Presiunea exercitată asupra copilului

de către adulți – în context școlar – și

urmările sale

Prof. consilieri școlari: Adelina Busuioc Pasăre, Daniela Damian, Irina de Hillerin

Activitate metodică a consilierilor școlari din Sectorul 5/ 15.03.2024

https://youtu.be/nBd_Qu69lMM?si=pZjuS79kn_A9TnS8

2
A pune PRESIUNE - a exercia o forță sau o influență asupra cuiva,
în general cu scopul de a-l determina să acționeze într-un anumit
fel sau să obțină un anumit rezultat. Constrângere.

PRESIUNE – în contextul nostru – dorința adultului (părinte sau

profesor) ca elevul/ copilul să facă ceea ce adultul consideră
necesar/ util - în pofida dorinței copilului sau a elevului.

3
 Educația – între privilegiu și obligație

Vorbind despre presiunea exercitată de adulți asupra

copilului, ne referim în primul rând la obligația pe care
copiii o au de a parcurge un anumit traseu educațional
formal.

Ceea ce pentru europeanul de azi este o obligație, a

fost până nu demult un privilegiu - și încă mai este pentru
o parte din populația de pe întreaga planetă.
Putem vorbi despre educație formală generală
(pentru fete și băieți) de-abia de pe la 1850.
 Puțină istorie
1.Grecia Antică: existau școli și academii unde elevii erau instruiți în domenii precum
matematică, filozofie și retorică. Socrate, Platon și Aristotel sunt numai câțiva dintre filozofii
greci care au influențat modul în care educația era percepută și livrată.
2.Imperiul Roman: aici educația era disponibilă doar pentru băieții din familiile nobile, iar ei
erau instruiți în literatură, retorică și matematică.
3.Educația creștină medievală: Biserica Catolică a avut un rol semnificativ în dezvoltarea
educației în Europa medievală prin intermediul școlilor monastice și a universităților.
4.Carol cel Mare (768 și 814 d.Hr.) a întemeiat școli palatine în cadrul curții sale, unde erau
aduși învățați din întreaga Europă pentru a predica și a preda. A încurajat alfabetizarea și a
promovat învățarea limbilor latină și greacă. El a considerat că educarea clerului și a populației
este esențială pentru consolidarea puterii și prestigiului său și pentru unificarea imperiului. A
impus standardizarea liturghiei și a scripturii în mănăstiri și a încurajat copierea și studiul
textelor religioase și clasice.
5.Renașterea și Iluminismul au adus o creștere a interesului pentru educație și pentru
învățământul pentru toți. Filozofi precum John Locke și Jean-Jacques Rousseau au influențat
gândirea despre educație și au promovat idei precum educația bazată pe experiență și
autonomie.
6.Reforma Educației în secolul al XIX-lea: multe țări au introdus sisteme școlare mai
organizate și standardizate, reforme influențate de gânditori precum Johann Heinrich
Pestalozzi, Friedrich Fröbel și Horace Mann.
 Puțină istorie
7.Prusia (astăzi parte din Germania): Una dintre primele legi pentru educația
obligatorie a fost introdusă în Prusia, în 1717. Regele Frederick William I al Prusiei a
impus o lege care prevedea educația obligatorie pentru copiii din Prusia, atât pentru băieți,
cât și pentru fete.

8.SUA (Massachusetts): În 1852, Massachusetts a devenit primul stat american care a

impus legea educației obligatorii pentru copiii cu vârste cuprinse între 8 și 14 ani.

9.Japonia: În Japonia, educația obligatorie a fost introdusă în 1872, în timpul perioadei

Meiji. Prin intermediul reformelor Meiji, guvernul japonez a implementat un sistem de
educație obligatorie.

10.Regatul Unit: În Marea Britanie, Legea Educației din 1870 a introdus educația primară
obligatorie pentru copiii cu vârste cuprinse între 5 și 13 ani.

11.România: Prima lege a educației a fost adoptată în timpul domniei lui A. I. Cuza, în
1864 -„Legea pentru organizarea școalelor primare în Principatele Unite ale Moldovei și
Țării Românești”. Prevedea introducerea educației primare obligatorii pentru copiii cu
vârste între 7 și 12 ani, deschiderea de școli primare în fiecare comună, standardizarea
curriculumului și pregătirea învățătorilor.

Sisteme de educație
1.Afganistan: Conflictul armat și instabilitatea
politică au afectat sistemul educațional, în special
pentru fete. Multe școli au fost închise sau
distruse, iar accesul la educație este limitat, mai
ales în zonele rurale și în timpul conflictelor
active.
2.Somalia: Confruntându-se cu instabilitate
politică și conflicte armate, Somalia are unul dintre
cele mai scăzute rate de alfabetizare din lume.
Accesul la educație este limitat, iar mulți copii nu
au acces la școli sigure și la resurse educaționale
adecvate.
3.Coreea de Nord: Deși educația este oficial
obligatorie în Coreea de Nord, sistemul
educațional este puternic controlat de regimul
guvernamental, iar accesul la educație și conținutul
curriculumului sunt strâns reglementate și
influențate de propaganda politică.
4.Eritreea: Educația este oficial obligatorie în
Eritreea, dar accesul la educație este limitat în
practică, iar guvernul controlează strâns sistemul
de învățământ. Există restricții severe privind
libertatea academică și conținutul curriculumului.
1.Finlanda: Sistemul său educațional promovează
egalitatea, accesul la educație pentru toți și o
abordare holistică a învățământului. Elevii
finlandezi obțin rezultate bune la testele
internaționale și sistemul lor educațional pune un
accent deosebit pe creativitate, gândire critică și
dezvoltare personală.
2.Canada: Țara investește semnificativ în educație
și promovează o abordare echilibrată între
învățământul academic și cel practic. Universitățile
canadiene sunt printre cele mai bune din lume, iar
accesul la educație este larg disponibil.
3.Suedia: Pune un accent deosebit pe egalitate și
acces la educație pentru toți. Țara oferă educație
gratuită, inclusivă și de calitate, iar elevii suedezi
se bucură de rezultate bune la testele
internaționale.
4.Japonia: Pune un accent puternic pe
performanță și disciplină. Elevii japonezi obțin
rezultate excelente la testele internaționale și țara
este recunoscută pentru standardul ridicat al
învățământului său.
5.Norvegia: Oferă un sistem educațional public
gratuit și de înaltă calitate, care promovează
egalitatea și accesul la educație pentru toți.
Sistemul lor educațional încurajează gândirea
critică și explorarea creativă.
 CINE și DE CE pune presiune?

 Părinții și familia – Note, performanță, rezultate școlare, anturaj

potrivit
 Educatorii, învățătorii, profesorii – pentru a obține rezultate bune/ foarte
bune/ maxim din cât pot fi de bune. Pentru a se integra cât mai bine în social și a
evolua.

 Alte tipuri de presiuni: exercitate de prieteni, grupul social/ grupul

clasei/ comunitate - pentru a se conforma normelor și a se integra în grupurile
sociale. De la a se îmbrăca la fel, la a avea aceleași preferințe/ activități cum au
ceilalți din grup, același comportament, statut etc.

8
 De ce pun părinții presiune asupra copiilor?
• Situația școlară, obținerea unor rezultate bune. În rândul elevilor claselor a 8a, presiunea este
îndreptată către reușita la examenul de EN.
• Rezultate - note, olimpiade - teme, activități extrascolare
• Grijă de a nu intra in anturaje unde se consumă droguri.
• Rezultate academice, timp liber, grup de prieteni
• Rar pun presiune cu privire la disciplina.
• Prezență zilnică
• Rezultate la învățătură, alegerea cercului de prieteni, ierarhii pe diverse criterii
• nu pun
• Uneori părinții compară copiii lor cu alți copii din grupa în ceea ce privește performanța,
• abilitățile sau comportamentul.Unii părinți au așteptări ridicate în ceea ce privește
performanța, punându-i sa lucreze acasă cu mult peste ceea ce fac la grădiniță.
• Sanctiuni disciplinare
• Doar in putine cazuri, cu achizitii in cunoastere peste media de varsta a copiilor.
• Probleme de comportament, dezinteres față de învățământ, absenteism, agresivitatea
verbala, fizica
• Financiare și performanță scolara
• Promovarea clasei, prezenta la scoala
• Să învețe pentru materiile la care au examene: română si matematică
• Nu prea exista presiune asupra copiilor pentru că în gimnaziu nu se caută performanta ci
media de trecere. 9
 De ce pun profesorii presiune asupra copiilor?
• Performanța academică - obținerea unor note bune la școală, dar și la diverse olimpiade
sau concursuri școlare.
• Disciplina și concentrarea în timpul orelor.
• Comportament, îmbrăcăminte, aspect
• Respectarea regulilor
• Să fie ascultători. Păstrarea unei conduite neagresive.
• Ascultarea regulilor, cooperarea cu ceilalți copii, respectarea autorității.
• In legătură cu comportamentele copiilor la activitățile educative (lecții) - in fapt, adesea,
sa stea nemișcați la măsuțe; sa fie disciplinați...
• În legătură cu exactitatea materiei predate.
• Absenteism, comportament inadecvat, folosirea telefoanelor mobile la ore, violență,
bullying
• Disciplina la ore, teme
• Cu performanța la materia predată chiar dacă elevul rezonează și are o reușită școlară la
alte materii.
• Cu rezultatele la Bacalaureat, inspecții, activ extrașcolare
• Să învețe la materiile la care dau examene
• Presiunea pe elementele de bază! La matematica este o lupta sisifică la învățat tabla
înmulțirii in clasa a VI a! Deși asta se face in clasele I-IV.... 10
 Consecințele presiunii: pozitive
 Creșterea motivației, datorată rezultatelor bune obținute, asociate cu
recompense sau validarea și laudele celorlalți.

 Creșterea stimei de sine, a încrederii în sine, atunci când

copilul reușește să ia note bune

 Creșterea performanțelor pe palierul intereselor

(personale/ punctuale) ale copilului

 Confort emoțional: văzând că atinge rezultatul dorit.

 Creșterea creativității și a curiozității.

 Creșterea autonomiei și a responsabilității.

11
• În anumite condiții - creșterea motivației pentru învățare, dezvoltarea relațiilor de prietenie între elevii
aflați în situații similare.
• Creșterea motivației pt invatare
• Creștere și dezvoltare ulterioara - criticile pot aduce beneficii mai tarziu
• Spre exemplu: „Imi vor binele".
• rezultate asteptate/ solicitate, asumarea efortului, dezvoltare
• "Și învățatul e important și cum mă comport."
• De a respecta regulile, dar încet și frustrați.
• Ambiție, determinare, creșterea efortului
• Sunt câțiva care chiar învață și vor să ajungă cât mai sus
• E bine să simtă că sunt în atenția adulților.
• Autocontrol
• Unii copii răspund pozitiv prin angajament și implicare activă în activități, fiind motivați să participe și să
depună efort pentru a îndeplini cerințele date, dezvoltându-și abilitățile de rezolvare a problemelor și
de adaptare la situații noi sau provocatoare.
• Detasare emotionala
• Solicită diverse modalități de mărire a notei.
• „O sa- mi maresc notele, nu voi mai absenta, revizuirea comportamentulului
• Implicarea în anunite activități școlare
• Conștiinciozitatea
• Perseverenta in activitatea respectiva
• Creșterea motivației pentru învățare, elaborarea unui program de studiu, solicitare sprijin
• Că este bine pentru viitorul lor să meargă la un liceu bun
• Motivație, determinare în a lua rezultate școlare cât mai bune.
• Câțiva mai fac un efort și câteva progrese după multă morală și părinți chemați la școală....
• Învăț mai mult data viitoare. Mă port cât pot de bine
 Consecințele presiunii: .............. negative

 Scăderea încrederii în sine: Presiunea exercitată de adulți poate determina

copilul să se îndoiască de propriile sale emoții, gânduri și acțiuni.

 Disconfort emoțional: Copiii pot resimți stres și anxietate atunci când sunt
supuși presiunii. Aceasta poate afecta negativ starea lor emoțională și relația
cu adulții.

 Limitarea creativității și explorării: Atunci când adultul încearcă să

controleze experiența liberă a copilului, acesta poate fi împiedicat să
exploreze și să-și dezvolte imaginația.

 Anxietate, somatizări diferite – dureri de cap, dureri de burtă, stări

de greață - pierderea poftei de mâncare, somn insuficient, la stări de
apatie, tristețe, furie, izolare, conflicte sau chiar până la schimbarea grupului de
prieteni ori a școlii.
13
• Anxietate, scăderea încrederii în capacitățile proprii, teama de eșec
• Somatizari, retragere, anxietate puternica, atacuri de panica,
• Comportament problematic, iritabilitate
• Lipsa de a se exprima așa cum simt ei.
• Exemplu: " Mă fac să nu mai am încredere în mine.""Nu mai suport."
• Efect opus, ripostā, anxietate, depresie, autovātāmare, abuz de substante
• Agresivitate verbală
• "Nu mai vreau să mai învăț deloc. Dacă mă îmbolnăvesc, pot să scap: stau acasă.
Și el a zis, aruncat, lovit..."
• Nerespectare reguli
• Teamă, refuz de a învăța, dificultăți de învățare, blocaje, demotivare, sentimentul că nu e acceptat,
• probleme comportamentale (fugă de acasă).
• Folosesc minciuna.
• Dezinteres, nepăsare, agresivitate
• Revolta. Anxietate, Opoziționism, Scăderea încrederii în sine
• Comportament de opoziție sau de neascultare. Dorința de a nu mai merge la grădiniță.
Stres. Evitare. Încredere și stima de sine scăzute.
• Comportamente dezadaptative
• Opozitionism, agresivitate, respingere, tristete, etc.
• Dificultate de a relaționa cu colegii, cu profesorii.
• Jigniri, nestăpânirea furiei
• Neimplicarea în anumite acivitati scolare
• Revoltă, refuz de a se mai implica, motivatie si incredere in sine scăzute
• Comportamente reactive agresivitate, frustrare, oboseala, anxietate
• Comportamentul des intalnit este de razvratire si uneori un stres enorm pus pe umerii lor.
• Lipsa socializării.
• Frustrare, asocierea procesului educativ cu o situație anxiogena, opoziționism demonstrativ, demotivate.
• Tulburari de comportament, tulburari depresive, anxietate, ticuri, comportament agresiv.
• Anxietate, izolare, abandon scolar.
• Mama mă stresează cu matematica.
• Gestionarea neadecvata a emoțiilor negative, obținerea unor rezultate școlare slabe, scăderea stimei de sine etc.
• Sfidare, nepăsare, ironie la adresa profesorilor ce le amintesc faptul că au de învățat și examene de dat!
• Nu mai vreau să vin la școală. Dacă mă îmbolnăvesc stau acasă și scap.
Secretul este...

15
... „presiunea potrivită”:

• Găsirea unei „atenții optime” acordate copilului de către părinte:

nici prea puternică/ autoritară, nici dezinteresată (între „părintele
hiper-protectiv” și cel „lasă-mă să te las”)
• Păstrarea unui set reguli/ principii de conduită, morală, acțiune (să
nu faci rău, să nu vorbești urât, să nu fii leneș etc.) acasă și la
școală
• Cultivarea / învățarea stării de bine interne - care este strâns legată
de învățare, motivație și succes – acasă și la școală
• Autocontrolul și autoreglarea emoțională.
• O concentrare bună (la evaluare sau la orice examen) vine ca o
consecință a unei stări emoționale bune, care include susținerea
familiei, disciplină, discuții deschise, neacuzatoare, empatice. 16
• Abordare empatică, exerciții pe creșterea stimei de sine, pe conștientizarea potențialului propriu, validarea
reușitelor anterioare, creșterea frustrării la eșec sau la rezultate mai puțin dorite și tehnici de mobilizare și
reorganizare pentru îmbunătățirea rezultatelor.
• Discuții cu parintii, ședințe/ lectorate, ședințe de mediere și de creștere a eficienței în comunicări empatice
parinte-copil (-cadru did)
• Încerc să îi îndrum să facă activități relaxante împreună cu părinții lor și să le comunice deschis nevoile lor
• Exerciții de conștientizare a faptului ca ei sunt importanți și nota poate măsura doar informațiile dintr-un
moment și nu le definesc întreaga personalitate.
• Le spun că, in situația de fața, poate nu au fost suficient pregătiți, că lucrurile se pot îndrepta, că trebuie să-i
țină aproape pe părinți ca element de sprijin. Îi îndrum să formuleze obiective pe termen scurt, mediu și lung,
un orar de lucru în vederea managerierii eficiente a timpului, învățării. Le mai spun că orice lucru poate fi
remediat și că sunt acolo pentru a le fi sprijin, pentru a gasi împreună cele mai bune planuri de acțiune pt ei.

• consiliere, recalibrare asteptari, identif. resurse, negociere cu parintii, dezv. stima de sine.
• Ședințe de consiliere
• Îi laud, încurajez, strategii pentru grija de sine, acceptarea de sine, încrederea în sine și stima de sine.
• Nu doar o nota ne arata valoarea reala. De asemenea, orice nota poate fi nesemnificativa în contextul
• în care putem obține mai multe mari.
• Încurajând acțiunile în care au succes, ajutându-i să ventileze emoția, ghidându-le reflecții cu privire la
succes/eșec.
• Lucrez cu parintii.
• Încerc sa discut tematica valoare=/=notă
• Consiliere cu copiii pentru a-i învăța să gestioneze emoții, să fixeze obiective realiste, să ceară sprijin concret
pentru a depăși obstacolele in procesul învățării, consiliere cu părinții pentru a le prezenta urmările exercitării
presiunii asupra copiilor, a-i învața modalități de gestionare a situațiilor care i-a determinat să exercite
presiunea
• Sustinere emotionala, incurajare, diminuarea semnificatiei notelor.
• La grădiniță: conținere emoțională, prezentarea adecvata a ideii de acceptare necondiționată - părinții ii iubesc oricum,
clarificarea ideii, identificarea emoțiilor resimțite, strategii de atragere a emoțiilor pozitive. La școală (mai rar), în plus:
dezvoltarea curajului, a inițiativei copiilor de a discuta cu părinții lor despre rezultatele lor negative.
• Analiza situației problematice împreună cu familia.
• Suport afectiv emoțional, consiliere psihopedagogică privind gestionarea emoțiilor, managementul învățării, prevenirea
abandonului școlar și suport în motivarea randamentului, frecvenței școlare, îmbunătățirea relațiilor dintre profesorii-
elevi-părinți.
• Consilierea părinților precum și a elevilor
• Discut cu părintii
• Suport pentru acceptarea, respectarea emoțiilor și gândurilor și schimbarea/ disputarea acestora
• Încerc sa pun in lumină valoarea lor, necondiționată de o nota sau de mulțumirea părinților, dar încerc sa discut si cu
părinții astfel încât sa ponderez din presiune.
• Îi accept frica și încerc să îl fac să realizeze că nota nu reflectă inteligența sau ceea ce îl definește pe el.
• Relativizez impactul calificativului in raport cu propria identitate și performanță. Optimizez procesul educativ și
resemnific experiența învățării.
• Identificarea abilităților personale și implicarea în activități, creșterea stimei de sine, îmbunătățirea relației copil-
părinți, stabilirea unor scopuri realiste
• Încerc să ii încurajez să descopere materiile care îi interesează, să înțeleagă că nu doar matematica este importantă,
dar că are nevoie la matematica să ia o nota bună pentru a merge la un liceu pe care ei îl doresc.
• Le spun faptul că luarea unei note mici reprezintă o experiență din care au ce să învețe.
• Încercăm un management eficient al timpului. Uneori mai explicăm cate o tema.
• Nota nu oglindește tot timpul cunoștințele. Ai luat o notă mică de data asta, dar tu ești valoros și vei învăța mai bine,
vei avea mai multă încredere în tine și vei lua o notă mai mare.
 Joc de rol –
soluții pentru „presiunea potrivită”

19
 Instrucțiuni joc de rol

• Vă rugăm să vă grupați pe nivele de învățământ: grădiniță, primar, gimnaziu,

liceu. Pe fiecare nivel vă rugăm să formați grupe de câte 4 persoane.
• Fiecare din cei 4 își vor alege câte un rol: Copilul, Părintele, Profesorul/
Educatorul și Consilierul/ Observatorul.
• Veți primi câte o povestire. Decideți fiecare cum vă interpretați rolul.
• INTERPRETAREA ROLULUI câteva minute.
• Notați cum v-ați simțit în rolul interpretat.
• Comentați între voi trăirile: emoțiile, gândurile.
• Observatorul vă va împărtăși la final concluziile sale. Ce soluții aveți acum,
după ce ați fost în pielea personajelor? 20
 SĂ NE PUNEM ȘI NOI
ÎN PIELEA
PERSONAJELOR:

Cum v-ați simțit să punem presiune pe voi pentru a ne răspunde la întrebări?

Termen-limită- 15 martie
Apelul 1 – general: luni, 11 martie – 6 răspunsuri
Apelul 2 - individual.......
Apelul 3 - general

CONCLUZII: .................. Cum facem să facem ceva pe care suntem OBLIGAȚI să-l facem?
 Bibliografie
• Michael Thompson - Educatie fara constrangeri – Sa ne eliberam copiii de
presiunea performantei si sa-i ajutam sa obtina succesul la scoala si in viata,
Editura Herald

• Cristina Georgiana Teodorescu, 2020, Presiunea parentală, Scribd

• Z. Seda Sahin, David P. Nalbone, J.L. Wetchler ” Contemporary Family Therapy

-The Relationship of Differentiation, Family Coping Skills, and Family”, September 2010

• Strategia națională de educație parentală ”Părinți educați, copii fericiți” 2022-2030-

edu.ro

• Danielle Blazon, 2022, Parental Involvement, Scribd

• Elvira Gheorghiță, Ce efect are presiunea pusă de părinți asupra copiilor ca aceștia
să învețe, Gândul, apr 2023
22
 VĂ
MULȚUMIM!