FINLANDA

SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT
Cu toții cunoaștem știrile în care Finlanda iese în
topul țărilor atunci când vine vorba de educația
copiilor. Sistemul educațional finlandez este dat drept
exemplu de ”așa da” la nivel mondial.

Dar de ce funcționează atât de bine acest sistem și de

ce este considerat un far educațional spre care toate
țările privesc cu speranță și, în egală măsură, invidie?
 Educatorii finlandezi aplică o serie de măsuri care susțin starea de bine nu
doar instruirea elevilor:

• Elevii se bucură de o pauză de 15 minute după fiecare 45 de minute de învățare. Pauzele

sunt nestructurate, iar copiii profită de ele pentru a se putea concentra pentru următoarea
oră.
• Toți elevii finlandezi (indiferent de situația materială) se bucură de peste 70 de ani de o
masă cu valoare nutrițională bună: aceste mese GRATUITE și orele de ”gospodărie” îi
învață pe copii despre importanța nutriției sănătoase și le permit să facă alegeri inteligente
și la vârsta maturității. De asemenea, elementul de gratuitate elimină orice pericol de
izolare al copiilor cu situație financiară precară: toți copiii sunt egali la ora mesei.
COMPARAȚIE
 Profesori excelenți cu pregătire vastă

• În Finlanda, ocupația de profesor este privită ca fiind o carieră de dorit; profesorii sunt considerați a fi la
egalitate cu alți profesioniști, cum ar fi avocații și medicii. O diplomă de masterat bazată pe cercetare (pe
deplin plătită de guvernul finlandez) este o condiție prealabilă pentru o poziție didactică, iar competiția
pentru acceptarea în programele de top de predare poate fi acerbă. Un profesor raportează că, în 2012,
Universitatea din Helsinki a primit peste 2.300 de cereri pentru cele 120 de locuri din programul său de
formare a personalului didactic primar. Cerința pentru o diplomă de master este aceea că profesorii
finlandezi au, în general, între 5 și 7,5 ani de pregătire educațională pentru rolurile lor înainte de a fi
responsabili pentru conducerea propriei săli de clasă. Deoarece cadrele didactice s-au angajat într-o
pregătire intensă pentru rolurile lor, acestea sunt mai predispuse să considere învățământul ca fiind o
profesie pe viață, iar societatea finlandeză acordă profesorilor o poziție de respect și de prestigiu, lucru
care le permite să-și facă treaba mai eficient
SALĂ DE CLASĂ DIN FINLANDA
 Copiii încep școala târziu

• Acesta poate părea contraintuitiv - cum poate mai puțină școală să producă rezultate educaționale mai bune? Finlanda
demonstrează că este posibil - copiii din Finlanda nu încep școala până la vârsta de 7 ani (deși, la nivel aproape global,
educația școlară trebuie începută la vârsta de 6 ani).
• În mod evident, ofertele subvenționate, de calitate superioară, de creșă și de grădiniță înseamnă că, deși copiii finlandezi
încep școala târziu, ei încep învățarea și pregătirea pentru școală în mod informal mult mai devreme. Cu toate acestea,
înainte de vârsta de 7 ani, accentul se pune pe învățarea prin experiență, prin joc și mișcare. Cu excepția cazului în care
copiii manifestă interes și dorință, nu se așteaptă să învețe să citească în grădiniță, o abordare susținută de cercetări care
arată o lipsă de beneficii pe termen lung pentru copiii care sunt învățați să citească în grădiniță.
• Un director finlandez afirmă că această abordare relaxată a învățării reprezintă o potrivire mai bună pentru nevoile și
abilitățile celor mai tineri elevi, spunând: „Nu ne grăbim. Copiii învață mai bine atunci când sunt gata. De ce să-i
stresăm?”. Copiii sunt mai fericiți și, pentru că toate școlile finlandeze împărtășesc această filosofie, părinții finlandezi nu
sunt îngrijorați dacă uneori copiii lor se află în spatele colegilor lor în ceea ce privește dobândirea de competențe.
 FĂRĂ STRES
• O vizită în orice școală finlandeză o să te
atragă prin atmosfera relaxată și calmă:
nu există țipete sau voci agresive, nici
spații restrictive.
• Stresul are efecte negative asupra
predării și învățatului, astfel o atmosferă
relaxantă și liniștită este vitală pentru
profesori și elevi.
 Egalitatea dintre școli
• Așa cum a arătat această listă de motive, conceptul de egalitate, important de multă vreme în cultura finlandeză, este
unul dintre motivele principale pentru care școlile au succes atât de mare. Dar ideea de egalitate în cadrul sistemului
școlar finlandez merge cu mult dincolo de faptul că toți copiii au un început bun în viață și lucrează în mod energic
pentru a ajuta elevii mai slabi să recupereze. Asta înseamnă nu numai minimizarea diferențelor dintre elevi, ci și
minimizarea diferențelor dintre școli, asigurându-se că toate școlile din Finlanda sunt la fel de puternice.
• De ce este important ca școlile finlandeze să ofere astfel de rezultate și resurse educaționale similare? Pentru că
împiedică ideea de alegere a unei școli - atunci când părinții, administratorii și profesorii se concentrează asupra
școlilor performante, ceea ce atrage resursele către școlile „bune” și creează o „spirală a morții” pentru școlile mai
slabe, care pierd resurse, inclusiv elevi, deoarece părinții caută opțiuni mai bune pentru copiii lor, iar cei mai buni
profesori „fug” la programe cu mai multe resurse. Un expert în educația finlandeză compară alegerea școlii în SUA
cu cea din Finlanda, spunând că în Statele Unite, școlile sunt „aceeași idee de piață ... Școlile sunt ca un magazin de
unde părinții pot cumpăra orice vor. În Finlanda, părinții pot alege și ei. Dar opțiunile conțin același lucru”.
 WEBOGRAFIE
• https://ro.wikipedia.org
• https://blog.edituradph.ro