Cultura poate fi comparată cu un aisberg.

Vârful, care-i la suprafaţă, conţine caracteristicile ce pot fi identificate

foarte ușor (muzica, bucătăria tradiţională, stilul vestimentar, arhitectura etc.), în timp ce alte caracteristici (partea
masivă a aisbergului, ascuns sub apă) se disting mult mai dificil. Aceste din urmă trăsături, precum istoria
(memoria) poporului, prin care se clădește și împărtășește cultura specifică a unui neam, normele
comportamentale, valorile acceptate și modul în care este percepută lumea, natura și timpul nu sunt, aparent,
vizibile. Dar tocmai ele constituie fundamentul fiecărei culturi.

A.Adler considera ca sentimentul social incepe cu raporturile dintre copil şi familie şi dintre frati şi surori,
raporturi care se construiesc în familie. La şcoală, sentimentul social este numai pus la incercare şi exersat.
Dupa un medic englez esenta familiei este în "CEI 4 C". Aceştia reprezintă:
 COMPROMIS;
 CONSIDERATIE;
 COMUNICARE;
 COOPERARE.
În concepţia sa, HOFSTEDE considera ca cultura individuală /de grup se află la baza modului de a gândi, simţi şi
a acţiona pentru indivizi, organizaţii şi ţări.
Conform cu Hofstede, nici o parte a vietii noastre nu este exceptata de influentele culturii, ea influenteaza
practicile noastre zilnice, modul de viata, modul in care suntem crescuti, modul in care conducem si suntem
condusi, modul in care murim si teoriile pe care suntem capabili sa le dezvoltam
Reprezentarea grafică a celor 4 nivele de profunzime ale culturii în manifestarea ei concretă este numită de
Hofstede “diagrama foii de ceapă” (Fig. nr. 3.6.), Prin cele 4 noţiuni invocate, Hofstede înţelege să includă:

 SIMBOLURILE: sunt cuvintele, gesturile, obiectele semnificative, îmbrăcămintea, moda, steagurile etc.;
 EROII: sunt persoane din trecut sau prezentat ce servesc ca modele de comportament pentru alţii;
 RITUALURILE: sunt activităţi colective, esenţiale din punct de vedere social, cum ar fi: modul de
salutare, ceremoniile sociale, ceremoniile religioase etc.;
 VALORILE: sunt sentimente învăţate sau acumulate în prima parte a vieţii care au o parte pozitivă şi una
negativă:
 răul în raport cu binele;
 murdarul faţă de curat;
 urâtul în raport cu frumosul;
 nefirescul în raport cu naturalul;
 iraţionalul în raport cu raţionalul.
Clasificarea valorilor
Vianu stabileşte 8 tipuri de valori

Valori-scop, finale – teoretice, estetice, morale, religioase

Valori-mijloc, instrumentale – vitale, economice, juridice, politice

Pentru fiecare domeniu al culturii, există o valoare dominantă: adevărul, frumosul, binele, sacrul, sănătatea, utilul,
dreptatea, puterea

Între aceste valori există raporturi de coordonare şi influenţare reciprocă, dar ele sun ireductibile unele la altele.
Gerard Hendrik ( Geert ) Hofstede (2 octombrie 1928 - 12 februarie 2020) a fost psiholog social olandez , angajat IBM și profesor emerit de
antropologie organizațională și management internațional la Universitatea Maastricht din Olanda, bine cunoscut pentru cercetările sale de pionierat
în grupuri și organizații interculturale .
Conform lui Hofstede (1928 - 2020), psiholog social olandez , angajat IBM si profesor emerit de antropologie organizationala și management
international, nici o parte a vietii noastre nu este exceptata de influentele culturii, ea influenteaza practicile noastre zilnice, modul de viata, modul in care
suntem crescuti, modul in care conducem si suntem condusi, modul in care murim si teoriile pe care suntem capabili sa le dezvoltam
Reprezentarea grafică a celor 4 nivele de profunzime ale culturii în manifestarea ei concretă este numită de Hofstede “diagrama foii de ceapă”.
Prin cele 4 noţiuni invocate, Hofstede înţelege să includă:
 SIMBOLURILE: sunt cuvintele, gesturile, obiectele semnificative, îmbrăcămintea, moda, steagurile etc.;
 EROII: sunt persoane din trecut sau prezentat ce servesc ca modele de comportament pentru alţii;
 RITUALURILE: sunt activităţi colective, esenţiale din punct de vedere social, cum ar fi: modul de salutare, ceremoniile sociale, ceremoniile
religioase etc.;
 VALORILE: sunt sentimente învăţate sau acumulate în prima parte a vieţii care au o parte pozitivă şi una
negativă: răul în raport cu binele; murdarul faţă de curat; urâtul în raport cu frumosul; nefirescul în raport
cu naturalul; iraţionalul în raport cu raţionalul.
 CELE PATRU NIVELE ALE CULTURII
DIAGRAMA FOII DE CEAPA

Conform lui Gerard Hofstede (1928 - 2020), psiholog social olandez , nici o parte a vietii noastre nu este
exceptata de influentele culturii, ea influenteaza practicile noastre zilnice, modul de viata, modul in care suntem
crescuti, modul in care conducem si suntem condusi, modul in care murim si teoriile pe care suntem capabili sa le
dezvoltam
Reprezentarea grafică a celor 4 nivele de profunzime ale culturii în manifestarea ei concretă este numită de
Hofstede “diagrama foii de ceapă”. Prin cele 4 noţiuni invocate, Hofstede înţelege să includă:
 SIMBOLURILE: sunt cuvintele, gesturile, obiectele semnificative, îmbrăcămintea, moda, steagurile etc.;
 EROII: sunt persoane din trecut sau prezentat ce servesc ca modele de comportament pentru alţii;
 RITUALURILE: sunt activităţi colective, esenţiale din punct de vedere social, cum ar fi: modul de
salutare, ceremoniile sociale, ceremoniile religioase etc.;
 VALORILE: sunt sentimente învăţate sau acumulate în prima parte a vieţii care au o parte pozitivă şi una
negativă: răul în raport cu binele; murdarul faţă de curat; urâtul în raport cu frumosul; nefirescul în raport
cu naturalul; iraţionalul în raport cu raţionalul.
Sursa: https://administrare.info/management/10349-cultura-%C3%AEn-concep%C5%A3ia-lui-hofstede

1.VALORI:
-estetice: frumos/urat, curat/murdar, elegant/vulgar, talentat/silitor
-morale: bine/rau, adevar/minciuna, generozitate/zgarcenie , cinste/necinste, empatie/indiferenta
-sociale: bogat/sarac, libertate/constrangeri, individualism/colectivism, masculin/feminin, tristete/bucurie,
esec/succes, mandrie/umilinta, aroganta/modestie
-logice: rational/irational, universal/particular, certitudine/incertitudine
-religioase: religie ortodoxa, diversitate/unicitate, acceptare/respingere
-etnice: etnie romana,

2.RITUALURI:
Respectarea traditiilor si obiceiurilor specifice sarbatorilor religioase reprezentative: Craciun, Paste (colinde, masa
in familie, vopsitul oualor etc.)
Practicarea unor sporturi multiple:baschet, tenis, schi, inot.
Vizionarea de spectacole de teatru, filme.
Lecturi carti din literatura romaneasca si internationala. enciclopedii.
Vizite la muzee de arta, tehnice sau stiinte naturale, cetati, castele, gradini botanice, gradini zoologice etc.
Relatii de prietenie cu copii de aceeasi varsta, mai mici, mai mari dar si cu adulti.
Comportament social bazat pe negociere, consideratie, comunicare, cooperare.
Ajutor la activitatile gospodaresti de acasa sau de la bunici.
Ingrijirea animalelor (cainelui).

3.EROI:
Invatatoarea
Profesorul de matematica
James LeBron
Larisa Adler

4.SIMBOLURI:
Limbaj, gesturi, imbracaminte, comportament adecvate
Studierea unei limbi straine (germana)
Spatiu fizic ordonat

PRACTICI:
Modul de a gandi, simti si actiona.
Practicile zilnice, modul de viata si
ceea ce putem deveni.
1.Apartenenta nationala

2.Apartenenta regionala:
Transilvania si Banat Mai puțină violență de limbaj, mai puțină ură, se angrenează mai greu în lupte de tipul totul
sau nimic, centrat pe cererea de libertăți si nu pe cererea de bunuri, comunitățile din Transilvania par mai
conștiente de scopurile comune, de interesul de grup. În Transilvania avem un deficit al sentimentului de
apartenență la politica centrală, la România politică, nu la România. Din fericire, sentimentul de apartenență la
România este mai puternic decât oriunde în țară. https://vasiledancu.blogspot.com/2012/07/transilvania-un-
deficit-al_30.html
Dincolo de Carpati, oamenii sunt mai amabili, mai politicosi, mai buni gospodari, orasele mai „europene” decat in
restul României. Cele mai multe investitiile straine s-au facut in Transilvania, exceptie facand doar Bucurestiul.
https://moldova.europalibera.org/a/24785802.html

3.Apartenenta locala
Încă din cursul Evului Mediu Oradea a fost un oraş cosmopolit, locuit de maghiari, români, italieni, germani,
evrei, ţigani, slovaci etc. care au impregnat oraşului o parte din bagajul cultural şi civilizatoric al locului lor de
provenienţă. „cea mai impresionantă personalitate a Renaşterii din Europa centrală a acestei vremi a fost episcopul
Ioan Vitéz de Zredna. Celebrul astronom Georg Peuerbach, care, la cererea sa, va şi scrie un tratat de geometrie şi
va ridica la Oradea un observator astronomic, , iar astronomii care lucrau acolo foloseau meridianul Oradei ca
meridian de 0°.