SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN ITALIA

Sistemul școlar italian este organizat central de Ministerul Educației Publice pentru
ciclurile primare și secundare și de Ministerul Universității de Cercetare pentru învățământul
superior. Școlile se bucură de o anumită autonomie organizațională, profesorii sunt recrutați prin
concurs și se raportează direct la minister.
Școala publică este obligatorie până la vârsta de 16 ani. Vacanța de vară începe in 10
iunie și se termină în 12 septembrie. Școala primară asigură minimum 200 de zile școlare pe an
și adesea ajunge la 204 sau 205 zile școlare. Vacanța de Crăciun, durează două săptămâni, 23
decembrie-7 ianuarie și cea de Paște o săptămână. Școlile primare - în special în zonele urbane -
oferă uneori educație "cu normă întreagă" de la 8 dimineața până la 16:00 de luni până vineri și,
eventual, sâmbătă; regula generală rămâne, totuși, 30 de ore de lecții pe săptămână, repartizate pe
șase zile. Pe de altă parte, colegiile și liceele oferă lecții în fiecare dimineață până la ora 13:00 de
luni până sâmbătă. Datorită politicilor de autonomie școlară, unele unități au reorganizat orarele
pentru a elibera sâmbăta sau o săptămână în februarie-martie, oferind mai multe lecții după-
amiaza.
Educația obligatorie presupune atât înscrierea la cursuri, cât și urmarea lor în cadrul
instituțiilor publice, private sau în regim de homeschooling; în unitățile de educație și de formare
profesională de competență regională, ultimii doi ani obligatorii se desfășoară cu sprijinul unor
agenții de formare. Părinții elevilor sau tutorii legali sunt responsabili de educația copiilor lor, în
timp ce municipalitățile și directorii școlilor în care elevii sunt înscriși verifică îndeplinirea
condițiilor legale.În cazul în care, la sfârșitul perioadei de educație obligatorie, elevii nu
intenționează să continue parcursul școlar, acestora le va fi eliberată o declarație care va atesta
absolvirea claselor până la acel termen și competențele dobândite.Odată promovat examenul de
bacalaureat, elevii pot avea acces la cursurile instituțiilor de învățământ superior. Condițiile de
admitere sunt stabilite de Ministerului Educației și de fiecare instituție academică în
parte.Calificarea profesională trienală și diploma profesională cvadrienală obținute în instituțiile
de formare profesională de competență regională permit accesul la cursurile de învățământ
profesional de ”al doilea nivel”. Acestea pot fi accesate și de către cei care dețin o diplomă de
bacalaureat.

Creșe și școli pentru copii

Copiii până la vârsta de 3-4 ani merg la grădinițe care sunt, în general, administrate de
municipalități. Prezența lor este opțională, plătită, în funcție de venit și foarte costisitoare. În
școlile pentru copii - un termen care a înlocuit grădinița, al cărui nume a fost considerat contrar
principiului parității de gen - Copiii sunt bineveniți de la 3 la 6 ani (uneori, în cazul în care sunt
locuri disponibile, de la 2 ani și jumătate). Există școli pentru copii private și plătite, dar
majoritatea sunt publice și plătite în funcție de venit și la care participă aproape toți copiii.
 Învățământul primar

Își propune să ofere copiilor pe toată durata sa (5 ani), cunoștințe de bază în mai multe
discipline: limba italiană, matematică, istorie, geografie, științe, muzică, arte plastice, stiinta
calculatoarelor, EPS. Învățarea unei a doua limbi, de obicei engleza, începe în al doilea an.
Organizația prevede, în general, trei profesori pe clasă, (sau chiar mai mulți), fiecare predând
mai multe discipline (adesea pe domenii: literar sau științific). Predarea religiei catolice este
opțională în temeiul Concordatului. Durata săptămânală este de aproximativ treizeci de ore, peste
șase zile, cu excepția cazului în care unitatea prevede o creștere a orelor de după-amiază, caz în
care sâmbăta este gratuită.

O examinare ( licenza elementare ) a avut loc, până în 2003, la sfârșitul celui de-al cincilea an:
acum a fost desființată, nemaifiind folosită astăzi, deoarece Reforma ciclurilor a fost amânată la
„terza Media” la sfârșitul anului întâi,  ciclu de ucenicie și, în consecință, examenul de stat în
vederea evaluării învățării anterioare.

Sistemul de evaluare

Sistemul de evaluare al școlii italiene se bazează pe un sistem de note zecimale variind de

la unu la zece. Pentru a nu da greș, elevii trebuie să aibă cel puțin șase la toate disciplinele și la
evaluările finale ale anului școlar. Atunci când un elev nu reușește la anumite materii, el trebuie
să compenseze munca care a fost considerată insuficientă la examenele de remediere organizate
înainte de începutul anului următor (frecvent la sfârșitul lunii august-începutul lunii septembrie).
Pentru aceasta este reținut în cursul după-amiezii la școală de către profesorul său sau altul de
aceeași disciplină la care se află în dificultate, astfel încât să-și umple „datoria” (întârziere, în
italiană numim asta „debito formativo”). Este mai bine să explicăm că aceste cursuri nu sunt
individualizate și au doar obiectivul de a-i ajuta pe cei care chiar au nevoie de el. Testele de
recuperare există doar la liceul de gradul al II-lea, în timp ce eșecurile în media școlii sunt
informale și sunt surprinse în anul următor. În caz de eșec la mai multe subiecte sau dacă
examenele de remediere nu sunt considerate acceptabile, consiliul de clasă poate decide să nu
admită elevul la clasa următoare. Repetarea aceluiași an în școala secundară de gradul 2 este
permisă în mod normal de două ori înainte de a fi nevoie să schimbați fluxul.

În prezent, de la începutul anului școlar din 2008, ca urmare a intrării în vigoare a primei
părți a reformei Gelmini (numit după un ministru italian al educației), notele sunt exprimate atât
în liceu cât și la facultate. Pentru școala primară, păstrăm vechea evaluare(de la „non sufficiente”
la „ottimo”: „insuficient” la „foarte bun”).

Structura sistemului italian de învățământ preuniversitar

 Nivelul preșcolar, pentru copiii cu vârste cuprinse între 3 și 6 ani;

 Primul ciclu școlar, cu o durată de opt ani, structurat astfel:
o Școala primară (5 ani), pentru copiii cu vârste între 6 și 11 ani;
o Școala gimnazială (3 ani), pentru elevii cu vârste între 11 și 14 ani;
 Al doilea ciclu școlar, cuprinzând două tipologii de instituții:
o Școlile secundare de competență națională (5 ani), pentru elevii cu vârste cuprinse
între 14 și 19 ani. Aparțin acestei categorii liceele, institutele tehnice și
profesionale;
o Unități de formare profesională (3 / 4 ani), de competență regională, destinate
tinerilor care au terminat primul ciclu școlar.