PROIECT

EDUCATIE SOCIALA

VALORILE CULTURALE

PROFESOR:
CIPRIAN SONEA
ELEV:
ALEXANDRU MORARIU

CLASA a VI-a B
COLEGIUL NAȚIONAL „EMANUIL GOJDU”
 INVATAMANTUL IN FINLANDA

Conform rezultatelor din 2019 de la testele PISA, Finlanda ocupa al 3-lea loc,
la diferente foarte mici fata de Estonia, respectiv Canada.
Chiar si cu acest loc al treilea, Finlanda este considerata tara cu cel mai
calitativ sistem de invatamant din lume, pentru ca daca se face o analiza pe termen
lung (conform cifrelor oficiale ale acestor teste), Finlanda se claseaza de foarte multi
ani (aprox. 10 ani) in primele locuri, in timp ce tari precum Koreea de Sud, Regatul
Unit, Irlanda sau SUA oscileaza (insa se afla in top 10).
Țara noastră se clasează pe locul 47 din 79 de țări. Gradul de analfabetism
funcțional este mare: 44% dintre elevi nu înțeleg ce citesc.

PRINCIPIILE SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT FINLANDEZ:

 Fiecare copil este important - sistemul trebuie să fie capabil să ofere cea mai
bună educaţie posibilă fiecarui copil, în mod egal;
 Nu exista şcoli pentru elite - elevii sunt educaţi să accepte diferenţele dintre ei
şi să le folosească pentru a colabora în tot ceea ce fac;
 Profesorii au putere de decizie în ce priveşte: manualele, metodele de evaluare
ale studenţilor /elevilor, conţinutul cursurilor;
 Există un curriculum la nivel naţional, însă doar ca o bază de lucru pe care
profesorii o îmbunătăţesc şi îi adaugă elemente, după cum consideră ei;
 Nu există teste standardizate, dar evaluarea copiilor este permanenta, continua,
in clasa- elevii dau primul lor examen în clasa a IX-a;
 Nu există inspecţii şcolare - evaluarea profesorilor şi dezvoltarea lor se bazează
pe încredere;
 Doar primii 10% dintre cei mai buni studenţi sunt acceptaţi pentru a
deveni profesori, masterul fiind obligatoriu pentru a putea preda.

ÎN FINLANDA EDUCAŢIA ESTE ORGANIZATĂ ÎN 5 TREPTE:

 Învăţământ preşcolar – până la 6 ani;

 Învăţământ gimnazial – între 7 şi 16 ani;
STRUCTURA ANULUI SCOLAR

 Începutul şcolii: între 10 şi 17 august.

 Finalul anului şcolar: 1 iunie.
 Vacanţa de toamnă: între 2 şi 7 zile în octombrie.
 Vacanţa de Crăciun: 1 sau 2 săptămâni între 18 decembrie şi 9 ianuarie.
 Vacanţa de schi: o săptămână (17 februarie - 13 martie).
 Vacanţa de primăvară/ Paşte: 18-21 aprilie.
 Vacanţa de vară: 10-11 săptămâni între 1 iunie şi mijlocul lunii august.
 Vacanţe de stat/ religioase: 6 ianuarie, 9 mai.
 Anul şcolar are 190 de zile de cursuri, iar profesorii nu au date fixe pentru
începutul şi finalul activităţii lor. De regulă, vacanţele profesorilor coincid cu
cele ale elevilor.
 Anual se predau intensiv 4 sau 5 materii. Fiecare modul se încheie cu lucrări
finale de evaluare.

LEGISLATIE:
- Legea Educaţiei are la baza o reforma şi o uriaşă investiţie, financiară şi socială;
- sistemul este descentralizat, nici măcar nu există inspectori şcolari;
- nu se schimba ministrul mai devreme de patru ani, iar acesta poate sa fie doar
tehnocraţ, în nici un caz om politic;
-nici un ministru nu schimba ce a făcut predecesorul său, ci doar completeaza.

În privința temelor: există!

Tema 1: să meargă în pădure, să fotografieze copacii sau plantele studiate în clasă, să
le identifice şi să facă un raport despre vegetaţia din zona respectivă.Raportul final
este prezentat în clasă, de multe ori la proiector. Se antrenează în acest fel să înveţe şi
pentru mai târziu să ştie cum să îşi prezinte rezultatele personale.
Tema 2: la matematică clasa a VI-a aveau de calculat de cât lemn au nevoie pentru a
construi o căsuță pentru pasărea din specia X. Până la partea matematică trebuie să știi
cât de mare e pasărea și câte ouă depune (noțiuni de biologie). După calcul elevii
mergeau în atelier și realizau căsuța. Când era gata, o luau acasă, o așezau în copac și
țineau un jurnal zilnic timp de câteva săptămâni. Transdisciplinaritate, învățare
practică și proiecte atractive.

PARTICULARITATI:
 Din punct de vedere social, cadrele didactice sunt o categorie la fel de respectată ca
medicii sau avocații.
 Se acorda încredere foarte mare în competenţele profesorilor.
 Calificarea profesională a profesorilor este foarte importantă și nivelul minim de
pregătire pentru a deveni profesor este cel de absolvent de master. Profesorii beneficiază, la
rândul lor, de numeroase cursuri de perfecționare în diverse domenii, și ele finanțate integral
de la bugetul de stat.
 Elevii finlandezi pot avea acelasi profesor pentru o perioada de pana la 6 ani de scoala.
 Copiii incep scoala la 7 ani, iar invatamantul obligatoriu cuprinde 9 clase.
 Orele incep mai tarziu, in general intre orele 9 si 9:45 dimineata si se incheie intre orela 14-
14:50. Orele, dar si pauzele dintre ele dureaza mai mult decat in restul tarilor occidentale.
 Elevii iau pauze de cate 15 minute la fiecare 45 de minute de studiu. Iar in timpul pauzelor
copiii ies afara, se joaca si socializeaza cu prietenii.
 În pauze se iese obligatoriu afară, indiferent de vreme, iar copiii sunt supravegheați în
permanență
 In pauza de masa, care dureaza 45 de minute, toti elevii primesc gratuit o masa de pranz
calda care cuprinde acelasi meniu pentru toti copii.
 Există afterschool unde copiii își pot face temele, dacă vor. Acolo se joacă, mănâncă o
gustare, fac diferite activități. De asemenea, pleacă la film sau la teatru. Există cursuri
opționale. Unele sunt gratuite, altele se plătesc.
 Singurul examen standardizat pe care il dau elevii finlandezi este examenul national de
matriculare (National Matriculation Exam), care este optional, dat la sfarsitul liceului.
 Notele se introduc treptat începând din clasa a V-a și nu mai târziu de clasa a VIII-a, nu la
toate materiile odată și se acordă o singură notă pe semestru. Astfel, elevii sunt implicați
întreg semestrul în proiecte, căci sunt evaluați permanent și nu trebuie să „împuște“ note
atunci când știu (fiindcă știu) că ar trebui să fie ascultați. Poate vă întrebați cum știu copiii,
profesorii sau oficialii ce știu copiii dacă nu primesc note și nici examene nu susțin. Știu!
Orice profesor bine pregătit din orice țară a lumii își cunoaște elevii foarte bine, știe ce
dificultăți au, știe prin ce provocări trec și știe cum îi poate ajuta.
 Exista o diferenta mai putin accentuata intre copiii care aleg sa mearga la facultate si cei
care aleg scolile profesionale. Ambele optiuni pot duce la cariere satisfacatoare.
 Elevii finlandezi au mai putine teme pentru acasa decat elevii din alte tari. De asemenea, nu
au nevoie de meditatii.
 Dacă întârzie copilul, părinții trebuie să informeze școala. Nu există absențe, pentru că
este exclus ca această informare să nu aibă loc.
 La școală, copiii fac diferite activități, din care își dau seama ce le place cu adevărat.
Dacă spun la școală că au anumite preferințe, ei sunt încurajați să le urmeze.
 În timpul școlii, se iese foarte mult cu copiii în afara școlii. Se fac ieșiri la teatru, la film, la
operă sau se realizează tot felul de activități în afara școlii. Pentru aceste ieșiri, există însă un
sistem foarte interesant de colectare a banilor. De Crăciun sau alte sărbători, se organizează
câte un bufet la școală, unde fiecare părinte pregătește câte ceva, preparatele sunt vândute, iar
banii sunt colectați într-un fond al asociației de părinți a școlii. Părinții sunt informați în
permanență care este situația contului. Copiii mai pot face felicitări, pe care le vând apoi și
dau banii respectivului fond.

VA MULTUMIM!

Surse:
https://republica.ro/finlanda-nu-e-nici-tara-fara-materii-nici-tara-fara-teme-trei-mituri-urbane-despre-educatia-
finlandeza
https://www.cotidianul.ro/clasamentul-pisa-dezastru-printre-elevii-romani/
https://www.mirunette.ro/blog/testele-pisa-si-sistemul-de-invatamant-finlandez/ https://www.academia.edu/
31029491
https://ziarullumina.ro/educatie-si-cultura/structura-anului-scolar-in-tarile-europei-105273.html
https://adevarul.ro/educatie/studii-in-strainatate/secretul-succesului-in-educatia-finlandeza-
1_52760a20c7b855ff56af43b6/index.html
https://pisicapesarma.ro/invatamantul-in-lume-scoala-in-finlanda/
https://adevarul.ro/educatie/studii-in-strainatate/secretul-succesului-in-educatia-finlandeza-
1_52760a20c7b855ff56af43b6/index.html
https://cdn4.libris.ro/userdocspdf/954/Sa%20predam%20ca%20in%20Finlanda%20-%20Timothy%20D.
%20Walker.pdf
 O treime dintre materiile din liceu sunt opţionale, iar elevii pot alege la ce tip de examen
pentru intrarea în facultate vor participa.
 Orele de stiinta se fac cu cel mult 16 elevi pentru a fi siguri ca ii vine fiecaruia randul la
experimentele practice..
 Nu există școală finlandeză fără o sală de sport și fără un teren de sport.
