Nr.

237, septembrie 2016

PUBLICAŢIE DE INFORMAŢIE ŞI OPINIE PEDAGOGICĂ EDITATĂ DE

CASA CORPULUI DIDACTIC ŞI ASOCIAŢIA PROFESIONALĂ „ŞCOALA GĂLĂŢEANĂ”
vÎnsemnări P
ANALIZE FALSE, E
CLASAMENTE INUTILE! R G
Mass-media (scrisă și audio-vizuală) a abordat în termeni S Ă
extrem de laudativi admiterea în unele colegii de excelență
din țară a elevilor cu rezultate excepționale la evaluarea na- O L
țională din acest an, medii cuprinse între 10.00 și 9.80 sau
chiar între 10.00 și 9.90. (Au fost nominalizate colegiile „Sf. N Ă
Sava”- București, cu medii de admitere între 10.00 și 9.90, A Ţ
„Mircea cel Bătrân”- Constanța și „Frații Buzești”- Craiova,
dar și din județele Galați, Brăila și Cluj). Mai mult, un post L E
național de televiziune a realizat o emisiune-dezbatere de I N
aproximativ două ore în care, alături de două cadre didactice
universitare performante în pregătirea elevilor pentru con- T E
cursuri internaționale (olimpiade, parteneriate științifice,
educative etc.) prezente în studio, au intrat în direct, în două Ă
rânduri, reprezentanți ai celor trei colegii nominalizate mai Ţ
sus, doi manageri și un profesor performant în pregătirea
elevilor. Telespectatorii au luat cunoștință de performanțele I
spectaculoase obținute de elevii celor trei colegii în activita-
tea curriculară și extracurriculară. S-au făcut clasamente, s-
au adresat omagii liceelor/colegiilor aflate pe primele locuri
după…mediile de admitere. De fapt, s-au făcut analize false
și clasamente inutile. Subiecții în discuție nu aveau niciun
merit, iar cei merituoși, care lipseau cu desăvârșire, au fost
trecuți sub tăcere. Întrebările moderatorului, adesea neinspi-
rate, primeau, în mod firesc, răspunsuri fără legătură cu sub-
iectul abordat. Reprezentanții celor trei colegii s-au străduit
să facă analize cât mai consistente cu privire la… rezultatele
obținute de elevii lor de-a lungul timpului, dar fără legătură
cu obiectul clasamentului.
Evident, este foarte bine să promovăm performanța, exce-
lența din învățământul românesc. Avem cadre didactice și
elevi de excepție, care merită recunoștință și recompensă,
morală și materială. Dar nu este cazul să inversăm rolurile,
este bine să dăm Cezarului ce este al Cezarului. Să nu fa- LA ÎNCEPUT DE SEPTEMBRIE CULEGEM REZULTATE-
cem analize false și clasamente inutile, nerelevante.
În cazul concret supus discuției ar fi fost mai nimerită LE ȘI PERFORMANȚELE ȘCOLII GĂLĂȚENE ...
aprecierea la adresa muncii cadrelor didactice din școlile Acestea includ nenumărate premii la competiţiile locale şi judeţene, participări încununa-
gimnaziale, cele care au pregătit timp de patru ani, dacă nu te de succes la concursurile interjudeţene şi zonale, numeroase reuşite la olimpiadele şi con-
și celor de dinainte, din primar, pentru succesul de la… ad- cursurile naţionale, multe, foarte multe note de 10! Pe parcursul anului şcolar 2015-2016,
miterea la liceu/colegiu. O analiză mai obiectivă a activității Inspectoratul Școlar Judeţean a avut ca principal obiectiv o creştere constantă a calităţii actu-
unui profesor, a unui colectiv didactic, ar trebui să se rapor- lui educaţional în toate unităţile şcolare gălăţene şi o sporire a încrederii în şcoală, ca institu-
teze, cu prioritate, la valoarea adăugată înregistrată în pregă- ţie care furnizează educaţie, în competenţa şi valoarea oamenilor care s-au situat în slujba sa.
tirea elevilor din ciclul școlar respectiv. În context, îmi vine Viaţa învăţământului gălăţean a pus accent pe iniţiative, examene, competiţii, demersuri şti-
în minte un exemplu dintr-o perioadă în care aveam atribuții inţifice, artistice și culturale, având nevoie permanentă de susţinere, de finanţare, de vizibili-
în managementul învățământului din județ: un profesor de tate.
matematică dintr-un colegiu vocațional devenise „oaia nea- A fost un an greu, complex, plin de responsabilități şi realizări, un an şcolar în care s-a
gră” a cancelariei, mai ales a conducerii, pentru faptul că din realizat plusvaloare în sistemul educaţional gălăţean. Eforturile unei echipe complexe for-
mate din reprezentanţi ai inspectoratului şcolar, directori, cadre didactice, elevi, părinţi şi re-
colectivul de elevi cu care lucrase din clasa a IX-a doar ceva prezentanţi ai administraţiei locale, s-au materializat în rezultate ce merită să fie cunoscute
peste 50% obținuseră la sfârșitul clasei a XII-a media 5.00, (locul al III-lea la nivel naţional pentru promovabilitate la Examenul de Bacalaureat, locul al
putând intra în bacalaureat. Se punea în discuție calitatea V-lea pentru Examenul de Evaluare Naţională, locul al V-lea la examenul de Definitivat).
muncii profesorului respectiv, deși la o clasă paralelă avea Felicit elevii care au obţinut rezultate remarcabile anul acesta la examene, la diverse con-
promovabilitate de 100%. „Analiza” cazului a fost simplă: cursuri şi olimpiade, dar şi cadrele didactice, care cu sârguință şi inteligenţă, luminează minţi
elevii clasei respective, toți, au intrat în colegiu cu medii în- şi formează caractere, punând mai presus de propria lor fiinţă, elevul dornic de autodepăşire
tre 1.00 și 2.00, iar profesorul și-a manifestat satisfacția că și de performanţă! Răsplata muncii tuturor se regăsește, fără îndoială, în bucuria rezultatului
timp de patru ani a reușit să-i ducă la medii de 4.00, 5.00 și obţinut de elev, precum și în satisfacția părinților…
chiar 6.00, unii reușind chiar să intre în bacalaureat. Argu- Vă doresc tuturor sănătate, prosperitate, putere de muncă şi succes deplin în activitatea
mentul adus în discuție de profesor în favoarea dumnealui a nobilă pe care o desfăşuraţi! Să vă bucuraţi din plin de roadele acestui an! Gândul bun şi
fost…valoarea adăugată în pregătirea elevilor. Situația de la speranţa să vă însoţească pretutindeni! Tuturor, un an şcolar plin de împliniri!
clasa paralelă a fost și mai evidentă: elevii admiși în clasa a Prof. Mioara ENACHE, Inspector Școlar General
IX-a cu note între 4.00 și 6.00 au intrat în bacalaureat cu
medii între 6.00, 8.00 și chiar peste 8.00. Fără comentarii DIN CUPRINS
sau cu foarte multe comentarii (nu este cazul acum!).
Invitatul e diţiei: Prea Cucer nicul păr inte Eugen Drăgoi pp. 3-4
Poate că o întrebare s-ar putea pune, deși nu știu cât este 100 de ani de la Primul Război Mondial (XIII) p.5
de justificată: care va fi valoarea adăugată în pregătirea ele- Cultivăm limba română p. 8
vilor admiși în liceu/colegiu cu medii de peste 9.80 la intra- Lecţia ca interviu p. 9
rea în bacalaureat? Sunt uneori și întrebări fără răspuns (da- Cărţile colegilor noştri pp. 16-17
că ne referim doar la aspecte strict măsurabile, statistice!). Personalităţi gălăţene p. 18
Gh. NAZARE Plastică p. 19
Şcoala gălăţeană ===========================================================
REUȘITĂ DE EXCEPȚIE LA C.N. SPIRU HARET
Ambasada Statelor Unite ale Americii, Minis-
terul Educației și Cercetării Științifice și Ameri-
can Councils for International Education au lan-
sat, pentru prima dată, programul de burse FLEX
în România. Este vorba despre un program de
schimb educațional finanțat de către Departamen-
tul de Stat al SUA, în cadrul căruia liceenii din ța-
ră pot să studieze la un liceu american și să locu-
iască împreună cu o familie americană, pe par-
cursul anului școlar 2016-2017.
Participarea la programul FLEX (Future
Leaders Exchange Program) este gratuită, iar ele-
vii interesați și-au depus candidatura online până
pe 16 octombrie 2015, la adresa:
https://ais.americancouncils.org/flex. La aceste
burse au putut să participe liceenii care au înde-
plinit cumulativ următoarele condiții: au cetățenie
română, sunt născuți între 1 ianuarie 1999 și 15
iulie 2001, sunt actualmente in clasele a IX-a, a
X-a sau a XI-a, studiază limba engleză în liceu,
îndeplinesc criteriile pentru a obține viza SUA și
nu au stat în SUA mai mult de 3 luni în ultimii 5
ani. Programul FLEX creat de Congresul Statelor
Unite ale Americii in anul 1992 a oferit până
acum burse pentru peste 24.000 de liceeni din
Europa, Eurasia și Asia Centrală. Programul pre-
supune un an întreg de studiu pentru liceeni în
SUA. „Obiectivul programului este să promove-
ze înțelegerea reciprocă între Statele Unite și țări-
le din regiunile în care funcționează programul
FLEX. Liceenii vor învăța mai multe despre Sta-
tele Unite ale Americii și le vor vorbi americani-
lor despre țările lor de origine. În anul școlar
2016-2017, aproximativ 800 de liceeni vor învăța
in S.U.A. în cadrul programului FLEX. Fiecare
bursier va locui timp de un an împreuna cu o fa-
milie americană și va studia într-un liceu ameri-
can", precizează Ministerul Educației și Cercetă-
rii Științifice. Programul este finanțat în totalitate
de către Guvernul S.U.A. și administrat de Biroul
pentru Relații Culturale și Educaționale - Bureau
of Educational and Cultural Affairs (ECA) din
cadrul Departamentului de Stat. Programele ECA
includ proiecte educaționale și de training ce
promovează legăturile personale, profesionale și
instituționale între cetățeni și organizații din
S.U.A. și din alte țări.
Dintre cei 1359 de elevi înscriși în cursa pen-
tru bursă s-a aflat și eleva Alecsandra Dragomir
din clasa a IX-a, de la Colegiul Național „Spiru
Haret”. Având două mari pasiuni, cărțile și limba
engleză, s-a remarcat încă din clasa a V-a, de
când îi sunt profesor de limba engleză. De la an la
an, am văzut evoluția rapidă pe care a avut-o și
înclinația ei spre limba engleză, care a devenit un
obiectiv prioritar de viitor. După participarea la
mai multe competiții și olimpiade școlare soldate
întotdeauna cu rezultate excelente, Alecsandra a
aplicat online pentru bursa în SUA în luna oc-
tombrie 2015, pentru care a trimis trei compoziții
originale. Chiar înainte de Crăciun a fost anunțată
că a avansat în semifinale. De aici a început ade-
vărata competiție între cei 130 de elevi rămași,
care au fost evaluați în cinci centre din țară: Iași,
București, Constanța, Cluj-Napoca și Timișoara.
Deși, inițial, programul oferea 10 burse, numărul
neașteptat de mare de participanți a făcut ca nu-
mărul burselor să ajungă la 25.
După o serie de probe de verificare a cunoștin-
țelor de limba engleză, Alecsandra a susținut un
interviu individual în limba engleză, dar și unul
colectiv, în limba română, în grupe de câte 4-5
elevi. Ultima etapă a constat în completarea unor
formulare privind activitatea școlară și extrașcola-
ră din ultimii doi ani, la care s-a atașat o scrisoare
de recomandare întocmită de subsemnata. La
sfârșitul lunii aprilie, cei 25 elevi câștigători, prin-
tre care s-a aflat și Alecsandra au fost contactați
pentru a confirma sau infirma, implicarea în pro-
gram, începând cu anul școlar 2016 – 2017. Îi
urăm Alexandrei mult noroc și să ducă odată cu
ea, peste Ocean, motto-ul cu care Colegiul Natio-
nal „Spiru Haret”, din Tecuci, asigură succesul
elevilor săi: Tradiție. Prestigiu. Performanță!
Prof. Iuliana Monica ONICA

COSMEȘTI: „DRAG MI-E CÂNTECUL ȘI JOCUL” – EDIȚIA A V-A

Sâmbătă, 8 mai 2016, la sala de spectacole a Căminului Cultural din de un juriu format din specialiști ai genurilor artistice interpretate: prof. La-
comuna Cos- zăr Nicolae Maricel - inspector școlar, referent Panaitescu Laura - repre-
mești, județul zentant al Centrului Cultural ,,Dunărea de Jos”, ing. Tuchiluș Ion - primarul
Galați, a avut comunei Cosmești si prof. Mioara Mititelu - directorul școlii. Pe scena
loc concursul concursului au evoluat formații artistice și interpreți cu vârste cuprinse între
interjudețean 5 și 16 ani, la fiecare dintre cele trei secțiuni ale concursului: artă vocală, ar-
de cântece și tă instrumentală și artă coregrafică – dans popular, din județele Galați,
dansuri popu- Vrancea, Buzău, Vaslui, Neamț și Bacău. Formațiile înscrise în concurs au
lare „Drag oferit momente emoționante și de mare calitate, remarcându-se în mod de-
mi-e cântecul osebit Ansamblul artistic ,,Obârșii negreștene” al Asociației cultural-
și jocul”, in- educativă Negrești, jud. Vaslui, câștigătorul Trofeului festivalului. Prestații
clus în deosebite au avut și „Piticii isteți”, „Voinicii”, „Piticii voinicii”, din Onești,
C.A.E.R.I. pe jud. Bacău, ,,Mugurașii” din Focșani, jud. Vrancea, „Florile Lozovei” din
anul 2016. Schela, jud. Galaţi, „Albinuțele” din Matca, jud. jud. Galați, „Fuiorul” din
Festivalul , Mihail Kogălniceanu, jud. Ialomița, „Doina Mândrei” din Negrești/jud.
aflat la cea de a V-a ediție, a fost organizat de Școala Gimnazială „General Vaslui, „Sălcioara Prutului” din Stănilești, jud. Vaslui, Mugurașii colindă-
Dumitru Dămăceanu” Cosmești, în parteneriat cu Primăria Cosmești, In- tori” din Galaţi, „Micii răzeși” din Pogonești,jud. Vaslui, „Formația de
spectoratul Școlar Județean Galați, Centrul Cultural ,,Dunărea de Jos” și dansuri” din Micleşti, jud. Vaslui, „Cununa” din Spanțov, jud. Călărași,
Protoieria Tecuci. Echipa care s-a ocupat de organizarea și desfășurarea „Flori de pe Siret”, din Cosmești, jud. Galați. In faţa unui public numeros
acestui festival a fost formată din: prof. Mioara Mititelu - directorul școlii, au evoluat soliști: Gogose Beatrice, Serea Maria Andreea, Batcu Andreea,
prof. pt. înv. preșcolar Mariana Grigorică, înv. Mitică Gheorghiță, prof. pt. Cheșcu Mălina, Bejan Ioana, Fandarac Oana, Pădurariu Dimitrie, Berbeci
înv. primar Istudor Aurelia și prof. pt. înv. primar Ionica Axene și subsem- Marilena, Parteni Ioana, Ciobotaru Ana, Cărăușu Anuța.
natul. Prin organizarea acestui concurs, ne-am propus să valorizăm tradiţii- Bucuria evoluţiei pe scenă, satisfacţia succesului, atmosfera sărbătoreas-
le şi obiceiurile poporului nostru în contextul actual socio-cultural când in- că în care copiii au purtat costumele populare, sentimentul bucuriei de a fi
fluenţa mass-mediei promovează în rândul tinerilor împrumuturi din di- admiraţi, sunt trăiri fără egal care îmbogăţesc capacitatea afectivă a acesto-
verse culturi, să cultivăm elevilor de la cea mai fragedă vârstă sentimentul ra. Ca dascăli, avem obligaţia să promovăm tradiţiile neamului, adevăratele
de apartenenţă, de iubire şi dragoste pentru rădăcinile şi valorile poporului valori spirituale ale poporului nostru. Ești mândru când în jurul tău auzi
român, să dezvoltăm și să promovam viața culturală în mediul rural, pro- „Vă mulțumim că ați făcut fericiţi părinți și copii”, când vezi elevi dornici
movarea de noi talente. Și această ediție, la fel ca și precedentele, a putut fi să se implice în astfel de activităţi, să ştie că activităţile lor contribuie la
organizată datorită implicării Consiliului local și a Primăriei Cosmești, re- păstrarea şi preţuirea acestor comori inestimabile, că încearcă să le cunoas-
prezentate de primarul Tuchiluș Ion, care au susținut financiar o parte a ac- că şi să le adune pentru a le dărui după cum spune şi Anton Pann: „De la
tivității și au asigurat condițiile optime desfășurării concursului. lume adunate,/ Şi-napoi la lume date”, demonstrând astfel că toate acestea
Prestația formațiilor și a tuturor concurenților la festival a fost apreciată vor avea continuitate și în generațiile următoare în ciuda scurgerii timpului.
Prof. pt. înv. primar Georgel GRIGORICĂ, prof. pt. înv. prima Ionica AXENTE

SE PREGĂTESC PENTRU VIAȚĂ

Încrezători, veseli și plini de viață, dar și de se-
tea de a absorbi tot ceea ce le oferă școala. Minu-
nați! Așa sunt școlarii din clasa întâi. Și au multe
de învățat. Viața, cu întreaga ei complexitate, își
deschide porțile în fața lor spre a le oferi și bucu-
rii și încercări. Iar noi, dascălii lor, alături de fa-
milii, ne străduim să-i călăuzim cât mai bine, nu
pregătindu-le un drum cât mai neted, ci
pregătindu-i pe ei, pe copiii noștri pentru drumul
în viață.
În sprijinul nostru a venit anul acesta Progra-
mul „Tedi – Şcoala Siguranței”, inițiat de S.C.
Tymbark Maspex Romȃnia S.R.L. și brandul
Tedi, împreună cu Ministerul Educației și Cerce-
tării Ştiințifice și Ministerul Afacerilor Interne
prin Poliția Română. Ni s-a oferit mai întâi su-
port material și sugestii pentru desfășurarea unor
Pag. 2
activități menite să-i învețe pe micii școlari cum
să trăiască la școală alături de ceilalți copii, cum
să traverseze în siguranță drumul către casă, prin
aglomerația străzii, sau cum să se ferească de pe-
ricole când sunt singuri acasă.
În primăvara acestui an, elevii din clasa întâi
de la Școala Gimnazială Nr. 28 din Galați au în-
vățat cum să parcurgă în siguranță drumul spre
casă. Învățătoarele le-au propus jocuri interesante
care i-au antrenat în recunoașterea semnelor de
circulație și a semnificației lor. Într-o zi au trans-
format spațiul clasei într-o adevărată stradă: tro-
tuare, carosabil, trecere de pietoni, mijloace de
transport și semne de circulație, desene sau ma-
chete, toate se aflau la locul potrivit. În altă zi, la
una din activități au participat din partea Inspec-
toratului Județean de Poliție Galați comisarul - șef
Dura Adrian și scms Panǎ Cristina. Le-au prezen-
tat copiilor imagini sugestive de pe drumurile pu-
blice și au fost bucuroși să vadă cât de multe lu-
cruri bune, referitoare la circulația corectă, știu
copiii noștri.
Învățătoarele Hogaș Drăguța, Berdilă Anica,
Gavrilă Elena și subsemnata am raportat activită-
țile desfășurate, prezentând și imagini, iar Orga-
nizatorul a premiat materialele transmise și impli-
carea școlii noastre în evaluarea acestui program.
Premiul a constat în produse Tymbark Maspex
România. Cei 121 de elevi de clasa I au primit cu
bucurie pungile cu sucuri și dulciuri, marca Tedi.
Urmează să-i vedem comportându-se civilizat și
corect pe stradă, lucru ce ni-l dorim din tot sufle-
tul pentru toți copiii.
Prof. pt. înv. primar Liliana OLARIU
Invitatul ediţiei =============================================== Şcoala gălăţeană
PREA CUCERNICUL PĂRINTE EUGEN DRĂGOI
Prea Cucernicia Voastră, comunitatea culturală vă percepe drept un îndemnat să scriu, a părintelui prof. Mircea Păcurariu de la Sibiu, membru
reputat om de cultură, un cărturar. Scrierile dumneavoastră, de sorginte corespondent al Academiei Române, a marelui istoric Paul Păltănea, de care
laică sau spirituală, dovedesc știință, acribie, opinie, au stil și mesaj edu- m-am atașat în ultimele trei decenii ale vieții sale și de la care am deprins me-
cativ. Cât este muncă și cât este educație în acest demers creativ? toda riguroasă de cercetare, de interpretare a datelor istorice și de studiu com-
Probabil că vă referiți la comunitatea lo- parat, precum și din partea altor profesioniști ai istoriei din Galați, între care
cală. Nu doresc să vă dezamăgesc, sau să vă numărați și dumneavoastră. Nu în ultimul rând, am primit sprijin substan-
fiu acuzat de falsă modestie. Nu, nu sunt țial și îndemn la cercetare din partea Înaltpreasfințitului Arhiepiscop dr. Casi-
nici reputat om de cultură, nici cărturar. Ce- an Crăciun al Dunării de Jos, colaborarea cu ÎPS Sa fiind onorantă pentru
le două embleme presupun o arie culturală mine.
foarte largă, în care persoana respectivă se Cei peste 30 de ani de administrație bisericească în cadrul Centrului Epar-
plimbă lejer și, în același timp, o paletă pu- hial al Arhiepiscopiei Dunării de Jos, sub îndrumarea Arhiepiscopului Antim
blicistică fecundă, utilă și recunoscută știin-Nica și a actualului arhipăstor ÎPS Casian (am deținut funcțiile de secretar
țific. Eu nu mă încadrez în acest portret. eparhial, consilier cultural, director și profesor la Seminarul teologic Sf.
Dacă pot recunoaște ceva în sensul afirma- Apostol Andrei, director al Editurii Arhiepiscopiei) mi-au oferit largi posibili-
țiilor dumneavoastră, este faptul că îmi pla- tăți de exprimare și de formare, lărgindu-mi considerabil orizontul cultural.
ce spațiul culturii, că am citit mult în viață, În privința lucrărilor mele publicate, care abordează subiecte de istorie lo-
că am învățat de la adevărații oameni de cală, de istorie bisericească, în general, și de teologie, acestea însumează 30
cultură (ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Ro- de volume, câteva sute de studii publicate în diverse reviste sau volume co-
mâne, profesori, scriitori, documentariști), lective, precum și îngrijirea unor ediții ale altor autori consacrați. Am partici-
că m-am bucurat și mă bucur de prietenia pat, în coautorat, la câteva mari proiecte editoriale inițiate și patronate de Pa-
unora dintre aceștia, că mă pasionează cercetarea trecutului, că îmi place să triarhia Română, în colaborare cu Academia Română, unele fiind și acum în
aduc în atenția celor interesați documente și mărturii inedite despre viața bise- curs de derulare.
ricească, în general și, mai ales cu referire la trecutul religios al județului Ga- În context, vă rog să exprimați câteva opinii referitoare la compatibi-
lați. Toate aceste preocupări, firește că presupun o muncă intensă, o atentă și litatea dintre știință și religie. De regulă, Școala promovează știința, iar
tenace investigare în arhive și biblioteci, capacitatea de a selecta informațiile Biserica, firește, religia. Totuși, oferiți-ne câteva puncte de interferență.
și de a sintetiza datele, dar și o susținută colaborare cu istorici, arhiviști, speci- În opinia mea există o complementaritate genuină a religiei și a științei (în
aliști ai cărții vechi, bibliografi, profesori de istorie, preoți, teologi etc. Neîn-această ordine „cronologică“ și nu invers), din care decurge compatibilitatea.
doielnic, dacă acest efort nu se conjugă cu un bagaj cultural consistent și de Credința și știința sunt daruri ale lui Dumnezeu pentru noi, oamenii; cine înțe-
calitate, acumulat prin studiu serios, rezultatele nu pot fi de apreciat. lege aceasta, realizează și faptul că în iconomia mântuitoare a Creatorului
Cum ați îmbinat, în timp, cariera/creația laică cu cea spirituală? Vă nostru nu este nimic incompatibil. Școala, în finalitatea ei adevărată, este
rog să oferiți cititorilor revistei noastre, în special tinerei generații, câteva chemată să promoveze nu numai știința, respectiv instrucția, ci și educația (de
repere ale dezvoltării dv. personale și profesionale și să ne oferiți o suc- fapt pregătirea pentru viața imanentă). Sunt cele două „aripi“ pe care dascălii
cintă biobibliografie de autor. ar trebui să le dea elevilor, ajutându-i astfel să se înalțe deasupra grijilor mă-
N-aș putea asocia slujirea mea ca preot și „creația laică“, așa cum o defi- runte ale cotidianului și să construiască un edificiu social și cultural trainic.
niți dvs. cu o carieră profesională. Eu le percep pe amândouă ca o vocație, în Nu putem zbura cu o sigură aripă! Din nefericire asistăm la un dezechilibru
cadrul căreia orice cleric poate desfășura multiple activități și stăpâni domenii periculos: sistemul de învățământ actual pedalează excesiv pe instrucție, pe
convergente. De mic am fost deprins cu frecventarea bisericii, iar după hiro- acumularea de cunoștințe și neglijează educația. Degeaba societatea clamea-
tonire nu m-am rezumat doar la slujirea liturgică; m-am ocupat, în tinerețe, de ză lipsa de educație a tinerilor, probată în varii situații ale vieții publice de zi
muzica bisericească, am cochetat și cu poezia, apoi, treptat, am reluat o pasi- cu zi, eu nu-i pot acuza pe tineri de acest hiatus dăunător și deranjant. Lipseș-
une care mă copleșea încă din vremea când eram elev de gimnaziu, istoria. te preocuparea școlii românești pentru formarea caracterelor și de aici un în-
Îmbinarea slujirii preoțești cu cercetarea istorică nu este nimic nou: aceasta se treg șir de neajunsuri și de frustrări ale adulților. Știm bine cum în țările occi-
regăsește în biografia a sute de preoți care au trăit înaintea mea și în cea a al- dentale pe care noi le numim civilizate, acest capitol formativ al vieții tineri-
tor câteva sute de confrați contemporani, cu o singură deosebire: cei mai lor este atent urmărit și consecințele se văd. Așadar, eu consider că trebuie re-
mulți au fost realmente profesioniști și performeri în cele două domenii; eu stabilit echilibrul între știință și educație în sistemul nostru de învățământ,
am conștiința că, cel puțin în spațiul istoriei bisericești, sunt un autodidact (as- prin programe bine articulate, cu finalități practice. Instituția guvernamentală
ta ca să evit noțiunea de amator, care este mai potrivită realității ce mă încon- care poartă această răspundere este Ministerul Educației Naționale și Cercetă-
joară). rii Științifice. Păi dacă este întâi al educației de ce acest minister trece în plan
Dragostea față de istorie mi-au insuflat-o profesorii mei, a căror amintire și secund o astfel de latură a preocupărilor sale strategice la nivel național?
prețuire o voi purta până la moarte în taina inimii mele recunoscătoare. Deși Biserica, sigur, promovează religia, cum spuneți dvs., dar religia este – ca
născut în orașul Bicaz din județul Neamț, am urmat școala generală în comu- să folosesc o exprimare tehnică proprie limbajului educațional, dar improprie
na Peștera din județul Constanța și acolo m-a îndrumat în lumea fascinantă a noțiunii în sine – un domeniu aplicativ superior care pregătește pe tineri atât
trecutului, profesorul Dumitru Cojocaru, un profund cunoscător al istoriei pentru viața de aici, cât și pentru cea de dincolo. Se înțelege, în această ecua-
românilor și un pedagog desăvârșit. Îmi părea rău că în programul săptămâ- ție, că Biserica are un rol decisiv în formarea caracterelor și își asumă acest
nal al școlii aveam doar două ore de istorie! Mă fermecau expunerile sale, ca rol pe baza Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții. Acestea reprezintă curriculum
un fel de film al evenimentelor istorice și al chipurilor emblematice din trecu- dascălului de religie; spre deosebire de disciplinele laice, asupra cărora se
tul omenirii (n-aveam televizor pe vremea aceea, iar la Căminul cultural din operează permanent restructurări și modificări ale programelor de învăță-
sat se proiecta foarte rar câte un film, când venea caravana cinematografică mânt, religia este una care are la bază legi imuabile (învățăturile de credință
de la oraș). La seminarul Teologic de la Buzău am intrat în universul istoric al fundamentale și preceptele morale), care pot fi însă predate și însușite într-un
Bisericii Creștine având călăuză pe preotul profesor și doctor în teologie, Va- diacronism benefic.
sile Sibiescu, Dumnezeu să-l odihnească! Era școlit la Strasbourg și devenise Așa cum interacționează în om sufletul și trupul tot așa ar trebui să se ar-
un foarte bun patrolog, recunoscut pentru studiile sale istorice de graniță (isto- monizeze dinamic și Biserica cu Școala în procesul de învățământ din Ro-
ria ecleziastică și literatura patristică). Falnic la înfățișare, doct și serios ca mânia.
dascăl, impunea respect prin știința sa copleșitoare. Vorbea impecabil france- Prea Cucernice Părinte, ce este Creștinismul, cum a apărut, cui s-a
za și se distingea de departe în corpul profesoral de la seminarul buzoian. adresat? Care-i … filosofia Creștinismului, inițială și actuală?
La Institutul Teologic de Grad Universitar din București am studiat istoria Creştinismul îşi datorează apariţia Domnului nostru Iisus Hristos, Dum-
Bisericii Ortodoxe Române sub îndrumarea preotului profesor Niculae Șer- nezeu adevărat şi Om adevărat, Care ca Fiu al lui Dumnezeu, este născut mai
bănescu, dascăl riguros și de amănunt, un răscolitor de arhive, din care a pu- înainte de veci, dar ca om S-a întrupat în timp, din Fecioara Maria, devenind
blicat multe documente inedite privitoare la istoria bisericească din țara noas- Persoană istorică. El este Mesia, adică Mântuitorul lumii. Istoricitatea lui Ii-
tră, studiile sale consistente intrând definitiv în sintezele de mai târziu; la „ti- sus Hristos, în pofida nenumăratelor mărturii, a fost uneori contestată, dar ar-
mona“ disciplinei Istoria Bisericească Universală se afla, pe vremea studenți- gumentele celor care se străduiau să facă din Persoana divino-umană a Sa un
ei mele, preotul profesor Ioan Rămureanu, autor al manualului acestei disci- personaj fictiv, chiar dacă i se acordau calităţile de vizionar, reformator religi-
pline de studiu universitar, profesor publicist de mare deschidere și sprijinitor os, filozof, moralist, revoluţionar, s-au dovedit de fiecare dată şubrede. Astăzi,
al celor ce doreau să se adâncească în cunoașterea trecutului Bisericii Crești- la începutul mileniului al III-lea, după 2.000 de ani de la Naşterea Sa ca om,
ne. Dar cel care m-a marcat definitiv a fost profesorul, istoricul și bizantino- nimeni nu mai contestă existenţa reală-istorică a lui Iisus Hristos. Caracteris-
logul de excepție, dr. Alexandru Elian, mai târziu membru titular al Academi- tica esenţială a învăţăturii Mântuitorului este originea Sa divină. Hristos i-a
ei Române. Avea o ținută academică prin care impunea respect și o aură de învăţat pe apostoli şi pe ceilalţi oameni taine dumnezeieşti, pregătindu-i pen-
savant care i se potrivea adâncii sale culturi și se reflecta în titlurile științifice
tru mântuire. Cel mai simplu rezumat al acestei învăţături poate fi oferit prin
cu care își împodobise meritat biografia. îndemnul cu care Fiul lui Dumnezeu Îşi începe propovăduirea: „Pocăiţi-vă,
De la acești minunați dascăli am preluat, odată cu noțiunile de istorie, și că s-a apropiat împărăţia cerurilor“ (Matei 3, 2). Prin Evanghelia Sa, adică
pasiunea pentru acest domeniu de cercetare. Apoi au venit încurajarea și în- vestea cea bună, aduce mesajul de împăcare a omului cu Dumnezeu şi învaţă
drumarea din partea Arhiepiscopului Antim Nica al Dunării de Jos, care m-a pe oameni cum să-şi trăiască viaţa de aici pentru a o câştiga pe cea veşnică.
Interviu realizat de prof. Gh. NAZARE
- continuare în pagina 4 –
Pag. 3
Şcoala gălăţeană ===========================================================
- urmare din pagina 3 –
PREA CUCERNICUL PĂRINTE EUGEN DRĂGOI
Misiunea Sa era îndreptată spre desăvârşirea Legii Vechiului Testa-
ment. „N-am venit să stric Legea şi prorocii - afirmă Mântuitorul - ci să
o împlinesc“ (Matei 5, 17). El va înfiera însă, fără rezerve, deformarea
Legii prin respectarea ei formală îndeosebi de către cărturari şi asocierea
unor practici şi superstiţii aflate în uz, care-l îndepărtau pe om de voinţa
lui Dumnezeu şi chiar de Dumnezeu Însuşi. Hristos face o radiografie
necruţătoare a unui mod de comportament faţă de Legea Veche, complet
necorespunzător, vădind ipocrizia religioasă a fariseilor şi cărturarilor
(Matei 23, 1-39). Legea de aur a învăţăturii Sale („filosofia“ cum ziceți
dvs.), care traversează ca un fir roşu întreaga activitate şi crezul lui Hris-
tos, este iubirea, considerată „cea mai mare poruncă“. Ea are două direc-
ţii: una îndreptată către Dumnezeu şi alta către semeni (Matei 22, 37-39
şi textele paralele). Învăţătura Şi-a însoţit-o cu multe minuni săvârşite
asupra Sa, asupra oamenilor şi asupra naturii, cea mai mare dintre ele fi-
ind Învierea Sa din morţi. Mii de oameni Îl însoţeau şi-I ascultau cuvinte-
le, limbajul Mântuitorului fiind unul direct, clar, pe înţelesul tuturor, pre-
sărat cu multe exemple (pilde) edificatoare. Adesea, unele învăţături nu
puteau fi înţelese de popor, nici chiar de ucenici, date fiind adâncimea şi
sublimitatea lor. Hristos le tâlcuia pe cele ce le considera necesare pentru
ascultători.
Predica de pe munte care începe cu Fericirile constituie, într-un fel,
rezumatul noii Sale învăţături (Matei 5,3-12). Subliniez că învățătura ini-
țială a creștinismului este aceeași cu cea actuală, întrucât, Evanghelia es-
te imuabilă.
După mai bine de 1000 de ani de la Întemeietorul Hristos, Crești-
nismul s-a scindat, în anul 1054, în Creștinismul ortodox și Crești-
nismul catolic. De ce?
Evoluţia vieţii creştine de-a lungul istoriei a înregistrat, cum era şi fi-
resc, diferenţe de practică şi de teologhisire între comunităţile creştine
din Răsărit şi cele din Apus. Modificările politice au dus la o tot mai ac-
centuată diferenţiere între lumea Apusului şi cea a Orientului, lume care
s-a dezvoltat separat, această situaţie creând, evident, conflicte şi neînţe-
legeri. În plan religios, elementul cel mai favorizant dezbinărilor a fost
învățătura născută în Apus despre primatul papal, cu pretenţia de ultim
for în probleme de doctrină, care s-a izbit de conceptul răsăritean al unei
Biserici dominante. Ca atare, deosebirea de păreri cu privire la noţiunea
de autoritate în Biserică a reprezentat motivul principal al dezbinării.
Trecerea dintre milenii părea favorabilă refacerii unității Crești-
nismului. Tot mai multe voci, dintr-o parte și din alta, erau favorabi-
le unui asemenea proces. Fiecare zi este o șansă, câștigată sau, din ne-
fericire, pierdută pentru unitate, îmi spunea acum vreo 15 ani ÎPS
Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos. Din păcate, optimismul de la
începutul acestui secol s-a mai estompat. Dumneavoastră ce credeți,
împlinirea a două milenii va găsi Creștinismul unit?
S-au împlinit deja 2000 de ani de la nașterea lui Hristos, dar la sărbă-
toarea acestui jubileu, creștinismul se afla scindat într-o puzderie de așa-
zise biserici, o astfel de atomizare înregistrându-se atât în Occident, cât și
în Orient. De-a lungul timpului au existat mai multe inițiative și tendințe
de a se reface unitatea Bisericii, ruptă între Biserica Romano-Catolică și
Biserica Ortodoxă, prin Marea Schismă din iulie 1054, dar toate s-au
soldat cu eșecuri. Principalele borne ale unor astfel de acțiuni sunt: Con-
ciliul de la Lyon (Franța), în anul 1274, Sinodul de la Ferrara-Florența
(Italia), în anii 1438-1439, iar după căderea Constantinopolului sub turci
(1453), alte încercări de unire, care au fost compromise prin practicarea
uniației de către Biserica de Apus, o dureroasă plagă pe trupul istoriei Bi-
sericii Creștine. După apariția Reformei au existat și încercări de unire a
Bisericii Protestante cu Biserica Ortodoxă, dar ele n-au putut să se finali-
zeze cu rezultate concrete. Teologia Ortodoxă consideră că unitatea Bise-
ricii este lucrarea lui Dumnezeu, nu a oamenilor, chiar dacă aceștia din
urmă sunt mari lideri religioși ai creștinismului din întreaga lume. Din
păcate dezbinarea care stăruie în Creștinism s-a manifestat și în sânul Bi-
sericilor Ortodoxe Autocefale, lucru vădit și cu prilejul Sfântului și Ma-
relui Sinod Panortodox, întrunit în insula Creta în luna iunie 2016. În-
treaga creștinătate de pe mapamond trebuie să lucreze mult în direcția
virtuții smereniei și la promovarea adevărului Bisericii primare. Toți
creștinii, de la cel care are responsabilitate de conducător, până la cel mai
mic membru al Bisericii Creștine, este dator să se roage permanent pen-
tru refacerea unității Bisericii.
La câțiva ani după evenimentele din 1989 s-a trecut cu entuziasm
la introducerea Religiei în curriculumul școlar. Însă, în ultimii ani se
discută tot mai insistent menținerea acestei discipline în orarul șco-
lar doar pentru elevii care optează să o frecventeze. Ce părere aveți?
Din păcate, noi, românii, avem și acest cusur ca toate lucrurile bune și
foarte bune, precum și cele care merg firesc, să le criticăm, să le macu-
lăm și să le excludem din viața publică, sau să le înlocuim cu surogate ori
practici de import. Există o campanie antireligioasă care operează cu
„argumente“ jalnice dar abil mediate, care derutează pe mulți. Să ne adu-
cem aminte că prezența religiei în curriculum-ul școlii românești a nece-
sitat eforturi comune – Biserică și Școală – de lungă durată și o colabora-
Pag. 4
re înțeleaptă, care are o finalitate dintre cele mai pozitive pentru formarea
elevilor. Să fim serioși! Conștiința valorilor religioase la copii este în
formare, cu trecerea anilor; ea n-are cum să fie reper pentru opțiunea
vreau sau nu vreau să studiez religia în școală. Acesta este un atribut al
persoanelor mature și cu experiență. Dar de ce elevii trebuie întrebați
numai dacă vor să studieze religia și să opteze pentru aceasta ei înșiși? Să
fim democrați in extenso: adică să-i întrebăm dacă vor să studieze și ma-
tematica, și biologia și literatura română, și istoria și toate celelalte disci-
pline. Vă imaginați că la finalul acestui referendum stupid (în ce țară se
mai întâmplă așa ceva?!) am avea niște rezultate care ar pune sub semnul
întrebării necesitatea învățământului românesc! Religia este nu doar o
disciplină de studiu ci o problemă ontologică vitală, este legătura omului
cu Creatorul, este manifestare firească a trăirii, indiferent de intensitatea
credinței fiecăruia. Realitatea, pe care nu trebuie s-o ocolim de teama că
vom leza mult clamatele drepturi ale omului, este aceasta: o minoritate
necredincioasă ori puțin sau selectiv credincioasă nu are dreptul de a-și
impune opinia asupra majorității care are o conștiință religioasă manifes-
tă. Paradoxal, cei care reclamă o presiune psihologică asupra copiilor,
prin menținerea studierii religiei în școală, pun ei înșiși o malefică presi-
une asupra conștiinței religioase a majorității covârșitoare. Din toate vea-
curile poporul acesta n-a luat în seamă decât îndemnurile evanghelice ale
lui Dumnezeu și îndrumarea păstorilor de suflete în privința credinței.
Manipulatorii religioși de astăzi nu urmăresc nici pe departe protecția
copiilor, ci golirea lor de seva credinței care le luminează mintea pentru a
discerne ce este mai bine în viață. Or, militanții antireligie știu că discer-
nământul este piedică în calea nivelării conștiințelor și un factor determi-
nant în respingerea manipulării maselor.
Există și destule voci care cer să se studieze în școală toate religiile,
nu doar cea creștină ortodoxă, sau disciplina religie să se rezume doar la
aspectele morale ale vieții tinerilor. Aduc în atenție, pentru astfel de opi-
nii care erau exprimate și în perioada interbelică de către avocații
secularismului, înțelepciunea și știința reputatului pedagog Ștefan Bârsă-
nescu. Celor care înclinau către studierea tuturor religiilor sau a unei re-
ligii oarecare, nu neapărat cea creștină, în cadrul școlii, Ștefan Bârsănes-
cu le răspunde argumentat: „În țările de cultură europeană, religia ca ob-
iect de studiu, își ia elementele de instrucție din creștinism. Ca atare, ma-
teria de învățământ religios din programele școlare va prevedea nu o re-
ligie în genere, ci pe cea creștină, ceea ce înseamnă studiul concepției
creștine despre lumea divină, așa cum ea se degajează din învățăturile
Mântuitorului: un învățământ christocentric“. Totodată, în privința vehi-
culării ideii că religia trebuie redusă în plan educațional doar la morală,
fostul elev al Seminarului din Galați se pronunță răspicat: „Trebuie să
tragem o linie de demarcație între religie și morală: morala nu se poate
nici suprapune, nici substitui religiei; iar a face din religie numai un ob-
iect de educație morală sau chiar a sentimentelor înseamnă a-i eluda spe-
cificitatea“.
Recent, v-a apărut la Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos o lu-
crare fundamentală de istorie a religiei locale, intitulată Mărturii de
viață bisericească în Ținutul Tecuciului, de la începuturi până la anul
1800. Pe când volumul al doilea?
Nu mi-am propus de la început și nici nu va fi un al doilea volum de-
spre viața bisericească în ținutul Tecuciului, fiindcă aceasta presupune
ani mulți de cercetare (secolul al XIX-lea este unul extrem de bogat pe
planul vieții bisericești) și eu nu dispun de acești ani. Voi mai publica,
poate, studii și documente inedite, dar nu un volum de asemenea întinde-
re. Profit de întrebare ca să vă mulțumesc și pe această cale pentru bine-
voitoarele dvs. recenzii asupra volumului pe care l-ați amintit.
Înainte de a încheia, mulțumindu-vă pentru acest consistent dia-
log, vă rog să spuneți cititorilor revistei Școala gălățeană, al cărei co-
laborator statornic sunteți, la ce mai lucrați, la ce să ne așteptăm pe
termen scurt și mediu?
Fiind trecut de 62 de ani vă mărturisesc faptul că întâi de toate sunt
preocupat să lucrez la propria-mi mântuire, căci este aproape vremea
plecării mele din trup. Trebuie să recunosc, destul de stânjenit: pasiunea
pentru istorie și alte „pasiuni“ accidentale ale vieții mi-au răpit timp pre-
țios necesar modelării mele duhovnicești. Dar ca să nu necăjesc pe cei ce
așteaptă un răspuns adecvat interogației dvs. am să vă spun că aș dori să
adun în 2-3 volume studiile risipite prin fel de fel de periodice, sub titlul
(încă necopt definitiv) La izvoarele Covurluiului. Studii de istorie locală.
De asemenea, să republic o a doua ediție a volumului tipărit în 1990, Ie-
rarhi și preoți de seamă la Dunărea de Jos. În fine, de mulți ani stăruie
în mintea mea publicarea unui Dicționar al teologilor de la Dunărea de
Jos, pentru care, vreme de peste trei decenii, am tot adunat mii de fișe.
Dumnezeu știe însă dacă mă va lăsa să finalizez aceste proiecte sau nu.
În încheiere vă mulțumesc fiindcă mi-ați oferit posibilitatea de a dia-
loga cu dvs., maestru al interviurilor, și rog pe cititori să mă ierte că i-am
supus la corvoada unei lecturi fastidioase, căci nu prea văd cât interes
poate să trezească biografia ternă a unui preot, fie el și modest condeier,
nu cărturar cum ați scris dvs. la început.
=========================================================== Şcoala gălăţeană
100 DE ANI DE LA PRIMUL RĂZBOI MONDIAL. 1914-1918. (XIII)
Se împlinesc 100 de ani de când lumea a fost zguduită de prima mare conflagrație mondială, 1914-1918. Revista noastră, Școala gălățeană, evocă evenimentul cu im-
plicații directe și spectaculoase și în istoria poporului român printr-un serial de 25 de episoade referitoare la momentele semnificative ale evenimentului respectiv. Ar-
ticolele realizate de istorici, universitari, profesori din învățământul preuniversitar, cercetători, militari, oameni de cultură, scriitori, artiști, medici, clerici etc., au un
consistent conținut științific, scrise în stil publicistic, cu mesaj educativ. Cele 25 de episoade ale serialului vor face obiectul unei culegeri care va marca împlinirea a 100
de ani de la formarea statului național român unitar, în 1918, culegere editată sub egida „Asociației Profesionale Școala gălățeană”, volum util, deopotrivă, elevilor și
studenților, tuturor celor pasionați de istorie.
, (Ghiță NAZARE)

ÎNCEPUTUL BELIGERANȚEI ROMÂNEȘTI

Conform hotărârii Consiliului de Coroană din pătruns în Dobrogea, ceea ce a obligat comanda- cheiat cu o viguroasă contraofensiva românească.
14/ 27 august 1916, a doua zi după declarația de mentul român să adopte schimbări radicale în pla- De o deosebită importanță strategică, întrucât putea
război adresată numai Imperiului Habsburgic, tru- nul de campanie. Astfel, s-a decis oprirea ofensivei deschide calea de pătrundere spre sudul Moldovei
pele române au declanșat ofensiva prin trecători din Transilvania și detașarea unor unități de pe și Dunăre, trecătoarea Oituz a fost teatrul a două
pentru eliberarea Transilvaniei. Obiectiv de prim frontul din nord și din rezerva generală cu scopul vestite bătălii de la sfârșitul lui septembrie și până
ordin al Marelui Stat Major, a cărui decizie a fost de a stăvili ofensiva inamică din Dobrogea. De la începutul lunii noiembrie 1916. Urmând celebra
influențată și de năzuințele arzătoare ale opiniei asemenea, s-a produs o semnificativă schimbare la asigurare a comandantului lor, generalul Eremia
publice, ofensivei din Transilvania i-a fost alocată conducere, Alexandru Averescu, general care se Grigorescu, „Pe aici nu se trece!”, ostașii din Gru-
majoritatea efectivelor militare. Astfel, Armata de bucura de o mare popularitate atât în rândul trupei, pul Oituz au zădărnicit eforturile inamice de a ac-
Nord (general Constantin Presan) acționa asupra cat și în opinia publică, fiind numit în conducerea cede în Moldova și, totodată, au contribuit la refa-
Carpaților Răsăriteni, iar în continuarea lanțului armatei de la sudul Dunării. cerea moralului trupei și al populației.
muntos erau amplasate Armatele a II-a (general Încercând să stăvilească avansul inamic din În octombrie 1916 a sosit în țară o misiune mili-
Alexandru Averescu) și I (general Ioan Culcer), în- Bulgaria, generalul Averescu a conceput și condus tară franceză, condusă de generalul M.H. Berthe-
sumând circa 420.000 de combatanți. Pentru fron- celebra „Operațiune de la Flămânda” din 18-22 lot, care, devenit consilier militar al regelui, a cău-
tul sudic, împotriva Bulgariei, unde în prima etapă septembrie, constând dintr-o ofensivă de învăluire tat să insufle curaj și să respingă ideea retragerii,
trebuia doar să ne apărăm, era alocată Armata a III- pe la sud împotriva bulgaro - germanilor, menită să dar a procedat cu mult tact, menajând orgoliile
a (general Mihail Aslan) cu aproximativ 140.000 se finalizeze cu frontul aliat de la Salonic. În ace- comandanților români. În același timp, frontul ro-
de combatanți. Acestei concepții strategice adopta- lași timp s-a anulat ofensiva armatei din Transilva- mâno-rus din Dobrogea a fost străpuns de trupele
tă de Comandamentul roman, chiar în divergență nia, considerându-se că poate fi asigurată apărarea germano - bulgare, care, la 9 octombrie, au ocupat
cu opiniile franceze și rusești care acordau priorita- rezultatelor obținute până atunci. Îndrăzneț și inge- Constanța. Tot în luna octombrie a avut loc prima
te frontului sudic, i-a corespuns începutul ofensivei nios concepută, Operațiunea de la Flamânda a eșu- bătălie de la Jiu, în care Armata I, la conducerea
române. Pe fondul entuziasmului trupelor noastre, at datorită unui complex de factori printre care dis- căreia fusese numit generalul Ion Dragalina, a res-
dar și al primirii călduroase a majorităţii localnici- trugerea podului de vase construit peste Dunăre, pins o puternică ofensiva inamică, bătălie în care s-
lor, ofensiva în Transilvania a început astfel sub inactivitatea celorlalte forțe aliate, precum și a ne- a remarcat Ecaterina Teodoroiu, rămasă în menta-
auspicii promițătoare. Chiar a doua zi, la 16 august, cesităților de apărare în nord, care au evidențiat lul popular sub numele de „Eroina de la Jiu”. A
a fost ocupat Brașovul de către unități ale Armatei imposibilitatea luptei pe două fronturi, în special doua ofensivă în zonă s-a încheiat însă la 4 noiem-
a II-a, iar după două zile, unități ale Armatei I ajun- după marile pierderi din Dobrogea. brie cu retragerea armatei române, ocuparea orașu-
seseră în apropierea Sibiului. Concomitent, trupele Într-adevăr, după eșecul ofensivei române din lui Târgu-Jiu și pătrunderea inamicului inclusiv în
române au pătruns în Valea Jiului, inclusiv în Pe- Transilvania, din primele zile de beligeranță, co- Craiova.
troșani, ceea ce afecta posibilitățile de aproviziona- mandamentele german și austro-ungar și-au întărit O lovitură puternică au primit forțele românești
re ale Puterilor Centrale cu cărbuni. În Carpații Ră- forțele cu noi trupe. Astfel, în Transilvania, la o lu- aproape concomitent (10 noiembrie) prin reușita
săriteni au fost forțate toate trecătorile și Armata de nă de la începerea campaniei, s-a ajuns la o echili- operațiunii germano-bulgare de trecere a Dunării la
Nord înainta spre centrul Transilvaniei. brare a efectivelor de luptă, Puterile Centrale având Zimnicea, realizându-se pe la nord, în Carpați, vest
În aceste prime zile de război, trupele române avantajul experienței de luptă și superioritatea ar- și sud un adevărat clește. În această situație drama-
au beneficiat de o relativă superioritate numerică, mamentului. De pildă, inamicul avea 6-8 mitraliere tică s-a pus problema apărării sau părăsirii capita-
datorată și surprinderii inamicului, dotarea cu ar- la fiecare batalion, în timp ce românii dispuneau de lei. Cu multe unități decimate, Comandamentul
mament și muniție fiind însă inferioară. Înaintarea unități de mitraliere abia la nivel de regiment. În român a făcut stăruitoare apeluri către armatele ru-
rapidă a românilor a determinat evacuarea fără lup- pofida superiorității inamice, elanul combativ al sești aflate în Moldova și Dobrogea, fără rezultat
tă a Sibiului de către austrieci, dar Comandamentul românilor a fost remarcabil în condițiile unui front însă, astfel că la sfârșitul bătăliei de pe Neajlov și
nostru nu a decis intrarea în oraș, șocul produs in- care de-a lungul arcului carpatic măsura peste 950 Argeș (23 noiembrie / 3 decembrie 1916), cunos-
amicului de succesele inițiale ale ofensivei în sud- km. Comandamentul român a apreciat în mod ju- cută sub numele de „Bătălia pentru București”,
estul Transilvaniei fiind diminuat. Situația strategi- dicios ca efortul de apărare să se concentreze în Curtea regală, guvernul I.I.C. Brătianu și alte auto-
că a început să se schimbe în defavoarea noastră zona centrala (Carpații de Curbură, Rucăr, Bran) rități s-au refugiat la Iași.
datorită unui complex de factori. S-a vădit în cu- pentru a închide cele mai scurte căi de acces spre O epopee a disperării, refugiul în Moldova în
rând că Aliații ceruseră ultimativ intrarea Români- capitală, în dezacord cu conducerea rusă, care in- condiții de iarnă, al autorităților, dar și a numeroase
ei în război conștienți că nu-și vor respecta obliga- sista ca apărarea să se realizeze de-a lungul Siretu- convoaie de civili, a reprezentat o adevărată dramă.
țiile asumate. Astfel, Rusia nu a trimis în Dobro- lui. După multe controverse s-a decis trimiterea la
gea trupe cu efectivele promise, iar armata Antan- Inamicul a angajat la jumătatea lunii septembrie Moscova a tezaurului B.N.R. și a altor valori ines-
tei de la Salonic, aflată sub comanda generalului bătălia pentru Sibiu și concomitent a început o pu- timabile. O primă tranșă, reprezentând peste 90 de
Sarrail, a rămas inactivă, facilitându-se în aceste ternică ofensivă în Valea Jiului, ajungând până la tone de aur fin sub formă de monede și lingouri
condiții misiunea bulgaro-germană în Balcani. frontieră, în Depresiunea Petroșani. În aceeași pe- împachetate în 1738 casete și alte două casete cu
Bulgaria, care ne declarase război la 19 august, și-a rioadă, ofensiva germană s-a desfășurat și pe Valea bijuteriile Reginei Maria, a fost îmbarcată la Iași în
putut concentra toate forțele spre Dunăre, ceea ce a Cernei și în Defileul Oltului, precum și în trecători- 17 vagoane și a ajuns la Moscova la 20 decembrie
determinat schimbări semnificative în situația Ro- le Predeal, Bran, Oituz, luptele desfășurându-se cu 1916. Se încheia astfel în împrejurări sumbre anul
mâniei, care a ajuns să lupte pe două fronturi, în- o deosebită înverșunare. Astfel, bătălia pentru Va- 1916, primul an al beligeranței noastre, cu evacua-
sumând circa 1500 km. Trupele bulgare, întărite cu lea Prahovei, care a durat peste 40 de zile, s-a sol- rea a două treimi din teritoriul național, cu pierderi
unități germane, au fost plasate sub comanda dat cu o înaintare a inamicului de doar 10-15 km, umane, militari și civili, de sute de mii și daune
feldmareșalului Mackensen și au început la 20 au- fiind zădărnicită tentativa acestuia de a accede spre materiale incalculabile. Anul 1917 începea astfel în
gust ofensiva de la Turtucaia, în condițiile unei Ploiești și București. Pe Valea Argeșului, spre condiții materiale și morale dintre cele mai dificile,
semnificative superiorități numerice și de dotare. Câmpulung, la începutul lunii octombrie, au fost ceea ce mai rămăsese din România fiind practic un
După lupte înverșunate, la sfârșitul lunii august, memorabilele încleștări de la Dragoslavele și teritoriu izolat între dușmani.
trupele bulgaro-germane au cucerit Turtucaia și au Nămăiești, care au durat întreaga lună și s-au în-
Prof. Mihail BRĂILESCU
SĂ NE CINSTIM EROII NEAMULUI!
În fiecare an, de Înălţarea Domnului, în Cudalbi se face pomenirea morţilor şi se cinstesc Eroii Neamului.
Și anul acesta, copiii de la Şcoala Gimnaziala ,,Prof. Emil Panaitescu” au participat la o frumoasă acţiune or-
ganizată în memoria Eroilor Neamului Romanesc.
La memorialul din comună s-au depus coroane cu flori, s-au recitat poezii şi s-au intonat cântece dedicate
eroilor patriei de către elevii claselor a IV- a A și a IV-a B. Alături de ei au fost şi cei mai mici, de la clasele
pregătitoare și de la grupele de grădiniță, având în mâini buchete de flori pe care le-au aşezat la baza monu-
mentului.
După ce preoții celor patru biserici din comună au ţinut o slujbă de pomenire în memoria eroilor neamului,
primarul Ștefan Drugan a evocat eroismul ostașilor români, inclusiv a celor din Cudalbi, pentru apărarea patri-
ei. Astfel, prin activităţile noastre, am cinstit memoria înaintaşilor, a celor care s-au jertfit pentru libertatea ro-
mânilor şi integritatea teritorială a țării. Avem o datorie sfântă să ne cinstim eroii şi să nu-i lăsăm daţi uitării.
Dumnezeu să-i odihnească în pace!
Prof. pt. înv. primar, Mioara GRADEA, Școala Gimnazială ,,Prof. Emil Panaitescu”, Cudalbi
Pag. 5
Şcoala gălăţeană ===========================================================
UTILIZAREA METODELOR INOVATOARE PLEDOARIE
ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ PENTRU LECTURĂ
Ultimii ani au adus o creștere însemnată a importanței utilizării tehnologiei informatice în activi- Ne bate-n uşă, în piept şi-n păr un vânt de
tatea curentă cu elevii, la toate disciplinele. toamnă … E vremea unui alt început! De-ar fi
Apariția unor noi dispozitive și dezvoltarea să privim înapoi, ce vedem? O vară plină, pli-
celor vechi a condus și la sporirea posibilități- nă … Soare şi umbră, cărţi şi poveşti, desene
lor de realizare a unor lecții moderne, utile și şi culoare, zâmbete şi … copii! Da, la Clubul
atractive. În cadrul Liceului Teoretic „Emil Curioşilor, de câţiva ani, povestea, poezia, tea-
Racoviță” din Galați, la alcătuirea Planului de trul, muzica şi sportul s-au împrietenit într-o
Dezvoltare Europeană (PDE) am considerat lume de vis, într-o oază de lumină aducând fi-
că trebuie să vizăm drept ținte strategice ur- ecărui participant acel dram de prietenie care
mătoarele: Îmbunătăţirea realizării competen- să-l întregească sufleteşte. Adulţii, dar mai
ţelor de bază în materie de ştiinţe şi tehnolo- ales copiii, sunt captivaţi de cuvântul adus pe
gie prin formarea profesorilor de ştiinţe pen- aripi de vânt de vacanţă prin poveştile, poezii-
tru dobândirea unor metode cu valoare forma- le, dramatizările şi cântecele unui anotimp pri-
tivă şi care utilizează TIC; Dezvoltarea unor etenos cu prichindeii, principalii actori dar şi
programe educaţionale pentru elevii defavori- beneficiari ai acestui spectacol regizat de ma-
zaţi (elevi cu handicap rromi, elevi din mediul eştrii bibliotecii pentru Măria-Sa, Cartea. De-
rural), corespunzătoare nevoilor acestora; Creșterea eficienței educației prin utilizarea instrumente- ar fi să povestească, ei – copiii, v-ar spune că-
lor TIC, a practicilor și resurselor educaționale deschise, ce permit o învățare mai personalizată şi o n timpul care s-a scurs au petrecut frumos, ca
mai bună utilizare a resurselor. în poveste, şi că un ,,praf magic” i-a pre-
Am propus și a fost aprobat Proiectul Erasmus+ Educație formativă și incluzivă prin instrumen- schimbat în ,,isteţei curioşi” ce pot descifra
te și strategii didactice inovatoare, cu derulare în perioada 2015-2017. Au fost selectați 12 profe- uşor tainele cuvintelor, şi chiar şi pe cele aflate
sori pentru mobilități, organizați în cinci fluxuri, în Italia, Spania, Finlanda, Suedia și Marea Brita- printre rânduri-un gest, o faptă ... Cu fiecare
nie. Eu am participat la cursul cu titlul: DIGITAL CLASSROOM: USING ICT IN EDUCATION în cuvânt şi intervenţie, cu fiecare poveste şi ghi-
perioada 13-22.06.2016 la Barcelona, în Spania. citoare, fiecare copil, de cele mai multe ori au-
Cursul a început cu prezentarea instrumentelor moderne de stocare și editare a informațiilor: tor şi personaj al poveştii - reuşeşte liber să se
Google Drive, One Drive, Drophboox și Office 365 ( cloud services). manifeste, să citească, să povestească, să de-
O mare importanță am acordat lucrului pe platforma educațională Edmodo. Aceasta permite seneze, să construiască, să creeze, să cânte, să
comunicarea conținuturilor, distribuirea de chestionare, sarcini de lucru, gestionarea comunicării cu recite.
elevii, colegii profesori și părinții. Kahoot este o platformă gratuită de învățare bazată pe joc și teh- Aici, la Biblioteca Estivală, Clubul Curioşi-
nologie educațională, lansată în 2013 și care se adresează tuturor disciplinelor. Putem alcătui lor adună toţi curioșii Galaţiului – copii şi
quizzes sau utiliza unele deja create, cu adăugarea unor secvențe media. Materialele realizate pot fi adulţi, culoare şi lumină, cărţi şi zâmbete. De
partajate. Socrative este sistem de evaluare a elevilor, care le permite acestora să participe utilizând pretutindeni ne zâmbesc florile primăverii,
smartphone-uri, laptop-uri și tablete, la activitățile create de profesor. În cadrul evaluării care poate frunzele galbene şi aurii ale toamnei, steluţele
fi sumativă sau formativă, profesorul poate introduce în plus față de standardul A / F întrebări cu mari şi mici ale iernii şi, nu în ultimul rând,
mai multe variante de răspuns și chiar cu formularea de răspunsuri scurte. Profesorul poate urmări soarele, marea şi cerul senin al verii … Săp-
modul în care au răspuns elevii; un raport cu privire la răspunsuri poate fi livrat ulterior. Socrative tămână de săptămână, costume, umbreluţe şi
extinde învățarea și în afara clasei, deoarece elevii pot finaliza îndeplinirea sarcinilor de lucru de
oriunde. De asemenea, elevii pot fi grupați în echipe, ceea ce este valabil și la Kahoot. pălăriuţe, toate-ntr-o horă dirijată de-un magi-
În partea a doua a cursului accentul s-a pus pe realizarea de pagini web. Wix.com este o plat- cian trec prin faţa cititorilor încântându-i şi
formă de dezvoltare web bazată pe cloud, care permite utilizatorilor să creeze site-uri web HTML5 amuzându-i, pregătindu-i, ca-n fiecare an, pen-
și site-uri mobile, prin utilizarea instrumentelor lor de drag and drop on-line. Utilizatorii pot adăuga tru zilele de şcoală. De parc-ar fi plutit dea-
funcții cum ar fi plug-in-uri sociale, e-commerce , formulare de contact, e-mail marketing, și foru- supra întregului spectacol prin cuvânt răcoa-
muri ale comunității site-urile lor web folosind o varietate de aplicații Wix. WordPress este un rea şi asprimea crivăţului şi mirosul de iarbă şi
software web utilizat pentru a crea un site frumos sau un blog. WordPress este atât gratuit, cât și de de flori crude şi plăpânde, briza mării sau par-
neprețuit, în același timp. Peste 60 de milioane de oameni au ales WordPress pentru ceea ce pe web fumul merelor coapte ai fi zis c-a poposit aici
ei numesc „acasă”. Weebly este un un serviciu web-hosting, cu un constructor de site-ul drag-and- şi acum, rând pe rând, Iarna, Primăvara, Vara
drop. Compania concurează cu Wix.com, Webs, WordPress .com, Squarespace.com, Jimdo, Yola, și Toamna.
SnapPages și alte aplicații de web-hosting și de creare de site-uri web. În urma studierii acestora am Iată câteva impresii de la participanți:
avut drept sarcină de lucru crearea unei pagini web. „Clubul curioșilor este o ocazie minunată pen-
La ultimele cursuri am studiat alte aplicații. Plickers este un instrument de evaluare pentru pro- tru copil de a avea o discuție despre cărți. Într-
fesori. Ceea ce face Plickers diferit este faptul că elevii nu au nevoie de nici un fel de dispozitiv o asemenea împrejurare copilul observă că
pentru a participa. Ei pur și simplu dețin o fișă specială și un facilitator utilizează dispozitivul iPad, lectura nu este o activitate impusă de școală, ci
iPhone sau Android pentru a captura imagini de pe fișele lor. Programul este capabil să citească fi- pornește din curiozitatea și plăcerea lui.” (Vio-
șele și să dea rezultatele instantaneu. Trebuie să avem un smartphone sau o tabletă care să permită leta Trandafir, părinte); „Aici lectura este
descărcarea aplicației Plickers. Profesorii trebuie să creeze un registru al clasei pentru a înregistra apreciată, toți copiii își manifestă interesul
rezultatele obținute. Versal - De la cursuri complete la temele pentru acasă rapide și proiecte pro- pentru citit. Copilul povestește subiectul cărții
duse de elevi, asigură crearea unor experiențe interactive de învățare online. Versal este un mod citite, spune amănunte despre personajele căr-
nou pentru orice profesor de a crea cursuri și secvențe didactice on-line interactive și captivante. Cu ții și aventurile prin care trec acestea. În egală
aplicația Chrome, oferirea de lecții online elevilor este foarte ușoară. Schoology este un sistem de măsură, îi este stimulată curiozitatea atunci
management al învățării pentru școli, licee, instituții de învățământ superior și corporații ce permite când alți copii de vârsta lui povestesc despre
utilizatorilor să creeze, să gestioneze și să împărtășească conținut și resurse. Cunoscut ca un sistem cărțile citite de ei.” (Irina Ursu, părinte); „Du-
de management al cursului sau mediu virtual de învățare, platforma cloud oferă instrumente pentru pă întâlnirea de la Club, fetița mi-a sugerat să
a gestiona orice clasă sau mediu de învățare mixtă. Familiar utilizatorilor de Facebook, serviciul in- facem un drum la librărie. A văzut, a răsfoit
clude înregistrări de prezență, gradebook on-line, teste și chestionare, teme pentru acasă. Interfața cărți multe, a fost o bună ocazie pentru a o
de social media facilitează colaborarea între o clasă, un grup sau o școală. stimula să citească. I-am putut stârni curiozita-
Pe parcursul activității au fost analizate permanent produsele realizate de noi și am încercat să le tea, povestindu-i despre forma, culorile, mate-
îmbunătățim. Pregătirea didactică și lingvistică în limba engleză, limba de desfășurare a cursu- rialele sau proveniența diverselor lucruri din
lui,mi-a fost foarte utilă. Am putut să comunic și să împărtășesc experiența mea profesională cu co- librărie, iar ea a dorit să mă însoțească și cu al-
legii de la curs și cu formatorul. tă ocazie. Există câteva cărți despre invenții și
Pregătirea culturală a constat în consultarea unor cărți de călătorie și albume de artă de la Biblio- inventatori, scrise pe înțelesul copiilor, pe care
teca Județeană „V.A. Urechia”, precum și a unor site-uri, toate descriind frumusețea și grandoarea abia aștept să i le recomand.” (Marlena Bog-
Barcelonei. Am vizitat: Sagrada Familia, Parcul Guell, Muzeul Național de Arta Catalană – danos, părinte); „În cadrul acestor întâlniri va
MNAC, acvariul, Piața Spania, cu minunata fântână arteziană, Las Ramblas, Cartierul Gotic, Poble fi desemnat și Cititorul ediției, ales dintre co-
Espanyol și multe altele. Impresiile pe care le am după participarea la curs depășesc așteptările pe piii care au demonstrat prin intervențiile lor că
care le-am avut. Contactele umane pe care le-am stabilit mă vor ajuta în realizarea de noi proiecte. au citit și înțeles conținutul lecturilor. Îmi do-
Consider că participarea la această mobilitate va conduce la perfecționarea activității mele didacti- resc să fiu nominalizată!” (Alexandra, clasa a
ce, prin utilizarea unor metode moderne, prin integrarea accentuată a ICT în activitatea la clasă. III-a B, Școala nr. 20 Galați).
Prof. Corina ROTARU, dir. adj., Liceul Teoretic „Emil Racoviță”, Galați Prof. pt. înv. primar, Tincuța TUFĂ
Pag. 6
=========================================================== Şcoala gălăţeană
LECȚII DE CULTURĂ ȘI DE VIAȚĂ LA SUHURLUI Copilării din amintire
Veche vatră de cultură și spiritualitate românească, județul Galați posedă un patrimoniu de va- AVEM REGE!
lori și resurse etnografice încă insufici-
ent cunoscute și valorificate, motiv pen- Criza s-a instalat profund la începutul verii,
tru care popularizarea acestora în rândul asociaţia noastră de locatari fiind nevoită să
elevilor se impune cu precădere. Având schimbe nu mai puţin de şase preşedinţi, în decurs
ca obiectiv principal informarea cu pri- de doar trei luni. Instabilitatea, vidul de putere, ca
vire la tradițiile și obiceiurile gospodă- să nu mai vorbim despre lipsa de perspectivă se în-
rești ale țăranilor din zona Galațiului, tipăriseră pe chipul bieţilor locatari, văduviţi de bi-
câțiva elevi ai Liceului Teoretic „Dună- nefacerile unei conduceri continue şi statornice.
rea” au participat, recent, la o excursie la Ultima dată l-am ales pe domnul Vasilescu, de la
Casa Rurală „Ion Avram Dunăreanu” scara 1. Profesor la pensie, gospodar desăvârşit,
din comuna Suhurlui, pentru a vedea o dotat şi cu ceva talente de bariton, dumnealui n-a
expoziție de „Ambient tradițional țără- rezistat la conducerea asociaţiei decât 17 zile, după
nesc”. care şi-a dat brusc demisia pe motiv că nu este res-
Suhurluiul se află în partea central- pectat de locatarii mai tineri, şi mai ales de noile
estică a județului, la aproape 40 de km de Municipiul Galați. Având o vechime de peste o sută de promoţii şcolare, care nu-i dau „Bună ziua!” sau
ani, satul Suhurlui s-a format prin migrarea unor tineri din fosta comună Oasele (actualmente, Re- „Bună seara!”, după caz… Ales în unanimitate, a
diu), printre care și proprietarii inițiali ai casei-muzeu, Ion Avram și soția sa, Maria. De la ghidul urmat la preşedinţie domnul Zaharescu, de la scara
nostru, Mariana Buruiană, am aflat că, în anul 2007, fiul acestora, Ion Avram Dunăreanu, a donat 7, de profesie croitor. Cei mai mulţi îl respectau
casa bătrânească Muzeului de Istorie din Galați, dovedindu-și astfel dragostea pentru cultură și pentru promptitudinea cu care, la un preţ modest,
pentru frumos și noblețea sufletească. Expusă spre vizitare publicului larg, gospodăria ţărănească scurta sau lungea pantaloni, întorcea haine pe dos
ce a aparţinut părinţilor lui Ion Avram Dunăreanu reprezintă prima aşezare muzeistică rurală din sau schimba fermoare defecte, în special de origine
România de după anul 1989. turcească. Fix pe 6 august şi-a dat însă şi el demi-
De altfel, biografia lui Ion Avram Dunăreanu (18 martie 1945 – 14 iulie 2013) ne îndreptățește sia: „Doamnelor şi domnilor locatari, meseria de
să afirmăm că încă mai nasc și în Moldova oameni, nu doar pe vremea cronicarului. Magistrat la preşedinte este o căciulă prea mare pentru capul
Curtea de Apel din Galați, Ion Avram Dunăreanu a îmbinat activitatea profesională cu pasiunile sa- meu modest de croitor. Alegeţi-vă pe altul! Un
le artistice, fiind membru al Societății Scriitorilor „Costache Negri” și al Asociației Artiștilor Plas- cizmar, de pildă.”, a scris el în cerere.
tici din România. A publicat atât lucrări de specialitate (Justiție, judecător, management, Editura Nici doamna Spiridon de la scara 9 n-a avut
All Beck, București, 2005), cât și volume de poezii: Labirintul tăcerii (Editura Hypatya, Galați, mai mult succes, fiind demisă de Comitetul Execu-
1996), La peștera vântului (Edit-Press, Galați, 1998), Realitatea orei (Editura Eminescu, București, tiv al Adunării Generale a Proprietarilor fiindcă a
2001), Între limite (Scrisul Românesc, Craiova, 2006), precum și albumul Artiști plastici contem- fost surprinsă în flagrant, de către bărbatul de ser-
porani (Editura Alma, Galați, 2002). Ca pictor, a organizat peste 40 de expoziţii personale în diferi- viciu (ştiţi, la noi nu s-a găsit nicio femeie care să
te centre culturale din ţară şi străinătate, cu prilejul unor colocvii şi seminarii naţionale şi internaţi- accepte să măture şi să spele casele scărilor), în
onale (în perioada 1989-2001). Preocupările lui Ion Avram Dunăreanu pentru promovarea valori- flagrant delict de amor clandestin cu domnul pro-
lor tradiționale ale lumii în care a trăit se vădesc cu prisosință în simplitatea și eleganța, în grija și fesor Zaharescu, unul dintre antepreşedinţii săi.
rafinamentul cu care a reconstituit și valorificat, împreună cu soția sa, Elisabeta, gospodăria părinți- Într-un efort disperat, adunarea aproximativ gene-
lor săi, pentru ca aceasta să devină un model de trai autentic țărănesc, viabil încă și astăzi. rală (au lipsit cam 60 la sută dintre votanţi) au ales
Muzeul rural de la Suhurlui cuprinde curtea propriu-zisă a gospodăriei, cu câțiva pomi fructiferi în funcţia de preşedinte, cu o oarecare strângere de
și o fântână mică, precum și casa ce respectă specificul arhitectural al zonei, fiind alcătuită din două inimă (ea mai fusese o dată preşedinte, imediat du-
camere spaţioase (camera bună și frumoasă și camera de ședere), un chiler cu vatră şi un chiler cu
război de țesut. Cele două camere sunt separate prin tindă. Casa are în față o prispă şi cerdac. Tot pă revoluţie), pe doamna Iliescu, de la scara 10.
ce există expus în cele două camere este lucrat manual, de la perdelele înflorate până la mobilier. Era o doamnă săracă şi curată. La numai şase zile
Am putut admira aici costume populare moldovenești autentice, confecționate din pânză țesută la de la alegeri, doamna Iliescu a dispărut însă în ne-
război, o ladă de zestre, lăicere, ștergare, vase de lut, lămpi cu gaz, dar și icoane vechi pictate pe ant, odată cu toate fondurile asociaţiei, lăsându-i pe
lemn, așezate la loc de cinste. De asemenea, am vizitat și un atelier de fierărie (aflat tot în curtea locatari nu numai cu gurile căscate, dar şi cu noi
acestei gospodării, donat de un localnic), în care am putut vedea diferite obiecte inedite pentru noi datorii la întreţinere.
(ciocane, clești, nicovale, foale din piele, potcoave), precum și o altă anexă, în care se află o colec- Un climat de teribilă cumpănă şi de uriaşă îngri-
ție de obiecte ţărăneşti, adunate din toate colțurile țării de către magistratul Ion Avram Dunăreanu jorare s-a instalat deasupra blocurilor care alcătu-
și soția sa. iesc scumpa noastră asociaţie. Câţiva locatari şi
Pentru elevii noștri, dar și pentru noi, elementul de noutate de care am avut parte la Suhurlui a mai ales locatare s-au internat la Spitalul Munici-
fost reprezentat de îmbinarea dintre vechi și nou, dintre tradițional și modern, deoarece, tot în cur- pal pentru tratarea urgentă a unor nevroze şi crize
tea acestei case țărănești, a fost construită clădirea cuprinzând o sală de expoziții, ce găzduiește de panică socială, iar mai multe familii au început
pentru moment picturi ale lui Ion Avram Dunăreanu, și o bibliotecă, aflată la etaj. Prin vizitarea să caute la „Mica publicitate” apartamente în alte
acestora, ne-am putut convinge de talentul și sensibilitatea artistică originală ale amfitrionului ne- zone municipale. Cum să trăieşti fără preşedinte?
văzut, dar prezent astfel alături de oaspeții săi. În moderna sală de expoziții, eleva noastră, Oprea Colapsul era pe cale să se prăvălească ca un
Ecaterina, a interpretat pentru gazde și pentru noi două doine al căror ecou emoționant îl vom păs- fulger deasupra noastră când, dintr-o inspiraţie di-
tra mult timp în suflet, ca fundal al amintirii acestei zile. Glasul Ecaterinei a impresionat-o până la vină şi emanând un flux de optimism de-a dreptul
lacrimi pe tanti Amalia, sora lui Ion Avram Dunăreanu, în vârstă de 84 de ani, venită special la incredibil, soţia croitorului Zaharescu, fostă primă
muzeu să ne cunoască. Tanti Amalia ne-a reținut atenția cu câteva sfaturi bătrânești, care ne-au doamnă a asociaţiei, întrucât alesul ei fusese pre-
mers direct la suflet, precum povețele bunicilor: să fim blânzi („fini”, cum spunea dumneaei), să nu şedinte. a propus monarhia: „Da, domnilor, a zis
mințim niciodată, să fim smeriți și modești, să iubim cărțile. ea, la naiba cu preşedinţii! Să ne alegem un rege!
Odată ajunși la muzeul rural din Suhurlui, elevii noștri au intrat în atmosfera de liniște și armo- Regele e rege, ce mama dracului! Numai aşa va fi
nie specifică locuințelor de la țară, uitând pentru un timp de tumultul vieții de la oraș. Curtea gos- linişte şi pace în asociaţia noastră, care va deveni
podăriei ne-a primit largă și luminoasă, oferindu-ne, în semn de bună întâmpinare, răcoarea unui regat”. Ideea a prins şi, entuziasmate, masele de
cireș de mai. Ne așteptam, firește, să ne familiarizăm cu aspectul, construcția, organizarea și obiec- proprietari de la blocurile noastre l-au ales rege al
tele specifice unei gospodării țărănești, dar ne-am ales, pe lângă aceasta, cu o veritabilă lecție de asociaţiei de locatari pe domnul Ionescu, de la sca-
cultură și de viață, pe care și elevii, și noi, cadrele didactice însoțitoare, am savurat-o din plin. Căci, ra 4. I s-a spus Ionescu I.
pe lângă vizitarea propriu-zisă a tuturor încăperilor, pe lângă explicațiile ghidului și fotografiile fă- Au fost multe motive luate în consideraţie, unul
cute, am aflat la Suhurlui un neprețuit model de viață, în distinsa figură a lui Ion Avram Dunărea- dintre cele mai convingătoare fiind existenţa celor
nu. Și, chiar înainte de plecare, o regie divină ne-a oferit ocazia de a o cunoaște personal pe soția trei odrasle ale majestăţii sale, Rareş, Chiajna şi
acestuia, doamna Elisabeta Avram, sosită pe neașteptate la muzeu. Doamna Avram le-a dăruit co- Ştefan, toţi trei sănătoși şi plini de energie, cu vâr-
piilor dulciuri și ne-a evocat în câteva cuvinte imaginea soțului său, insistând asupra dorinței aces- ste între 40 şi 29 de ani. În felul acesta monarhia la
tuia de a face cunoscut elevilor patrimoniul material și spiritual al satului de baștină al părinților noi va fi asigurată cel puţin patru generaţii, şi chiar
lui. în vecii vecilor, ţinând cont că toţi cei trei prinţi ai
La Casa Rurală „Ion Avram Dunăreanu” din Suhurlui, am văzut un loc frumos și curat, am cu- casei regale au câte trei copii şi că ADN-ul famili-
noscut oameni deosebiți, sinceri și buni, care au fost sau care încă mai sunt, am rememorat valorile ei regale (solicitat la dosarul de instaurare) poartă,
tradiționale ale satului moldovenesc. Amintirea luminoasă a acestei experiențe ne va readuce, cu ca bătută în cuie, fertilitatea …
siguranță, pașii în acest loc. Iată nevoia de educație politică la blocul nostru!
Prof. dr. Elena PANAIT, bibliotecar Lica GHERGHE, Liceul Teoretic „Dunărea”, Galați Ion MANEA
Pag. 7
Şcoala gălăţeană ===========================================================
PROBLEMA CULTIVĂRII LIMBII: ACORDUL GRAMATICAL
Acordul este un indice al bunei formări gramaticale a unui text, manifes-
tare formală a relaţiilor de dependenţă, constând în impunerea de către ter-
menul regent subordonatului său a obligației de a repeta informaţia grama-
ticală a regentului. În limba română se poate vorbi despre acordul predica-
tului cu subiectul, repetându-se informaţia de persoană şi număr, şi despre
acordul adjectivului şi al articolului cu regentul substantival, unde informa-
ţia de gen, număr şi de caz este cea reluată. Potrivit acestei reguli de acord,
în construcţiile cunoştinţele elevei acesteia, rezultatele metodei celei noi,
atributele adjectivale acesteia şi celei noi, primul exprimat printr-un adjec-
tiv pronominal demonstrativ, iar al doilea, printr-un adjectiv propriu-zis
precedat de un articol demonstrativ, se acordă în gen, număr şi caz cu sub-
stantivele regente, având, deci, formă de feminin singular genitiv.
Abaterile de la regula de acord a atributului adjectival privesc nerespec-
tarea acordului în caz. Fenomenul este mai vechi în limba română, fiind
semnalat de academicianul Iorgu Iordan, care, încă din 1943 aprecia : „fe-
nomenul este atât de răspândit, încât am impresia că ne găsim în faţa unei
adevărate tendinţe.” Sursa numeroaselor abateri de la regula acordului în
caz o găsim în particularităţile flexionare ale limbii române. Realizarea
acordului în caz este marcată în planul expresiei numai la singularul adjec-
tivelor feminine ( ex. metoda nouă / metodei noi), la adjectivele pronomi-
nale, atât la forma feminină, cât şi la cea masculină, la singular şi plural (ex.
eleva aceasta / elevei acesteia, elevul acesta / elevului acestuia, elevelor
acestea / elevelor acestora) şi la articolul demonstrativ din structura unor
atribute adjectivale (ex. rezultatele cele mai bune / rezultatelor celor mai
bune). În cazul unui adjectiv propriu-zis sau participial masculin, la singu-
lar şi plural, şi feminin, la plural, acordul în caz nu este vizibil în planul ex-
presiei, forma adjectivului nedistingând cazurile genitiv, dativ, de nomina-
tiv, acuzativ (ex. elevul bun / elevului bun, elevele bune / elevelor bune).
Această diferenţă de comportament morfologic de la un atribut adjectival la
altul favorizează neglijarea acordului în caz şi în situaţiile în care normele
flexionare ale limbii române impun distingerea formei de caz a adjectivului
şi, implicit, realizarea acordului. Astfel se explică numeroasele construcţii
cu atributul adjectival neacordat în caz, prezente în limba neîngrijită: clari-
tatea ideii formulată în lucrare, tablourile expoziţiei de curând deschisă,
idei ale romanului acesta, din pricina răspunsului cel din urmă, rezultatele
metodelor cele noi. Unele au pătruns şi în literatura beletristică ( ex. „Că al-
tă dată s-ar fi făcut negru la faţă şi numai aruncându-i omului acela o privi-
re l-ar fi făcut să-i rămână vorba în gât ... „, Marin Preda, Moromeţii, I) şi în
stilul publicistic (ex. „găsirea căilor cele mai bune de creştere a rolului ştiin-
ţei ...”)
Din exemplele date se constată că sunt susceptibile de producerea aces-
tui tip de dezacord construcţiile cu adjective demonstrative, cu articole de-
monstrative şi cu adjective participiale separate de regent printr-un deter-
minant sau având, la rândul lor, determinări postpuse.
Se constată, de asemenea, că nerespectarea acordului în caz se limitează
la construcţiile cu adjectivul postpus, deci la aşezarea adjectivului după re-
gent, fiind exclusă în cazurile de antepunere. Sunt înregistrate numai con-
strucţiile ideile acestui roman, găsirea celor mai bune soluţii, cu adjectivul
şi articolul demonstrativ acordate. În construcţiile cu adjectivul aşezat îna-
intea substantivului, este posibilă, dimpotrivă, marcarea cazului numai în
forma adjectivului, neglijându-se forma de caz a substantivului. Lucrările
normative semnalează construcţii greşite ca boala nefericitei noastre ma-
mă, în timpul interesantei expunere, unde, după adjective cu formă de geni-
tiv, substantivul are formă de nominativ. Neglijarea acordului în caz la fi-
nalul grupului, indiferent de natura componentului final, adjectiv sau sub-
stantiv, demonstrează că în producerea acestui tip de dezacord intervin şi
factori de economie lingvistică, manifestaţi prin tendinţa de eliminare a
elementelor redundante, adică a mărcilor gramaticale deductibile din con-
text. În grupul sintactic analizat este suficientă marcarea relaţiei de caz o
singură dată, în forma primului component.
Deşi veche şi foarte frecventă, deşi explicabilă în ansamblul limbii prin
factori flexionari şi de economie lingvistică, abaterea de care ne-am ocupat
nu este acceptată de normele limbii literare. Aceste norme impun cu stricte-
ţe realizarea acordului în caz în orice poziţie sintactică a adjectivului, deci şi
în situaţia adjectivului şi a articolului demonstrativ postpuse. Singurele
dezacorduri admise de limba literară sunt ale atributelor adjectivale izolate,
determinate, la rândul lor, de alţi termeni. În construcţia „Mă voi opri asu-
pra unei cărţi apărute de puţină vreme, interesantă prin noutatea concepţiei
şi claritatea redactării”, primul adjectiv, fiind neizolat, deci într-o relaţie
mai strânsă faţă de regent, apare cu forma de caz a regentului, iar al doilea
adjectiv, fiind izolat de regent şi având alte determinări postpuse, apare cu o
formă de nominativ.
Prof. Claudia TOMA

OLIMPIADA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE

Auzind de programul „Olimpiadele Kaufland”, program ce solicita realizarea unor activități extracurriculare, am fost curioasă să aflu mai multe in-
formații, am citit regulamentul de participare și mi-am zis că astfel de activități se fac și în unitatea
de învățământ în care lucrez doar că nu sunt astfel promovate. Discutând cu întregul colectiv al
școlii, am fost de comun acord și, începând cu data de 03.11.2015, Școala Gimnazială Nr.1 Ghi-
digeni a fost înscrisă în programul „Olimpiadele Kaufland”.
Pe parcursul a patru luni, mai exact până pe 29.02.2016 cadrele didactice și elevii au conlucrat
în realizarea unui număr de o sută douăzeci de activități, din domenii variate (mediu: ecologizare,
plantare, eco-bricolaj, reciclare deșeuri, protejarea resurselor, reciclare selectivă; sport și sănătate:
competiții sportive, stil de viață activ, sport și nutriție, pachețelul sănătos, cumpărături inteligente,
dinți frumoși și sănătoși; creativitate și tradiții: expoziții interne, dans și muzică, creații literare, de-
sign vestimentar, teatru, tradiții; știință, cultură, educație: invenții (proiecte inovative/soluții), civi-
lizați în trafic, prim-ajutor, orientare profesională, vizite informative, vizite culturale, educație fi-
nanciară, internet, estetică urbană) prin care școala noastră a acumulat 7510 puncte, clasându-ne pe
locul 154 la nivel național (au fost înscrise 1190 de instituții) și pe locul patru pe județ. Cu toate că nu am reușit să ne înscriem în niciunul dintre cele do-
uă topuri (Top Hărnicuți – la sfârșitul lunii noiembrie 2015 – și Top Fruntași la sfârșitul competiției, 29 februarie 2016) realizate de organizatori (Kauf-
land, Școala de Valori și Ministerul Educației și Cercetării Științifice) suntem mândri că am participat, de locul obținut și mai ales de ceea ce am realizat
în această perioadă: o bogată experiență în domenii diferite de disciplina de predare – pentru cadrele didactice, dar și pentru elevi, o apropiere a relației
profesor-elev-părinte, descoperirea unor noi abilități și poate chiar întărirea unor hobby-uri.
Puteți descoperi mai multe detalii privitoare la activitățile desfășurate de noi și nu numai, accesând: www.olimpiadelek.ro.
Profesor Daniela-Aurora GHIȚĂ, coordonator al programului „Olimpiadele Kaufland” în Școala Gimnazială Nr.1 Ghidigeni

LIMBILE ROMANICE – ABORDARE PLURILINGVISTICĂ

Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF) a desfăşurat şi desfăşoa-
ră un program de formare on line, gratuit şi accesibil tuturor,
„Intercomprehensiunea în cadrul familiilor romanice”. Programul are o
durată de cinci săptămâni şi e destinat cadrelor didactice care predau fran-
ceza ca limbă străină, limba maternă, dar şi profesorilor de limbi romanice
din toate ţările lumii. Este conceput şi elaborat de către Direcţia de limba
franceză şi diversitate lingvistică a OIF în colaborare cu o echipă pedago-
gică alcătuită din: prof. Eric Martin Kostomaroff şi prof. Mercé Oliva,
Universitatea Autonomă din Barcelona, prof. Yasmin Pishva, Universitatea
Grenobles Alpes.
Cursul urmăreşte abordarea plurilingvistică în învăţarea uneia sau mai
multor limbi romanice, promovarea instrumentelor, materialelor existente
pentru învăţarea de către copii/ adolescenţi a limbilor romanice. Interlocu-
torii se exprimă în limba lor şi încearcă să o înţeleagă pe a celorlalţi prin
similitudinile sonore/ formale, prin context.
Resursele au fost variate: suport audio/ video, fişe, quiz la fiecare mo-
dul, un forum şi au permis realizarea unor conexiuni între limbile romani-
ce, cunoaşterea etimologiei anumitor cuvinte, dar şi aprofundarea cunoştin-
ţelor lexicale şi gramaticale în franceză.
Printre programele/materialele care dezvoltă atât competenţele lingvisti-
ce, interculturale, pedagogice, dar fac mai distractivă învăţarea unei limbi
străine, aş enumera: Itinéraires Romanş – se adresează copiilor de 9-13 ani,
având un caracter ludic. Conţine şase module (poveşti) ce au ca scop amu-
zarea în vederea stimulării motivaţiei învăţării; Galanet – platforma de
Pag. 8
formare la distanţă, având ca obiectiv dialogul între participanţi care se ex-
primă în limbi diferite; Galapro – platforma de formare în didactica IC, se
adresează doar profesorilor; Euromania – 20 module tematice; EMILE
(Enseignement d’une matière integré à une Langue Etrangère).
Provocarea constă în învăţarea simultană a limbilor romanice. În ce con-
stă o activitate intercomprehensivă? Se poate citi în cel puţin două limbi
romanice un fragment din Micul Prinţ, de Antoine de Saint Exupéry, de
exemplu. Discuţia va începe chiar de la titlu, elevii stabilind corespondenţa
cu limba: Le Petit Prince – fr, El Principito – es, Il Piccolo Principe – it ,
Principezinho –po , El petit princep – catalană.
Înţelegerea e facilitată de bogăţia cuvintelor sau structurilor transparen-
te: spiaggia –it , playa – es , praia – pt , platja - catalană, plajă – română;
ojos – es , occhi – it , yeux – fr; por favor, per favore, s’il vous plaît ; la
primera noche, la prima notte, le premier soir. Activitatea vizează atât le-
xicul, cât şi gramatica.
Elevii noştri iau contact cu limbile romanice şi prin părinţii care lucrea-
ză în Italia, Spania, Franţa, ceea ce ne-a facilitat desfăşurarea unei activităţi
împreună cu elevii de la Colegiul de Industrie Alimentară “Elena Doam-
na”, coordonaţi de prof. Mihaela Capriş (Limba română... departe de ţară),
cu ocazia Zilelor limbii române, în care am introdus şi un moment de
intercomprehensiune.
Recomand acest curs care ne învaţă că limbile nu au graniţă, că se în-
crucişează, nu se confruntă. Oferă oportunitatea de a cunoaşte şi alţi colegi,
înscrierile se pot face accesând adresa www.com-ic.francophonie.org.
Cătălina Geanina RADU, Colegiul Tehnic „Paul Dimo”
=========================================================== Şcoala
LECŢIA CA INTERVIU
Din ce în ce mai frecvent „mi se face impresia“ că marele păcat al
învăţământului îl reprezintă faptul că cei ce lucrează aici au fost pre-
gătiţi pentru această muncă. Nu e vorba despre calitatea muncii lor, ci
despre munca în sine, care îi face inapţi pentru catedră. Asta mi se în-
tâmplă mai de fiecare dată când vreo televiziune „face show“ despre
şcoală. Nu despre profesori cu comportament străin menirii lor, care
n-ar avea ce căuta la catedră, căci pun în dificultate şcoala însăşi, nu
numai elevii şi propria persoană, ci despre şcoala însăşi, despre lecţia
din şcoală, lecţia din orar sau lecţia de viaţă pe care şcoala o oferă
elevilor şi profesorilor; adevăraţii profesori rămân elevi toată viaţa.
Adevărata lecţie, spunea un distins gazetar, trebuie să fie ca un in-
terviu, în care cel intervievat să aibă posibilitatea să-şi afirme persona-
litatea prin răspunsurile sale, iar calitatea răspunsurilor depinde de ca-
litatea întrebărilor, de modul şi măsura în care interviul este pregătit.
Minunată idee, de care, îl asigur pe distinsul gazetar, nu e străin, cel
puţin în principiu, nici un învăţător. Dar scopul interviului gazetăresc
diferă de cel din structura unei lecţii curente. Fără a intra în detalii de-
spre interviul gazetăresc, ca să nu repet aici greşeala distinsului gaze-
tar, voi spune că interviul din lecţie se aseamănă mai curând cu inter-
viul de la angajarea cuiva la un loc de muncă, structurat pe ideea in-
formaţiilor necesare celui în cauză pentru a participa la derularea acti-
vităţilor din program. Nimeni nu va angaja pe cineva fără un mini-
mum de informaţii reclamate de locul de muncă, decât dacă o face cu
gând necurat. Nici un profesor nu-şi poate permite să neglijeze verifi-
carea şi actualizarea cunoştinţelor pretinse de înţelegerea faptelor ur-
mând a fi puse în discuţie, decât dacă este indiferent faţă de eficienţa
demersului său. Aşa-numitul moment al verificării din lecţie are rostul
unui dublu feedback, unul regresiv, al aprecierii calităţii pregătirii fie-
cărui elev şi a colectivului clasei, şi unul, mult mai important, progre-
siv, care condiţionează declanşarea proceselor necesare trecerii în eta-
pe superioare de cunoaştere.
Problema lipsei de informaţii, pusă mereu în discuţie de angajatori
după interviurile de angajare, reale sau simulate, este acută pentru sis-
temul învăţământului, „focusat“ „pe formare, nu pe informare“.
Aceasta e dezinformare, nu formare. Fără informare nu e posibilă
formarea; formarea nu se poate reduce la valorificarea zestrei genetice
a individului, care nu e lipsită de importanţă, dar se face simţită, îm-
preună cu informaţiile aleatorii, mai ales în sporirea capacităţii de ex-
ploatare a informaţiilor, nu în suplinirea acestora.
Un personaj, îndrăgit de majoritatea cititorilor lui Camil Petrescu,
deranjat de uşurinţa cu care se emiteau păreri despre iubire la popota
ofiţerilor, riposta: „dacă nu ştiţi ce e, puteţi, cu noţiunile dumneavoas-
tră cumpărate şi vândute cu toptanul: «aşa am auzit… aşa vând» să
dezbateţi toată viaţa ca să nu ajungeţi la nimic[…]. Discutaţi mai bine
despre ceea ce vă pricepeţi”.
După o viaţă întreagă de slujire a catedrei, ştiu că ceea ce ştiu e
mult prea puţin faţă de ceea ce ar trebui să ştiu, de aceea am reţineri în
judecarea cu toptanul. Aşa cum medicul ştie că în practicarea meseriei
are a face cu bolnavi, nu cu boli, profesorul ştie că nici un elev nu
seamănă cu altul, că ceea ce se potriveşte într-un caz are prea puţine
şanse să se potrivească în altul. Numai o temeinică pregătire, privitoa-
re la toţi factorii implicaţi în procesul didactic îi poate oferi şansa suc-
cesului. Şi implicarea! „Altarul ca să fie şi pietrele să ţie/ Cer inima şi
viaţa zidite-n temelie“, afirma Arghezi, nu fără dreptate.
Munca la catedră nu se poate baza pe o colecţie de păreri. Nici o
informaţie nu e lipsită de importanţă şi nu trebuie neglijată, dar viabi-
litatea oricărei informaţii în procesul de învăţare trebuie atent verifica-
tă din punctul de vedere al impactului în procesul de formare. Este
unul dintre motivele pentru care descoperirile ştiinţifice îşi fac loc în
programele şcolare numai după ce se verifică viabilitatea lor, contri-
buţia la schimbarea perspectivei asupra realităţii, în consonanţă cu în-
tregul sistem de referinţe sau reclamând chiar schimbarea acestuia.
Altfel ar rămâne informaţii suplimentare, interesante numai pentru
unii.
Fără această perspectivă, păţim ca personajul din poveste care avea
mereu păreri despre cum pot fi salvate gâştele şi avea atât de multe
păreri, încât îi mai rămăseseră şi după ce gâştele dispăruseră.
Funcţionarea sistemului de învăţământ nu este posibilă prin des-
considerarea vreunuia dintre factorii implicaţi, iar spusele mele nu
sunt menite să-i apere pe unii împotriva altora. Am luat de multe ori
atitudine împotriva celor din sistem care îi subminează eficienţa, cu
credinţa că sistemul trebuie apărat şi împotriva acestora. Sistemul
poate funcţiona însă numai în totalitatea lui, făcând schimbările nece-
sare când e cazul şi ajustările necesare permanent. Veşnica reformare
a învăţământului, fără cunoaşterea direcţiei de urmat, invocând mereu
păreri şi modele cu viabilitate neverificată, poate duce la veşnica lui
pomenire.
Prof. univ. dr. Gheorghe MOLDOVEANU
gălăţeană
CARTEA, DRUMUL SPRE CUNOAȘTERE
Cartea este un univers nemărginit de cunoștințe, experiențe, trăiri și
senzații. Este locul în care ne putem pierde mintea, dar și pașii, un in-
strument valoros de învățare și documentare, dar și o oază de relaxare și
liniște. Apărută încă din cele mai vechi timpuri, cartea este martoră a
trecerii anilor, a istoriei omului, a devenirii sale și a evoluției. Ea este
dovada vie a luptelor pentru libertate și independență națională, ilus-
trează între coperțile sale continente colorate în verde și albastru, explică
experimente chimice, ecuații matematice, dar mai presus de toate, înalță
spiritul ființei umane și o poartă pe culmi ale cunoașterii și ale fanteziei
ce se concretizează în versuri și povești ce fac sufletul să freamăte de en-
tuziasm și curiozitate.
Trăirile și sentimentele pe care le trezește cartea sunt multiple și di-
verse, în funcție de personalitatea și firea celui care o ține în mână, însă
mintea și sufletul copilului sunt cele mai pure, cele mai neexperimentate,
dar și cele mai dornice de a absorbi informația. Trăim într-o eră a tehno-
logiei în care elevul nu mai este atras nici măcar de filele frumos colorate
și desenate ale unei cărți, cu atât mai puțin, de conținut. Aceștia se pierd
adesea în cutia cu inteligență tehnologică, tablete, telefoane, ce le captea-
ză atenția prin culori vii și sunete stridente. Cadrului didactic îi revine
misiunea grea de a-i arăta drumul spre cunoaștere, de a-l îndruma. Un
prim pas ar fi acela de a-l face pe copil să conștientizeze importanța și
valoarea cărții. Ea îi ajută pe copii să parcurgă drumul cunoaşterii de la
concret la abstract, de la intuiţie la reprezentare şi fantezie. Cu ajutorul
cărţii, copilul descoperă instrumente care îi pot satisface dorinţa de a de-
scoperi realitatea înconjurătoare, ea însăşi o lume. Nu este nimic greșit în
a utiliza resursele IT, însă îndepărtarea copilului de lectură are consecințe
nefaste, precum: un vocabular lacunar, dificultăți în exprimarea scrisă și
orală, lipsa imaginației, creativitate redusă și chiar violență în limbaj și
comportament, datorate neputinței de a exprima ceea ce simte.
Profesorului de limba română, în special, îi revine sarcina de a apro-
pia elevul de carte. În urma discuțiilor cu elevii, el este cel mai în măsură
să stimuleze interesul pentru lectură al elevilor, să formeze o atitudine
pozitivă față de aceasta, abordând mijloace și procedee atractive, pre-
cum: Selectarea cărților în funcție de interesele și preocupările elevilor;
Abordarea unor mijloace interactive de predare-învățare: lectura expresi-
vă, jocul de rol, mima; Parteneriate și lecții deschise cu reprezentanți ai
bibliotecilor sau ai teatrelor; Interviuri și reportaje literare cu scriitori și
critici literari; Vizite la muzee și case memoriale; Dramatizarea unor tex-
te cunoscute; Organizarea unor cenacluri literare, a unor şezători şi con-
cursuri etc.
În practica pedagogică există numeroase metode la care poate apela
cadrul didactic pentru a stimula interesul pentru lectură: 1. Cvintetul, o
poezioară de cinci versuri prin care se rezumă un conținut de idei. Este
un instrument de evaluare a înțelegerii textului și de exprimare a creativi-
tății elevului. Scrierea acestuia presupune o reflecție bazată pe înțelege-
rea nuanțată a sensului subiectului ales. Structură: primul vers este un
singur cuvânt-cheie ( substantiv); al doilea vers este format din două ad-
jective care descriu ceva; al treilea vers este format din trei verbe ( de
obicei la gerunziu); al patrulea vers este format din patru cuvinte și ex-
primă păreri, sentimente față de subiectul în cauză; al cincilea vers este
un cuvânt care exprimă esența problemei. 2. Jurnalul cu dublă intrare
este o metodă prin care cititorii stabilesc o legătură strânsă între text și
propria lor curiozitate și experiență. Demers: elevii împart pagina în do-
uă, trăgând pe mijloc o linie verticală. În partea stângă vor nota un pasaj
care i-a impresionat în mod deosebit, amintindu-le de o experiență per-
sonală, unul care i-a impresionat în mod neplăcut, nefiind de acord cu ce
s-a prezentat, unul care le pare relevant pentru text. În partea dreaptă vor
nota argumentele, justificând alegerea făcută. 3. Scheletul de recenzie
este o modalitate de esențializare gradată a conținutului informațional a
unor texte literare de dimensiuni variate. De asemenea, este o metodă de
întărire a învățării prin asocierea acestor informații cu desene, simboluri
și culori induse de lectură. Se recomandă următorii pași pentru realizarea
unui schelet de recenzie: puneți / scrieți într-o propoziție conținutul esen-
țial al textului; puneți / scrieți într-o expresie, eventual preluată din text,
care să sintetizeze acest conținut; puneți / scrieți într-un cuvânt esența
acestui conținut; redați printr-un desen sau simbol problematica textului
lecturat; asociați conținutului o culoare; puneți / scrieți cel mai important
lucru / aspect, idee pe care o conține textul. 4. Arta predicțiilor folosită
pentru abordarea unor texte narative la prima vedere. Metoda presupune
citirea fragmentară a textului, făcută de cadre didactice sau de elevi,
aceștia din urmă având sarcina de a presupune ce se va întâmpla mai de-
parte, de a formula predicții. Pe parcurs se întocmește o hartă a predicții-
lor, care constă în confruntarea evenimentelor relatate de text cu ipoteze-
le formulate de către elevi. 5. Semnul de carte. Elevii vor întocmi un
semn de carte care presupune răspunsurile la întrebări de tipul: care a
fost prima reacţie la lectură?; ce idee aţi reţinut din prima lectură?; aţi
avut nedumeriri sau întrebări stârnit de text?; lectura acestui text vă
aminteşte un alt titlu de carte?
Prof. Mirela POPESCU
Pag. 11
Şcoala gălăţeană ===========================================================
DESPRE EDUCAŢIE FORMATIVẶ ŞI INCLUZIVẶ
Un grup de profesori de la Liceul Teoretic „Emil Racoviţă”, beneficiază de asistență din partea unui profesor specialist, în cadrul unei
Cozmaciuc Aurica, Silion ore de curs susținute de un alt profesor aflat la catedră. Aproximativ 92%
Bogdan şi subsemnata, am dintre elevii cu dizabilități frecventează școlile de stat, iar restul școli pri-
participat, în cadrul Proiectului vate, aceștia fiind, de obicei, de vârstă preșcolară. A fost vizat şi modul
ERASMUS+ la Cursul cum se adaptează curriculumul şcolar la cazurile speciale de copii cu di-
„Disability- thevalue of ficultăţi de învățare, cu referire la dislexici. După prezentarea disfuncții-
thedifference” în perioada 13- lor mentale caracteristice dislexiei, cum ar fi dificultăți de pronunție, scri-
19 martie 2016, în localitatea ere și învățare, s-a trecut la menționarea unor strategii în vederea instruirii
Celano din Italia. Acesta a fost cât mai eficiente a copiilor dislexici. Concluzia a fost că dislexia poate fi
organizat de Agenţia pentru corectată prin aplicarea unor metode adaptate stilului de învățare al fie-
mobilitate AMFI International cărui elev. Au fost menţionate şi generalităţi despre educaţia inclusivă.
şi a avut ca obiective dezvolta- Nevoile speciale nu izolează, ci individualizează și potențează personali-
rea abilităţilor referitoare la tatea. În aplicarea legilor italiene la acest tip de învăţare au existat trei mi-
educaţia incluzivă şi asigura- turi care au constituit bariere în implementarea educației speciale: separat
rea bunei integrări a elevilor e mai bine, copiii trebuie să fie pregătiți pentru a fi integrați în învăță-
cu nevoi speciale sau a celor mântul de masă și părinții nu susțin educația inclusivă.
din medii defavorizate. A fost necesară o pregătire prealabilă, prin parti- În urma organizării unei mese rotunde la Instituto Tecnico Statale per
ciparea la orele de limba engleză ale profesoarei Sandu Mihaela, o pregă- il Turismo din orașul Tagliacozzo, am aflat că în învăţământul italian și
tire culturală prin lectura unor cărţi de specialitate existente la Biblioteca cele mai grave cazuri de handicap pot fi acceptate în școală, lucru speci-
„V. A. Urechia”, cât și o pregătire psiho-pedagogică, completată prin in- ficat in Legea 104/1992. Medicii stabilesc un diagnostic corect pentru fi-
formaţiile de strictă actualitate asigurate de profesor psiholog Banea Sil- ecare elev, iar profesorii din școală întocmesc, pe baza fișei medicale,
via despre integrarea şcolară a elevilor cu dizabilităţi. programul individualizat de pregătire (PEI), pe care familia îl semnează.
După o călătorie cu avionul, trenul şi metroul, am ajuns în oraşul Dacă aceasta refuză să colaboreze, școala este obligată să anunțe Poliția.
Celano. Însoţiţi de gazdele noastre, am vizitat Liceo Artistico „Vincenzo PEI are statutul unui regulament. Profesorul de sprijin nu are cum să fie
Bellisario” din localitatea Avezzano, unde am admirat sălile de clasă, la- un specialist în toate disciplinele, ci îndeplineşte rolul unui pedagog care
boratoarele de specialitate, dotate pentru specificul liceului: arte plastice, încearcă să găsească metodele potrivite pentru a îmbunătăți randamentul
design vestimentar, sculptură. Am asistat la o lecţie demonstrativă a ele- învățării elevului cu dizabilități. Într-o școală în care am participat la di-
vilor din laboratorul de modă. Doamna Angela Rubini, director adjunct, verse activităţi erau în total 60 de elevi cu dizabilități, dintre care 24 în ci-
ne-a expus o conferinţă despre sistemul școlar italian, despre legislația clul liceal.
națională privind integrarea copiilor cu dizabilități și despre etapele in- În urma participării la cursul „Disability- thevalue of thedifference”
cluziunii acestora. S-a pus accentul pe diferența dintre conceptele de in- din cadrul proiectului ERASMUS+ Educație Formativă și Incuzivă prin
serare, integrare și incluziune. Cele mai importante idei evidențiate au Instrumente și Strategii Didactice Inovatoare am constatat că sistemul de
fost : persoanele cu nevoi speciale se consideră că au alte abilități (nu învăţământ italian are un puternic caracter constructiv. Ca şi la noi, se
dizabilități); toți copiii sunt considerați educabili, indiferent de nevoile afirmă că în centrul atenţiei se află elevul, dar mijloacele prin care acesta
lor speciale; in Italia există o colaborare permanentă între familie, școală, este ajutat sunt numeroase şi eficiente. Fondurile alocate integrării copii-
biserică, agenții educative, medici pentru incluziunea elevilor cu nevoi lor cu dizabilităţi sunt corespunzătoare necesităţilor procesului instructiv-
speciale. Într-o conferinţă susţinută de formatoarea Elena Venditti despre educativ. Profesorii de sprijin beneficiază de o pregătire suplimentară, în-
dizabilități - statistici și evoluții, s-au prezentat date de interes cultural suşită într-o perioadă de doi ani în instituţii specializate. Contribuţia lor
pentru tot personalul didactic. Cel mai întâlnit tip de dizabilitate este cea este concretizată în rezultatele mai bune pe care le obţin elevii cu nevoi
intelectuală. S-a trecut la detalierea informațiilor privitoare la modalitățile speciale. În acelaşi timp, latura educativă este avantajată prin constituirea
de incluziune a elevilor cu nevoi speciale în sistemul educațional italian. unor colective de elevi unitare, care oferă şanse egale tuturor copiilor in-
Clasele au câte 21 de elevi și maxim doi educabili cu dizabilități, care tegraţi în procesul de învăţământ.
Prof. Mariana CONSTANTIN, Liceul Teoretic „Emil Racoviţă”,Galaţi

Agenda sindicală
GHINION PENTRU PERSONALUL DIN ÎNVĂŢĂMÂNT
A INTRAT ÎN VIGOARE O.U.G. NR. 20/2016
Anul 2015 începuse şi se derula destul de bi- activitate precum şi oameni din presă sunt păcă- văţământ al profesorului cu studii superioare de
ne pentru personalul din învăţământ. Creşterea liţi de unele aparenţe pentru că actul normativ lungă durată este o himeră pentru că la vechi-
salariilor cu cca. 27% le readucea la un nivel include în el următoarele: mea asta se iese la pensie;
apropiat de cele din Legea nr. 221/2008, salarii 1) salariile din grila de salarizare cuprind şi 6) între salariul profesorului debutant şi cel al
subtilizate ca la jocul alba-neagra prin Legea nr. sporul de vechime în muncă şi (după caz) sporul profesorului cu grad didactic definitiv (care sus-
63/2011. Mai rămăseseră de recuperat cca. 6%. de conducere sau de îndrumare şi control; există ţine, între timp, o droaie de examene, cu limite
Se rezolvase şi cu diferenţa asta. Printr-un pro- pericolul real ca sporul de vechime în muncă să de note şi de medii destul de ridicate), cu 2-6 ani
iect de lege ce urma să intre în vigoare de la se volatilizeze aşa cum a s-a volatilizat pentru vechime este fabuloasa diferenţă de … 7 lei
01.01.2016, negociat cu cărţile pe faţă de către personalul nedidactic din învăţământ; acordată în două tranşe etc.
guvern cu liderii sindicatelor, salariile din învă- 2) valorile salariale din grila de salarizare Faţă de această situație, Federaţia Sindicate-
ţământ ar fi fost între 2.150 lei pentru învăţătoa- sunt cu începere de la 01 decembrie 2017; până lor Libere din Învăţământ a chemat la proteste.
rea cu studii medii de specialitate, debutantă şi atunci se face diferenţa dintre salariul din grilă şi A lipsit însă din start solidaritatea sindicală. La
6.200 lei pentru profesorul cu studii de licenţă, salariul brut din iunie, 2016, se împarte la 2 şi ce mitingul şi marşul din 01.06.2016, unele sindi-
cu peste 30 de ani vechime în învăţământ şi gra- rezultă din aceste calcule se adaugă la salariul cate au fentat/mimat participarea. Ulterior, iniţi-
dul didactic I. Dar ghinion, s-a produs acciden- din iunie, 2016; ativa FSLI de boicotare a evaluărilor şi a exa-
tul „Colectiv” şi s-a întrerupt…continuitatea. 3) pentru majoritatea personalului didactic, menelor naţionale a fost sortită eşecului pentru
Noul guvern a întocmit un proiect propriu de creşterea este de 0 (zero)% acordată în două că se putea apela la supraveghetori şi evaluatori
ordonanţă privind salariile în domeniul public, tranşe; adică o parte din 0% tăiat în două se din alte sindicate, la nesindicalişti şi la pensio-
la care sindicatele au fost chemate doar pentru a acordă de la 01 august, 2016, şi cealaltă jumăta- nari care nu au aderat la acţiune.
se acoperi prevederea constituţională a obligati- te se acordă de la 01 decembrie, 2017; Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ
vităţii negocierii şi fără să se schimbe nimic, li 4) pentru învăţământ, O.U.G. nr. 20/2016 in- nu a abandonat însă demersurile sindicale pen-
s-a cerut să semneze. Confederaţia Sindicatelor tră efectiv în vigoare de la 01 septembrie, 2016 tru modificarea O.U.G. nr. 20/2016. Are deja
Democratice din România (la care este afiliată (nu de la 01 august, cum precizează legea), pen- pregătită o strategie care va fi pusă în aplicare
F. S. L. I., precum şi sindicatul nostru) nu a tru că încadrările noi se fac de la 01 septembrie chiar la începutul acestei toamne.. Rămâne însă
semnat. Au semnat însă celelalte confederaţii iar pentru cei aflaţi pe funcţii, pentru luna au- ca membrii de sindicat să înţeleagă că drepturile
sindicale. Şi aşa a intrat în vigoare, începând cu gust, se primeşte îndemnizaţie de concediu de salariale şi profesionale se pot obţine nu numai
01 august a.c., O.U.G. nr. 20/2016. La ora la ca- odihnă care este la nivelul salariului de bază din de către lideri, ci prin acţiunea unită, solidară a
re redactez acest material constat că foarte multe iunie, 2016; tuturor membrilor de sindicat, a tuturor salariaţi-
persoane din învăţământ şi din alte sectoare de 5) salariul la „peste 40 de ani” vechime în în- lor.
Prof. Adrian ANDRĂȘESCU, preşedinte, Sindicatul Liber „Educaţia”
Pag. 10
=========================================================== Şcoala
PROVOCĂRI ŞI OPORTUNITĂŢI
PENTRU ACTUALELE POLITICI
EDUCAŢIONAL
Recent, a avut loc la București Congresul Internaţional Adaptarea
copiilor cu tulburări specifice de învățare în școlile din România orga-
nizat de către Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, în parteneri-
at cu Asociația Română pentru Copii Dislexici şi Asociația București
pentru Copiii Dislexici. A fost primul congres dedicat copiilor cu tulbu-
rări specifice de învățare care sunt înscriși în învățământul de masă și
cadrelor didactice care lucrează cu aceștia. Activitățile la care am parti-
cipat la invitația Sindicatului Educația, au avut ca scop: elaborarea, îm-
preună cu experți europeni și români, a unei propuneri de norme meto-
dologice de aplicare care să fie ulterior dezbătută cu reprezentanții Mi-
nisterului Educației Naționale și Cercetării Științifice; informarea și
formarea cadrelor didactice, care se confruntă din ce în ce mai frecvent
cu aceste manifestări la copii; susținerea implementării metodelor inova-
tive de depistare și tratare a tulburărilor specifice de învățare și asigura-
rea șanselor egale pentru copiii cu tulburări specifice de învățare în sis-
temul de educație și în societate. La începutul acestui an s-a adoptat le-
gea cu privire la învăţământul persoanelor cu tulburări specifice de învă-
ţare (Legea 6/2016). Este pentru prima dată când dislexia, disgrafia,
discalculia, disortografia sunt recunoscute printr-o lege în România. S-a
abordat la acest congres o problemă complexă a sistemului românesc de
învățământ preuniversitar, a cărei prezență, insuficient cunoscută sau in-
suficient asumată, creează mari neajunsuri, afectând deopotrivă elevi,
părinți și cadre didactice. De asemenea s-a dorit eliminarea confuziilor
legate de conceptul de „tulburări specifice de învăţare la copii” şi de
asocierea acestora cu învăţământul special precum și atragerea atenţiei
asupra existenţei reale în România a fenomenului tulburărilor specifice
de învăţare la copii. Au fost invitați specialiști, experți din Italia, Franța,
Austria, Ungaria, cadre didactice, reprezentanţi ai MENCȘ, Ministerului
Sănătăţii, ai Inspectoratelor Şcolare, profesori și părinți. Aceștia au dez-
bătut problemele legate de un domeniu atât de sensibil, ajungând la con-
cluzia că este nevoie de un parteneriat real și funcțional între profesori,
părinți și specialiști pentru a recupera în mod eficient elevii cu tulburări
specifice de învățare (TSI). Tulburarea specifică de învăţare nu este o
boală, ci o particularitate cognitivă, prezentă pe tot parcursul vieţii, care
în condiţii potrivite de mediu nu devine deficienţă. Copilul cu tulburări
specifice de învăţare rămâne mult în urmă la învăţarea citit-scrisului sau
socotitului în comparaţie cu capacităţile sale intelectuale, cu cantitatea
de exerciţii făcute acasă şi la şcoală. Dislexia nu depinde de nivelul de
inteligenţă. Chiar şi un copil cu un nivel de inteligenţă ridicat poate avea
tulburări de învăţare. Este vorba despre o modalitate specială de prelu-
crare a informaţiei, diferită de cea obişnuită, care este cauzată de o dez-
voltare şi funcţionare aparte a sistemului nervos central.
Copiii cu dislexie, disgrafie, discalculie gravă nu pot învăţa să scrie,
să citească, să socotească cu metodele clasice şi au nevoie de atenție
specială pentru a le asigura şanse egale cu ceilalţi. Nefiind o boală, este
evident că aceste tulburări de învățare nu pot fi „vindecate” dar ele pot fi
corectate. Pentru compensarea acestora, copiii au nevoie de sprijin spe-
cializat, de mult exercițiu, de metode și mijloace de intervenție
remedială, de instrumente compensative și dispensative. Specialiștii în
domeniu chiar utilizând instrumente de intervenție nu le pot veni în aju-
tor copiilor dacă tulburările nu sunt rapid depistate și corect diagnostica-
te. Este foarte important ca părinții copiilor cu tulburări specifice de în-
vățare să accepte faptul că au copii oarecum diferiți de ceilalți copii, să
înțeleagă că nu este nimic rușinos în acceptarea acestor diferențe în per-
ceperea, explorarea și înțelegerea realității. Cadrele didactice au și ele un
rol foarte important în identificarea copiilor cu tulburări specifice de în-
vățare și în efortul de a-i ajuta să progreseze prin mijloace specifice, in-
dividualizate. De aceea, formarea lor inițială și continuă trebuie să atingă
cei mai înalți parametri în ceea ce privește calitatea. Dintre normele me-
todologice propuse în cadrul lucrărilor congresului care să fie ulterior
dezbătute cu reprezentanții Ministerului Educației Naționale și Cercetă-
rii Științifice menționez: diagnosticarea în timp real a copiilor cu tulbu-
rări specifice de învățare; existența profesorului de sprijin la clasă; redu-
cerea numărului de copii la clasele în care sunt înscriși copii cu tulburări
specifice de învățare; formarea inițială a profesorilor să cuprindă modul
de psihopedagogie specială; cursuri de formare pentru profesori prin
Casa Corpului Didactic; realizarea unor materiale didactice adecvate;
echipă multidisciplinară de lucru (psiholog-profesor-părinte). În încheie-
rea Congresului, dl. Simion Hancescu, Președintele FSLI a propus în
numele tuturor organizațiilor prezente la Congres, al părinților și profe-
sorilor, să se înființeze un Program național de screening obligatoriu
pentru toți copiii cu vârste între 5-10 ani în vederea depistării tulburări-
lor specifice de învățare care să fie finanțat din bugetele Ministerului
Sănătății și Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice.
(http://www.fsli.ro/Congres.php)
Prof. metodist Ionica DRAGU
gălăţeană
ORA DE RELIGIE ÎN
ARHIEPISCOPIA DUNĂRII DE JOS
În toate tratatele şi manualele teologice, religia se defineşte ca fiind legătu-
ra conştientă şi liberă a omului cu Dumnezeu. Această legătură se manifestă
prin cunoaşterea şi adorarea lui Dumnezeu, care sunt şi cele două momente
esenţiale ale
orei de religie.
Sentimentul
religios este
propriu omu-
lui. El este
acel organ in-
tern sufletesc
cu care omul
intră în legă-
tură cu Dum-
nezeu.
Ora de Re-
ligie trece ba-
rierele unei
ore obişnui-
te… Este bu-
curia unei întâlniri ce aduce cu ea iubire şi bucurie. În cadrul orei de Religie
am învăţat împreună cu elevii să ne dozăm timpul în aşa fel încât să ne rămâ-
nă momente în care să ne deschidem sufletul, să propunem activităţi de vo-
luntariat, să stabilim întâlniri ce aduc zâmbete copiilor defavorizaţi sau bătrâ-
nilor nevoiaşi.
Predarea Religiei este un privilegiu. Profesorul are bucuria de a descoperi
stângăciile celor mici şi provocările adolescenţilor. Nicăieri mai bine ca în ru-
găciune nu se poate vedea sufletul religios. Ce poate fi mai impresionant de-
cât atunci când priveşti pe un copil în rugăciune? Ora de Religie cultivă tine-
rilor sentimente superioare. Pentru elevi este important să conştientizeze că
Sfânta Liturghie este centrul, coloana arhitecturii vieţii creştine. Profesorul
de Religie trebuie să se inspire din iubirea creştină în îndeplinirea misiunii sa-
le, ca să poată activa cu succes. Ca orice pedagog în afara şcolii este nevoie
de iubire, înţelegere şi autoritate lăuntrică…Puritatea sufletească a educato-
rului este fundamentală pentru a face să se nască o legătură naturală cu sufle-
tul copilului. Este foarte importantă legătura strânsă în cadrul Eparhiei noas-
tre între profesor, preot, familie şi comunitatea locală. Ora de Religie în Ar-
hiepiscopia Dunării de Jos are sprijinul parteneriatelor dintre Şcoală şi Biseri-
că, al Asociaţiei ,,Părinţi pentru Ora de Religie” precum şi susţinerea demer-
sului Bisericii de către unele personalităţi ale societăţii civile în mass-media.
Pentru revitalizarea orei de Religie, Patriarhia Română a lansat ,,Planul stra-
tegic pentru creşterea calităţii educaţiei religioase” care a fost dezbătut cu pro-
fesorii de Religie, membrii A.P.O.R., cu elevii şi părinţii acestora.
Activitatea culturală şi misionară în Arhiepiscopia Dunării de Jos a constat
în programe tradiţionale precum: pelerinajul anual al tinerilor la Buciumeni,
desfăşurarea concursului de schiţe şi desene dedicate Duminicii Ortodoxiei,
unde au participat peste 5800 de elevi, participarea cu elevii (şi susţinerea de
programe specifice) la hramurile bisericii, desfăşurarea etapei judeţene a
Olimpiadei de Religie, unde au participat peste 500 de tineri, „mărturisitori ai
lui Hristos” colaborarea cu celelalte cadre didactice în derularea unor proiec-
te din şcoală, vizite filantropice la azile şi orfelinate, participarea cu elevii la
Sfânta Liturghie şi la pelerinajul de Florii, organizarea şi susţinerea unor
momente specifice Zilei Eroilor, pregătirea şi însoţirea elevilor la Sfânta Tai-
nă a Spovedaniei şi Sfânta Taină a Împărtăşaniei, organizarea de excursii
tematice: ,,Să ne cunoaştem valorile spirituale’’, activităţi derulate în cadrul
programului naţional catehetic ,,Hristos împărtăşit copiilor”, organizarea de
activităţi specifice zilei de 1 Iunie, concurs cu ocazia manifestărilor prilejuite
de Sfântul Apostol Andrei, pelerinaje, organizarea atelierelor de lucru cu
elevii pentru realizarea de felicitări, încondeierea ouălor de Paşti, convorbiri
duhovnicești, desfăşurarea proiectului moral-religios ,,Unde-i lege nu-i toc-
meală”, susţinerea concursului naţional ,,Biserica şi Şcoala din sufletul
meu!”, unde au fost implicaţi aproape 1150 de elevi din 98 de parohii, activi-
tăţi desfăşurate cu A.S.C.O.R-ul, vizitarea centrelor de zi pentru îngrijirea
bătrânilor, participarea împreună cu elevii la slujbele specifice Postului Ma-
re, organizarea de activităţi pentru omagierea unor persoane marcante ale
culturii româneşti, derularea unor proiecte naţionale şi internaţionale în par-
teneriat cu diverse instituţii.
Elevul care studiază ora de Religie în şcoala românească de astăzi are ca-
drul necesar realizării proiectelor cu tematică spirituală, în care poate cunoaş-
te şi pune în valoare elemente legate de necesitatea existenţială fundamentală
a românismului: tradiţiile poporului roman şi cele ale culturii, artei şi științei
- piloni ai devenirii neamului românesc.
În cadrul orei de Religie ni se oferă modele adevărate de urmat, sfinţii,
modelul desăvârşit fiind Hristos: ,,Fiecare dintre noi este pictorul propriei
sale vieţi: sufletul este pânza, virtuţile sunt culorile, iar Hristos este Modelul
pe care trebuie să-L pictăm” (Sfântul Grigorie de Nyssa).
Prof. Mihaela BOBEICĂ, C. N. ,,Costache Negri”
Pag. 11
Şcoala gălăţeană ===========================================================
ASOCIAŢIA „MAGISTER XXI” ÎN SĂRBĂTOARE
30 iunie. Veche sărbătoare a şcolii româneşti, din anul 1927 desemnată Ziua Învăţătorului, 30 iunie a devenit din anul 2011 sărbătoarea Asociaţiei MAGISTER
XXI a cadrelor didactice pensionare din judeţul Galaţi. Numele, inspirat din expresiile latine „magister ludi” (învăţătorul şcolii) şi „magister dixit” (învăţătorul a
spus) exprimă respectul pentru dascălii de totdeauna! Respect este chiar numele proiectului omagial iniţiat de membrii Asociaţiei în parteneriat cu sponsorul,
ROMINSOLV Bucureşti, încă din 2014. De atunci, promovarea lui se face printr-o serie de activităţi cu şi pentru cadrele didactice pensionare gălăţene, cu partici-
parea Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi, a unor unităţi de învăţământ (Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin” , Liceul Tehnologic „Simion Mehedinţi”), a Centrului
Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică, Centrul Muzeal de Științe ale Naturii „Răsvan Angheluţă”, Fundaţia „Împreună” şi nu numai!
În acest an, 30 iunie a fost o zi încărcată de semnificaţii şi emoţii, membrii Asociaţiei şi invitaţii lor întâlnindu-se pe un ponton, în jurul unei mese unde au depă-
nat amintiri, au discutat despre şcoală şi şcolari, au povestit despre cei ce le-au fost elevi şi astăzi sunt personalităţi recunoscute în profesiile alese… Şi ca să nu se
creadă că pensionarea înseamnă sfârşitul carierei, profesoara Mary-Vona Răduț a prezentat cele trei cărţi, toate scrise după ce s-a pensionat şi a recitat din poezia
proprie! Profesoara Ioana Stoian, devenită recent membră a Asociaţiei, pasionată păstrătoare de lucruri valoroase, a scos din „lada cu minuni” un exemplar îngăl-
benit de vreme al revistei „Ramuri” în care este publicat un articol al renumitului profesor gălăţean Ştefan Gheorghe Bujoreanu (1900- 1990), fost dascăl al unor
profesori, azi pensionari… Mesajele de suflet pentru suflet, frumuseţea decorului dunărean şi a zilei senine de vară, bucuria resimţită de cei prezenţi şi dorinţa de
întâlniri viitoare, toate ne fac să afirmăm că evenimentul a fost o reuşită! Mulțumim
Prof. Mihaela POPA, pensionară, membră a Asociaţiei MAGISTER XXI

PROIECTE INTERNAȚIONALE IMPORTANTE LA COLEGIUL TEHNIC AUREL VLAICU

În primăvara acestui an, la Colegiul Tehnic „Aurel Vlaicu” s-a desfășurat o nouă ediție a simpozionului interjudețean cu tema Tehnica în slujba omului și a na-
turii, coordonat de subsemnata. Manifestarea, înscrisă în CAERI, la poziția 857, a fost structurată pe trei secțiuni:
tehnică, mediu și fotografie. Din partea Inspectoratului Școlar al Județului Galați a participat și a luat cuvântul prof.
Corina Tatu, inspector de specialitate, ca și alți reprezentanți ai instituțiilor locale partenere.
După evocarea unui istoric al acestui simpozion, s-au prezentat și evaluat lucrările din cele 12 unități școlare re-
prezentând nouă județe. Din tematica lucrărilor am reținut aspecte privind cunoaşterea şi promovarea tehnologiilor
moderne din domeniul tehnic şi al protecţiei mediului, introducerea noilor tehnologii din tehnică şi protecţia mediului
în educaţia tehnologică şi ecologică a tinerei generaţii și realizarea unui dialog inter şi transdisciplinar, care are ca
prioritate prezentarea dimensiunilor cercetării științifice şi didactice, concretizate în lucrări cu caracter aplicativ şi şti-
inţific. După doar câteva zile, Colegiul nostru a găzduit proiectului național Sănătatea în prim plan, înscris în CAEN
nr.28269/poz. 24, având același coordonator. Proiectul, aflat la cea de-a II-a ediție, s-a desfășurat în prezența partene-
rilor: Inspectoratul Școlar Județean (inspector școlar pentru educație permanentă, prof. Laura Onose), Centrul Jude-
țean de Resurse și Asistență Educațională (psiholog Violeta Morozan), Facultatea de Medicină și Farmacie Galați
(dr. oftalmolog șef lucrări Carmen Tiutiuca și dr. oftalmolog Geanina Totolici), Poliția de proximitate (agenți de po-
liție Ciprian Stoica și Cristinel Cristea), Casa Corpului Didactic (prof. metodist, Ionica Dragu) și Școala Gimnazială Nr. 22 Galați.
La cele două secțiuni ale proiectului, „Ochii, înainte de calculator și de telefon” și „Agresivitatea un inamic al sănătății” au fost 152 de lucrări în care elevi din 18
județe (Argeș, Alba, Buzau, Brașov, București, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Galați, Gorj, Giurgiu, Ilfov, Mehedinți, Prahova, Sălaj, Tulcea, Vaslui și Vrancea), și-
au demonstrat cunoștințele în domeniu și au impresionat prin creativitatea exprimată în filmulețele prezentate, tutorialele și prezentările Power Point realizate de ei.
Importanța ochilor și a vederii, dar și necesitatea utilizării noilor tehnologii a fost dezbătută de elevi alături de specialiștii invitați. Agresivitatea fizică și verbală în
școli, în familie și pe stradă și consecințele acesteia au făcut obiectul altor discuții aprinse și a unor lucrări interesante.
Acest proiect a avut drept scop creşterea capacităţii tinerilor de a comunica formal şi informal, precum şi de a lua decizii în privinţa propriei sănătăţi, formarea şi
dezvoltarea simţului de autoapărare al elevilor, cunoaşterea şi utilizarea serviciilor medicale și identificarea factorilor perturbatori în comportamentul elevilor.
Coordonatorul proiectelor, prof. ing. Steluța Viorica LUNGU

MONUMENTE ISTORICE DIN GALAȚI PE ÎNȚELESUL ELEVILOR

Cu ocazia Zilelor Porților Deschise, la Școala Gimnazială Iulia Hașdeu din Galați, elevii clasei a IV-a A au desfășurat o activitate interesantă, concepută în spiri-
tul cunoașterii, promovării și respectării patrimoniului local. Activitatea ce a purtat titlul Monumente istorice din orașul Galați, a fost coordonată de subsemnata și
de muzeograful Valentin Bodea, cunoscut elevilor, de la anterioarele activități desfășurate în comun. În cadrul Parteneriatului Școală - Muzeul de Istorie Paul
Păltănea, elevii acestei clase au participat de-a lungul anului școlar și la alte activități de acest gen, cum ar fi Ținutele Ministerului de Interne - expoziție la Casa Cu-
za, Cu bastonul prin Galatz (tur al monumentelor istorice din oraș), Ziua de 24 Ianuarie - sărbătorită la Casa Cuza, vizită de studiu la Casa Colecţiilor și la sediul
central al Muzeului de Istorie Paul Păltănea în Săptămâna Școala Altfel etc.
Motivația alegerii acestei teme spre dezbatere, în cadrul evenimentului, a fost aceea că orașul Galați poate oferi elevilor informații prețioase în legătură cu actua-
lele case de patrimoniu inscripționate cu sigla monument istoric sau de arhitectură, pe lângă care elevii (și nu numai), trec nepăsători, dar care fac parte din istoria
locală, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea până în prima jumătate a secolului al XX-lea.
La activitate au fost invitați elevii clasei a IV-a de la Școala Nicolae Mantu, care au venit însoțiți și de părinți. Organizați pe grupe mixte, formate din elevi din
ambele școli, copiii au participat activ la prezentarea oferită de muzeograful Valentin Bodea, care, prin intermediul unei expoziții de fotografii reprezentative ale
vremii, a oferit informații despre monumente istorice precum Palatul Administrativ, Palatul Episcopal, Casa Gheorghe Plesnilă, Palatul V.A. Urechia, Palatul Si-
mion Gheorghiu, Casa Lambrinidi, Palatul de Justiție, Palatul Navigației, Casa Corpului Didactic. Pe parcursul activității, elevii au înțeles importanța valorizării și
protejării acestor monumente, iar întrebările adresate vizavi de fotografiile expuse au confirmat faptul că informațiile prezentate și la fața locului, în cadrul activității
anterioare, Cu bastonul prin Galatz, au completat expunerea actuală, ca un feed-back de succes al derulării Parteneriatului Școală - Muzeu.
Ca niște mici restauratori, în cadrul atelierelor de lucru, elevii, cu ajutorul părinților, au redat apoi imaginea completă a unor monumente distribuite ca mici piese
de puzzle, manifestând atitudine de cooperare și implicare activă. Activitatea a fost de un real succes, prin promovarea unei imagini pozitive în ce privește istoria
orașului și prin implicarea activă în manifestarea unui comportament de valorizare a monumentelor istorice aparținând patrimoniului local.
Prof. pt. înv. primar, Monica MANOLE, Școala Gimnazială Iulia Hașdeu

HARETIȘTII, TINERI ARTIȘTI!

Săptămâna „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!” a oferit prilejul unei serii de activități deosebite la Colegiul Național „Spiru Haret”, care au stimulat
creativitatea și interesul pentru cultură al tinerilor. Programul, care a cuprins activități dintre cele mai variate,
începând de la voluntariat și până la momente artistice integrate, a avut un succes notabil în rândurile elevi-
lor, dar și al profesorilor, care și-au manifestat aprecierea cu mult entuziasm.
Luni, în prima zi a săptămânii, elevii au pus în prim plan CAIETUL, în cadrul activității „The NOTE-
BOOK”.Activitatea a fost promovată la nivelul liceului, cu ajutorul unor broșuri semnificative, și a avut loc
la Biblioteca Colegiului Național „Spiru Haret”, locația cea mai potrivită pentru ca elevii să-și aducă un plus
de informație unii altora, prin mijloace inedite și distractive. Copiii au comunicat între ei, au legat prietenii și
au dezbătut diferite subiecte legate de limba engleză!
Următoarea zi, o altă activitate ce a fost primită cu același interes. Prima ediție a programului „Tobe or
nottobe...în primăvara Shakespeare”,organizat pentru a comemora cei 400 de ani de la moartea celui mai
mare scriitor englez din toate timpurile: William Shakespeare, a fost prilejul unor manifestări artistice deose-
bite ai căror autori au fost elevii. Aceștia au organizat un program artistic sub formă de concurs, în care s-au
întrecut în interpretarea unor fragmente din operele celebre ale lui Shakespeare, au prezentat desene pe această temă iar elevele Mădălina Partenie, Ruxandra Voica
și Ana Dănilă, au interpretat, prin viziune personală, piesele„Romeo și Jullieta ” și „Mistaken Love Stories”, pe care le-au prezentat în fața publicului încântat. Cei
mai talentați dintre participanți au fost răsplătiți cu premii și multe aplauze. Și celelalte activități s-au ridicat la aceeași înălțime. În cea de-a doua parte a programului
„Tobe or nottobe...în primăvara Shakespeare”, într-un mic tur al orașului,elevii au împărțit trecătorilor mesaje și citate din operele lui Shakespeare. Joi, ediția a IV –
a a activității „Prietenie printrefile”a „gâdilat” apetitul pentru lectură al elevilor, strângându-i laolaltă într-un „sanctuar al cărților- BIBLIOTECA. Zeci de elevi au
devenit nerăbdători să facă schimburi de cărți și să împărtășească impresii cu alți iubitori de lectură! Nici instituția gazdă nu a rămas nerăsplătită! Bibliotecii Cole-
giului i-au fost făcute cadou cu ocazia Zilei Internaționale a Cărții și a Bibliotecarului, publicații cu caracter enciclopedic, spre a fi puse la dispoziția viitorilor cititori!
Vineri, în ultima zi a săptămânii elevii au oferit „O jucărie pentru în zâmbet”, ceea ce a devenit și numele unui proiect ambițios, prin care se dorește sporirea
atenției asupra persoanelor care au nevoie de ajutor și orientarea tinerilor spre acțiuni de voluntariat! Copiii au donat jucării din pluș, jocuri Lego, puzzle-uri și au în-
țeles câtă fericire și bucurie pot oferi prin gesturi, aparent mici! Bucuria de a privi în urmă și a vedea rezultatele muncii noastre crescând, este cea mai mare mulțu-
mire. Elevii au fost coordonați de prof. Onica Monica Iuliana.
Bibl. Florina COJOCARU, C. N. ,,Spiru Haret”, Tecuci
Pag. 12
=========================================================== Şcoala
TÂRGUL/FESTIVALUL NAȚIONAL AL CĂRȚII AXIS LIBRI
Ediția a VIII-a a Târgului/Festivalului Naţional al Cărţii „Axis Libri”, orga-
nizat de Biblioteca Județeană „V.A. Urechia”, sub egida Ministerului Culturii,
în parteneriat
cu Editura Ei-
kon, cu spriji-
nul Consiliu-
lui Judeţului,
Consiliului
Local, Primă-
riei Munici-
piului Galaţi,
al sponsorilor,
precum și al
mass-mediei
locale și nați-
onale şi în co-
laborare cu
toate instituții-
le de cultură și învățământ gălățean s-a desfășurat în acest an, timp de cinci zile,
în perioada 25-29 mai, la Galați.
Într-o atmosferă de elevată sărbătoare culturală, întreținută de Fanfara „Va-
lurile Dunării” a Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, deschiderea manifestării
a avut loc miercuri, 25 mai 2016, ora 11:00, cu o alocuțiune susținută de prof.
dr. Zanfir Ilie, directorul instituției organizatoare, directorul Festivalului, urmat
de Claudia Șerbănuță, director al Bibliotecii Naționale și alte personalități ale
culturii gălățene și naționale, care au adresat mulțumiri celor peste 240 de edi-
turi ce au ales să participe la unul dintre cele mai importante târguri de carte din
România, la Galați, și au urat succes deplin scriitorilor și criticilor veniți la întâl-
nirea de suflet cu publicul numeros, iubitor de carte și de frumosul exprimat sub
o formă cultural-educativă. Momentele de spectacol au adus în scenă: muzică
de promenadă interpretată de Fanfara „Valurile Dunării”; recitalul de muzică al
Grupului vocal „Allegria”; dansuri populare realizate de Ansamblul folcloric
„Bujorașii” al Școlii Gimnaziale „Grigore Hagiu”; muzică ușoară interpretată
de elevele Liceului de Artă „Dimitrie Cuclin”; teatru interpretat de trupa „Flutu-
rașii”; spectacole de teatru de păpuși susținute de Teatrul de Păpuși „Gulliver”;
concerte ale Ansamblului Folcloric „Doina Covurluiului” al Centrului Cultural
„Dunărea de Jos”; recitaluri de poezie și muzică; un concert de muzică folk rea-
lizat de George Constantin; dramatizări ale elevilor Liceului Teoretic „Dună-
gălăţeană
rea” și Școlii Gimnaziale Smârdan; spectacol de revistă pentru copii realizat de
artiștii Teatrului Muzical „Nae Leonard”; recitaluri ale copiilor de la clasele de
canto și muzică ușoară ale Centrului Cultural „Dunărea de Jos”; dansuri popu-
lare grecești prezentate de formația „Olympos” a Comunității Elene din Galați.
Au fost organizate o serie de activități complementare, un alt mijloc de a-i
atrage spre lectură pe copii, viitorii cititori ai bibliotecii, dintre care amintim:
ateliere de joacă realizate de Metropolitan Life – Cupa „Axis Libri” la șah pen-
tru copii, ediția a III-a, competiție care s-a bucurat de un succes deosebit, cam-
pania de promovare a lecturii Să ne întoarcem la lectură. Citește și tu!, lansarea
campaniei Biblioteca dăruiește o carte, Donate a Book Challenge – Donează o
carte pentru cei ce n-au parte – colectă organizată de Clubul V.I.R.A.L. (Volun-
tarii Inspirați Reușesc cu Ajutorul Lecturii), concursul „Scriitori de ieri, de azi și
de mâine”, cât și Tombola Festivalului, prezentată de cunoscutul director al
Editurii „Eikon”.
Un spațiu generos în programul Festivalului a fost acordat creațiilor copiilor
sau pentru copii. Chiar în după-amiaza primei zile, au fost prezentate revistele
școlare gălățene de către Olimpia Sava, director al Editurii Olimpias, dar și căr-
țile personale ale unor copii gălățeni, talentați, cum ar fi Denisa Lepădatu. Pe
lângă scriitorii și publiciștii gălățeni care ne-au onorat cu lansările și prezența la
festival, este necesar să remarcăm și participarea unor personalități din țară sau
de peste hotare, precum: poeta Aura Christi, redactor-şef al editurii „Ideea Eu-
ropeană”; Doru Viorel Ursu, politician român și deputat în legislatura 1992-
1996; prof. univ. dr, Sorin Cristea, reputat pedagog, care și-a lansat Dicționarul
enciclopedic de pedagogie; scriitoarea şi jurnalista Livia Ciupercă; profesorul
Claude Karnoouh - antropolog și sociolog francez; Theodor Codreanu, critic și
istoric literar, membru al Academiei Internaţionale „M. Eminescu” din India,
membru al Centrului Academic Internaţional „M. Eminescu” din Moldova;
Cassian Maria Spiridon, director al Editurii „Timpul” şi preşedinte al Filialei
USR Iaşi; Daniel Corbu, poet şi critic literar, director al Editurii Princeps-Edit
din Iași; valorosul scriitor și prozator ieșean Emilian Marcu; Joël Conte, preșe-
dintele Asociației „Rencontres Européennes-Europoésie”.
Mulțumirea realizării unui asemenea eveniment este cu atât mai mare, cu cât
efortul este apreciat chiar de către personalitățile participante activ, așa cum este
poeta, scriitoarea și prietena fidelă a Bibliotecii, Aura Christi, care mărturisește:
Admiraţia, îmbrăţişarea caldă a subsemnatei pentru curajul, inspiraţia cu care
echipa Bibliotecii „V.A. Urechia”, condusă de marele meu prieten Zanfir Ilie,
un ctitor cu vocaţie nordică, transformă oraşul Galaţi într-o Cetate a Cărţii şi
Valorilor Naţionale.
Dorina BĂLAN, șef birou, Biblioteca „V.A. Urechia Galați

PRIMII PAȘI PENTRU O CARIERĂ

Alegerea facultății pe care dorești s-o urmezi este ta dimineața, în perioada martie – mai, în corpul Q pă un popas bine meritat, timp în care am putut să
una dintre cele mai importante decizii de luat pe de pe strada Basarabiei, lângă Baia Comunală, la admirăm vastele orizonturi în care se zărea Brațul
această locație găsindu-se cea mai mare parte din să- Măcin, Insula Mare a Brăilei, Orașul Măcin, Dună-
lile de curs, laboratoarele și spațiile de cercetare ale rea, Orașul Brăila, am coborât pe versantul sud-
celor două specializări. vestic, pe un traseu destul de abrupt, până în localita-
Elevii au trecut succesiv prin cinci ateliere în care tea Greci, unde autocarul ne aștepta răbdător. Pe
au văzut lucruri interesante din ceea ce studenții ce- parcursul celor 6-7 ore de drumeție am văzut
lor două specializări învață la cursurile și laboratoa- schimbări radicale de peisaj și de vegetație. Astfel,
rele pe care le efectuează pentru a obține, după trei dacă la urcare, pe versantul nord-estic, poteca a șer-
ani, diploma de licenţiat în ştiinţa mediului, respec- puit prin pădurea umbroasă și deasă formată în prin-
tiv, după patru ani, diploma de inginer. La finalul cipal din tei, alături de care crește carpenul, gorunul
acestui circuit, elevii au completat un chestionar prin și stejarul brumăriu, la coborâre, pe versantul sud-
care am avut și un prim feedback asupra activităților vestic, zona era total dezgolită, prezentă fiind numai
care le-a plăcut cel mai mult. Iată și câteva impresii: vegetația ierboasă și câteva tufărișuri caracteristice
„Astăzi am învățat să fac noduri pescărești și sunt pentru zonele de stepă și silvostepă.
foarte mândră de asta“ (Iacob Adelina Lorena, Co- În aceasta excursie ne-au fost ghizi patru membri
legiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna”); de la Asociaţia pentru Turism şi Ecologie Club Al-
„Am învățat ce înseamnă cu adevărat o pasiune, am batros Galaţi (www.albatrosgalati.ro), care au îm-
parcursul unei vieţi, iar uneori acest proces poate că învățat că nu e greu să ajungi aici, trebuie doar să părțit grupul în două echipe, echipa albastră,
e mai greu decât pare iniţial. Ce presupune o faculta- vrei, să îți dorești cu adevărat și să ai ambiție.“ (Iva- „Petarii” și echipa galbenă „Iepurele sălbatic”. Con-
te, ce ne oferă ea timp de 3 sau 4 ani de zile, dar, mai nov Adnana Cătălina, Colegiul Tehnic „Radu Ne- fruntările dintre cele două echipe au solicitat imagi-
ales, ce drumuri ne deschide după absolvire? Cum gru”); „Am aflat cum poate fi evaluată starea de nația, creativitatea pentru realizarea steagului și lo-
ştii că te vei potrivi în cadrul unui domeniu? La stress la pești” (Fronea Ana Maria, Colegiul Eco- go-ului, dar și condiția fizică și abilitățile motrice ne-
aceste întrebări încearcă să răspundă proiectul Primii nomic „Virgil Madgearu”); „Am aflat etapele pe ca- cesare pentru întrecerea de cățărare.
pași pentru o carieră, desfășurat de către Departa- re trebuie să le parcurgem pentru evaluarea calității De la Tibi, președintele Albatros Galați, am avut
mentul de Acvacultură, Știința Mediului și Cadastru solului” (Chiru Mioara Cristina, Colegiul Tehnic de foarte multe de învățat, de la regulile de bază ale
din cadrul Universității „Dunărea de Jos“ din Galați, Alimentație și Turism „Dumitru Moțoc”). conduitei montane, până la echipamentul necesar
în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Ga- Prima ediție a proiectului s-a finalizat în data de 4 pentru o drumeție și o campare pe munte. Sus, pe
lați. Proiectul Primii pași pentru o carieră, aflat la iunie a.c. cu o excursie în Munții Măcin. Așa cum platoul de la Vârful Țuțuiatu, Tibi a montat demon-
prima ediție, vizează prezentarea specificului pregă- am stabilit încă de la început, în excursie au mers cei strativ un cort și a scos din rucsacul pe care l-a cărat
tirii și oportunitățile pentru jobb-urile din domeniile mai norocoși elevi. Chestionarele care au fost com- până acolo o grămadă de obiecte, unele absolut ne-
acvaculturii și protecției mediului pentru specializă- pletate după circuitul informativ au fost extrase din cesare pe munte, altele folositoare.
rile de licență „Ecologia și Protecția Mediului” și urnă, iar cei 30 de elevi norocoși din opt licee, echi- Proiectul Primii pași pentru o carieră continuă, a
„Pescuit și Industrializarea Peștelui”. Desfășurat pe pați corespunzător, cu rucsac în spate și pelerină de II-a ediție se va desfășura în toamna acestui an, în
parcursul a patru luni, proiectul a reușit implicarea ploaie pentru că vremea se anunța instabilă, au pur- perioada septembrie-noiembrie. Celor interesați,
unui număr de 133 de elevi din nouă licee din muni- ces în drumeția „Hai cu noi la drum". La ora 8,00 elevi de liceu și profesori, le adresăm invitația de a
cipiul Galați și a unui număr de 16 cadre didactice. ne-am urcat în autocar, iar traseul pe care l-am urmat vizita site-ul și pagina de facebook a Departamentu-
Elevii de liceu care au participat la acest proiect au a trecut prin următoarele puncte: Galați – Dinogetia lui de Acvacultură Știința Mediului și Cadastru
parcurs, timp de două ore, un circuit informativ- – Luncavița – Cetățuia - Vârful Țuțuiatu – Greci – (http://www.asmc.ugal.ro) și de a se alătura celor ca-
interactiv despre ce înseamnă să fii student și absol- Măcin – Brăila - Galați. Am oprit în mica localitate re, participând la proiect, vor face primii pași spre o
vent al specializărilor respective. Într-o atmosferă Cetățuia, situata pe drumul județean dintre comune- altă etapă a educației, care dorim să aducă creșterea
relaxată și primitoare, grupuri de câte 10-15 elevi de le Luncavița și Horia, de unde am urcat la pas pe respectului de sine și a potențialului nostru ca oa-
liceu, împreună cu cadrul didactic coordonator, care versantul nord-estic până pe punctul cel mai înalt al meni.
de cele mai multe ori era dirigintele, au venit sâmbă- Munților Măcin, Vârful Țuțuiatu (467 m). Aici, du-
Conf. Luiza FLOREA, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galați
Pag. 13
Şcoala gălăţeană ===========================================================
ÎMPREUNĂ PENTRU ÎNCĂ O FAPTĂ BUNĂ!
Proiectul Împreună pentru încă o faptă bună, ini-
țiat de Liceul Tehnologic „Paul Bujor” Berești în
parteneriat cu Colegiul Național „Costache Negri”
Galați, este gândit sub semnul voluntariatului, al
gestului făcut către cei defavorizați de soartă, aflați
în nevoie din cauza vârstei, a sărăciei, a stării de să-
nătate sau a unui climat familial, social, economic
care nu le permite atingerea performanței școlare.
Astfel, proiectul propune ca elevi din două instituții
diferite, un colegiu de elită și un liceu tehnologic,
unul din municipiul reședință de județ, celălalt dintr-
un orășel defavorizat din nordul județului, să vadă
condițiile în care învață și trăiesc zilnic ceilalți.
În perioada 6-7 mai 2016 s-au desfășurat, împre-
ună cu Casa de Cultură „Ion Creangă”, cu Primăria
și Poliția Orașului Berești, primele două activități
prevăzute în proiect, activități în care au fost impli-
cați direct 11 elevi de la Colegiul Național „C. Ne-
gri”, coordonați de profesoarele Gălii Elena și Bobe-
ică Mihaea, și un număr mare de elevi de la Liceul
Tehnologic „Paul Bujor”. Desfășurată vineri, 6 mai
2016, prima activitate, ediția de anul acesta a mani-
festării caritabile „Dăruiește Speranță!”, a V-a de la
inaugurarea proiectului, sub genericul Jungle’s
Casino, a fost realizată în sprijinul unui copil de 12
ani, elev al Școlii Gimnaziale din Băleni, copil dia-
gnosticat cu distrofie musculară progresivă și aflat
de patru ani în scaunul cu rotile. Manifestarea a adus
în același spațiu membri ai comunității bereștene,
indiferent de vârstă, dar s-a bucurat și de prezența
profesoarei Tina Popa de la Liceul Teoretic „Mircea
Eliade” din Galați, a profesorului Pădurariu Claudiu,
de la Școala Gimnazială nr.1 Cavadinești și, nu în
ultimul rând, a profesorului Mihai Bejan de la Școa-
la Generala Nr. 20, Galați, oameni care susțin, la fie-
care ediție, acțiunile noastre caritabile.
Manifestarea a fost gândită în același sistem ca și
edițiile precedente, de tip casino, cu opt spații de joc a unei echipe și a unei comunități gata să ia atitudi-
socio-educativ tematic, spații gestionate de elevi ai nea și inițiativa corespunzătoare atât pentru membrii
clasei a X-a SS și a XI-a SN, coordonați de opt ca- ei, cât și pentru oaspeți.(State Alin, clasa a X-a C).
dre didactice de la Liceul Tehnologic „Paul Bujor”. „Activitatea de la Berești a fost foarte interesantă. A
În cadrul programului artistic prezentat de formațiile fost o sumă de momente emoționante, dar și distrac-
școlii gazdă, a urcat pe scenă și Georgiana Zănoagă, tive.” (Georgiana Zănoagă, clasa a XI-a A). „Mă
elevă în clasa a XI-a A la Colegiul Național „Costa- bucur că am participat la această activitate și am reu-
che Negri”, care a interpretat monologul Obiceiurile șit să ajut la desfășurarea proiectului. A fost o expe-
românilor. Momentul a fost completat de interven- riență inedită și am învățat foarte multe. Aștept cu
ția emoționantă a colegilor ei și a profesoarei Bobei- nerăbdare să ne revedem și să participăm și la alte
că Mihaela, care au vorbit despre dăruire și implica- proiecte.”(Voiașciuc Claudia, clasa a X-a F). „Acti-
re. Ca și în anii trecuți, participanții la jocuri, care au vitatea susținută la Berești a fost o experiență inedită,
câștigat pe unul sau mai multe bilete au fost premi- un moment greu de uitat, dar cel mai important este
ați, astfel că cei 125 de „ursulici cu bomboane în să avem puterea de a dărui speranță. (Răducan Mi-
burtici” au fost pe cale de dispariție. Seara s-a înche- haela, clasa a XI-a A). „Această activitate a avut un
iat cu acordarea de diplome profesorilor participanți, impact pozitiv asupra mea. Am împărtășit gânduri
cu acordarea de trofee pentru Colegiul Național bune cu ceilalți, iar faptul că am putut ajuta un copil
„Costache Negri”, pentru Casa de Cultură „Ion cu dizabilități ne-a adus o mare satisfacție. Familia la
Creangă” și pentru Primăria Orașului Berești, dar și care am fost cazată a dat dovadă de o mare educație
pentru elevul Apostu Iulian, clasa a VII-a B, posesor și o incredibilă ospitalitate, dorind să ne revadă și cu
al biletului cu numărul 353 extras la tombola parti- o altă ocazie, dar pe o perioadă mai lungă. Mi-a plă-
cipanților la joc din acest an. Ca o dovadă a succesu- cut în mod deosebit experiența și aș repeta-o ori-
lui acestei ediții, s-a putut dona familiei beneficiare când. Mă simt onorată că am reușit să cunosc ase-
suma de 6250 lei, 2420 lei obținuți din vânzarea de menea persoane, că am participat la un asemenea
bilete și 3820 lei din donații, dintre care 2280 lei a casino caritabil și că am putut ajuta un copil minu-
fost donație colectivă a elevilor și cadrelor didactice nat, fiind susținuți de niște persoane cu un suflet
de la Colegiul Național „Costache Negri”, Galați. imens, profesoare ale Colegiului Național „Costache
Cazați în familii din comunitate, elevii de la Co- Negri”. Totul a fost minunat.” (Cojocaru Daniela,
legiul Național „Costache Negri” au putut participa clasa a XI-a A). „Dincolo de ceea ce a fost pregătit
sâmbătă, 7 mai 2016, la cea de-a doua activitate, O pentru strângerea de donații, cei mai câștigați au fost
zi într-o gospodărie țărănească, acțiune derulată cu colaboratorii, pentru că am învățat să aplecăm ure-
sprijinul responsabililor serviciului de Asistență So- chea și la nevoile celorlalți” (Vartic Iulian, clasa a
cială din cadrul Primări-ei Orașului Berești, Cozianu XI-a A) „În urma acestei activități am fost profund
Dorina și Chiriac Ștefania. Cei 11 elevi de la cole- impresionată de bunăvoința și placerea cu care a fost
giul gălățean, alături de 11 elevi de la Liceul Tehno- organizat acest eveniment, de relațiile strânse între
logic „Paul Bujor”, însoțiți de cadre didactice sătenii care ne-au primit și ne-au tratat ca pe niște
(Boghea Oana, Porumb Roxana, Manea Marius), au membri ai familiei.” (Goga Alexandra, clasa a XI-a
vizitat trei gospodării țărănești reprezentative, s-au A). „Cu acest prilej, am avut ocazie de a trăi o expe-
implicat, alături de proprietari, în activități specifice riență inedită, am văzut oameni cu entuziasm și dă-
și au gustat produse alimentare tradiționale. Au vizi- ruire, plini de inițiativă, care vor să ajute. Am avut
tat apoi două gospodării situate la cealaltă extremă, multe de învățat și vreau să îi felicit.” (Ghenea Ale-
pentru a identifica problemele cu care se confruntă xandra, clasa a XI-a B). „Această activitate m-a fă-
proprietarii și care pot constitui tema de lucru a unor cut să prețuiesc mai mult ce am și să realizez că sunt
acțiuni comune viitoare. persoane cu probleme mai mari decât noi, dar care
Participanții la activități s-au deplasat pentru bi- știu să se bucure de ceea ce au.” (Cristea Alexandra,
lanț la Casa de Cultură a Orașului Berești. Redăm clasa a XI-a F). „Deși au fost doar două zile, de la
mai jos câteva dintre gândurile exprimate de oaspeții această activitate am avut multe de învățat, dar am
noștri la finalul acțiunilor comune: putut să și ajut. Unitatea dintre elevi și dăruirea celor
„Din punctul meu de vedere, activitățile la care implicați m-au impresionat și mă bucur că am avut
am participat au avut rolul de sensibilizare a laturii ocazia să iau parte la această experiență.”(Crăciun
umane față de semenii noștri aflați în nevoie. Activi- Diana, clasa a XI-a F).
tățile și-au atins scopul propus, în special în cazul La gândurile lor adaug pe cel personal-activitățile
copilului cu distrofie musculară progresivă. Am ne-au îmbogățit și au creat prietenii pe care mi le
avut ocazia să văd rezultatele unei bune organizări și doresc de cursă lungă.
Prof. Iulia HOTNOG, Liceul Tehnologic „Paul Bujor”, Berești

REVEDEREA DUPĂ 28 DE ANI

La începutul întâlnirii, foștii absolvenți au vizitat școala și au făcut fotografii
Întâlnirile cu foștii elevi au fost, sunt și vor rămâne mereu prilej de bucurie și de grup. Festivitatea s-a desfășurat în Centrul de Documentare și Informare al
de mare emoție. Când participi la o întâlnire după 28 de ani de la absolvire este Scolii Gimnaziale Nr.33, iar discursul de deschidere a fost rostit de directorul
ceva special. Fiecare participant povestește școlii, care a mulțumit organizatorilor, celor veniți la întâlnire și, nu în ultimul
despre carieră și despre familie. cadrelor didactice Vasiliu Doina, Poede Constanța, Mihai Marinela, Ba-
Sâmbătă, 9 iulie2016, promoția 1988 a rând,
laban Lucian, Chesaru Vasilica și secretarei șef Vasiliu Ilenuța. A fost strigat
Școlii Gimnaziale Nr. 33, și-a dat o astfel catalogul clasei a-IV-a de către înv. Chesaru Vasilica și de la cls. a-VIII-a, de
de întâlnire, participând foștii elevi de la către directorul școlii, ținându-se un moment de reculegere în memoria inega-
clasa a VIII-a C, elevii fostei învățătoare labilului profesor Călin Vasile, fostul lor diriginte. La propunerea celor prezenți
Chesaru Vasilica, ai fostului diriginte din sala fostei clase a VIII-a C se va numi ,,Călin Vasile”.
gimnaziu, prof. Călin Vasile, sufletul întâl- simple, fiecare a căutat să-și exprime bucuria revederii, cum spu-
nirii fiind Florinel Blagoci. Începând cu neaÎno cuvinte
fostă elevă: ,,Îmi era chiar dor să mai respir aerul sălilor și mai ales al cur-
orele 14.30, curtea Școlii Gimnaziale ții scolii, aerul tinereții mele”. Relevante sunt mărturisirile făcute: ,, În viață, ori-
Nr.33, a fost un spațiu dominat de mari
emoții și de întrebarea: ,,Tu cine ești?’’. când, ne raportam cu mare drag la acești frumoși și minunați ani ai tinereții. E o
Din programul editat de comitetul de or- mare minune că suntem acum, azi, aici” (un fost elev); ,,Trăiesc acum un mo-
ment
ganizare pentru acest eveniment am re- am avut. important din viața mea pentru că am învățat multe de la profesorii ce i-
marcat cuvintele: ,,Cine suntem noi? Sun- putem să Port cu mine, mereu în suflet, aceasta școală” (un alt fost elev); ,,Nu
tem cei care acum 28 de ani ieșeam pe poarta Școlii Gimnaziale Nr.33 purtând minunată, cu momente nu avem emoții la astfel de întâlniri (un profesor); „A fost o revedere
în suflete replici, formule, învățăminte și mai ales speranțe. Dar convingerea că nostalgice, cu amintiri din perioada dulce a copilăriei”
(un alt profesor); „Copilul
dincolo de voință, pasiune și dăruire, există ceva care îl leagă pe om de un ideal cretar șef); „Am fost privilegiatadin noi nu moare niciodată” (Ilenuța Vasiliu, fost se-
și mai ales marea dorință de a deveni Oameni. Azi, deci după 28 de ani de la eveniment și am ascultat cu marecaplăcere și bibliotecar să fiu martora la acest frumos
absolvire, ne întâlnim cu dorința de a depăna amintiri și de a sărbători cum se acum 28 de ani. Vă urez tot ce vă doriți poveștile și vă
de viață ale foștilor elevi de
mulțumesc că am participat la
cuvine acest eveniment, cu marea bucurie că suntem absolvenții acestei unități acest eveniment!”.
de învățământ.
Prof. Constantin ROTARU, directorul școlii, și Nicoleta MARIN, bibliotecar
Pag. 14
=========================================================== Şcoala gălăţeană
BALCIC, TĂRÂM AL ISTORIEI ȘI FILOSOFIEI Limba noastră
În zilele de 7 și 8 mai 2016, cercul metodic al profesorilor de istorie şi discipline socio-umane care s-a desfăşurat sub ECONOMIE
forma unei excursii tematice la Balcic, în Bulgaria. Activitatea, inițiată de prof. Camelia Mariana Nenu, inspector de spe- LINGVISTICĂ SAU
cialitate, a fost organizată de profesorii de la
Liceul Teoretic „Mircea Eliade”, Colegiul STIL TELEGRAFIC
Tehnic „Traian Vuia” şi Colegiul Economic Economia lingvistică generată de
„Virgil Madgearu”. Obiectivele cercului exprimarea grăbită și chiar de dorin-
metodic au fost: vizitarea castelului de la ța de a imprima textului un caracter
Balcic și a locurilor istorice de la Capul Ca- oficial, prin apropierea de construc-
liacra, din Bulgaria, sistematizarea şi fixarea țiile seci, impersonale, caracteristice
unor informaţii legate de istoria Castelului, stilului juridic-administrativ, duce
de rolul şi importanţa Capului Caliacra pen- adesea la utilizarea unor structuri
tru istoria României secolului al XX-lea, fi- „telegrafice” în cazul cărora relațiile
ind dedicată aniversării a 150 de ani de re- dintre cuvinte nu mai sunt marcate
galitate în România. prin prepoziții sau prin flexiunea
Sâmbătă, 7 mai, s-a vizitat Complexul (schimbarea formei) termenilor.
muzeal de la Balcic, care cuprinde Castelul Sintagmele acestea construite doar
Reginei Maria numit în turcește Tenha prin alăturarea unor cuvinte nu apar
Juvah (Cuibul liniștit), foarte multe clădiri anexă și o grădină botanică și istorică deosebită. Castelul a fost construit din numai izolat, în afara enunțurilor, ci
iniţiativa Reginei, care a fost cucerită de frumuseţea sălbatică a peisajului micii așezări locuită predominant de bulgari și și în cadrul acestora. Întâlnim astfel
numită în perioada interbelică Coasta de Argint din cauza culorii pe care o au rocile calcaroase. În 1913, prin Pacea de la formulări precum responsabil comi-
București, Cadrilaterul redevine pământ românesc iar elita intelectuală românească este atrasă de Balcic. Aici se stabilesc sie în loc de responsabilul comisiei,
și creează pictorii Iosif Iser, Alexandru Satmary, Gh. Petrașcu, Dumitru Ghiaţă dar și scriitorii Gala Galaction, Ionel Te- director protocol în loc de directo-
odoreanu, Ion Pillat, Cella Serghi, Camil Petrescu și Mihail Sebastian. Personalitatea care face celebru Balcicul este, fără rul de protocol, primar Galați în loc
îndoială, Regina Maria. Atrasă de tot ce este frumos ea amenajează Castelele Pelișor, Cotroceni, Bran și Balcic. Cel din de primarul Galațiului, dar și „Deta-
urmă reprezintă sufletul și inima Reginei și de aceea, nu întâmplător, de Balcic se leagă ultima dorinţă a Reginei. liile ne-au fost oferite de domnul X,
Construcţia castelului în stil turcesc începe în 1925 iar lucrările propriu zise au durat patru ani fiind coordonate de Re- șef unitate Primire Urgențe.”, „Sunt
gină și de secretarul său personal, Gaetan Denize. În 1938, la moartea Reginei, complexul avea 24 de hectare și cuprin- tot mai numeroase anunțurile de în-
dea mai multe construcţii, terase și grădini suspendate, pavilioane, cinematograf, poștă și uzină electrică. Cele mai impor- chirieri locuințe.” sau „Trebuie să
tante construcţii erau Mavi Dalga, destinată Prinţului Nicolaie, Suita sau Sabur Jevi, Cara Dalga, Pavilionul Prinţesei reînnoiesc contractul de închiriere
Ileana, Izbânda, Templul Maria Ruh și Biserica Stella Maris. Biserica este foarte importantă pentru că aici a fost depusă spațiu comercial.”.
inima Reginei în 1938, într-o mică nișă săpată în perete lângă portretul Ilenei. În 1940, când Cadrilaterul a revenit Bulga- Sintagmele amintite riscă să de-
riei, inima a fost adusă la Bran, apoi la București, pentru ca în 2015 să fie depusă în Salonul de aur de la Castelul Pelișor. vină ambigue sau să producă efecte
Grădinile sunt o completare a frumuseţii construcţiilor în stil turcesc și bizantin și sunt decorate cu tronuri din piatră, comice. Te întrebi dacă unchi băiat
cruci, coloane, vase antice. Ele poartă numele persoanelor dragi Reginei dar și denumiri simbol cum ar fi: Grădina Ghet- 13 ani face referire la unchiul băia-
simani, Grădina lui Allah, Grădina englezească, Grădina labirint, Grădina Plângerii. Iar toate au o priveliște superbă re- tului de 13 ani sau la faptul că un-
prezentată de Marea Neagră. Mica Biserică o așteaptă cu ușile deschise pe Regină chiar dacă între timp spiritul balcanic chiul o fi vreun băiat de 13 ani. În
a transformat Complexul istoric într-un hotel pentru cunoscători și aleea cu crini englezești ai Reginei în aleea cu stânje- această ultimă variantă de interpreta-
nei. Mesajul pe care l-am primit este că noi, ca popor, trebuie să ne respectăm mult mai mult trecutul și valorile și să nu re, nu știu ce putem face cu structu-
înstrăinăm părţi din sufletul românesc. Duminică, 8 mai, am mers să vizităm ruinele și frumuseţile geografice și istorice rile similare: mamă băiat 10 ani,
de la Capul Caliacra. Denumirea provine din limba greacă de la Kali Akra care înseamnă „bun adăpost”. În apropiere se mătușă băiat 15 ani. Cazul este
află Kavarna, care aduce aminte de nucleul statului dobrogean menţionat în secolul XIII într-o diplomă a ţarului Ioan asemănător pentru fiică diplomat
Asan al II-lea. Aici am putut admira ruine ale unor terme și temple romane dar și peisajul spectaculos, combinaţie dintre nigerian sau imagini telefon mobil.
munte și mare. A fost întâi cetate dacică, apoi castru roman și cetate bizantină. Între anii 1913-1916 și 1918-1940, capul a Fiica unei persoane anume este di-
făcut parte din judeţul Caliacra, România. În anii 1930, naturalistul român Grigore Antipa a înfiinţat aici o stațiune de plomat nigerian sau este vorba de-
cercetări zoologice marine a Institutului Bio-Oceanografic din Constanța, care după război a adăpostit un pluton de gră- spre fiica diplomatului nigerian?
niceri bulgari și ale cărei ruine se mai văd încă la dreapta șoselei care duce la cetate, la un kilometru spre apus de aceasta. Imaginile sunt făcute cu ajutorul
În anii 1950 a fost instalat aici un radar militar al forțelor Tratatului de la Varșovia (azi al forțelor N.A.T.O.). unui telefon mobil sau reprezintă un
Profesorii participanţi au apreciat buna organizare şi desfăşurarea activităţilor Cercului metodic, constatând că este telefon mobil? Prieten victimă de-
nevoie permanent de un schimb de idei, de experienţă dar şi de „bune practici”. În urma feed-back-ului realizat, conside- semnează prietenul victimei sau fap-
răm că acest cerc pedagogic a fost un succes şi o bună modalitate de a schimba impresii între profesorii de istorie şi cei tul că victima este prietenul cuiva?
de discipline socio-umane şi nu numai, pentru o colaborare benefică. Iar lista nedumeririlor poate să con-
Prof. Viorica FOCA și prof. Laura Patricia MURARIU, Liceul Teoretic „Mircea Eliade” tinue având ca punct de pornire și al-
te structuri telegrafice: vaccin can-
PELERINAJUL CA ACTIVITATE METODICĂ PENTRU cer, doamna X, iubitoare animale.
Mai adăugăm și o altă caracteris-
DISCILPLINA RELIGIE tică a acestor tipuri de enunțuri, și
La sfârșitul semestrului doi al anului școlar trecut, s-a desfășurat Cercul Metodic cu participarea tuturor profesorilor anume omiterea frecventă a prepo-
de Religie din județ (seturile Galați, Tecuci, Tg. Bujor, Covurlui și Nicorești), cu tema „Contribuția Sfântului Mitropolit ziției „de”: „guvernul a obţinut peste
Antim Ivireanul la dezvoltarea culturii și spiritualității 270 voturi” în loc de „peste 270 de
românești”. Tema și ideea organizării unui pelerinaj voturi”, „în acest moment în eviden-
chiar la mănăstirea ctitorită de Sfântul Mitropolit Martir ţa Poliţiei sunt cinci mii urmăriţi” în
la București s-au datorat Hotărârii Sfântului Sinod al Bi- loc de „cinci mii de urmăriți”. Regu-
sericii Ortodoxe Române care a declarat anul 2016 drept la e simplă totuși, numeralele mai
Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin mici de 20 și compusele lor se lipesc
ortodox şi Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir de substantivul determinat fără a fi
Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti. nevoie de vreun cuvânt de legătură
Organizatorii acestei frumoase activități au fost Cole- (trei băieți, unsprezece copii), cele
giul „Elena Doamnaˮ și Școala Gimnazială „Iulia Haș- peste 20 cer prezența prepoziției de
deu” Galați, Școala Gimnazială „Gheorghe Poalelungiˮ între ele și substantivul care le înso-
Măstăcani, Școala Gimnazială „Alexandru Moruziˮ Pe- țește (75 de milioane de euro nu 75
chea și Școala Gimnazială nr. 1 Negrilești. Astfel, sâmbătă, 14 mai, în drum spre București, am vizitat Mănăstirea milioane euro, după 24 de minute
Ghighiu, unde pelerinii au participat la Sfânta Liturghie și au putut afla câteva data istorice de la maica ghid. Călătoria a nu după 24 minute). Se ține cont și
continuat, către Sfânta Mănăstire Antim Ivireanul din București. Aici am fost călăuziți prin centrul mănăstiresc de către de cifrele de după virgulă în cazul
părintele ghid, care ne-a vorbit despre istoricul mănăstirii și „ne-a condusˮ prin frumoasa activitate a Sfântului Martir și numerelor zecimale: 833,4 lei nu
Ierarh Antim Ivireanul, după care am vizitat Sfânta Mănăstire Radu Vodă. 833,4 de lei. O atenție deosebită tre-
Un alt punct important al activității noastre l-a constituit activitatea practică, desfășurată la Seminarul Teologic. Aici s- buie acordată numeralelor peste o
a făcut o frumoasă introducere în marea temă a activității noastre metodice de către Pr. Prof. Univ. Dr. Adrian Gabor, ca- sută în cazul cărora cifrele zecilor și
re ne-a prezentat un referat în care Sfântul Ierarh este numit „amvonul în slujba credinței, istoriei și culturiiˮ. Activitatea a unităților sunt importante. Vom
continuat cu o sesiune de referate tematice: „Viața Sfântului Ierarh Antim Ivireanulˮ (prof. Buzdugă Anișoara); „Sfântul spune așadar 101 gravuri nu 101 de
Antim Ivireanul, ierarh și ctitor de locașuri sfinteˮ (prof. Vătafu Maria Magdalena); „Activitatea tipografică a Sfântului gravuri, dar 122 de picturi nu 122
Ierarh Antim Ivireanulˮ (prof. Ilisoi Jan); „Sfântul Ierarh Antim Ivireanul în contextul politic al vremiiˮ (prof. Irimia Ma- picturi.
ria și prof. Cibanu Elena); „Învățături religios morale în opera Sfântului Ierarh Antim Ivireanulˮ, susținut de subsemnata. Așa că pupat toți piața
După finalizarea părții teoretice a activității, s-a continuat cu cea practică, adică vizitarea Sfintei Mănăstiri Cernica. endependenți (cum spune un perso-
Considerăm că activitatea a avut un caracter formativ, dar și unul practic, deoarece, astfel, fiecare dintre noi a văzut ce naj caragialian din schița Telegra-
este un pelerinaj, dar a și trăit acest sentiment. Totodată, fiecare din cei prezenți s-a familiarizat cu ctitoria Sfântului An- me) și economisit spațiu cerneală ti-
tim Ivireanul, Sfânta Mănăstire care îi poartă numele, dar și cu întreaga sa activitate evidențiată în referatele prezentate. par sau bandă afișaj monitor.
Prof. Jenica PĂUN, Școala Gimnazială. „Ghe. Poalelungiˮ Măstăcani Cristina CIOBANU
Pag. 15
 Şcoala gălăţeană ======================================== Cărţile colegilor noştri
DIN ADÂNCUL IADULUI, ÎN MIJLOCUL RAIULUI POETICA FULGURAȚIEI BINE DISTILATE
Cartea Părintelui Emanuel Copăcianu, publicată la Editura Partener, 2016, și intitulată
Maria Magdalena, cu subtitlul adăugat de editură din adâncul iadului în mijlocul raiului,
este biografia romanțată a poate celei mai celebre femei din is-
toria omenirii: Maria din Magdala. Este povestea unei deve-
niri sublime, de la starea de inconștiență și păcat la virtute și
dobândirea demnității creștine. Este, de fapt, un model al mân-
tuirii întregului neam omenesc prin pocăință. Este pilda elibe-
rării ființei umane de patimile materiei și asumarea acestei li-
bertăți prin supunere față de Dumnezeu.
Viața Mariei din Magdala, binecunoscută din textele
scripturistice și din Tradiție, este aici aprofundată, fără părtini-
re. Părintele Copăcianu, inspirat desigur de duhul creației, nu
judecă faptele, ci doar le relatează, așa cum crede el că au fost,
transpunându-se în vremea când Domnul și Mântuitorul lumii
pășea pe pământul Palestinei. Autorul devine astfel contempo-
ran cu personajele sale, întâlnindu-L, însoțindu-L, ascultându-
L pe Iisus. Oamenii Îl căutau, Îi cereau vindecări miraculoase, se pocăiau și își schimbau
viața. Și toate acestea nu puteau trece neobservate, vestea întâmplărilor greu de crezut
pentru iudeii care ascultau de legile lui Moise și ale proorocilor se ducea, din om în om.
Unii îl adulau, alții îl huleau pentru că „le strica Legea”. Și astfel, „mergând” și el prin ce-
tățile „sărace și pline de praf”, printre oamenii acelei vremi, Părintele Copăcianu se în-
toarce în liniștea chiliei sale și pune totul pe hârtie... atât de simplu și de veridic încât pu-
tem citi acum întâmplările și pildele evanghelice ca fapte de viață, trăind mirarea, emoții-
le și bucuria acelora care Îl însoțeau pe Iisus, Fiul lui Dumnezeu, pe când era unul dintre
ei. Cele mai multe personaje ale acestei cărți sunt femei - Mironosițele femei de mai târ-
ziu. Ele se aprind de curiozitate, comentează ce aud, compară, analizează, sunt copleșite
de ce se întâmplă, ele transmit din vorbă în vorbă vestea minunilor nemaiîntâlnite săvârși-
te de Iisus Nazarineanul. Și, dintre toate, Maria Magdalena, tot auzind vorbindu-se despre
El, trece treptat de la indiferență („eu nu am ce să-i cer, mie nu-mi trebuie nimic”) la curi-
ozitate și de la curiozitate la atracție inexplicabilă, până când, în cele din urmă, dorește să-
L întâlnească și se duce să-L caute.
Autorul uzează, am spune, de toată măiestria sa stârnind neliniștea și nerăbdarea citito-
rului până la momentul acestei întâlniri – care aici se petrece puțin dincolo de jumătatea
cărții – dar o face nu numai creând suspansul, ca artificiu scriitoricesc, ci pur și simplu
pregătindu-și eroina (și pe cititor, implicit) pentru această memorabilă întâlnire. Ca mărul
să cadă de pe ram, trebuie mai întâi să fie copt... Așa s-a întâmplat și cu sufletul Mariei
din Magdala. La momentul împlinirii marii întâlniri, miracolul s-a produs. Este cel mai
reușit pasaj al acestei cărți. Sărutarea și spălarea cu lacrimi a picioarelor lui Iisus și șterge-
rea lor cu părul ei frumos și bogat, „ca un ștergar de mare preț” – totul în tăcere, sub privi-
rea Lui care „trezește din moarte la o nouă viață” este, așa cum mărturisește povestitorul,
„o scenă de o măreție unică în istoria marilor întâmplări ale omenirii”. Din acel moment
crucial, Maria Magdalena se trezește ca dintr-un somn adânc. Leapădă felul ei de a trăi,
odată cu veșmântul de mătase și podoabele de aur, perle și rubine, apoi îmbracă o rochie
simplă, dintr-o țesătură aspră, cu care pielea ei fină nu fusese obișnuită până atunci, și Îl
urmează pe Iisus. Autorul pune mai puțin accent pe Patimi și pe Răstignire, cât pe Înviere
– când se petrece un alt moment important al apropierii de Maria Magdalena. Ca dovadă
a prețuirii devotamentului ei, din toți ucenicii Săi, Iisus pe ea a ales-o să-L vadă înviat și
să-i vorbească, fără s-o lase să-L atingă însă, „fiindcă nu M-am înălțat la Tatăl”, după
cum i-a spus. Și tot pe ea a trimis-o vestitoare a Învierii și mesageră către prieteni: „să ne
întâlnim în Galileea”. Și Sfânta Mironosiță, întocmai cu Apostolii, binecuvântată cu aces-
te sfinte daruri, a devenit mesagera Lui... Mai târziu, potrivit Tradiției, autorul o însoțește
pe Maria Magdalena la Roma, în dialog cu Augustul Tiberius, când dă mărturie împăra-
tului lumii despre Fiul Împăratului ceresc, Iisus Nazarineanul, Cel Răstignit de Pilat și În-
viat a treia zi.
La început, Maria Magdalena este descrisă ca „cea mai frumoasă femeie din
Decapole”: „puține femei sunt ca ea”, spune autorul. Și în continuare vorbește despre
sandalele ei, despre peplumul albastru tivit cu roșu și alb, despre cingătoarea de aur cu
rubine, despre bentița din păr bătută cu perle... Dar despre sufletul ei, niciun cuvânt. Îi de-
scrie veșmintele doar, forma și îmbrăcămintea, atât avea de preț. Restul … era „gol”. La
sfârșitul narațiunii, însă, niciun cuvând despre îmbrăcăminte. Maria din Magdala este
femeia care are curajul să se înfățișeze lui Tiberius, să-i vorbească despre Iisus și să-l acu-
ze pe procuratorul roman Pilat pentru vina de a-L fi răstignit. Ba mai mult, mărturisește și
despre miracolul Învierii. Ea este doar prima dintre Sfintele Mironosițe care L-a văzut pe
Iisus înviat! Aceasta este evoluția acestei minunate femei pe care a umplut-o Iisus cu
dumnezeirea Lui. „Puține femei se asemănau cu ea”, pentru că „mult a iubit și mult i s-a
iertat”… Pe drept cuvânt putem spune, cartea Părintelui Copăcianu este cartea lepădării
deșertăciunilor omenești și a îndrăgostirii de Dumnezeu. Ea ne va ajuta, cu siguranță, să o
căutăm pe Maria Magdalena și în Catedrala Arhiepiscopală din Galați, unde ne spune
editorul că se află părticele din sfintele ei moaște, și să ne închinăm cu sfială și mai multă
evlavie la cea care, din ziua când a plâns la picioarele lui Iisus, a murit și a renăscut pentru
eternitate.
Să nu încheiem prezentarea noastră fără cuvenita prețuire adresată Părintelui Eugen
Drăgoi, directorul editor al Editurii Partener, sub a cărui îngrijire apare această carte și la
Galați (după București și Timișoara). După cum ne spune în cuvântul introductiv, manu-
scrisul cărții i-a fost încredințat de către autor, încă din 1991, cu această rugăminte:
Păstreaz-o în biblioteca ta și vegheaz-o pentru o nouă ediție. Părintele Eugen Drăgoi măr-
turisește că i-a mulțumit și l-a încredințat că, peste ani, va sta la baza unei noi ediții – fapt
care s-a și împlinit, aceasta fiind și cea mai reușită dintre cele apărute până astăzi.
O biografie frumoasă merită - și acum are - o carte pe măsură.
Violeta IONESCU
TUTUROR COPIILOR …
Copilăria este vârsta la care cea mai profundă bucurie poate fi un zâmbet curat. Copilăria este o lume aparte, plină de lumină și armonie. Să vă bucurați de ea,
dragi copii! Pentru a aduce zâmbetul pe buze celor dragi, copiii de la Grădinița cu P.P „Tedi” au oferit un spectacol cu tema „Daruri din suflet pentru suflet!”, în
parteneriat cu Asociația Filantropică Creștin-Ortodoxă „Sfântul Vasile cel Mare”. Astfel, copiii de la grupele mică, mijlocie și mare, conduse de educatoarele
Tabac Ionica, Anghel Iulia, Buleandră Silvia, Stroe Maria Magdalena, Munteanu Corina, Stan Cosmina, Potică Madălina, Dragomir Pavelina și subsemnata au
fost inițiați în arta pașilor de dans popular moldovenesc și de dans modern și au oferit, cu prilejul Zilei de 1 Iunie, un spectacol la sediul Asociației, un zâmbet cu-
rat și strălucitor.
Prof. pt. înv. preșcolar Mihaela DOBRIN, Grădinița cu P.P. „Tedy”
Pag. 16
Volumul (premiat) de debut al Ioanei Andrada Tudorie, (Ce n-a
pictat Matisse, Editura Şcoala Ardeleană, Cluj Napoca, 2015) arată
exact cum ar trebui să arate un volum de debut: rezultatul unei bănuite
perioade de maturare a unor experienţe juvenile, atât lingvistice, cât şi
existenţiale. Este un volum consistent estetic, cu multe rânduri de po-
ezie incredibil de bună pentru un debutant şi totodată, o promisiune
care sperăm să devină certitudine în anii ce vor urma. Întocmai ca
Matisse cel evocat în titlu, artist universal manifestându-se complex şi
sintetizând tradiţii diferite, Ioana Andrada Tudorie lucrează cu materia
primă a impresiilor sale, distilate prin mijloacele estetice ale liricii fe-
minine transgeneraţionale, reuşind totodată să rămână autentică şi fi-
delă în primul rând sieşi. Rezonând mai degrabă cu poetica unor voci
feminine ale deceniilor şapte (Ileana Mălăncioiu, Angela Marinescu
sau Ana Blandiana) şi, într-o oarecare măsură opt, I.A. Tudorie se re-
găseşte mai puţin în spiritul dezabuzat al unei feminităţi stupefiate de
propria diferenţă, care caracterizează mai mult poetica generaţiilor `90
şi 2000. Poezia sa e mai aproape de analiza atentă a interiorităţii şi a
infinitezimalelor sale deplasări, dusă la graniţa dintre „raţiune şi simţi-
re” decât de contemplarea psihedelică a vidului din poezia douămiis-
tă. Într-adevăr, o combinaţie savuroasă (şi dureroasă) de percepere
viscerală a clipei, ironie stoică, sensibilitate rănită, poftă senzorială şi
revizitare relaxată a memoriei personale. S-a remarcat lipsa de mani-
fest a poeziei care urmează douămiismului, dar, într-o oarecare măsu-
ră, tocmai lipsa unor „isme”, înţelese ca tendinţe de a purta noi „iz-
mene”, cum spunea Angela Marinescu, este pe undeva motorul noii
poezii. Oricum, este greu de încadrat volumul I. A. Tudorie, pentru că
avem, cum este de aşteptat, cu o estetică ce se caută încă şi cu o voce
care nu şi-a ales încă mijloacele până în punctul în care să nu ne mai
rezerve surprize.
Mai degrabă savuroase decât perplexante sunt incursiunile poetei
prin decorurile fantomatice şi totodată bogat senzoriale, în care per-
cepţia realităţii naşte muzică, un jazz melancolic după „anii de rock”,
si mai puţin furie sau teamă. Poemele Ioanei Andrada Tudorie nu se
nasc dintr-u război cu lumea şi nici dintr-o percepție fărâmiţată de
teamă sau de drog, ci dintr-o muzicalizare a fluxului, dintr-o verbali-
zare a culorii care năclăieşte în tonuri (ne)matissiene fiecare clipă ce
se cristalizează în poezie. E multă memorie afectivă exhibată cu can-
doare şi pricepere, călătorii la capătul liniei ferme dintre realitate şi in-
terioritate, până la vidarea de sens a distincţiei: „Creşte în mine o mul-
ţime de oameni, mă furnică/oraşul mă strânge pe dinăuntru/magnolii
se scutură/într-o altă viaţă/parcă mi-au
prins glezna/între două filme turnate în
grabă/în oraşul acesta cu identitate îndo-
ielnică.”(I, Al cincilea Paris şi alte urme,
Vineri, 3 aprilie). Întocmai ca în jazz
(jazz-ul lui Matisse?), temele mai vechi
sunt preluate ca motive fulgurante, repede
abandonate, aluzii în mijlocul unor creaţii
originale: „Plouă infernal/şi mansarda as-
ta nu mă mai iubeşte/îmi tropăie prin ve-
ne/vânătăi.”(Duminică, 26 aprilie). Tot
jazz-istică este şi preluarea, în cel de-al
doilea ciclu („Zidirea într-o coajă de pâi-
ne”), a figurii Anei, simplei şi arhetipalei
Ane, în jurul figurii căreia se desfăşoară acelaşi arsenal afectiv şi lite-
rar. O Ană care planează ca o stafie peste o lume pe care o evocă, dar
care nu mai există: „Ana rupea pâinea cu mâinile goale/în picioarele
goale/Pantofii fără pereche /sunt ca bolile ei/roase de câte un halat
alb/de flămânzii de la colţ/şi de înmormântările din fiecare zi.” (Po-
mană de faină albă). Cel de-al treilea ciclu încheie, combinând în con-
trapunct liniile primelor două cicluri, pentru a ne lăsa la final o impre-
sie rotundă, de compoziţie bine închegată. Observator neideal, pasa-
ger clandestin al nopţilor, degustător de timpuri vechi, colecţionar de
emoţii şi ghicitor în străzi, eul liric al Ioanei Tudorie reuşeşte să se
transcrie în poeme echilibrate, bine proporţionate, de un jubilatoriu
temperat de o notă de tristeţe doar, tristeţe parcă dobândită dinspre
lumile potenţiale ale „nenăscuţilor câini” care îi latră pe „nenăscuţii
oameni” stănescieni: „Suntem nebunii de la colţ de stradă/caracatiţe
de tinereţe/reorchestrând anii în care/poezia se scria cu sânge/când
printre tancuri/ne îmbrăţişa colţul nostru de stradă/într-un colţ de zi-
ar/găurit/până la amorul de sine” (Între noi, nopţi).
Mediu alchimic şi descoperitor al vechilor alchimii ale interiorităţii
umane, universul poetic al Ioanei Andrada Tudorie este de o comple-
xitate surprinzătoare şi bine administrată. Oscilând între sugestia cul-
turală permanentă, care nu devine niciun moment snoabă, şi o puritate
plină de naturaleţe a perceperii lumii, volumul poetei este, după cum
am zis deja, deopotrivă un volum bun şi o promisiune. Rămâne să
vedem în ce (pseudo) expoziţii matissiene ne va purta în viitor tânăra
poetă.
Doru CĂSTĂIAN
Cărţile colegilor noştri ========================================
COLEGIUL TEHNIC PAUL DIMO
LA SEMICENTENAR*
Dacă-ți respecți înaintașii, îți asiguri viitorul, ar putea fi moto-ul po-
trivit pentru ceea ce s-a întâmplat recent, pe 24 iunie a.c., la Colegiul
Tehnic Paul Dimo din Galați. Din inițiativa directorului unității, prof.
ing. Mirela Niță, cu sprijinul între-
gului colectiv al Colegiului, a avut
loc „festivitatea dedicată împlinirii
50 de ani de la înființarea liceului”.
Moment istoric, emoționant, de bi-
lanț pentru învățământul gălățean
vocațional, pentru toți cei care –
elevi și profesori – au pășit pragul
acestei „fabrici” de oameni și de ca-
ractere, de activitatea cărora se leagă
multe dintre „zidirile” energetice din
Galați și din țară din ultima jumătate
de veac.
Au venit la Sărbătoare, cu sufletul
scăldat în emoție, cei care au marcat
începuturile acestei citadele a educa-
ției, cei care, la vremea respectivă,
au sprijinit prin cuvânt și faptă, ma-
terial și moral, nașterea și creșterea
acesteia, cei care și-au luat zborul în viață de aici, care și-au pus profe-
sionalismul și voința în trainice repere industriale ale țării, cei care și-
au lăsat o fărâmă din viață, profesorii, în mintea și sufletul zecilor de
generații. Amfitrionul Semicentenarului Colegiului Tehnic Paul Dimo
a fost prof. ing. Mirela Niță, directorul acestei instituții de aproape 20
de ani. Au transmis mesaje cu prilejul evenimentului reprezentanți ai
instituțiilor partenere, foști și actuali profesori, foști elevi. Au fost ală-
turi, ca un gest firesc, adresând cuvinte de recunoștință, reprezentanți ai
Inspectoratului Școlar al Județului Galați, prof. Mioara Enache, inspec-
tor școlar general, prof. ing. Aura Moza și prof. ing. Corina Tatu, in-
spectori școlari pentru disciplinele tehnologice.
Evenimentul aniversar a prilejui și lansarea Monografiei Colegiului,
o lucrare de peste 100 de pagini, „dedicată profesorilor și elevilor care,
prin entuziasmul, înțelepciunea, curiozitatea, dragostea și nețărmurita
lor răbdare au dat viață Școlii timp de o jumătate de veac”. Profesorul
universitar Petre Dimo, fiul marelui energetician român, Paul Dimo,
căruia Colegiul îi va purta numele peste ani, transmite emoționante
urări și mulțumiri pentru cinstirea memoriei tatălui său prin „calitatea
pregătirii viitorilor energeticieni din România, cu atât mai mult cu cât
producția ecologică și consumul economic de energie vor constitui cu
siguranță provocări majore ale secolului 21”. În continuare, Mirela Ni-
ță parcurge etapele pe care Școala aniversară le-a cunoscut de-a lungul
celor 50 de ani, iar dr. ing. Zonel H. Vasiliu evocă, în numele unui
„minunat colectiv de energeticieni în domeniul distribuției și furnizării
energiei electrice, cunoscută ca Întreprinderea de Rețele Electrice Ga-
lați (IREG)”, începuturile acestei instituții școlare cu rol vocațional,
treptele afirmării, împlinirile și provocările pe care le-a cunoscut.
Mulți parteneri, aflați adesea alături de școală, și-au exprimat gân-
duri de sprijin, de solidaritate cu misiunea acesteia: Simona Iosifescu,
Manager Electric Navinstal SRL, Șaptelei Rizan Gheorghe, Resource
Manager, ALEWIJNSE MARINE Galați, Vergiliu Vals, Președinte –
Director General, MENAROM-PEC S.A. Galați, Ion Lupășteanu,
Manager, Acced Grup SRL, Vasile David, S.C. Eekels Romania SRL,
Director producție, Petrică Pohrib, Președinte, Sindicatul Liber al Lu-
crătorilor din Electricitate Electrica Galați, Mihai Popa, Lider Sindica-
tul Energeticienilor, Organizația Galați, ing. Eduard Urbanschi, fost di-
rector SC Electrocentrale SA Galați și ing. dr. Ion Stanciu, fost director
Electrocentrale Galați. Se găsesc în paginile cărții mărturii emoționante
ale unor foști elevi ai liceului, deveniți adevărate personalități profesio-
nale și manageriale în domeniile lor de activitate și în instituțiile în care
lucrează: prof. ing. Mirela Onișor, director al Colegiului Tehnic „Radu
Negru”, prof. Gelu Daniel Coadă, Colegiul Național „Mihail Kogălni-
ceanu”, prof. univ. dr. Constantin Ardeleanu, Facultatea de Istorie a
Universității „Dunărea de Jos”, Gabriel-Dănuț Mocanu, șef lucrări
Universitatea Dunărea de Jos”, foarte mulți profesori de diferite disci-
pline la Colegiul aniversat sau la alte unități școlare din Galați, dar cei
mai mulți în profilul în care școala i-a pregătit.
Un capitol distinct, semnificativ intitulat „Premianți cu care ne mân-
drim” este dedicat evidențierii rezultatelor deosebite obținute de elevii
Colegiului în ultimii 20 de ani. Sunt inserate parteneriatele și proiectele
economice și educaționale, o gamă diversificată de activități extrașco-
lare și extracurriculare, manifestări tehnologice organizate de școală,
participarea la târguri de oferte educaționale, aspecte din cabinete, ate-
liere și laboratoare, de pe terenul de sport, din biblioteca școlară, o bo-
gată ilustrație privind dotările și activitățile desfășurate etc.
Monografia este un document istoric și de educație, o carte vie a
evoluției Colegiului în cei 50 de ani de existență, a unei instituției care
promovează sloganul Calitate, Tradiție, Performanță, Dinamism (C. T.
P. D.).
În încheiere, spunem și noi Felicitări și La mulți ani Colegiului Teh-
nic Paul Dimo!
*Carmen Mirela NIȚĂ, Anca UȘER, Gigi TĂBĂCARU, Colegiul
Tehnic Paul Dimo Galați. Monografie, Galați, 2016.
Gh. NAZARE
Şcoala gălăţeană
POETUL DUMITRU PRICOP
ARE CASĂ MEMORIALĂ
Vrancea, 20 mai 2016. Autocarul rulează monoton, ca un sforăit de motan în-
călzit de un soare primăvăratic. Ne îndreptăm către Negrilești – locul de baștină al
poetului Dumitru Pricop - recunoscut ca prinț
al poeziei vrâncene. Răspundem de fapt unei
invitații trimisă de neobositul prof. Costică
Neagu, catalizatorul vieții culturale vrâncene,
cărturarul de numele căruia se leagă atâtea
fapte de cultură serioase, vibrante și fastuoase.
El este cel care l-a scos din uitare pe Simion
Mehedinți - un adevărat pedagog al neamului.
Și tot Costică Neagu a luat inițiativa amenajă-
rii acestei case memoriale „Dumitru Pricop”
și nu și-a găsit liniștea până n-a văzut-o împli-
nită în toate detaliile proiectului său ambițios.
Dumitru Pricop a fost, și rostesc cu mare
durerea acest verb la trecut, cel mai iubit poet
vrâncean și unul dintre scriitorii de referință
din câți s-au afirmat în România contempora-
nă. L-am cunoscut bine și m-am bucurat de
prietenia lui, poate mai mult decât aș fi meri-
tat. Destinul l-a luat dintre noi tânăr, în plină
productivitate, când încă mai avea multe proiecte culturale de împlinit. Sunt sigur
că viața spirituală vrânceană și chiar mișcarea culturală din țară ar fi arătat altfel
dacă Pronia ar fi fost mai îngăduitoare cu el.
Cum să nu mă bucur când am aflat că satul său de baștină, Negrilești, îi ține re-
cunoștința nealterată și-i transformă locuința unde s-a născut și și-a petrecut o ma-
re parte din viață, într-o casă memorială? Dumitru Pricop chiar merita această re-
cunoaștere postumă și m-am bucurat când am văzut câtă lume s-a adunat să-i cin-
stească memoria și zbaterea pentru a conferi satului său, uitat de lume și de Dum-
nezeu, un punct de referință, de reculegere și de recunoștință față de cei care prin
trudnicia lor au scos satul din anonimat.
De acum înainte, satul Negrilești, prin această casă memorială, va figura în toa-
te pliantele ce vor puncta harta turistică a spațiului vrâncean. S-au reunit cu aceas-
tă ocazie toți oamenii importanți pe care satul Negrilești i-a furnizat panteonului
național de valori. L-am regăsit, în mulțimea adunată cu acest prilej, pe colegul
său de generație, prof. univ. Nicolai Taftă, care a și prezentat un volum cu poezii-
le lui Dumitru Pricop în versiune franceză, pe Costică Neagu, alt coleg de genera-
ție al poetului omagiat, de fapt sufletul acestei inițiative, care nu și-a economisit
timpul, energia și resursele pentru realizarea acestui proiect și pe mulți-alții, pe ca-
re i-am mai întâlnit întâmplător și în alte împrejurări de consacrate spiritului vrân-
cean.
Am mai remarcat în mulțimea adunată, prezența Anei Pricop, soția poetului
omagiat, pe Adela, fiica poetului, venită special din Grecia, împreună cu delicata
sa fiică Alexandra a cărei memorie nu se prelungește până la reconstituirea ima-
ginii bunicului, așa cum l-a văzut în urmă cu șapte ani, când nu avea decât doi
anișori, dar față de care bunicul și-a arătat întreaga bucurie a venirii ei pe lume
într-o poezie intitulată Beba, numele său improvizat până la săvârșirea botezului
creștinesc. Iată ce scria poetul din Negrilești la nașterea ei: BEBA, să sfidezi ispi-
ta/Greciei profund stelare/ Și să fii ca Afrodita/ Și ocean de vis, și Mare// Fiindcă
viața ta întreagă/ Îți va aminti mereu/ Că același Dumnezeu/ Este și la Marea
Neagră/ Și-ți țese din stele ia/ Care ard și-n România. L-am mai regăsit pe Colea
Pricop, fratele poetului și pe mulți dintre scriitorii vrânceni, pe care evenimentul i-
a adunat la un loc, cum mai rar se întâmplă în arealul mitizat de la legendara
Vrâncioaie, unde, ca și în alte arealuri spirituale, vanitățile între scriitori n-au lipsit
niciodată, dar pe care, iată, evenimentul i-a adunat laolaltă.
Cu prilejul inaugurării Casei memoriale Dumitru Pricop a fost lansat volumul
Dumitru Pricop – cultul prieteniei, îngrijit de scriitorul Valeriu Anghel, care în-
corporează o desfășurată biobibliografie, poeziile cu dedicație, autografele primite
și autografele acordate pe volumele sale, dăruite prietenilor și cunoscuților. Nu es-
te locul să insistăm asupra lui, dar reținem, din multitudinea autografelor primite
pe cel semnat de poetul Gheorghe Istrati, care, din motive de sănătate n-a putut
participa la manifestare, deși l-a considerat totdeauna frate bun – de simțire ome-
nească și de sfințire a limbii românești. Iată ce-i scria pe volumul său de versuri
Zodia șarpelui: Fratelui meu Dumitru Pricop și luminoasei sale familii, poetului
slăvit de steaua Vrancei, semnul mărunt al acestor zodii, odată cu dragostea ma-
re și definitivă a lui Gheorghe Istrate.
La fel de numeroase sunt și autografele acordate de poet confraților săi pe care-i
gratula cu recunoașteri și cu prietenia lui generoasă. Nu pot fi menționate în aces-
te rânduri ocazionale, toate dedicațiile câte le-a dăruit cu generozitatea lui nereți-
nută, dar pot depune mărturie c-am fost unul dintre cei pe care-i aprecia cu cuvin-
te calde și gonflate de mă obliga să-l stopez și să-i spun că nu le merit, dar se pro-
nunța la fel și în absența mea, când nu-l mai reținea nimeni.
Iată ce-mi scria pe volumul său antologic, Muntele patimii, apărut la Editura
Premier din Ploiești sub îngrijirea lui Dorel Trifu: Excepţionalului OM, Prieten și
critic de munți… Profesorului Ionel Necula și familiei Domniei Sale – întreaga
mea stimă, considerație și admirație, Omagii. 11 decembrie 2004. Îmi amintesc
bine împrejurarea. Lansarea a făcut-o la Conacul lui Costache Conachi de la Ți-
gănești. Era o dimineață geroasă și Mitică Pricop și-a invitat aici toți prietenii, in-
diferent de distanța care ar fi avut-o de parcurs. Atunci mi-am dat seama cât de
iubit este poetul vrâncean în cadrul breslei scriitoricești de-au parcurs așa mari
distanțe numai ca să se bucure de bucuria lui Mitică. Am avut atunci impresia că
Mitică își serbează nu o carte, ci însăși apogeul gloriei sale. Făceam coadă la el
să-l îmbrățișăm, să-l felicităm și să primim autografe pe volumul său consacrat ca
un fel de Opera Omnia.
Avea, orice s-ar spune, vocația prieteniei.
Ionel NECULA
Pag. 17
Şcoala gălăţeană ===========================================================
EMANOIL CONSTANTINESCU
Pe 31 decembrie 1881 s-a născut la nistru), atunci când E. Constantinescu tății menționate), împreună cu alte per- oasa muncă școlară și extrașcolară fi-
Piteşti Emanoil Constantinescu, părin- a îndeplinit funcţia de ajutor de primar soane ce dețineau anumite funcții, au ind răsplătită prin acordarea distincții-
ţii săi fiind Constantin, funcţionar în al oraşului Galaţi. De altfel, acesta a colaborat activ pentru finalizarea con- lor Coroana României în grad de ca-
oraşul amintit, şi Eliza. După absolvi- ocupat şi alte funcţii, în rândul cărora struirii clădirii, unde fondul de carte, valer și Răsplata Muncii pentru Învă-
rea claselor primare, acesta a urmat s-au detaşat cele de director al Liceului documentele ș.a. au fost aduse de la țământ, clasa I.
cursurile Liceului I.C. Brătianu din „Vasile Alecsandri” (1916-1918), Liceul „Vasile Alecsandri“ în 1940. Publicistica sa a cuprins mai multe
oraşul natal (astăzi Colegiul Naţional consilier comunal şi ofiţer al Stării Ci- Construirea unui local nou pentru bi- articole apărute în unele reviste gălățe-
„I.C. Brătianu”) până în anul 1899. Ul- vile Galaţi (1921), director al Bibliote- bliotecă era binevenită, anterior, într- ne din perioada interbelică (Revista
terior a devenit studentul Facultăţii de cii „V. A. Urechia”(1929-1940), în ul- un articol din anul 1930, publicat în vremii, Moldova de Jos, Orizonturi
Filosofie şi Litere din Bucureşti unde, tima perioadă de funcţionare a acesteia revista „Moldova de Jos“ (publicația etc.) - Capitala şi Provincia: Reflecții
în anul 1906, a obţinut licenţa în isto- în incinta liceului amintit anterior. Universității Populare din Galați), (1934), Galații, centru de turism
rie, specializarea secundară fiind geo- Emanoil Constantinescu a fost cel acesta afirmând următoarele: „… (1936), Un tezaur al Galațiului: Bibli-
grafia. Proaspătul licenţiat a activat ca de-al treilea director al bibliotecii res- Acest minunat tezaur, de o valoare ne- oteca „V. A. Urechia“ ș.a.
profesor de istorie şi limba română la pective, după ardeleanul Valeriu Surdu bănuită în cărți, documente, stampe, Căsătorit cu Maria (casnică) în anul
Şcoala Arhiepiscopală din Bucureşti (1890-1919) şi profesorul de geografie tablouri, medalii și obiecte de muzeu 1906, E. Constantinescu a avut 3 copii:
între anii 1906-1910, de unde a plecat Constantin Calmuschi (1920-1929), este adăpostit și astăzi în câteva săli de Mircea - Constantin (n.1908), Alexan-
la Galaţi, primii patru ani în oraşul de postură din care s-a implicat în diverse clasă și coridoare din cuprinsul Cole- dru – Emanoil (n.1912) și Maria-Elena
la Dunăre (1912-1916) fiind petrecuţi încercări de remediere a unor proble- giului Național „V. Alecsandri“ – în (n.1915), căsătorită în 1936 cu Iacob
la Seminarul Teologic. Ulterior, în me (lipsă de finanţare, completarea așteptarea clipei fericite când să-și poa- Eugen, ofițer în Regimentul 8 Artilerie
anul 1916, profesorul E. Constantines- personalului insuficient etc.) prin găsi- tă primi cititorii și oaspeții în lăcașul Roman, martori la această căsătorie fi-
cu s-a transferat la Liceul „Vasile rea unor soluții (donații, organizarea său propriu și potrivit cu menirea ind cunoscuții profesori de la Liceul
Alecsandri” unde, cu puţine excepţii, unor spectacole ș.a.). După ce, în anul lui…“. În afara activităților amintite, „V. Alecsandri“, Ion Tohăneanu și
a predat istoria timp îndelungat, până 1933, Societatea Culturală „V. A. acest profesor, stabilit pe meleagurile Constantin Nazarie.
în vara anului 1942, când s-a pensio- Urechia“ a început construcția Palatu- gălățene, s-a mai remarcat prin confe- La câțiva ani după terminarea celui
nat. lui Cultural „V. A. Urechia“ (în peri- rințele susţinute, propaganda culturală de-Al Doilea Război Mondial, în
Activitatea didactică a fost întrerup- oada actuală Teatrul Dramatic „Fani desfășurată în Basarabia, participarea 1954, profesorul E. Constantinescu a
tă în perioada anilor 1941-1942 (acor- Tardini“), directorul E. Constantinescu la activitățile Universității Populare și decedat în orașul Brașov, la vârsta de
darea unui concediu prin ordin de mi- (care era și secretarul general al socie- ale unor atenee populare ș.a., prodigi- 73 de ani.
IOAN LICEA
Pe 28 martie 1883 se năștea la Magarova (Magarevo, în limba macedonea- zante era un om blând, modest, mai rezervat, aspecte surprinse și de scriitorul
nă) Ioan Licea, așezarea unde locuiau părinții săi (Sterie și Dacia Licea) fiind Anton Holban, profesor de limba franceză la liceul gălățean „V. Alecsandri” în
astăzi un sătuc din sud-vestul fostei republici iugoslave a Macedoniei, aflat la perioada interbelică „...mare, lat, puternic... făcea impresia că poartă de-a lungul
câțiva kilometri de orașul Bitola, într-o arie de veche locuire românească. După șoldurilor toate iataganele și paloșele din țara lui (I. Licea era aromân din Ma-
ce și-a finalizat studiile secundare la cunoscutul liceu românesc din Bitola în cedonia - n.n.) , dar, de fapt, era cel mai blând dintre oameni...”. Cultura sa era
anul 1902 (unde a fost coleg cu Marcu Beza, cunoscut istoric, diplomat și călă- datorată și cunoașterii multor limbi străine, statutul de poliglot fiind asigurat de
tor aromân), I. Licea a venit în România unde, în anul 1910, a absolvit Faculta- stăpânirea mai multor limbi slave (rusă, poloneză și bulgară), dar și a limbilor
tea de Litere și Filosofie din București, specializarea sa principală fiind limba și franceză, germană și turcă.
literatura română. Activitatea publicistică a fost remarcabilă, cuprinzând diverse articole, studii,
Activitatea profesională a fost complexă, desfășurându-se pe parcursul pri- nuvele etc., în rândul cărora se remarcă mai multe lucrări publicate în anii „30 la
mei părți a secolului XX în mai multe instituții. La început, I. Licea a îndeplinit Galați – Studii și cercetări; Contribuțiuni vechi românești la cultura altor po-
funcțiile de custode al Bibliotecii Facultății de Litere și Filosofie din București poare: Cercetări Literare; Cântecele ostășești din vremea războiului: Cu o
(1909-1913) și de translator pentru limba bulgară la Prefectura județului scurtă privire asupra folklorului român etc. – sau, anterior (în 1927), la Cernă-
Durostor (1913-1914), în anul 1915 acesta reușind să dobândească și cetățenia uți - Din Polonia: Însemnări fugare: Date statistice, economice, culturale, ar-
română. În timpul Primului Război Mondial, tânărul aromân și-a început carie- tistice.
ra didactică la Liceul din Silistra (1914-1918), după care, timp de câteva luni Munca depusă de-a lungul timpului și rezultatele obținute au fost recompen-
(noiembrie 1918-ianuarie 1919), acesta a fost cadru didactic la Liceul „I.C. Bră- sate de acordarea distincțiilor Avântul Țărei (1914) și Coroana României în
tianu” din Pitești (actualul Colegiu Național „I.C. Brătianu”). Ulterior, prezența grad de cavaler.
sa este semnalată în mai multe instituții școlare din diverse orașe, unde activita- În 1935, I. Licea s-a căsătorit cu Teodorina Vântu, învățătoare la Școala de
tea profesională a fost relativ restrânsă temporal – Școala Normală din Turnu Fete nr.8 din Galați (familia Vântu a locuit pe Strada Muzicii, la nr.7), în urma
Severin (1919-1920), Școala Comercială din Pitești (astăzi Colegiul Economic acestei căsătorii născându-se în 1937 un băiat, Ioan Licea. La câțiva ani după
„Maria Teiuleanu”), între anii 1920-1922, Liceul „Știrbei Vodă” din Călărași pensionare, pe 3 decembrie 1952, profesorul I. Licea a încetat din viață în urma
(în perioada actuală Colegiul Național „Barbu Știrbei”), în anul școlar 1922- unei pneumonii severe, contractată în urma șederii îndelungate în frig la coada
1923, Școala Comercială din Brăila (1923-1925), Liceul din Cernăuți (1925- existentă în fața unei farmacii gălățene, de unde dorea să cumpere antibiotice
1928), în toamna anului 1926 efectuând și un stagiu de specializare la Universi- (penicilină) pentru copilul său, fiind înmormântat la cimitirul Eternitatea. Fiul
tatea din Cracovia. profesorului a fost elev al Liceului „V. Alecsandri” din Galați, după care a ur-
În anul 1928, prof. I. Licea s-a transferat la Liceul „Vasile Alecsandri” din mat Facultatea de Fizică a Universității București, unde a devenit profesor, spe-
Galați, unde și-a desfășurat activitatea didactică în două etape: 1928-1943 și cializat în fizica corpului solid și semiconductori, în 2010 acesta încetând din
1946-1947, întreruperea muncii de la catedră datorându-se probabil încorporă- viață la București. Soția sa, Gabriela Licea, în prezent pensionară, a fost profe-
rii într-o unitate militară în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. sor universitar la Facultatea de Matematică din București, profesorii Licea
Ioan Licea a fost un om de o vastă cultură, cu preocupări diverse, pasionat având doi copii - Cristina (stabilită la New York) și Radu (stabilit in Silicon
de folclor, cu alese trăsături intelectuale și morale. În pofida staturii sale impo- Valley, California).
Prof. dr. Ion CIOROIU, C.N. „V. Alecsandri”

DIN CULISELE BIBLIOTECII ȘCOLARE

Este evident că într-o societate în care şcoala nu este singura sursă de informare, slujitorii ei trebuie să-şi asume noi roluri şi să îmbunătăţească oferta educativă
în vederea realizării unui climat de libertate favorabil imaginaţiei creatoare. Ca bibliotecar, cu peste 25 de ani de activitate desfăşurată în biblioteca aceleaşi insti-
tuţii şcolare, am simţit nevoia de a atrage din nou atenţia asupra revistei „Din culisele bibliotecii şcolare” şi a
Ghidului bibliotecii/Centrului de Documentare și Informare „Iorgu Iordan” al Colegiului Naţional „Calistrat
Hogaş“ din Tecuci.
Concepute ca nişte lucrări magazin, un pas important a fost încercarea de a atrage în colectivul de redacţie
mai multe categorii de colaboratori, care au reuşit să aşeze cuvintele pe foile albe, înşiruind cărări de gânduri,
idei şi vise cu metafore pentru a le da apoi forma unor creaţii. Deşi pare că a fost uşor, nu este aşa. Copiii aceş-
tia cred în ceea ce au făcut şi consideră aceste lucrări ca o modalitate prin care ei pot să-şi spună gândurile, se
pot amuza, pot să povestească idei şi impresii în care ne regăsim şi noi, adulţii.
Într-o atmosferă caldă şi primitoare, cum este cea a Centrului de Documentare și Informare al colegiului
nostru, a avut loc prezentarea celui de-al treilea număr al revistei „Din culisele bibliotecii şcolare”. În partea in-
troductivă, a fost făcută o scurtă prezentare a lucrării, reeditate, Ghidul bibliotecii/Centrului de Documentare
și Informare „Iorgu Iordan” al Colegiului Naţional „Calistrat Hogaş” din Tecuci urmând apoi prezentarea în
PPT a numărul trei al revistei bibliotecii şcolare. Publicul prezent la acest eveniment a fost entuziasmat şi inte-
resat, în acelaşi timp, atât de noul mod de prezentare a lucrărilor cât și de articolele publicate de către tinerele
talente şi cadrele didactice din şcoala noastră.
Analizând misiunea acestor lucrări practice, cei prezenţi au considerat că ele constituie oglinda universului vârstei în care elevii cresc şi se formează; puntea
dintre preocupările comune ale elevilor şi a bibliotecii şcolare care încurajează talentele şi pune în valoare părţile ascunse ale minţii.
Sunt convinsă că este o iniţiativă bine-venită şi aşteptată de toţi utilizatorii, că este şi va continua să fie o parte importantă a culturii organizaţionale a şcolii.
Bibl., Odorica MAXIM, Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş”, Tecuci
Pag. 18
Plastică ==================================================== Şcoala gălăţeană
RETROSPECTIVA PICTORULUI ŞTEFAN BUŢURCĂ
Deschisă în sala „Ioan Simion Mărculescu” a Muzeului de Artă Vizuală, expoziţia retrospectivă a pictorului tecucean Ştefan Buţurcă (curator, sculp-
torul-muzeograf Alexandru Pamfil) a reunit pe simeze aproape 100 de lucrări din
diferite perioade de creaţie a artistului. Predominante au fost peisajele, însă destul
de bine au fost reprezentate şi natura statică şi portretul, genuri pe care el le-a cul-
tivat cu consecvenţă în toţi anii care au trecut de la debutul său din 1974.
Ceea ce iubitorul de frumos a putut să remarce din parcurgerea tablourilor ex-
puse, a fost caracterul lor unitar, faptul că artistul are un stil bine conturat, la care a
ajuns în urma unui parcurs evolutiv organic, bazat pe o viziune realistă, pe aborda-
rea concretului în aşa fel încât acesta, transpus pe pânză, să îmbrace formele unei
noi realităţi, la care fantezia creatorului a avut un rol primordial. Pictorul se inspiră
din realitate, dar el nu copiază motivul, acesta constituie doar un pretext de la care
porneşte, în procesul de creaţie el sintetizează, elimină ceea ce nu-i convine, adau-
gă elemente noi, astfel ca imaginea nou rezultată să-l reprezinte, să aibă impact
asupra privitorului, să-l emoţioneze, să-i declanşeze puternice sentimente şi trăiri
sufleteşti.
Peisajele din uleiurile lui Ştefan Buţurcă conţin imagini din Brodina şi Vicov,
sate din judeţul Suceava, din Vintilă Vodă (judeţul Buzău), din Nicoreştiul natal,
din mahalalele Tecuciului, din Delta Dunării, dar şi din alte localităţi din mediul
rural pe care artistul nu le indică în titulatura tablourilor. Sunt imagini surprinse în
diferite anotimpuri şi în diferite momente ale zilei, reprezentând margini de sat, case, dealuri cu spinări domoale, cărări, răspântii de drumuri, fântâni, ar-
bori, gospodării ţărăneşti, pământuri fertile sau aride, amieze însorite, amurguri etc. Descoperim în ele atmosfera şi poezia plaiurilor româneşti, farmecul
unei naturi prietenoase, luminoase, în care aerul vibrează şi în care se simte freamă-
tul vieţii, chiar dacă omul nu apare
direct. Artistul nu este preocupat de
pitorescul priveliştilor, de spectacu-
los, la el peisajul constituie o stare
de spirit, un bun prilej pentru a me-
dita şi pentru a oferi privitorului, la
rândul său, prin forme şi culori, ce-
ea ce locurile imortalizate au speci-
fic („Case la răspântie”, „Structuri
sub cerul toamnei”, „Între curţi”,
„Sat cuprins de îngheţ”, „Casă bă-
trânească”, „Case într-un peisaj
arid”, „Vedere din valea
Nicoreştiului”, „Răspântie la Bro-
dina”, „Accentele nopţii”, „Efecte
pe cerul Brodinei”, „Cărare la mar-
ginea satului”, „Spre dealul viilor”,
„Uliţă în Vintilă Vodă”, „Accente la Brodina”, „Primăvară în cătun”, „Spre curtea lui moş Ion”, „Case în Deltă” etc.). Bun desenator şi colorist, Ştefan
Buţurcă, în construirea imaginilor, se foloseşte atât de pensulă cât şi de cuţitul de paletă, nu aleargă după arhitecturi complicate, orchestraţia cromatică o
asigură prin juxtapuneri, prin suprapu- neri rafinate de tonuri, prin modulări de pastă, dar
şi prin grafisme, uneori viguroase, alteori delicate sau abia sesizabile. Artistul are un fel
personal de a aşterne pigmentul, tuşele sale sunt largi, uneori nervoase, şi urmează trasee
care imprimă imaginii de ansamblu di- namism, mişcare, o energie care-şi are sorgintea
în combustiile sale lăuntrice, în dorinţa de a exprima prin mijloace plastice atmosfera lo-
cului respectiv, elementele esenţiale re- zultate din dialogul cu natura. Preţiozităţile de
pastă care le obţine ne duce cu gândul la pictura marelui tecucean cu faimă mondială din
perioada interbelică, Gheorghe Petraşcu, artist care a copilărit la Nicoreşti, iar mai târziu a
şi pictat acolo. Aspectele fixate pe pânză sunt şi ele surprinse frontal, dar de cele mai multe
ori au deschideri perspectivale ce se pierd în adâncimea tablourilor. Lirismul său nu
este niciodată exploziv, debordant, ci temperat, reflexiv, bine strunit, expresie a unui ar-
tist care caută în motiv latura gravă, filo- zofică a lucrurilor, poezia care să-l individualize-
ze.
În naturile statice expuse, inclusiv în cele cu flori, artistul stăruie asupra redării materi-
alităţii obiectelor de recuzită, a carnalită- ţii lujerelor. Corolele şi petalele sunt mai mult
schiţate, figurate doar din câteva trăsături de penel. Culorile sunt calde şi dobândesc adesea
sonorităţi de smalţ. Florile lui Ştefan Buţurcă sunt vii, răspândesc în jur lumină şi poe-
zie. Lirismul lor este învăluitor („Natură statică cu flori şi ochelari”, „Flori de pom în cană roşie”, „Petunii în cană albă”, „Trandafiri roz şi carte”, „Nar-
cise albe”, „Natură statică cu pahar şi flori de păpădie”, „Crini”, „Cană cu petunii roşii”, „Vază cu iarba şarpelui”, „Flori de ochiul-boului”, „Trandafiri
roz şi pipă”, „Gălbenele în vas albastru”).
Când abordează portretul, pictorul ştie că mai mult decât reuşita redării asemănării cu modelele contează
sondarea dimensiunii psihologice a acestora şi scoaterea la lumină, prin expre-
sia fizionomiei, a adâncului lăuntric, a acelor trăsături în măsură să le defineas-
că personalitatea. Personajele din portretele sale sunt oameni simpli, chipurile
lor exprimă sobrietate şi concentrare, suferinţă şi îngrijorare, nostalgie şi cu-
fundare în gânduri, asprime, severitate şi fermitate („Bătrân pe gânduri”, „Moş
Nicolae”, „Nea Săndică”, „Chip de pescar”, „Femeie odihnindu-se”, „Femeie
citind în fotoliu”). Universul fermecător al copilăriei este surprins în câteva
portrete admirabile, expresii ale inocenţei, gingăşiei şi purităţii infantile
(„Davidel”, „Cosmina”, „Chip de copil – Nicu”, „Expresie de copil – Bog-
dan”, „Copil dormind”). Cele câteva „Autoportrete”, realizate la vârste diferite,
sunt de asemenea remarcabile pentru arta sa portretistică. Pictorul şi-a scrutat
propriul chip nu dintr-o pornire narcisistică, ci din dorinţa de a se autoanaliza,
de a se autocunoaşte, înfăţişându-se când visător, animat de elanuri tinereşti,
când melancolic şi gânditor, frământat şi bântuit de nelinişti, privind interoga-
tiv în jur, când aspru şi colţuros, conferind figurii accente expresioniste.
Pictor şi profesor care a slujit învăţământul preuniversitar mai mult de 40 de
ani, organizându-și peste 35 de expoziţii personale la Tecuci, Bucureşti, Iaşi,
Suceava Galaţi, distins cu titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Tecuci, Ştefan Buţurcă este un artist profund, cu un discurs coerent, inconfunda-
bil, iar retrospectiva de la Muzeul de Artă Vizuală a confirmat pe deplin originalitatea şi valoarea creaţiei sale.
Corneliu STOICA
Pag. 19
Şcoala gălăţeană =================================================== Restituiri
PROTOPOPUL ŞTEFAN
VÂRGOLICI,
VREDNIC DASCĂL
GĂLĂȚEAN
Preotul Ștefan Vârgolici (despre acest sluji-
tor și profesor a se vedea: Econom stavrofor
Gheorghe Popescu, Protopopia judeţului Co-
vurlui. Dare de seamă despre afacerile biseri-
ceşti, Bucureşti, 1906,p. 44-45; Pr. Eugen
Drăgoi, Ierarhi și preoți de seamă la Dunărea
de Jos, 1864-1989, Editura Arhiepiscopiei
Tomisului și Dunării de Jos, Galaţi, 1990, p.
101-102; Idem, Un slujitor de seamă la Dună-
rea de Jos. Protopopul Ștefan Vârgolici, în
„Călăuză ortodoxă“, anul X, nr. 127, 1999, p.
22; Idem, Preoți slujitori la altarul bisericii Sf.
Spiridon, în vol. „Biserica Sfântul Ierarh Spi-
ridon“, Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos,
Galați, 2015, p. 77-78) s-a născut în comuna
Vârlezi, ținutul Covurlui, la 12 decembrie
1851 (Diacon Anghel Constantinescu, Mono-
grafia Sfintei Episcopii a Dunării de Jos, edi-
ția a II-a, Editura Arhiepiscopiei Dunării de
Jos, Galați, 2014, p. 408-409; Econom stavro-
for Gheorghe Popescu, Protopopia judeţului
Covurlui,p. 44). După absolvirea cursurilor
primare în satul natal a fost elev al Seminaru-
lui din Huși (1876-1871), iar în anul 1873 este
hirotonit preot pe seama bisericii Adormirea
Maicii Domnului din Târgu Bujor, ținutul Co-
vurlui, slujind la altarul acesteia până în anul
1879, concomitent fiind și învățător și director
la Școala de Băieți din Golășei, vechea denu-
mire a localității Tg. Bujor (Flori Rodica
Tighici-Iacomi, Târgu Bujor, file de cronică,
Editura Athena, 2000, p. 64; Victoria Giurgiu,
Școala Bujoreană între anii 1864-2000, Editu-
ra Alma, Galați, 2000, p. 43).
Își continuă studiile la Seminarul de gr. II
din Iași (1879-1882), răstimp în care slujește
la bisericile ieșene Sf. Apostol Andrei, Fru-
moasa și Nașterea Maicii Domnului (Pr. Eu-
gen Drăgoi, Ierarhi şi preoţi de seamă, p. 101;
Pr. drd. Florin Drăgoi, drd. Bogdan-Ciprian
Nechita, Biserica Sfântul Apostol Andrei și
Sfântul Mare Mucenic Mina, Iași, Editura Sf.
Mina, Iași, 2011, p. 66. Vezi listele de absol-
venți ai Seminarului de la Iași, la Economul P.
Savin, Câteva cuvinte asupra înființării și ac-
tivității Seminarului „Veniamin Mitropolitul“
din Iași, București, 1904p. 133). Istoricul
Gheorghe Ghibănescu cu care preotul Vârgo-
lici a fost coleg la Socola, își amintește cu du-
ioșie de acea perioadă, evocând personalitatea
Pag. 20
preotului covurluian: „Părintele Ștefan Vârgolici a venit cu preoteasă cu tot la Socola… Preot și
profesor de religie la Galați, am avut prilejul de a conveni de mai multe ori în casa sa, la Galați,
unde nu ne mai săturam cu povestirea anilor de seminar“ (Gh. Ghibănescu, Amintiri, în „Anua-
rul Seminarului Veniamin Costachi din Iași“, Iași, 1931, p. 101).
Revenind în Galați, episcopul Iosif Gheorghian îl numește predicator al Sfintei Episcopii a
Dunării de Jos, funcție în care a activat între anii 1882-1887 (Econom stavrofor Gheorghe Popes-
cu, Protopopia judeţului Covurlui, p. 45). În august 1884 se „permută“ la biserica Sf. Spiridon din
Galaţi „unde va avea binecuvântare a săvârşi toate ierurgiile preoţeşti“ (Arhiva Arhiepiscopiei
Dunării de Jos, fond Dosare generale, dosar nr. 1805/1884, f. 34, Act de permutare nr. 503 din
august 1884; Biserica Sfântul Ierarh Spiridon, ed. cit., p. 77). Mai mulți ani (1883-1905) a predat
religia la Școala Normală „Costache Negri” din Galați, iar după închiderea acesteia (în septembrie
1905. Vezi Colegiul Național „C. Negri“, Galați. Tradiție și modernitate, Editura Zigotto, Galați,
2012, p. 25), la Școala Secundară de Fete din același oraș (Econom stavrofor Gheorghe Popescu,
Protopopia judeţului Covurlui, p. 45). A fost, de asemenea, membru în Consiliul General de In-
strucție (1887-1890), timp în care „a audiat și cursurile Facultății de Teologie“ din București (Ibi-
dem), președintele Societății Clerului Român „Solidaritatea“ de la Dunărea de Jos (1902-1905,
1911-1914, 1917-1925), precum și vicepreședinte al acesteia (Pr. Eugen Drăgoi, Ierarhi și preoți
de seamă, p. 140).
Vreme de aproape 5 ani se va afla în fruntea Protopopiatului Covurlui, fiind numit protopop la
1 august 1889. Și-a încheiat această misiune la 15 februarie 1905, în timpul păstoririi episcopului
Pimen Georgescu (Econom stavrofor Gheorghe Popescu, Protopopia judeţului Covurlui, p. 45;
Econ. I.C. Beldie, Schiţe istorice asupra judeţului Covurlui. Contribuţiuni, Galaţi, 1925, p. 29).
„S-a dovedit un înțelept coordonator al lucrării preoților și îndrumător priceput al vieții biseri-
cești. Domina prin studii, cunoștințe și prin calități administrative superioare. A sprijinit clerul
protoieriei în perioada de după intrarea în vigoare a Legii clerului mirean (promulgată în 1893)
când s-a produs o oarecare derută în rândul preoților și s-a redus numărul parohiilor plătite de stat.
Marea sa autoritate pe care o impunea și printr-o ținută impozantă, făcea ca descinderile la parohii
să fie așteptate cu înfrigurarea pe care o inspirau vizitele canonice ale ierarhului“ (Pr. Eugen Dră-
goi, Ierarhi și preoți de seamă, p. 102).
A trecut la cele veșnice în ziua de 18 august 1925, în casa din str. Smârdan, nr. 4, în vârstă de
75 de ani (Registrul Stării Civile, Galați, morți, certificat nr. 1221/20 august 1925). Episcopul
Cosma Petrovici al Dunării de Jos, aflat în fruntea soborului care a oficiat slujba înmormântării, a
evocat în cuvântul său, viața și activitatea pilduitoare a răposatului protopop, „o podoabă a cleru-
lui român“ (Plecarea din lume a unui distins slujitor al Domnului, în „Căminul“, nr. 6, Galați,
1925, p. 31).
Demn de amintit este faptul că protopopul și profesorul Ștefan Vârgolici a lăsat jumătate din
averea sa pentru orfelinatul proiectat de episcopul Cosma Petrovici, care s-a realizat mai târziu în
Galați (Idem, p. 32).
Pr. Eugen DRĂGOI
Revista ŞCOALA GĂLĂŢEANĂ
a împlinit 26 de ani de apariţie neîntreruptă.
Şcoala gălăţeană
Publicaţie de informaţie şi opinie pedagogică
Fondatori: Jana Andreescu, Gheorghe Felea, Vasile Ghica, Gheorghe Lateş,
Ghiţă Nazare (coordonator), Maricica Stanciu
Redacţia:
Director: Ghiţă NAZARE
Redactor-şef: Laurenţiu ICHIM
Redactor-şef-adjunct: Nicoleta CRÎNGANU
Tehnoredactor: Daniela CHIPIRLIU
Gestiune financiară: Tinca ŞERBAN
Responsabil difuzare Ioana APOSTOL
Responsabili de pagină: Rubrici permanente:
Ana TUNARU – Cărţile colegilor noştri Limba noastră – Cristina CIOBANU
Ionica CĂLIN – Biblioteca şcolară Scriitori români … – Viorel DINESCU
Eugen DRĂGOI – Restituiri Expresii celebre – Theodor PARAPIRU
Octavian PATRAŞCU – Proiecte educaţionale Din cetatea cărţii – Dorina BĂLAN
Corneliu STOICA – Plastică Şcoala părinţilor – Iuliana GHEORGHE
Oana ENACHE – Învăţământ preşcolar Agendă sindicală – Reprezentanţii structurilor
Corespondenţi zonali
Adresa redacţiei: I.S.J., Str. Portului,
Carmen CONSTANTIN – Bereşti
dimitriu_carmen@yahoo.com nr. 55, camera 210, Galaţi
Monica PRECUPANU – Tecuci
Email: scoala.galateana@yahoo.com
monikkp@yahoo.com
Geta VINTILĂ – Tg. Bujor ISSN: 1223-8457
scoalagrigorehagiu@yahoo.com
Tipărit la S.C. Lavionda S.R.L., Galaţi
lavionda@gmail.com Preţ: 2 lei