al lui Eduard Bălan, cei care construiseră cabi-
servatorismului din învăţământ, adversarii de la „Rareş” ai experimentului,
cu ajutorul direct al lui Ştefan Boboş, şeful politic al judeţului, au putut ac- netul folosit de toţi profesorii de română ai liceului, mai mult sau mai puţin
ţiona fără de oprelişti. celebri.
Îndată după anul 1976, liceul a revenit, pas cu pas, la modelul „clasic”, Acum, cunoscând bine şcolile din ţări dezvoltate ale Occidentului eu-
obosit chiar şi atunci, în anii 70 ai secolului trecut şi împietrit în schemă: o ropean, unde se lucrează adesea cam cum visam noi cu cincizeci de ani în
sală, o catedră, nişte pupitrele cu şi fără de capac, o tablă neagră, cu cretă urmă, sunt convins că experimentul de la „Rareş” putea (Şi poate!) fi un
sau, vai! electronică … şi atât. A, să nu uit! Profesorii care verifică, turuie real model, nou şi eficient, în organizarea învăţământului gimnazial şi liceal
şi, dacă mai au timp, fixează cunoştinţele; elevii care iau sau nu iau notiţe. din România.
Şi poza lui Ceauşescu. Atât! Dar pentru asta avem nevoie de un nou tip de dascăl, recrutat din
Era mult mai lesnicios pentru mentalităţile conservatoare, prea adesea spuma intelectuală a noilor generaţii, tineri înzestraţi cu vocaţie şi, mai ales,
biruitoare temporar, dar niciodată definitiv, împotriva noului. Iar cei care cu dorinţa de a face.
au protestat totuşi, ani la rând şi cu vehemenţă, faţă de revenirea la un model Să fie asta o veşnică utopie?
şcolar desuet (de exemplu doamna profesor Maria Bârlădeanu, chiar şi prin
anii 1985 – 90), clamau în deşert. Mihai-Emilian MANCAŞ
Organele superioare ale învăţământului, care nu s-au opus niciodată
experimentului nostru, dar nici nu se arătau a fi încântate, au privit cu de- • fost elev, profesor şi director al liceului „Petru Rareş”
taşare ciudată „reclasicizarea”. din Piatra-Neamţ – Nevers, Franţa, 2017

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

acultatea de Arte Plastice (1973), toate la Ti- Expoziţie de grup la Bruxelles. În colecţii: Olanda, „Cuvântul”, „Cronica”. A înfiinţat „Fantastic ma-
mişoara. Repartizat în Judeţul Neamţ Franţa, Canada, S. U. A., Germania, Israel, Suedia, gazin” (1991, Bacău), a participat la Cenaclurile
F (1973), a predat la şcolile din Bălţăteşti şi Italia. „Quasar” (Iaşi) şi „Clepsidra” (Bacău). Antologii:
Negreşti, apoi, la Şcoala Populară de Artă, ■ 15/1957 – n. Răzvan Haritonovici, la „Avertisment pentru liniştea planetei”; „O planetă
până în 1981, când s-a transferat la Comple- Roman, publicist. Absolvent al Liceului „Roman- numită anticipaţia”; „La orizont această constela-
xul Muzeal Judeţean Neamţ (muzeograf res- ţie”; „Nemira ’94”; „Nemira ’95”.
taurator). Expoziţii personale (1974-2013) ■ 19/1972 – n. Ana Vârlan, la Piatra-Neamţ,
la: Piatra-Neamţ, Bucureşti, Tel Aviv, Al- Rememorări nemţene profesor, scriitor, absolventă a Facultăţii de Litere
mere – Olanda, Frankfurt din Iaşi, profesoară la Liceul cu Program Sportiv,
pe Main. Expoziţii de grup Vodă” din Roman şi al Facultăţii de Mecanică a distinsă cu Premiul Naţional „Gheorghe Lazăr”; co-
şi colective (1970-2014) Institutului Politehnic din Iaşi. Inginer în Bacău, ordonatoare a revistei şcolare „Ad Astra”, redactor
la: Timişoara, Arad, Turnu redactor-şef al publicaţiei „Pur şi simplu”, al Re- la revista „Tradiţia ortodoxă”; Cărţi publicate: „Ano-
Severin, Iaşi, la Palatul vistei „Dracula”. Din 1993, deţine mai multe func- timpul din noi”, „Durerea somnului”, „Din drag, cu
Parlamentului, Bienala ţii în Ministerul Tineretului şi Sportului, consilier dor...”, „La izvoarele performanţei – file din istoria
„Lascăr Vorel”, Piatra- independent de relaţii publice şi de imagine, în ca- sportului şcolar la Piatra-Neamţ” (coord.), „Pe dru-
Neamţ, Expoziţia „Voro- drul unor bănci, firme particulare, agenţii de asi- mul performanţei” (editor-coord.); „Chipuri mona-
neţiana”, Suceava, gurări ş. a. A debutat în Revista „Opinia hale de ieri şi de azi, istoricul Mănăstirii Brădiţel”.
Expoziţii interjudeţene studenţească” (1981), literar, la Convenţia Naţio-
(1980-2007): Braşov, Su- nală S. F. Timişoara. A colaborat la radio, „Acade- Constantin TOMŞA
ceava, Galeria „Apollo”, mia Caţavencu”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, (continuare în pag. 14)

iulie-august 2017
APOSTOLUL Pag. 13
Dascăli de altădată

rimul meu diriginte de liceu era pore- tunsoare stas, aşa că nu prea ne deosebeam
P clit Piţu. Nu-mi mai amintesc ce sem-
nificaţie avea porecla. Piţu era un
bărbat straşnic, carismatic, vulcanic şi
ca aspect. Cum în prima zi de şcoală e zăpă-
ceală mare, am scăpat. Că astăzi la şcoală ori- CHIRIAC PLATON
când vezi parada modei, asta e altă problemă. Învăţător
pătrunzător. Te cântărea dintr-o pri- Orele de chimie le ţineam în laborator,
vire, ştia câte parale faci, dacă eşti la parterul liceului. O sală bine amenajată, cu
loază sau premiant. E pozat bust în tablă dublă de lemn, cu Tabelul lui Mende- hiriac Platon sau Chirecuţ cum îi spunea
lumea pentru a-l deosebi de tatăl său, s-a năs-
Monografia Liceului „Petru Rareş”,
semnată de prof. Al. Iftimie. E frumos şi
leev, eprubete, suporţi... cine avea baftă să fie
scos la „ecranul negru” (tablă), o îmbulina.
C cut la 21 iunie 1896. Era al şaselea şi ultimul
acolo. Era plimbat prin toată materia şi rezolva o copil al familiei. A urmat clasele primare la
Viaţa a vrut să-mi cunosc dirigintele îna- problemă din alea încâlcite, cu formule şi va- Şcoala din Vânători cu distinsul dascăl
intea colegilor, în împrejurări nu prea fericite. lenţe, încuietoare. Piţu, ca un adevărat Gheorghe D. Popescu. A absolvit clasa a IV-
Scurtez: eram în septembrie ’52 la „Petru „Jupân” stătea la catedră şi urmărea chinurile a în iunie 1909 cu media generală 8,56. În
Rareş”, numit pe atunci „Şcoala Medie de noastre. Concluzia o trăgea tot dumnealui: 1910 a intrat prin concurs la Şcoala Normală
Băieţi Nr. 1”. Cum festivitatea de deschidere „Nic nu ştii! Doi îţi pun! Treci la loc!” şi apoi din Bârlad la absolvirea căreia a fost numit pentru
a noului an şcolar întârzia să înceapă, noi se scula de pe scaun şi venea la tablă de făcea scurte perioade învăţător la Şcoala Pipirig şi la Şcoala
„bobocii”, din mahalaua Precista, nu ne gă- lumină. Începea cam aşa: „Bă băieţi, v-am Lunca, apoi la Şcoala Chiriac Nicolau din Vânători
seam locul. Ne hârjoneam copilăreşte prin explicat de mii de ori că...” şi rezolva pro- Neamţ, localitate în care avea o frumoasă gospodărie.
careul Liceului, astăzi ajuns Colegiu. Neas- blema în aşa fel că înţelegea şi prostul clasei. La 29 octombrie 1925 s-a căsătorit cu învăţătoa-
tâmpăraţii au pătruns chiar şi pe holuri, prin- Nu lăsa corigenţi, nici repetenţi, era mare rea Sofia Bacău (24 ani), din Suraia, judeţul Putna.
tre ei şi subsemnatul. Jucam prinsa ca pe domn’le! Până nu clarifica problema nu tre- În 1930 căsătoria s-a desfăcut, iar Chiriac Platon nu
maidan. Fugărit de cel mai bun amic, ajuns cea mai departe. s-a mai căsătorit, îngrijindu-şi mama care era bol-
mai târziu doctor chirurg, ne-am izbit de un Şi anii au trecut. Piţu a ajuns inspector navă. A funcţionat 32 de ani la Şcoala din Vânători
profesor care tocmai făcea rondul de şcolar la disciplina chimie. N-a iniţiind şcolarii în tainele citit-scrisului şi socotitului,
serviciu. Acesta surprins de coli- făcut purici prea mult ca inspector, dar şi în amenajarea unei platforme de gunoi, altoirea
ziune ne-a cârpit două perechi de pomilor ş.a. Avea chiar el pe lângă casă o frumoasă
palme la fiecare şi ne-a indicat ca-
reul liceului. Nu ne-a întrebat cum
Piţu a revenit la catedră unde se simţea
necesar. Din întâmplare i-a fost di-
riginte şi fiicei mele. Într-un an
livadă. Avea preocupări în studierea istoriei locale
culegând date despre şcoli, biserici şi mănăstiri. Era
ne cheamă, din ce clasă facem clasa lor a proiectat o excursie pe un talentat cântăreţ cu vocea, dar cânta şi la vioară şi
parte, de ce suntem zăbăuci. Am încasat-o şi Ceahlău. Capul răutăţilor a fost dirigintele. avea mâini îndemânatice la lucru manual, pictură şi
gata. Când acesta a întrebat cum stăm cu excursia, sculptură.
Şi a sunat clopoţelul anului şcolar ’52- şeful clasei a răspuns: „Merge toată clasa, Era un hâtru şi o figură printre colegii învăţători.
’53. Prima oră a început cu o mare surpriză. numai eleva X refuză invitaţia.” Şi atunci Cumnatul său, învăţătorul Neculai Tomulescu poves-
Când uşa clasei a VIII-a C s-a deschis, în ca- Piţu a întrebat-o de ce face mofturi. Fiică- tea că în 1924 au fost amândoi la cursuri de perfec-
drul ei a apărut Piţu, profesorul care tocmai mea a răspuns: „Nu mă lasă mama!” Parado- ţionare la Braşov. În timp ce Neculai Tomulescu era
ne altoise cu ceva timp înainte. Pa-pa-pa! xal, dirigintele a întrebat-o: „Da cine este prezent zi de zi la cursuri, Chiriac Platon se plimba
Inima mi s-a făcut cât un purice şi mi-am zis: mă-ta asta de face mofturi lui Piţu?” Deci ştia prin oraş. La examen, profesorul Carol refuză să-l
„E groasă nene!” Eroare! Piţu a defilat ele- cum îl porecleau elevii. Şi toată lumea a urcat primească pentru prea multele absenţe. Intervin co-
gant prin faţa clasei şi s-a aşezat la catedră Muntele Sfânt ce se zăreşte spre Apus, zilnic legii care propun profesorului să-l verifice totuşi şi
pe scaun. A grăit cam aşa: „Mă numesc la Piatra-Neamţ. dacă nu corespunde cerinţelor să nu-i acorde califi-
Ciauşu Valerian, sunt profesor de chimie şi Piţu ne-a părăsit regeşte, privind la tele- cativ, urmând a repeta perfecţionarea în anul următor.
din acest moment, dirigintele vostru. Să vizor meciul de fotbal România-Turcia, Profesorul cedează, dar îi dă cele mai dificile teme.
facem cunoştinţă!” Şi a început să strige ca- acasă la el, pe strada Mihail Sadoveanu. Pe Pentru proba de împletituri îi dă să facă o masă cu
talogul de la A la Z. Ce ne întreba? De la ce vremea când România îi bătea la fotbal pe două scaune. Chiriac Platon face în plus şi o canapea
şcoală gimnazială venim, pe cine am avut di- toţi, că astăzi suntem ciuca bătăilor. În re- primind nota 10 (zece). La proba de modelaj a făcut
riginte, dacă ne place chimia – vrăjeli peda- priza a doua, când distinsa dumnealui soţie, subiectul şi pe deasupra a realizat o statuie a domni-
gogice. Pe măsura ce Piţu se apropia de tot profesoară a venit cu cafeaua, Valerică al torului Alexandru Ioan Cuza primind din nou 10
mijlocul catalogului eram tot mai panicat. ei stătea cu capul în piept, plecase dintre noi. (zece). Doar la proba de vioară a primit nota 9,00
Când noul diriginte a strigat: Popovici Vasile, Domnul diriginte a avut două fete, dacă din (nouă) – trecând cu succes examenul.
elevul din faţa mea la catalog, deja eram pa- întâmplare citesc aceste rânduri trebuie să în- S-a pensionat în anul 1949.
ralizat. Şi bang, am auzit ca prin vis numele ţeleagă că au avut un tată minunat şi un mare În ianuarie 1960 a fost internat la Spitalul Tg.
meu. M-am sculat în picioare şi am bâlbâit profesor. S-a urcat pe piedestalul Liceului Neamţ. Iese din spital şi stă o vreme la fratele său,
„Petru Rareş” prin truda şi devoţiunea sa Neculai Platon în Târgu Neamţ unde a murit în fe-
tot ce mi-a trecut prin cap. Nici astăzi nu ştiu bruarie 1960. Este înmormântat în cimitirul din
ce-am spus, dar am auzit „Bine, stai jos!” exemplară. Noi, rareşiştii, astăzi bine „ninşi”
îl iubim şi respectăm ca atunci când eram Târgu Neamţ.
asta însemna că nu m-a recunoscut şi m-am
bucurat. Pe vremea obsedantului deceniu, elevi şi ne spunea: „Nic nu ştii! Doi îţi pun!”
Neculai FLORIAN
elevii purtau uniforme, numere matricole şi Dumitru RUSU

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

(urmare din pag. 13) ■ 22/1955 – n. Grigore Agache, la Gherăeşti, juriului la Bienala „Lascăr
20/1977 – n. Iulian-Mihail Vasile, la Pia- Neamţ, artist plastic. a absolvit Liceul de Muzică Vorel”. Premiul pentru pic-
şi Arte Plastice „Octav Băncilă” Iaşi şi Institutul tură – Bienala „Lascăr
n tra-Neamţ, preot, publicist. A absolvit Li-
ceul de Informatică din Piatra Neamţ de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca. Vorel”.
(1996), Facultatea de Teologie Ortodoxă din Membru U. A. P. A debutat la Cluj-Napoca, la o ■ 23/1950 – n. Maria
Iaşi (2000), un master la Facultatea de Diaconu la Dochia, Neamţ,
Psiho-Pedagogie Braşov. Desfăşoară, perio- poetă. A absolvit Şcoala
dic, activităţi cultural-misionare: Este autor Rememorări nemţene Profesională la Grupului
a două cărţi ce conţin documente de arhivă Şcolar de Chimie, Piatra-
despre istoria Roznovului: expoziţie studenţească Neamţ, operator chimist la
„Roznovul în mărturii do- (1979); numeroase expozi- U. F. S. Săvineşti, apoi pre-
cumentare până la jumăta- ţii personale, colective la: lucrător fire, controlor de
tea secolului al XIX-lea”, Bucureşti, Piatra-Neamţ, calitate şi laborant. A absolvit Liceul Industrial de
prolegomena, Adrian Alui Bacău, Baia Mare; Italia; Chimie. A debutat în revista şcolii „Valenţe”
Gheorghe; pref. Silviu Vă- Chişinău; Budapesta; Bie- (1968). A publicat în revista Cenaclului literar „Ev
caru; „Ctitoriile familiei nalele „Lascăr Vorel”; par- aprins” din uzină (1976-1978). A frecventat Cena-
Rosetti la Roznov”, prole- ticipant la Taberele de clul „Petrodava”, (1995) şi Asociaţia „Pro Basara-
gomena, protosinghel Hri- creaţie: Tescani, Bacău, din bia şi Bucovina”. A debutat publicistic în Revista
sostom Rădăşanu; cuvânt Neamţ: Dumbrava, Potoci, „Asachi” (1995). Premiul II la un concurs literar din
înainte de Silviu Văcaru. Durău. Premiul special al Bacău (1995). Colaborări la: „Credinţa neamului”,

Pag. 14 APOSTOLUL iulie-august 2017


Dascăli de altădată

O amintire, un destin Aniversări culturale –


Când oamenii gândesc e minunat. Când spun ceea ce gândesc devin puternici, iar când fac ceea iulie
ce spun au ajuns înţelepţi. Astfel dacă ne concentrăm făcându-ne din gând, vorbă şi faptă o coloană a
infinitului care urcă spre Dumnezeu, vom reuşi să aducem LUMINA chiar şi în cel mai îndepărtat colţ 2. HESSE, HERMANN (1877–
al universului. (Codul lui Oreste). 1962) scriitor, laureat Nobel;
0 140 ani de la naştere
Domnul profesor Todirică Herghea şi doamna învăţătoare Emilia Herghea au fost hărăziţi de puterea 02. ZIUA JUSTIŢIEI RO-
divină spre a se dărui semenilor, pentru a-i cunoaşte, a-i iubi şi pentru a le insufla dorinţa de a îndrăgi şcoala MÂNE (prima duminică a lunii
cu toate elementele ei pozitive, de a se alătura adevărului şi a se desăvârşi într-o meserie. iulie) /2 iul
03. GHIAŢĂ, DUMITRU
(1888–1972) pictor; 45 ani de la
Toader Herghea (21.03.1937‐2.07.2015) moarte
Nică de la Negreşti”, vesel şi înfigăreţ, harnic şi copiilor înaintea binelui propriu. 04. ARHIVA NAŢIONALĂ DE
ascultător, şugubăţ şi chiar „haios” uneori, a îm- Ştia să fie dascăl, acel „Domn
„ brăţişat cariera didactică. A absolvit Şcoala nor- Trandafir” pe care l-au respectat
FILME; 60 ani de la înfiinţare
12. VĂCĂRESCU, IENĂCHIŢĂ
mală şi a fost repartizat ca învăţător la Şcoala copiii, părinţii acestora şi colegii de (c.1740–1797) istoric, poet, filolog; 220
Secu, comuna Ceahlău, pentru scurt timp, după şcoală. ani de la moarte
care s-a transferat la Şcoala Farcaşa unde a func- Între 1970-1980 a răspuns de 14. ARGHEZI, TUDOR (1880–1967)
ţionat până la pensionare. Fiind o fire ambiţioasă activităţile Şcolii cu clasele I-VIII
şi având o inteligenţă nativă, dar mai ales voinţă Farcaşa ca director coordonator, scriitor, academician; 50 ani de la
şi interes pentru studiu, a urmat şi a absolvit Facultatea timp în care a păstrat prestigiul instituţiei şi s-a bucurat moarte
de Limba şi Literatura Română – IP3 Bacău, devenind împreună cu colegii de rezultatele bune şi foarte bune 14. PACIUREA, DIMITRIE (1873–
profesor de limba română. Şi-a asumat astfel cea mai la învăţătură ale elevilor. 1932) sculptor; 85 ani de la moarte
dificilă dar şi cea mai importantă disciplină pe care am A colaborat cu Primăria Farcaşa pentru finalizarea 14. PALIA de la Orăştie; 435 ani de la
învăţat-o fiecare dintre noi în şcoală, aşa numita „prin- lucrărilor la sala de sport, grădiniţă, atelier şi Şcoala cu apariţie (tipărită de Şerban Coresi)
ţesa reginei” unul din obiectele de examen pentru clasele I-IV Frumosu. 14. ZIUA NAŢIONALĂ A FRANŢEI
elevi, dar şi pentru fiecare în parte pentru toată viaţa. A slujit şcoala cu sfinţenie, a avut un adevărat cult 18. AUSTEN, JANE (1775–1817)
Ca profesor a pus mereu datoria pe primul plan, binele al prieteniei, dăruindu-i fiecăruia din preaplinul lui. scriitoare engleză; 200 ani de la moarte
18. MINOVICI, ŞTEFAN S. (1867–
Emilia Herghea (29.09.1935‐25.12.2012) 1935) medic, chimist; 150 ani de la naştere
20. FERDINAND I, REGE AL RO-
Doamna cu ochii de smarald” a pornit în viaţă ticitate, culoare, modele şi perfec- MÂNIEI (1865–1927); 90 ani de la
ca un „înger” cu aripi puternice, care a unit ţiune. Deci muncă, răbdare, price-
„ două naţiuni: germană, după tată şi română, pere şi voinţă. moarte
după mamă. A fost o mamă care şi-a cres- 21. ALECSANDRI, VASILE (1821–
Anii au trecut şi au crescut progresiv res- cut cei doi copii în spiritul pregăti- 1890) scriitor, om politic; 196 ani de la
ponsabilităţile mlădiţei ce s-a înălţat încet, rii lor prin şcoli înalte (ambii naştere
încet spre frumuseţile tinereţii. Şi-a împodobit ingineri) şi o soţie cu calităţi care a 21. GRIGORESCU, NICOLAE
chipul cu valori ale moralei creştine, dar şi min- ştiut să menţină echilibrul între membrii familiei. (1838–1907) pictor; 110 ani de la
tea cu tot ce a fost necesar unui cadru didactic, în tim- A fost o gazdă aleasă pentru grupuri de colegi, moarte
pul şcolii normale, dar şi în mod constant după aceea. fini, cumetri, pentru toţi cunoscuţii care-i treceau pra- 26. ANTONESCU, IULIAN (1932–
A fi învăţător este o măiestrie, o artă sublimă şi gul. A fost un reper şi un model de povăţuire pentru 1991) istoric, muzeograf; 85 ani de la
a fost convinsă de aceasta. A ştiut să modeleze fiinţele suflete însingurate. Ca pentru fiecare dintre noi, că- naştere
cele mai dragi nouă, copiii zecilor de generaţii, a fost rarea vieţii se îngustează din ce în ce mai mult şi la 27. ŢUCULESCU, ION (1910–1962)
model pentru părinţii acestora, a fost iubitoare de cul- un moment dat nu se mai vede, aşa e rostul vieţii, la pictor, medic; 55 ani de la moarte
tură şi de tradiţie locală. capăt de cărare căutăm veşnicia sub ocrotirea Înge- 29. AIVAZOVSKI, IVAN (1817–
Împătimită a folclorului local şi a tradiţiilor de rului păzitor şi a Creatorului. Prin modestie, simpli- 1900) pictor rus; 200 ani de la naştere
pe cursul mijlociu al văii Bistriţei a pregătit nume- tate şi bunătate sufletească cei doi slujitori ai 29. STEINHARDT, NICOLAE
roase formaţii artistice (cor, dansuri populare, brigăzi învăţământului ne îndreptăţesc să le păstrăm memoria (1912–1989) scriitor; 105 ani de la naş-
artistice) şi astfel a făcut cunoscută Farcaşa pe me- vie şi să le dedicăm recunoştinţa noastră.
leagurile judeţului şi ale Moldovei. Nu a coborât ni- De acolo din „Lumea Veşniciei” îi rugăm să ne
tere
ciodată ştacheta calităţii, a fost o perfecţionistă. Nu asculte consideraţiile noastre şi să se bucure şi acum 29. ZIUA IMNULUI NAŢIONAL AL
s-a rezumat doar la înţelepţirea minţii elevilor, a fost ca şi atunci când eram împreună. ROMÂNIEI, „DEŞTEAPTĂ-TE RO-
o neobosită creatoare de frumos. A croşetat, a cusut, MÂNE!” (Red.)
a împletit şi a lăsat o zestre incomparabilă prin auten- Profesor-pensionar Mădălina ANDRONIC

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii
Ţara Hangului”, „Anotimpuri” şi «Anuarul T. T. A debutat în „Steagul roşu” din oraşul natal, lor” I-III; „Despre esenţe şi tincturi”; „Poesii vechi
Colegiului Tehnic „Gheorghe Cartianu”», peste 80 de premii la concursuri literare. Editorial şi nouă”; „Gânduri-rânduri”; „Ancade şi alte poe-
„ „La Tazlău”, „România eroică”. Editorial a a debutat cu „Penultima partidă de zaruri”, proză zii de formă fixă” ş. a.
debutat cu „Schimbarea la faţă” (1998). Alte scurtă (1985). Este autor a peste treizeci de volume ■ 26/1932 – n. Iulian
cărţi: „Lasă-mă umbră!”; „Zâmbete de proză scurtă, romane, poezie, teatru, teorie şi Antonescu, la Piatra-
strâmbe”. Neamţ (d. 24. 01. 1991,
■ 23/1950 – n. Lucian Strochi, la Pe- Bucureşti), profesor uni-
troşani, Hunedoara, profesor, doctor în filo- Rememorări nemţene versitar, istoric, traducător,
logie, scriitor, critic literar publicist. Absolvent al Li-
şi de artă. Absolvent al Fa- critică literară, antologii. Face critică de artă plas- ceului „Petru Rareş” din
cultăţii de Filologie a Uni- tică. Director al Revistei „Asachi”. Este membru Piatra-Neamţ şi al Facultăţii
versităţii Bucureşti, al U. S. şi al U. A. P. Alte cărţi: „Gambit”; „Cu- de Istorie, Bucureşti. A fost
profesor la Tazlău şi Pia- vântul cuvânt”; „Judeţul Neamţ, monografie” director al Muzeului Regio-
tra-Neamţ; după 1990, di- (colab.); „Purtătorul de cuvânt”; „Cicatricea”; „So- nal Bacău (1957-1971),
rector la Casa Franţei, nete”; „Memoria fulgerului”; „Monere 50”; „Ver- Membru al Consiliului Mu-
funcţionar la Prefectură, la suri”; „Emisferele de Brandenburg”; „Introducere zeelor din România, director al Direcţiei Muzeelor
Consiliul Judeţean şi la în fantastic; „Fantasticul în proza românească”; din Consiliul Culturii, inspector general la Departa-
Primăria Piatra-Neamţ, di- „Paradoxala Olanda”; „Antologie a muntelui”; mentul Dialog cu Străinătatea (1990). Publică în:
rector al Direcţiei pentru „Ceasornicul lui Eliade”; „Teatru”; „Ore supli-
Cultură, director artistic al mentare”; „Funia de nisip”; „Alfabetul animale- (continuare în pag. 16)

iulie-august 2017
APOSTOLUL Pag. 15
Arte şi meserii

Aniversări culturale – august Aniversări culturale – septembrie


5. PREDA, MARIN (1922–1980) prozator, academician; 95 ani de 1. INDEPENDENŢA ROMÂNIEI, primul film românesc, regia
la naştere Grigore Brezeanu, 105 ani de la proiecţie
0 06. (†) SCHIMBAREA LA FAŢĂ A DOMNULUI 0 03. CIPARIU, TIMOTEI (1805–1887) lingvist, filolog, istoric,
09. TRAIAN (53–117) împărat al Imperiului Roman; 1900 ani de la teolog; 130 ani de la moarte
moarte 06. KOGĂLNICEANU, MIHAIL (1817–1891) istoric, om politic,
15. (†) ADORMIREA MAICII DOMNULUI (zi nelucrătoare) scriitor; 200 ani de la naştere
17. DAVIDOGLU, MIHAIL (1910–1987) dramaturg; 30 ani de la 08. (†) NAŞTEREA MAICII DOMNULUI
moarte 10. IANCU, AVRAM (1824–1872) revoluţionar paşoptist, avocat;
17. VUIA, TRAIAN (1872–1950) inginer, inventator; 145 ani de la naştere 145 ani de la moarte
20. BOLINTINEANU, DIMITRIE (1825–1872) scriitor, om politic; 145 12. AGÂRBICEANU, ION (1882–1963) scriitor, ziarist, preot; 135 ani
ani de la moarte de la naştere
20. LOVINESCU, HORIA (1917–1983) dramaturg; 100 ani de la naştere 14. (†) ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI
21. CRAINIC, NICHIFOR (1889–1972) poet, eseist, publicist; 45 ani de 16. BRĂTIANU, VINTILĂ I. C. (1867–1930) prim-ministru al Româ-
la moarte niei; 150 ani de la naştere
22. PIRU, ALEXANDRU (1917–1993) istoric şi critic literar; 100 ani de 17. BACOVIA, GEORGE (1881–1957) poet; 136 ani de la naştere
la naştere 17. TEATRUL „LUCIA STURDZA BULANDRA”, 70 ani de la inau-
24. 150 ani de la înfiinţarea BIBLIOTECII SOCIETĂŢII ACADE- gurare
MICE ROMÂNE 21. BĂIEŞU, ION (1933–1992) scriitor, dramaturg, scenarist; 25 ani de
25. HAŞDEU, BOGDAN PETRICEICU (1838–1907) scriitor, filolog, la moarte
istoric; 110 ani de la moarte 28. PÂRVAN, VASILE (1882–1927) istoric, arheolog, filosof, eseist; 135
27. ZIUA NAŢIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA ani de la naştere
31. ZIUA LIMBII ROMÂNE. 29. HURMUZACHI, EUDOXIU (1812–1874) istoric, om politic; 205
(Red.) ani de la naştere. (Red.)

„Atelierul de Arte”, laureat în Macedonia


n perioada 23-30 mai 2017, la Bitola, în Macedonia, s-a desfăşurat La sfârşitul festivalului, cele mai bune lucrări create acolo au fost
cea de a – XXXVI a ediţie a Festivalului de Artă plastică pentru premiate, Asociaţia culturală nemţeană, obţinând încă o victorie fru-
Î copii „The small Montmartre of Bitola”. La festivalul-concurs au moasă prin premiul obţinut de către Andrei Lungu – Paleta de aur şi in-
fost invitaţi să participe cinci copii din Piatra-Neamţ, respectiv vitaţie specială la Festivalul din Bitola în 2018.
Maria Luiza Bălan, Andrei Lungu, Miruna Morţe, Theodora Mus- Premiile obţinute sunt cu atât mai importante cu cât elevii nemţeni
celeanu şi Delia Ciubotaru, însoţiti de profesorul coordonator Cris- „s-au duelat” cu pensule, culori şi palete, cu copii de vârste similare din
tina S. Petrariu. Copiii sunt membri ai Clubului pentru excelenţă Hong Kong, Rusia, Belarus, Ucraina, Slovacia, Turcia, România, Ma-
în Arte Vizuale „Atelierul de Arte” din cadrul Asociaţiei culturale laezia, Serbia, Novosibirsk şi Macedonia.
„Arte.Ro” din Piatra-Neamţ şi frecventează, de asemenea, sub îndruma-
rea aceluiaşi profesor, şi cursurile de Pictură de la Palatul Copiilor. Prof. Cristina S. PETRARIU
Invitaţia la Bitola s-a produs în urma câştigării a doua premii „Paleta
de aur” (Maria Luiza Bălan, Andrei Lungu) şi a premiului primit pentru
colecţia de lucrări trimisă la concurs în Macedonia, în luna februarie a
anului curent. Această colecţie a constat în peste 60 de icoane pictate de
copii în tehnici artistice diferite.
În cele opt zile de festival, copiii au avut prilejul să picteze în aer
liber arhitectura veche a Bitolei, pe străduţele întortocheate, în vechiul
bazar al orasului, dar şi în oraşe cu veche istorie şi cu turism înfloritor,
precum Ohrid şi Vevcani.
La sfirşitul fiecărei zile, seara, s-au expus toate lucrările realizate
peste zi şi s-au premiat cele mai reuşite peisaje. În acest context, elevul
Andrei Lungu a mai realizat o performanţă deosebită, el obţinând pre-
miul pentru cea mai reuşită lucrare realizată în cursul stagiului de lucru
în localitatea Vevcani.

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii
neliniare, a formulat noul criteriu de stabilitate, cri-
(urmare din pag. 15)
iarul „Steagul roşu” şi în Revista „Ateneu”
August 2017 teriul Cartianu-Loewe. Primele instalaţii româneşti
din Bacău. A fost un mare specialist şi un de emisie de radio cu modulaţie de frecvenţă, pe
■ 8/1907 – n. Gheorghe I. Cartianu, la
Z remarcabil orator. A donat statului imobilul Borca, Neamţ (d. 26. 06. 1982, Bucureşti), inginer,
unde metrice, în România (1947); primul releu pe
în care s-a organizat Muzeu de Ştiinţe Na- unde metrice (1952) dispecer radiotelefonic pentru
profesor universitar doctor docent (1970), membru galerii de mină (1966), sisteme de transmitere a
turale din oraşul natal. Publică în Revista
orei exacte. Cărţi: „Modulaţia de frecvenţă”; „Ba-
„Ateneu” (1970-1971) o parte din poeziile
traduse care se vor regăsi şi în volumul
Rememorări nemţene zele radiotehnicei”; „Analiza şi sinteza circuitelor
apărut postum „Nelinişti medievale” electrice”; „Sinteza în domeniul frecvenţei”; „Sem-
(2010). nale, circuite, sisteme”. Colaborări: „Telecomuni-
corespondent al Acade- caţii”, „Buletinul Institutului Politehnic din
■ 29/1937 – n. Vasile C. Merticaru, la miei (1964). Absolvent al
Rediu, Neamţ, inginer, profesor universitar, ab- Bucureşti”, „Memorii şi Monografii” ale Acade-
Şcolii Politehnice, Bucu- miei Române.
solvent al Liceului „Petru Rareş” şi al Institutu- reşti, asistent la Şcoala Po-
lui Politehnic „Gheorghe Asachi” din Iaşi, doctor ■ 9/1977 – n. Gianina Cărbunariu, la Pia-
litehnică (1934), la tra-Neamţ, dramaturg, i s-a acordat, Premiul I pen-
în ştiinţe (1961). A publicat 15 cursuri şi lucrări Societatea de Radiodifu-
de specialitate, autor al mai multor articole pu- tru dramaturgie, la Concursul „Tinere condeie”,
ziune pentru Studioul Bu- debut în Revista „Asachi” (1992). A absolvit Fa-
blicate în ţară şi străinătate. Deţine 11 invenţii cureşti. Publică articole
brevetate. Este membru al Comisiei de acustică cultatea de Litere, Bucureşti; când era studentă, la
privind stabilitatea siste- U. N. A. T. C., este convocată de Radu Afrim la
a Academiei Române. melor electrice liniare şi realizarea experimentului „Ocean Cafe”, la T. T.

Pag. 16 APOSTOLUL iulie-august 2017


Nihil sine Deo

Moş Gheorghe Lazăr, Poate fi trimis Dumnezeu


pelerinul desculţ în exil?
nul acesta, zilele Municipiului minte, trăind din darul lui Dumnezeu stfel am intitulat titlul succin- Un foc interior care incendiază
Piatra-Neamţ au fost deschise şi din mila oamenilor, până la obştes-
A prin Simpozionul Moş Gheor- cul său sfârşit pe 15 august 1916. A A tului meu articol în scopul
trezirii interesului pentru un
viaţa; De ce Dumnezeu nu e un dis-
tribuitor de favoruri; Păstorul,
ghe Lazăr – Sfântul oraşului fost înmormântat în cimitirul oraşu- asemenea subiect astăzi, turma, uşa şi găurile din gardul ţar-
nostru, eveniment găzduit joi, lui, iar în anul 1934, osemintele sale când, pe de o parte, tot vor- cului; A distruge o cetate din inte-
22 iunie 2017, de Biblioteca au fost aşezate în gropniţa Mănăstirii bim despre o lume din ce în rior; A primi şi a oferi iertarea etc.
Judeţeană „G. T. Kirileanu” Văratec. ce mai secularizată, iar pe de Astăzi, cu toţii trăim o adevă-
Piatra-Neamţ. Cei patru invitaţi care au confe- altă parte, gândindu-mă că rată psihoză care se întoarce împo-
Organizat de Protopopiatul Pia- renţiat la simpozion au îmbinat as- fiind perioada concediilor pentru cei triva noastră. Totul se face „cu” şi
tra-Neamţ, simpozionul i-a avut ca pecte ale sfinţeniei cu cele ale vieţii mai mulţi dintre colegii noştri, ace- „din” raţiune, dar fără gândul la
invitaţi pe părintele Vasile Nica, ie- lumeşti evidenţiind faptul că toţi ştia şi-ar găsi puţin timp şi pentru Dumnezeu, o adevărată idolatrie a
romonah la Mănăstirea Bistriţa, suntem chemaţi să răspundem mesa- meditaţiile spre cele spirituale. raţiunii oarbe. Doar harul divin re-
scriitoarea Raluca Naclad, preotul jului divin pentru a ne desăvârşi încă Doresc să semnalez şi pe prezintă singura sursă care con-
poet Dorin Ploscaru şi scriitorul Dan din această viaţă. Astfel, subiecte această cale, apariţia, la Editura Hu- strânge Răul ce a fost deja biruit de
Iacob. Moderată de către părintele precum: aspectele reprezentative din manitas (2016), a lucrării Poate fi Mântuitorul nostru Iisus Hristos prin
protopop Valentin Tofan, manifesta- viaţa Moşului Gheorghe Lazăr, mo- trimis Dumnezeu în exil?Despre ris- Jertfa Sa pe Cruce.
rea a evidenţiat viaţa smerită şi fap- delul adevăratului pelerin, motivele curile mântuirii şi şansa răbdării, A trăi în Hristos pare a fi un iti-
tele minunate (adevărate minuni) ale pe baza cărora eroii credinţei trebuie semnată de către episcopul greco- nerar surprinzător. În spiritul lumii
pelerinului Gheorghe Lazăr, omul cinstiţi, paralela între viaţa laică şi catolic de Bucureşti, Mihai Frăţilă. contemporane, în care competiţia este
care „a reuşit să răscolească multe cea duhovnicească au stârnit un real Născut la Alba-Iulia în anul lipsită de scrupule, oare nu ne „inte-
inimi din vremea sa”, după cum a su- interes din partea publicului partici- 1970, autorul a studiat teologia la resăm” de Dumnezeu şi de Biserică
bliniat în deschiderea activităţii pă- pant la manifestare. Viaţa sa consti- Roma, fiind bursier al Colegiului (în sens comunitar) doar pentru a ne
rintele protopop. tuie un adevărat model de creştin Pontifical Pio Romeno şi la Paris. A vedea împlinite gândurile egoiste? E
Model al adevăratului pelerin vieţuitor în această lume, care şi-a fost hirotonit preot în anul 1996, iar mai comod să urmăreşti succesul per-
român, Gheorghe Lazăr s-a născut în asumat condiţia pelerinului spre Îm- din 2007 episcop rezident în capitală. sonal decât să te dăruieşti celorlalţi şi
comuna Şugag, judeţul Alba, în anul părăţia Cerurilor. Este autor al mai multor studii şi să trăieşti dezinteresat.
1846. La vârsta de 24 de ani s-a că- Intervenţiile au beneficiat şi de eseuri teologice: Dumnezeu este Ca o concluzie a mesajului căr-
sătorit cu Pelaghia, cu care a trăit momente muzicale înălţătoare susţi- acolo unde doreşte să te întâlnească: ţii de faţă putem afirma că nu vre-
aproximativ 20 de ani, fiind binecu- nute de Corul „Camena”, dirijat de Simplitatea în fragmente (2005), Cu murile pe care noi le trăim sunt
vântat de Dumnezeu cu cinci copii. către Elena Amariei. o singură gură şi o singură inimă: confuze, ci gândirea oamenilor este
În anul 1884, a plecat în Ţara Sfântă Liturghia altfel (2007), Precedenţa confuză. Mântuirea are riscurile ei,
Protoiereul Protopopiatului Pia-
ca să se închine la Mormântul Mân- răgazului: Eseuri imaginare de teo- în contextul în care, persoanele frus-
tuitorului Iisus Hristos, rămânând la tra-Neamţ a menţionat şi faptul că
logia speranţei (2013) etc. trate pot lucra cu uşurinţă în favoa-
mănăstirile din pustiul Iordanului şi Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei rea răului. Simţul ordinii şi al
Moldovei şi Bucovinei a anali- Chiar dacă astăzi, a scrie despre
în Sinai mai mult de un an. După răbdare poate lăsa impresia unei pre- disciplinei nu au nimic de a face cu
aceea s-a nevoit un an şi jumătate în zat propunerea de canonizare a ne- diferitele interese trecătoare.
voitorului Gheorghe Lazăr, sub zumţii fără margini, prin lucrarea sa,
Muntele Athos, ulterior revenind în episcopul Mihai Frăţilă ne invită să Bine fundamentată scripturistic,
ţară. A mai trăit câţiva ani în familie, denumirea de Sfântul Gheorghe Pe- lucrarea episcopului Mihai Frăţilă ne
lerinul, cu data de prăznuire 17 au- descoperim multe lucruri necesare
a pus copiii în rânduială, iar în anul care, la o primă vedere par a fi dis- îndeamnă spre meditaţie şi aprofun-
1890 s-a retras ca pelerin spre mă- gust şi a înaintat solicitarea spre darea gândirii spirituale pornind de
aprobare Sfântului Sinod al Bisericii părut de pe firmamentul binelui în
năstirile Moldovei. lumea aceasta. la unele exemple aparent banale ce
După ce s-a închinat la toate Ortodoxe Române. pot fi întâlnite în viaţa fiecăruia din-
Chiar dacă pentru unii poate că În cele 93 de pagini scrise
sfintele lăcaşuri, Moşul Gheorghe într-un limbaj accesibil tuturor, fie tre noi.
Lazăr s-a stabilit definitiv în oraşul este un sfânt mai puţin cunoscut, Pornind de la întrebarea ce con-
avem datoria morală de a-i urma cunoscători sau nu ai teologiei, au-
Piatra-Neamţ, nevoindu-se ca un torul abordează, într-un stil practic şi stituie însuşi titlul lucrării şi urmare
adevărat sihastru în clopotniţa Tur- exemplul pornind de la faptul că celor prezentate, recomand cartea
pragmatic, subiecte precum: Dreptul
nului de lângă Biserica Naşterea Gheorghe Lazăr constituie un model celui care crede; Masca înfăţişării tuturor celor interesaţi de o abordare
Sfântului Ioan Botezătorul, ctitoria de urmat pentru noi toţi care suntem, interioare; Vameşul pe care-l con- pluridisciplinară a temei mântuirii
Binecredinciosului Voievod Ştefan practic, nişte pelerini pe acest pă- damni e în inima ta...; Terorismul omului în contextul actual.
cel Mare şi Sfânt. Aici s-a ostenit mânt. creştin; Reţeta formidabilă de Post;
timp de 26 de ani, în post şi rugă- Prof. dr. Mihai FLOROAIA
ciune, vară şi iarnă, fără încălţă- Prof. dr. Mihai FLOROAIA

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii
iatra-Neamţ. Mem- ■ 17/1943 – n. Mariana Costrăş, în Balaia, Neamţ”. Titlul de educa-
bru fondator al gru- Filipeni, Bacău, a frecventat grădiniţa înfiinţată de toare evidenţiată şi di-
P pului „dramAcum”; mama sa; clasele primare cu tatăl său, gimnaziul ploma de excelenţă
burse şi rezidenţe de din Mărăşti, Şcoala Pedagogică şi Facultatea de acordată de Inspectoratul
dramaturgie la Wies- Filologie, Bacău (1968). Activitatea didactică: Şcolar al Judeţului Neamţ.
baden, Londra, Va- ■ 19/1879 – n. Las-
lence. S-a remarcat căr L. Vorel, la Copou,
cu piesa „Irealităţi Rememorări nemţene Iaşi. (d. februarie 1918,
din Estul sălbatic” la Con- München, Germania), pic-
cursul „Camil Petrescu”. educatoare (Judeţul Bacău şi Piatra-Neamţ), pro- tor postimpresionist. Şi-a
Piesa „Stop the Tempo”, fesor de limba şi literatura română (Neamţ), in- petrecut prima parte a vie-
pusă în scenă de „Trupa spector şcolar la I. Ş. şi metodist la C. C. D. ţii la Piatra-Neamţ. După
Douche Froide”, regizor Manu Moser, a fost pre- Neamţ. A fondat Asociaţia Pedagogică „Educatoa- studiile liceale şi Şcoala de Arte Frumoase din
zentată la Geneva şi la Neuchätel. Piesele sale, rea” (1991). Colaborări: „Revista de pedagogie”, Iaşi, lecţii de pictură cu Alexandru D. Atanasiu. A
„Stop the Tempo”, „mady-baby.edu/ Kebab”, „Tribuna învăţământului, „Preocupări didactice, continuat studiile în Germania, unde s-a stabilit în
(montate de ea la Teatrul Luni de la Green Hours „Învăţământul preşcolar”, „Epifania” ş. a. Lucrări: 1899, şi şi-a petrecut apoi o mare parte din viaţă.
şi Teatrul Foarte Mic) şi „Tipii ăştia seamănă cu „Cântece şi poezii pentru-ai noştri dragi copii”, cu- Înscris la Akademie der Bildenden Künste Mün-
părinţii noştri”, traduse, publicate şi montate în legere; „Valorificarea creaţiilor literare ale educa- chen (1900). Colaborări: „Nea Ghiţă”. Expune ule-
Germania, Franţa, Irlanda, Polonia, Marea Brita- toarei în procesul instructiv - educativ din iuri şi guaşe în cadrul Societăţii Tinerimea
nie, Italia. grădiniţă” şi „Ipostaze ale grădiniţelor din Judeţul Artistică. Singura expoziţie personală Galeria „Golz”

iulie-august 2017
APOSTOLUL Pag. 17
Şcoala nemţeană, la zi

Cel mai activ liceu niţa domnească şi alte vestigii de patrimoniu cti-
torite de Ştefan cel Mare, acolo unde elevii au Lauri la BestFlashmob 2017
din municipiul Roman împărţit pliantele făcute în cadrul proiectului nu-
meroşilor vizitatori şi publicului meloman pre-
În anul şcolar 2016 - 2017, în urma acordu-
lui încheiat între Fundaţia Prais şi Inspectoratul
olegiul Tehnic „Miron Costin” Roman a zent la „Vacanţele muzicale”. Şcolar Judeţean Neamţ, s-a derulat, în mai multe
primit trofeul „Cel mai activ liceu din mu- Proiectul are ca parteneri autorităţile locale şcoli din judeţ, proiectul extracurricular „Suntem
C nicipiul Roman”, în cadrul concursului – Consiliul Local Piatra-Neamţ, Complexul Mu- tânăra generaţie”. În acest an, Colegiul Tehnic
„Am talent!”, organizat de Fundaţia zeal Judeţean Neamţ, Direcţia Judeţeană pentru „Petru Poni” a primit premiul I al concursului
PRAIS, în cadrul programului „Suntem tâ- Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Neamţ, generat de acest proiect. Obiectivul principal al
năra generaţie”, în scopul valorizării talen- Forumul Democrat al Germanilor din Piatra- programului este promovarea stării de bine a
telor liceelor. Neamţ adolescenţilor, bazată pe un stil de viaţă echili-
„Concursul a fost deschis liceelor în brat (alimentaţie, somn, mişcare), pe importanţa
perioada 2 mai-9 iunie 2017 pentru liceele teh- Paşi în proiectul Erasmus cunoaşterii – a educaţiei pentru viitorul lor, a va-
nice şi ne-a oferit posibilitatea de a ne promova lorilor morale, relaţiilor bune cu cei din jur, a in-
o parte din distincţiile obţinute de către elevii cla- „Move your body cluziunii sociale şi acceptării diversităţii, pe
selor IX-XI în perioada 1 ianuarie-31 mai 2017 valorizarea talentului acestora.
într-unul sau mai multe domenii. Colegiul Tehnic and mind” „În cadrul proiectului, în perioada 2 mai –
„Miron Costin” Roman a fost înscris în compe- 22 mai, s-a derulat concursul «BestFlashmob
tiţie de consilierul educativ, profesor Rusu Mi- O nouă activitate de învăţare în cadrul pro- 2017». La acest concurs au participat 16 eleve de
haela-Dana. Această competiţie a fost promovată iectului Erasmus+ „Move your body and mind” la clasa a X-a C, care au reuşit să facă o coregra-
şi susţinută de director, profesor doctor Zăloagă – „Healthy lifestyle for adolescents” s-a desfăşu- fie şi să danseze pe melodia impusă de regula-
Ana-Maria şi director adjunct Sava Cristinica ment: Justin Timberlake – Can't Stop The
Viorica. Colegiul Tehnic „Miron Costin” Roman, Feeling (Remix). Dansul a fost încărcat de repre-
în urma promovării intense în rândul elevilor,
profesorilor, prietenilor, familiilor, a obţinut un
PANORAMIC zentanţii Fundaţiei Prais pe pagina de facebook
a proiectului şi pe canalul de youtube 1 şi a urmat
o altă etapă a concursului, în care s-a realizat pro-
număr mare de „like-uri”, obţinând astfel trofeul
„Cel mai activ liceu din municipiul Roman”, pro- NEMŢEAN movarea flashmob-ului. În urma voturilor pri-
mite, echipa Colegiului Tehnic «Petru Poni» a
movând astfel respectul de sine, implicarea, bu-
curia, atitudinea pozitivă, cultura, reuşita, obţinut Premiul I”, a afirmat directorul Colegiu-
mişcarea şi generozitate”, a declarat profesor Mi- rat în Balvi, Letonia, în perioada 10-16 iunie. În lui Tehnic „Petru Poni”, Gabriela Dascălu.
haela Rusu. cadrul acesteia au participat elevi de la Colegiul
Naţional „Calistrat Hogaş”, din Piatra-
Neamţ, însoţiţi de către profesoara Mihaela-Că-
Profesori din Neamţ,
Patrimoniului românesc tălina Tărcăoanu, reprezentanţi ai şcolilor evaluatori de manuale
partenere din Bulgaria, U K, Spania, Franţa, Le-
şi consolidarea identităţii tonia, Polonia, Turcia. Patru profesori din Neamţ au fost aleşi să
europene Principalele obiective vizate sunt: conştien-
tizarea problemelor cu care se confruntă tinerii
facă parte din Comisia Naţională de Evaluare a
manualelor şcolare, cu titlul de experţi cooptaţi
Duminică, 2 iulie 2017, echipa de proiect în cadrul şcolilor şi comunităţilor; promovarea extern. Aceştia sunt Ovidiu Ţoc junior, directorul
care participă la a X-a ediţie a concursului Eu- unei atitudini sănătoase şi echilibrate faţă de Liceului cu Program Sportiv Piatra-Neamţ, Alina
roscola, organizat de Parlamentul European şi viaţă, protejarea împotriva ameninţărilor care ar Chila şi Lăcrămioara Secară, de la Colegiul Teh-
Consiliul UE în parteneriat cu Ministerul Educa- putea împiedica progresul academic; promovarea nologic „Spiru Haret” şi Lala Pavel, de la Liceul
ţiei Naţionale, a derulat o activitate de comemo- cooperării între parteneri prin utilizarea instru- Tehnologic „Dimitrie Leonida”.
rare a 513 ani de la trecerea la cele veşnice a mentele Web 2.0, medii educaţionale şi limba en- În perioada 19-30 iunie, împreună cu alţi 46
voievodului Ştefan cel Mare. gleză ca unelte de comunicare. de profesori selectaţi din toată ţara, ei au analizat
Acţiunea a fost realizată de elevi din clasele Agenda întâlnirii a cuprins, după ceremonia şi evaluat manualele de clasa a V-a ale diferitelor
a IX-a şi a XI-a de la Colegiul Naţional „Petru de deschidere la Stacija Elementary school din edituri ce îşi dau concursul pentru publicare. Pro-
Rareş” care pun în practică proiectul „Rolul pa- Kubuli, activităţi la Şcoala Sportivă din Balvi, fesorii participă la sediul ASE din Capitală, unde
trimoniului românesc în consolidarea identităţii vizionarea unui spectacol de la Centrul Cultural vor lucra intens între orele 8:00-16:00. „Rolul lor
europene”, coordonaţi de profesorii Dorina Lu- din oraş, vizite la Muzeul din Balvi şi la Muzeul este hotărâtor, deoarece ei vor decide ce manuale
miniţa Drexler şi Sonia Iacoban. Liceeni, îmbră- Versakalns, o întâlnire cu primarul oraşului şi o pot fi publicate şi care vor fi respinse. Prima zi a
caţi în costume de epocă, au fost ghizi pentru cei sesiune de lucru a profesorilor participanţi. Totul, fost onorată de prezenţa ministrului Educaţiei
care au dorit să cunoască din istoria plină de centrat pe promovarea valorilor europene – tole- care i-a asigurat pe profesori de susţinerea dom-
fapte măreţe a voievodului Moldovei, despre ranţa, acceptarea diversităţii şi a dialogului inter- niei sale”, se arată în comunicatul de presă trimis
Curtea Domnească din Piatra-Neamţ, despre piv- cultural. mass-media. (Red.)

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

(urmare din pag. 17) Neamţ ale U. A. P. (1975-2014). A participat la Viişoara, Borca, Dum-
Bienala „Lascăr Vorel”, la „Voroneţiana” din Su- brava, Potoci, Durău, Vă-
in München (1931). În prezent, Muzeul de ceava, la mai multe tabere de creaţie. Lucrări în ratic, Tarcău, Tazlău.
Artă din Piatra-Neamţ deţine o parte a lucră-
d rilor reprezentative din creaţia lui Lascăr
colecţii din ţară şi din: S. U. A., Germania, Italia,
Spania, Anglia.
■ 31/1936 – n.
Maria Rugină, la Bozie-
Vorel, aduse în tară, după moartea artistului
(1918). Reînhumat în Cimitirul „Eternitatea” nii de Sus, Neamţ, profe-
din Piatra-Neamţ, oraş unde se organizează Rememorări nemţene soară, poetă, a absolvit
Bienala de Pictură „Lascăr Vorel”. Şcoala Pedagogică de
■ 20.08.1944, Parasca Agape (n. Fete din Piatra-Neamţ şi
■ 28/1917, d. Calistrat Hogaş la Roman (n. Facultatea de İstorie-Filo-
Boca), în satul Răchiţi, Judeţul Suceava. A ab- 19. 04. 1847, Tecuci, v. fişa lunii aprilie.)
solvit: şcoala elementară la Botoşana, o şcoală zofie a Universităţii din
■ 30/1960 – n. Ştefan Potop, la Tazlău, Iaşi. A predat istoria la
de surori, a lucrat în domeniul sanitar, apoi In- Neamţ, profesor, artist plastic. Absolvent al Aca-
stitutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Şcoala Generală Nr. 12 din Piatra-Neamţ (azi, Li-
demiei de Arte „George Enescu”, Iaşi (1987). ceul „Spiru Haret”), a fost distinsă cu titlurile de
Bucureşti, (1975). A predat desenul în şcoli din Este profesor la Liceul de Artă „Victor Brauner”
Neamţ. Prima personală la Galeria „Alfa” Piatra- profesor evidenţiat şi profesor de excepţie, cu
din Piatra-Neamţ şi deţine funcţia de preşedinte
Neamţ (1981). A expus pictură şi grafică în expo- al Filialei Neamţ a U. A. P. din România. Expo- medalii din partea forurilor naţionale sindicale,
ziţii personale (design vestimentar la Bicaz şi ziţii: Bacău, Baia Mare, Bucureşti, Buzău, Gura pionereşti, de Crucea Roşie ş. a. Cărţi de versuri:
Piatra-Neamţ), împreună cu Mihai Agape şi în ex- Humorului, Iaşi, Piatra-Neamţ, Târgu-Mureş, Ve- „Iubirea de idee, ideea de iubire”; „Cartea neros-
poziţii colective organizate de Filialele Bacău şi neţia, Praga. Tabere de creaţie: Ardeluţa, Brateş, tirii”.

Pag. 18 APOSTOLUL iulie-august 2017


Semnal editorial

Natură eternă, oamenii efemeri, taine aparent desluşite


ISTRIŢA cu BICAZUL în PACE tihnită, cu ETERNITATEA deşertă- capitală le sporeşte tuturor puternice emoţii şi îndeosebi bătrânului tată cen-
ciunii în barcă! tenar, pe care îl năpădesc amintirile.
B Recent, am intrat în posesia unei cărţi (Mihai Hanganu: Avatarul Domnul Foreigner (cu nume de împrumut) – comportament glacial şi
Roşu, Editura / Tipografia Andvertising-Bucureşti, 2015) destul de in- ostentativ, când e întrebat dacă e născut la Hangu şi când tatăl său i se adre-
spirată şi interesantă, prin scriitură, secvenţe de viaţă autentică, derulată sase cu apelativul „Fiule” – care îl recunoscuse, chiar dacă trecuse atâta amar
pe parcursul unui veac, cu mare, echilibrată şi reală încărcătură istorică, de vreme, oaspetele „american” simţind că e descoperit, foloseşte o strata-
care te incită şi invită la lectură. Autorul ştie să dozeze evenimentele, gemă abilă, spunându-le că acceptă dialogul, dar peste câteva ore, la hotelul
să creeze momente de suspans, iar deznodământul e, din aproape în unde era găzduit... Ajunşi acolo, interlocutorii nemţeni, constată că au fost
aproape, amânat, pentru a-ţi amplifica curiozitatea, să nu laşi lucrarea din traşi pe sfoară, păsărica (eram s-o numesc cioară) îşi luase zborul, lăsând în
mână şi s-o parcurgi integral, iar în final... las plăcerea cititorilor să conclu- urma sa un plic pentru mult prea încercatul său tată, din care cităm primele
zioneze „ce şi cum”. Ca modalitate de a nara evenimentele, autorul se folo- două versuri:
seşte de logică; deapănă amintirile, le argumentează şi le încadrează istoric. „Du-te sus pe Toaca şi strigă-ţi feciorul,
Dialogurile sunt vii, credibile, cu încărcătură emoţională şi chiar filosofică. Ştiu cât ţii la dânsul şi ce mare-i dorul...”
De multe ori se regăseşte sfătoşenia sadoveniană, în dulcele grai moldove- Revenindu-şi parcă dintr-un coşmar halucinant, cu picioarele pe pământ,
nesc. călătorii reveniţi la Bicaz, au în faţa lor pregătirile şi întâmplările legate de
La „Masa purtătorilor de vorbe” („Masa cea de taină „Un sfat de vorbă”), sărbătorirea semicentenarului Barajului. Singurul pisc, pagină de o adevărată
personaje ca: Victor Lacela – tatăl personajului principal al cărţii, istoricul tragedie, în ciuda aparenţelor momentului aniversar, e scrisoarea ruptă din
Vasile Condeiescu, Iulius Grozavul – cel care a condus lucrările şantierului sufletul bătrânului tată, adresată fiului său, din care redau câteva rânduri:
de la barajul de la Bicaz din anii 50, un pensionar militar Apostol, un maistru „Dragă fiule!... Sunt peste şaptezeci de ani... încerc să iert totul, de uitat nu
de la Săvineşti, Sergiu Megieşu, pădurarul Costache, Vasile Ursu şi psiholo- pot uita. De când ne-am despărţit, n-am avut nici o zi bună. Mamă-ta n-a re-
gul Alin Păstoru şi care aminteşte de Decameronul lui Boccaccio (dar din zistat şi s-a prăpădit... Mă topesc de dorul tău. Mi-am dat seama cât eşti de
alte timpuri, locuri, subiecte aduse în prim-plan şi cu un număr sporit de per- apreciat dar, totodată, şi de hăituit de cei în a căror slujbă eşti... Iartă-i şi pe
sonaje, aşa cum atestă şi titlul). Pe scara timpului, discuţiile au un du-te-vino, ei şi vino lângă mine”.
înainte şi înapoi, fără a se înscrie într-o ordine prestabilită, grăbite parcă să La ceasul aniversar, din dialogul constructorilor barajului, din vremuri
nu fie trecute în uitare. Deşi personajului omniprezent, în jurul căruia se în- nu prea demult apuse, răzbate o concluzie tristă, referitoare la ce s-a ales, în
vârte toată acţiunea cărţii, niciodată autorul nu-i dă numele, metoda se con-
anii din urmă, din multe edificii înălţate cu sudoare şi sânge: S-a ales „praful
stituie într-o reală performanţă scriitoricească.
şi pulberea de toate”. Tot în aceeaşi direcţie converg şi versurile: „Vântule,
Lucrarea e un adevărat poem închinat Bistriţei: obârşie, traseu în luptă,
deseori victorioasă cu obstacolele munţilor, ulterior cu barajul de la Bicaz, nebunule. deranjează vârfurile, să privească la vecini, cum se-ntorc la rădă-
plutăritul, peisajele mirifice întâlnite în cale, edificiile ctitorite de oameni, le- cini... Să văd astăzi cine poate, să facă la români dreptate... Clătinându-l să
gendele brodate pe iureşul ei năvalnic şi a zonelor adiacente, localităţile li- nu uite, că-i supus la cele sfinte”.
mitrofe şi legăturile acestora cu ţara, creatorii de frumos care i-au sporit În loc de concluzie, voi spicui câteva idei, comune autorului şi mie, la
renumele, până dincolo de fruntariile patriei. În poezia „Somnul luminii” care invit să reflecteze, oamenii – fiinţe efemere – în drumul lor de Sisif către
(dintr-o altă carte) autorul se confesează: „Iubirea mea... a adormit deasupra râvnita Eternitate: „Zilele noastre sunt numărate... Deasupra noastră e Dum-
Barajului Bistriţei... din umbra Ceahlăului”. În anii 1954 – 1955, ca elev al nezeu care le rânduieşte pe toate... şi după 1989 unele lucruri au rămas cam
Şcolii Medii Tehnice Hidroenergetice din Piatra-Neamţ, aflându-mă în „prac- la fel... Cine a cunoscut ceva mai mult decât noi, a dat colţul, împins de cei
tica pe şantier” în zona Bicazului, am cunoscut relativ satisfăcător locurile şi cu Puterea în mână... Ne place să pozăm în nemuritori... Călătorule! Te afli
oamenii acestor meleaguri. în lumea mirifică a Muntelui Ceahlău! (Roman, 29 mai 2017)
Cartea e şi un veritabil documentar: oameni şi evenimente sunt surprinse
în acţiune, constructivă ori distructivă, privite cu ochii unui observator neutru Prof. Mihai ANDONE
şi obiectiv care propune cititorilor săi, îndeosebi celor mai mult trecuţi prin
viaţă, să le reamintească, să reflecteze şi să le compare şi parcă, indirect, le
sugerează: „Deşteaptă-te române”! Deseori, fără a fi scoase din context, sunt
folosite zicale izvorâte din înţelepciunea poporului român, care sintetizează
Sumar
stări sufleteşti, atitudini, credinţe: „Ochii văd, inima cere”; („Mare-i grădina
Ta Doamne”; „N-aduce anul ce aduce ceasul”; „Acum ori niciodată” etc. ihai ANDONE – Natură eternă, oamenii efemeri, taine aparent
desluşite (pag. 19)
„Prinţul deşertăciunilor” (Avatarul Roşu) – împărat al trădării care a tră-
dat România”, decodificat oarecum în carte, chiar dacă uneori doar aluziv, a
M Mădălina ANDRONIC – O amintire, un destin (pag. 15)
fost şi încă mai rămâne o enigmă, ca un satelit scăpat de pe orbită şi pe care Gianina BURUIANĂ – MUZICA - Sub semnul performanţei
cred că-l mai pot recupera cei care l-au lansat, deturnat de pe traiectoria de (pag. 3) * Festivalul Internaţional Vacanţe Muzicale – ediţia a
conştiinţă şi patriotism strămoşesc, devenind „al tuturora şi al nimănui”. Un 44-a * O mare de sunet şi armonie (pag. 10, 11, 12)
psiholog îl prezintă pe acest „Prinţ” ca având multe calităţi (inteligent, su- Elena DIDOIU – Arc peste timp (pag. 7)
pradotat, vorbitor a opt limbi străine, expert în sisteme de cifrare/codare şi Neculai FLORIAN – CHIRIAC PLATON - Învăţător (pag. 14)
tehnic, cu o voinţă de fier şi foarte încăpăţânat, dar şi cu multe tare compor-
tamentale (nehotărât, suspicios, spirit critic excesiv, un caz uriaş de dublă Mihai FLOROAIA – Moş Gheorghe Lazăr, pelerinul desculţ * Poate
personalitate, extrem de dominator şi agresiv, prudent, insensibil, dorinţă ne- fi trimis Dumnezeu în exil? (pag. 17)
măsurată de ascensiune profesională, acaparator (primea bani şi de la C.I.A. Mihai-Emilian MANCAŞ – Cabinetele de la „Rareş” (IV) (pag. 13)
şi de la K.G.B. şi realiza substanţiale venituri şi din publicarea cărţilor sale). Irina NASTASIU – Semnal editorial: Urbea Piatra în oglinda vremii
Scriitorul Hanganu localizează satul Hangu, locul din care şi-a luat zborul în (pag. 9)
lume, cel care defineşte intriga cărţii, în condiţiile în care „încurcate sunt căile Cristina S. PETRARIU – „Atelierul de Arte”, laureat în Macedonia
Domnului” şi în care destinul, unora, le joacă feste, devenind rătăcitori prin (pag. 16)
lume, ca o frunză viabilă la început, apoi purtată de vânt spre toate azimutu- Dorin PLOSCARU – Poezii (pag. 8)
rile, rupând-o de ramuri, rădăcini, locuri de obârşie. (...)
Din cauza „Prinţului deşertăciunilor”, recrutat de către ambasadorul Gabriel PLOSCĂ – Tehnica firimiturilor bugetare (pag. 1-7)
S.U.A., dar şi agent K.G.B., au avut mulţi de suferit şi datorită „defectării” Ro- Red. – Sărbătoarea Zilei Învăţătorului (pag. 1, 2, 3) * Premiile revistei
mânia a suferit pierderi comparabile cu bugetul ţării pe aproape doi ani. K.G.B- Apostolul (pag. 1, 4, 5, 6) * Aniversări culturale - iulie (pag. 15) *
ul l-a folosit ca momeală pentru americani şi pentru a compromite relaţiile bune Aniversări culturale - august * Aniversări culturale - septembrie (pag.
româno-americane, de după 1968; ulterior obţinusem „clauza naţiunii celei mai 16) * Panoramic nemţean (pag. 18) * In Memoriam AUGUSTIN BU-
favorizate”. El şi-a vândut colegii şi ţara, pentru a-şi maximiza profitul. ZURA * Evaluarea Naţională în judeţul Neamţ * Bacalaureat 2017
Frământările şi dragostea lui de tată, ale lui Victor Lacela, când află că (pag. 20)
fiul său se reîntoarce în ţară... şi cum tovarăşii săi de dialog hotărăsc să-l ia Dumitru RUSU – Piţu (pag. 14)
împreună cu ei pentru a-l întâmpina toţi la Bucureşti. Ei nu ştiau că el, aflat
sub protecţie americană, vine doar pentru a-i fi suspendate cele două con-
Constantin TOMŞA – Rememorări nemţene: iulie, august (pag. 12,
damnări la moarte de către instanţa de judecată. În drum spre Bucureşti sunt 13, 14, 15, 16, 17, 18)
trecute în revistă, împlinirile judeţelor Neamţ, Bacău şi Vrancea şi cum, mare Mircea ZAHARIA – Semnal editorial: Alexandrina Camelia Man-
parte dintre ele, au fost spulberate. Mai fac mici popasuri prin locuri cu mare caş – Covorul Regal (pag. 9).
rezonanţă istorică, meditând ce au fost cândva şi ce au ajuns... Apropierea de

iulie-august 2017
APOSTOLUL Pag. 19
Zig-Zag

In Memoriam Evaluarea Naţională în judeţul Neamţ


AUGUSTIN BUZURA rimele rezultate la Evaluarea Naţională, mita de admitere, obţinând între 5 şi 5,99, 575 de
22 sept. 1938 - 10 iulie 2017 înainte de contestaţii arătau că 2.902 dintre elevi au fost notaţi între 6 şi 6,99, 592 – între 7 şi
P absolvenţii clasei a VIII-a din judeţul 7,99, 639 – între 8 şi 8,99, iar 543 – între 9 şi 9,99.
Neamţ prezenţi la examenul de Evaluare După sesiunea din iunie, în judeţul Neamţ
Naţională, adică 71,25%, au reuşit să ob- au fost depuse 329 de contestaţii, dintre care 194
ţină note de trecere, peste 5. Promovabili- la limba şi literatura română şi 135 la matema-
tatea din Neamţ de anul acesta a fost mai tică. În total, au fost mărite 184 de note, din care
mare decât cea de anul trecut, atunci când 75 la matematică. În cazul a 35 de contestaţii, no-
procentul înregistrat în judeţ a fost de 68,53%. tele au rămas nemodificate. Nu toţi cei care au
Dintre cei 4.123 de elevi din judeţ înscrişi depus contestaţii au primit note mai mari, ci în
pentru examen au participat efectiv 4.073, 50 de cazul a 110 contestaţii, notele finale au fost mic-
elevi absentând la una sau ambele probe. Şapte şorate. Pentru 288 de contestaţii, notele au fost
elevi din judeţul Neamţ au reuşit să obţină media modificate cu mai puţin de un punct, iar în cazul
10, patru dintre aceştia fiind de la şcoli din mu- a 6 recorectări – toate la limba şi literatura ro-
criitorul a debutat editorial la 25 de ani cu nicipiul Roman şi zonă: Colegiul Naţional mână – notele au fost modificate cu cel puţin un
volumul de povestiri „Capul Bunei Spe- „Roman-Vodă”, Şcoala „Vasile Alecsandri” din punct.
S ranţe” (1963), urmat de volumul „De ce Roman, Şcoala Gimnazială Moldoveni. Celelalte Contestaţiile nu au modificat cu nimic po-
zboară vulturii?”, ambele publicate în anii trei medii de 10 din Neamţ aparţin unor elevi de diumul, rămânând doar 7 elevi care au obţinut
imediat următori „obsedantului deceniu” la Şcoala Borleşti, Colegiul Naţional „Petru media 10. Note între 8 şi 8,99 au obţinut 630 de
(1963, respectiv 1967). Au urmat volumele Rareş” din Piatra-Neamţ şi Şcoala Urecheni. candidaţi, iar medie peste 9,00 au luat 554 de ab-
„Absenţii” (1970), „Feţele tăcerii” (1974), Anul trecut, un singur elev din judeţ a reuşit solvenţi. Medie peste 5 au obţinut 546 de candi-
„Orgolii” (1977), „Vocile nopţii” (1980), această performanţă. daţi.
„Refugii” (1984), „Drumul cenuşii” (1988), „Rec- Cele mai mult medii generale, la nivel de Urmează înscrierea la liceu. Pentru admite-
viem pentru nebuni şi bestii” (1999), „Teroarea judeţ, respectiv 639, s-au situat între notele 8 şi rea la liceu în 2017, Ministerul Educaţiei Naţio-
iluziei” (2004), „Raport asupra singurătăţii” 8,99. 75 de elevi au primit note între 1 şi 1,99, nale a anunţat că se va schimba calculul mediei
(2009). Între 2013-2014 i-au fost tipărite primele 219 elevi au primit între 2 şi 2,99, 374 au obţinut de admitere. Practic, ponderea mediilor din cla-
patru romane din seria „Opere complete”. Printre între 3 şi 3,99, 503 elevi au primit note între 4 şi sele V – VIII va fi doar de 20%, faţă de 25% cât
romanele lui Augustin Buzura traduse în alte 4,99, 546 de absolvenţi au trecut puţin peste li- a fost până acum. (Red.)
limbi se numără „Report on the State of Loneli-
ness”/ „Raport asupra singurătăţii” (2016) „Refu-
ges”/ „Refugii” (1993) în engleză, „Ansichten des
Stolzes”/ „Orgolii” (1982) în germană, „Askans
Bacalaureat 2017
Rezultate în ţară tre aceştia (69,99%) reuşind să promoveze îna-
väg”/ „Drumul cenuşii” (2002) în suedeză, „A inte de contestaţii iar 932 au fost respinşi. Luând
kintiek” / „Absenţii” (1974), „A hallgatas arcai”/ în considerare doar cei 3.499 de candidaţi pre-
„Feţele tăcerii” (1976), „Gog”/ „Orgolii” (1979) ata de promovare înregistrată de absol-
venţii care au susţinut probele acestui exa- zenţi la toate probele, promovabilitatea pentru
în maghiară.
Romanele sale au fost traduse şi în franceză
R men este de 71,4% (cu 4,7% peste rata de Neamţ este de 73,25%, mai mare decât media
naţională, de 71.4%.
promovare din aceeaşi sesiune a anului
chineză, poloneză, rusă, portugheză, slovenă, ja- Cea mai mare medie din judeţul Neamţ,
trecut – 66,7%). Aceasta înseamnă că au
poneză, spaniolă. Creaţia lui Augustin Buzura, de- promovat 91.754 de absolvenţi dintr-un 9,93, a fost obţinută de Alexandra Pavel, de la
mistificatoare şi incitantă prin subtilitatea analizei total de 128.503 de absolvenţi prezenţi. În Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş” Piatra-
psihologice, prin seriozitatea şi gravitatea expre- funcţie de anul şcolar în care au absolvit Neamţ. Cea de-a doua medie din judeţ, 9,88, îi
siei, a cunoscut încă de la început recunoaşterea studiile liceale, 86.813 candidaţi promovaţi aparţine lui Mihnea-Ioan Rezmeriţă, de la Cole-
criticii literare şi simpatia publicului. Romanele aparţin promoţiei 2016-2017 (77,8%, rata de giul Naţional „Roman-Vodă” din Roman. Pri-
sale au cunoscut tiraje uriaşe şi nenumărate ree- reuşită din cei prezenţi), iar 4.941 de candidaţi mele zece medii din judeţ aparţin unor elevi de
ditări în ţară şi străinătate, fiind unul dintre cei mai provin din promoţiile anterioare (29,1%, rata de la licee din Piatra-Neamţ (6), Roman (2) şi
iubiţi şi admiraţi scriitori români. Augustin Bu- reuşită). S-au înregistrat 97 de medii de 10. Târgu Neamţ (2).
zura a fost din 1990 preşedinte al Fundaţiei Cul- Din totalul celor 135.513 candidaţi înscrişi, Au fost obţinute 530 de medii între 9 şi
turale Române. În 2003, prin reorganizarea s-au prezentat 128.503 candidaţi (111.544 din 9,99; 881 de medii între 8 şi 8,99; 644 între 7 şi
Fundaţiei Culturale Române şi a Editurii Funda- promoţia 2016-2017 şi 16.959 din promoţiile 7,99; 508 între 6 şi 6,99. Un număr de 1.099
ţiei Culturale Române, a devenit primul preşe- anterioare). Au fost eliminaţi pentru fraudă sau elevi nu au reuşit să promoveze examenul, dintre
dinte al Institutul Cultural Român (I.C.R.) – ca tentativă de fraudă 179 de elevi. Aceştia nu se aceştia 163 lipsind la una sau mai multe probe,
instituţie publică de interes naţional, cu persona- vor putea înscrie la următoarele două sesiuni ale iar patru fiind eliminaţi din examen.
litate juridică, dispunând de buget propriu şi do- Bacalaureatului.
tată cu institute culturale româneşti în străinătate. Procente de promovare peste 80% s-au în- După contestaţii
A fost preşedinte al ICR până în 2005. Din 1992 registrat în judeţele Sibiu (83,73%). Bacău
a devenit al membru al Academiei Române. (83,54%), Iaşi (82,91%) şi Cluj (82,75%). Rata Numărul mare de contestaţii (1.597, dintre
O expoziţie In Memoriam Augustin Buzura, de promovare în Capitală este de 74,09%. Jude- care 879 numai la limba română) depuse în
cu volume în limba română şi traduceri în alte ţele în care ratele de promovare au fost sub 55% Neamţ, după afişarea rezultatelor parţiale la
limbi din opera marelui prozator, aflate în depozi- sunt Ilfov (42,24%), Giurgiu (50,7%) şi Teleor- examenul de Bacalaureat, au avut următoarea
tul Bibliotecii Naţionale a României şi în Biblio- man (53,95%). finalitate: 108 teze fără modificări, 1.062 de
teca Institutului Cultural Român, a fost organizată teze cu note modificate în favoarea candidaţilor
de Institutul Cultural Român, prin Centrul Naţio- Rezultate în Neamţ şi 427 de teze modificate în defavoarea candi-
nal al Cărţii, în parteneriat cu Biblioteca Naţională daţilor. În urma acestor rezultate, procentul de
a României, şi a fost deschisă în perioada 14-31 În judeţul Neamţ au fost înscrişi pentru promovare a Bacalaureatului a crescut la
iulie la sediul ICR din Bucureşti. (Red.) această sesiune de examen 3.662 de candidaţi, 74,51%, ceea ce menţine judeţul Neamţ pe locul
din seria curentă şi seriile anterioare, 2.563 din- 18 în topul naţional. (Red.)

APOSTOLUL – revistă a cadrelor didactice din judeţul Neamţ, serie nouă, apare prin colaborarea Sindicatului ISSN - 1582-3121
Învăţământ Neamţ şi Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ (martie 1999).
Redacţia
FONDATORI l noiembrie, 1934: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Avădanei şi administraţia:
l martie, 1999: Florin Florescu, Ştefan Corneanu, Gheorghe Amaicei, Dumitriţa Vasilca str. Petru Rareş nr. 24,
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE: Gabriel PLOSCĂ – director general, Iosif COVASAN – director economic, Piatra Neamţ.
Gheorghe AMAICEI, Liviu RUSU, Gabriela GRIGORE. Tel/fax:
CONSILIUL DE REDACŢIE: Mircea ZAHARIA – redactor-şef, Constantin TOMŞA – redactor-şef adjunct, 0233.22.53.32
Mihai FLOROAIA, Irina NASTASIU, Dorel NEMŢEANU – DTP; revista_apostolul
Dorin DAVIDEANU – editor online. @yahoo.com