Sistemul de învățământ japonez și sistemul de învățământ românesc

Rezumat: Voi începe prin a spune că există lucruri cu care sunt de acord și lucruri care
mi se par mai neeficiente în sistemul de învățământ din Japonia, dar le voi prezenta pe
toate oricum urmând ca la sfarșit să le remenționez pe cele care cred că s-ar potrivi la noi
în țară sau ar avea efecte benefice.
Cuvinte cheie: reformă; trimestre; autoorganizare; muncă; seriozitate.

1.1.Introducere:
Educația în Japonia își are începuturile moderne în anul 1872, modelat după
sistemul şcolar Francez, unde anul scolar începe în luna aprilie, apoi a fost reformat după
cel de-al doilea Razboi Mondial. Vechiul sistem 6-5-3-3 a fost schimbat cu sistemul 6-3-
3-4 (6 ani de şcoală primară/elementară, 3 ani de juniorat (pre liceu), 3 ani de liceu şi 4
ani de Colegiu/Facultate) cu referinţe faţă de sistemul American. Aprilie este vârful
primăverii când cireşii (cea mai iubită plantă a Japonezilor!) înmuguresc, înfloresc, şi este
cel mai potrivit moment pentru un nou început în Japonia.

1.2.Studiul documentat :
Principala sursă pentru acest referat o constituie pasiunea mea pentru cultura
japoneză. Am căutat în mod deosebit experiențe ale unor persoane care au trăit acolo și au
învatat acolo. O experiență care m-a impresionat este cea a Florentinei Penescu, o tânără
care a intrat într-un program de studiere a limbii japoneze pentru studenți internaționali la
o universitate din Nagoya și care relatează viața de acolo cu o sinceritate dureroasă aș
putea spune. Experiența ei o găsim pe siteul https://www.vice.com/ro. O altă sursa
reprezintă diferitele documentare foarte interesante despre cum este organizată o scoală
elementara japoneză. Ordinea și disciplina fiind la ele acasa. Dar totuși este bine-
cunoscut faptul că Japonia este una dintre cele mai dezvoltate țări din lume și până la
urmă totul începe de la educație.

1
1.3. Interpretare critica:
Elevii japonezi au vacanța de vară de 6 săptămâni și câte 2 săptămâni de vacanță
iarna și primăvara. Anul de studii în Japonia este împărțit în trimestre:1 aprilie-20 iulie,1
septembrie-26 decembrie,7 ianuarie-25 martie. O mare diferenţă între sistemul
educaţional Japonez şi cel American este că cel American respectă individualitatea pe
când cel Japonez controlează responsabilităţile individului observând regulile grupului.
Aşa se explică mentalitatea comportamentală de grup a japonezilor.
Japonia are una dintre cele mai bine-educate populaţii ale lumii, cu o rată de
înscriere de 100% la şcoală în “educaţia de bază” şi zero analfabetism. Rata de înscriere
la liceu e de peste 96% pe plan naţional şi aproape 100% pe plan urban. Procentul
abandonurilor şcolare din liceu este aproximativ 2% şi este în creştere. Cam 46% sau
76% (am gasit 2 variante si nu stiu exact care este cea corectă) din absolvenţii de liceu se
duc la o universitate sau pre-colegiu, numarul fiind atat de scăzut datorită examenului de
la sfârșitul liceului care este excepțional de greu, ce le decide viitorul elevilor și pentru
care acestia se pregătesc intens, pregătire după care urmează facultatea, vazută de ei ca
perioada celor mai frumosi ani, trecând de experiența foarte grea a admiterii.
Citat: „Tot acest efort vine şi cu părţi mai puţin plăcute: sunt extraordinar de stresaţi,
există o presiune asupra elevilor, dar şi asupra părinţilor că trebuie să fie foarte buni şi
foarte performanţi . Aşa că se ajunge şi la depresii, la suicid, la fenomene care afectează
pe termen lung societatea asiatică”, subliniază Ruxandra Manea. (Ruxandra Manea a
studiat cinci ani în Coreea de Sud și s-a întors în România pentru a aduce schimbari la
nivel educațional. Tânăra a fondat organizația Aspire for Teachers, care își propune să
formeze profesori care, la rândul lor, să le dezvolte copiilor abilități necesare pieței
muncii din viitor.) Dar exista si aspecte pozitive pe care Ruxandra Manea le-a acumulat
din experiența trăită acolo: „Am fost educată cu mindset-ul că limitele nu există, că îmi
pot seta obiective și că le pot atinge cu efort susținut. Fiecare etapă din viața mea a presus
un efort substanțial însoțit de experiențe și lucruri noi învățate. Elementele comune în
aceste demersuri sunt perseverența și motivația.”
Cu excepția claselor primare, elevii petrec la scoală, în medie, 6 ore pe zi, însă
pentru a intra la un liceu cât mai bun, mulţi dintre elevii japonezi participă la cursuri
extracurriculare, care se ţin după-amiază. Cu alte cuvinte, merg la meditaţii gratuite.

2
 Până în clasa a patra, elevii nu primesc nicio notă, ci sunt învăţaţi bunele maniere.
Obiectivul în primii trei ani de şcoală nu este acela de a vedea cât au învăţat la fiecare
materie, ci de a-i învaţă să fie generoşi, empatici şi darnici, să iubească animalele şi
natura.
Educaţia, în sistemul japonez, înseamnă să înveţi elevii să mănânce sănătos şi
echilibrat. Începând din şcoală elementară şi până la liceu, mâncarea este pregătită pentru
elevi de cei mai pricepuţi chefi, care ţin cont de nevoile nutriţionale ale copiilor şi
adolescenţilor. Elevii şi profesorii iau masa împreună în clasa, astfel comunicarea dintre
generatii devine mai buna.
Ministerul Educaţiei supervizează îndeaproape curriculum-ul şi manualele, şi
materiile conţin cam acelaşi plan de lecţii în toată ţara. Drept rezultat, un standard ridicat
al educaţiei devine posibil. Elevii îşi curăţă singuri clasele. Masa de prânz are un meniu
standard. Sistemul after-school este foarte popular. Toţi elevii trebuie să poarte uniforma
şcolară. În scolile publice se preda arta traditională: caligrafia japoneză și poezia.

La facultate:
Colegii de la facultate sunt din toate colțurile Asiei.Facultatea are multe programe.
Cel mai simplu modul e Limba Japoneză, pentru studenți cu nivele diferite, care vor să
aprofundeze limba timp de doi ani, unde intri direct în anul 1 sau 2 în funcție de nivelul
de cunoștință a limbii. Urmează facultatea propriu-zisă, unde poți să-ți alegi
specializarea. Toate cursurile se țin în japoneză, iar nivelul la care se predă e destul de
ridicat. Pe deasupra, nu toți studentii știu engleză, așa că japoneza e, de multe ori, singura
limbă în care pot comunica.
Sistemul de notare: nota finală ține cont doar în proporție de 50% de examenul
semestrial, 40% vine din prezența la cursuri, iar zece procente de la activitatea pe care o
ai în timpul lor si atunci când cineva întârzie, toată sala se oprește din ce face, ca să
noteze la ce oră a ajuns respectivul student.
Profesorii japonezi nu sunt niciodata pe fuga. Profesorii de la Universitate sunt cu
toții japonezi, nu e nimeni din străinătate și sunt mereu aproape de studenții lor. Dacă ai
vreo nelămurire, sunt gata să te asculte și să te ajute. Au un talent deosebit să te facă să te
simți ca și cum ai fi prioritatea lor.

3
 Modul de predare: primești zilnic noi materiale de lucru, cât să rămâi în priză și să
nu te plictisești, iar activitatea ta (eseuri sau teme) e verificată și corectată în următoarea
zi. Bineînțeles, cu explicații detaliate despre greșelile pe care le faci și ce trebuie să
îmbunătățești. E un proces fluid de învățare asemanator , as spune eu cu liceul din
Romania.
Studentii nu au timp liber deoarece și-l petrec să învețe. Își investesc timpul liber
(dacă-l au) în joburi, ca să câștige niște bani în plus. De altfel, nici ideea de voluntariat,
atât de populară în Occident, nu le surâde studenților de aici.

1.4. Rolul societății în educația copiilor:

Deşi trăiesc în una dintre cele mai tehnologizate ţări din lume, japonezii îşi cresc
copiii după principii și valori vechi de sute de ani. Aceştia sunt educaţi să fie liniștiţi,
modeşti şi politicoşi, astfel încât să nu îi deranjeze niciodată pe cei din jur. O altă valoare
care le este insuflată copiilor de mici este respectul: respect pentru cel de lângă tine,
respect pentru locul în care trăiesc şi respect pentru societate. De unde a pornit însă totul?
„Japonezii au crezut întotdeauna că trăiesc ca într-un sat. Fiind o insulă şi neavând unde
să se ducă, acesta a fost principiul lor, că nu au unde să se ducă mai departe de această
insulă, şi că trebuie să trăiască unii cu ceilalţi. Şi atunci este foarte important să nu se
deranjeze unii pe ceilalţi. Iar în momentul în care tu arunci ceva pe jos sau vorbeşti un pic
mai tare sau jigneşti pe cineva, în momentul respectiv l-ai supărat pe celălalt, toată
comunitatea va şti şi el nu se va mai simţi bine în această comunitate”, explică Alexandra
Jidiuc, specialist în cultura niponă. Deşi sunt cunoscute pentru blândeţea şi armonia cu
care îşi cresc copiii, mamele japoneze încearcă să îi responsabilizeze de la cele mai mici
vârste. De exemplu, ele îşi poartă bebeluşii în slinguri peste tot, tocmai pentru a-i obişnui
de mici cu toate activităţile. De la 3 ani, copiii din Japonia merg neînsoţiţi la grădiniţă. Iar
de la 4 ani circulă singuri cu metroul. În Ţara Soarelui Răsare, micuţii sunt învăţaţi să fie
modeşti şi politicoşi aşa că niciodată nu veţi vedea un copil care face nazuri. Rolul mamei
este acela de a învăţa copilul să se descurce singur şi de a forma un viitor adult
responsabil. În societatea niponă există un cult al mamei, dar şi al profesorului, tocmai
pentru că ei pregătesc copiii pentru viaţă şi societate. Mentalitatea japoneză este că fără
EDUCAŢIE şi fără o SOCIETATE EDUCATĂ, nu există viitor!

4
 Diferențe între România și Japonia privind sistemul de învățământ sunt foarte
multe: cea mai mare diferenţă între şcoala românească şi cea japoneză este că şcoala
românească pune mai mult accent pe partea teoretică, iar cea japoneza pe partea practică.
Japonia este foarte dezvoltată din punct de vedere tehnologic şi facultăţile japoneze oferă
studenţilor posibilitatea de a utiliza echipamente foarte moderne pentru experimente dar
sper ca în viitorul apropoiat și noi să ajungem la acelasi nivel de dezvoltare pe plan
educațional.

Bibliografie
 Ioan Timuș, „Japonia de ieri și de azi”, Editura Universul București, 1942
premiată de Academia Româna în 1943 cu Premiul Năsturel.
 Octavian Simu, „Civilizația japoneză tradițională”, Editura Herald, 2011
 George Moise, „Iertați-mă că nu sunt japonez”, Editura Curtea Veche, București,
2011.

Webgrafie
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C8%9Bia_%C3%AEn_Japonia
 https://adevarul.ro/
 https://republica.ro/
 http://www.fin.ase.ro/ABC/fisiere/ABC6_2018/14.pdf