Alternative educaționale sau învățământ

tradițional? (abordare comparativă)

 Sistemul național de învățământ
Sistemul național de învățământ este constituit din ansamblul
unităților și instituțiilor de învățământ de stat și private de
diverse tipuri, niveluri și forme de organizare a activității de
instruire și educare.
Sistemul național de învățământ este structurat în niveluri
educaționale, astfel încât să fie asigurată coerența instrucției și
educației conform particularităților de vârstă și individuale ale
elevilor și studenților.
Sistemul național de învățământ cuprinde următoarele niveluri:
Educația timpurie (0—6 ani), formată din:
- nivelul ante preșcolar (0—3 ani)
- învățământul preșcolar (3—6 ani), care cuprinde:
 grupa mică
 grupa mijlocie
 grupa mare.
Învățământul primar (ISCED 1), care cuprinde:
 clasa pregătitoare
 clasele I—IV.
Trecerea de la învățământul primar la cel secundar inferior
(gimnaziu) este condiționată numai de promovarea
învățământului primar.
Învățământul secundar inferior (ISCED 2) sau gimnazial
cuprinde clasele V-VIII.
Accesul la nivelul superior se realizează prin examen de
evaluare națională și de repartizare în unități de învățământ
secundar superior.
Învățământul secundar superior (ISCED 3) poate fi:
- învățământ liceal, care cuprinde clasele de liceu IX—XII/XIII,
cu următoarele filiere:
 teoretică;
 vocațională;
 tehnologică.
- învățământ profesional cu durata de 3 ani.
Absolvenții învățământului profesional care promovează
examenul de certificare a calificării profesionale pot urma
cursurile învățământului liceal.
Învățământul profesional și tehnic este format din:
 învățământ profesional
 învățământ tehnic
 învățământ postliceal.
Învățământul terțiar non universitar (ISCED 4) cuprinde
învățământul postliceal.
Învățământul superior (ISCED 5-8) este organizat în universități,
academii de studii, institute, școli de studii superioare, denumite
instituții de învățământ superior sau universități, autorizate
provizorii sau acreditate.
Pot să se înscrie în învățământul superior absolvenții de liceu cu
diplomă de bacalaureat.
Condițiile de admitere sunt diferite de la o instituție la alta.
Structura învățământului superior reflectă principiile procesului
Bologna:
- studii de licență
- studii de masterat
- studii de doctorat.
școlarizarea la domiciliu
În conformitate cu prevederile Legii educației naționale (Legea 1/2011):
 Pentru copiii, elevii și tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesită
perioade de spitalizare mai mari de 4 săptămâni se organizează, după
caz, grupe sau clase în cadrul unității sanitare în care aceștia sunt
internați.
 Pentru copiii, elevii și tinerii care, din motive medicale sau din cauza
unei dizabilități, sunt nedeplasabili, se organizează școlarizare la
domiciliu, pe o perioadă determinată.
 școlarizarea la domiciliu, respectiv înființarea de clase sau de grupe în
spitale se fac de către inspectoratul școlar, la propunerea
CJRAE/CMBRAE, conform unei metodologii-cadru elaborate de
Ministerul Educației.
Fiecare copil are propriul drum către succes, dar fiecare drum către succes se deschide cu o
educație mai bună. La Step by Step, știm că o educație mai bună înseamnă în primul rând
respect pentru personalitatea copilului și adaptare la individualitatea acestuia, Astfel clădim
fundația pe care copilul își dezvoltă personalitatea, își descoperă pasiunile sau talentul și
pornește pe calea către succes. Metoda respectă programa școlară a Ministerului Educației, dar
nu există teme pentru acasă, copiii nu sunt puși în situația de a concura unul cu celălalt pentru a
evita efectele negative, iar evaluarea este continuă și ține cont de capacitatea fiecărui copil în
parte.
Cunoștințele teoretice dobândite sunt similare celor din învățământul tradițional, în schimb este
cultivată capacitatea de adaptare în societate sau în oricare alt tip de mediu educațional ulterior;
copiii sunt încurajați să facă alegeri, să își exprime ideile în mod creativ, să se ajute reciproc, să
gândească liber și să își dezvolte abilitățile de gândire critică.
Astfel, în sistemul Step by Step copilul învață prin descoperire și interacțiunea sa cu mediul, iar
familia și comunitatea sunt încurajate să facă parte din acest proces.
În România, alternativa educațională Step by Step a fost pusă în practică la
nivel național, în învățământul preșcolar și primar, începând din anul 1994. În
prezent, în 39 de județe, doar în instituțiile publice de învățământ există peste
700 de grupe de preșcolari și peste 500 de clase de învățământ primar care
beneficiază de aplicarea metodei Step by Step.

De ce doi învățători la clasă și 8 ore de școală?

S-ar părea că un orar prelungit este făcut doar pentru o ușurare a părinților
ocupați. Categoric, programul zilnic al alternativei Step by Step nu este
conceput pentru a ușura sarcinile părinților, ci pentru a facilita învățarea.
Aceasta, pentru ca fiecare copil să poată învăța și ajunge la înțelegerea
completă a sarcinilor propuse, în ritmul și modul propriu, personal. În plus,
există o îmbinare între curiozitatea jocului și învățare. Activitatea de joc produce
motivația spre descoperire a copilului, pe care Step by Step o cultivă. La mijlocul
zilei copiii iau masa de prânz în comun.
Nu e prea lung programul pentru un copil atât de mic?

Din punct de vedere psiho-fiziologic variațiile tipurilor de activitate, îmbinarea

cu jocul și educația fizică, precum și libertatea de-a lucra în ritmul propriu nu
suprasolicită copiii.
Copiii din clasele Step by Step mărturisesc că le place la școală, nu sunt obosiți
sau plictisiți după 8-9 ore în școală. Ambianța și metoda îi motivează. În plus,
mulți dintre ei transferă și în familie deprinderea de a lucra individual și de a
comunica deschis rezultatele, ideile, întrebările și nedumeririle lor.
Toate achizițiile sunt exersate sub diverse forme în centrele de activități, astfel
încât nu există teme pentru acasă. Ceea ce e de achiziționat se desfășoară și se
exersează în clasă. Rostul învățătorului este să-l ghideze și să-l ajute să
găsească în jocul său, explicațiile și soluțiile adecvate. Este nevoie de timp
pentru ca un copil să treacă prin Centrele de activitate. Cei doi învățători se vor
completa în Centrele de activitate. Există și activități educative complementare
pentru timpul liber (sfârșit de săptămână, vacanțe) pe care părinții le pot
susține.
 Învățământul românesc între tradițional și
alternative educaționale (metoda Step by Step)
 Spațiu educațional (amenajarea sălilor)
Tradițional:
Elevii sunt în bănci, unii în spatele celorlalți, câte
unul sau câte doi. Toți au privirile ațintite înainte
(acolo sunt catedra și profesorul). Asta li se cere:
privirea în față.
Unde găsesc ei răspunsurile la confruntările
personale? La profesor, în spatele colegului,
departe de zidurile școlii?…
Step by Step:
Într-o clasă Step by Step nu veți găsi bănci
rigide, ci mese mobile cu scaunele de jur
împrejur.
Clasele sunt mochetate, pentru ca anumite
activități să se desfășoare cu elevii așezați pe
podea (ceea ce le place copiilor).
Mesele sunt delimitate între ele de rafturi cu
materiale didactice specifice anumitor discipline
(matematică, științe, arte, construcții, scriere),
marcându-se astfel „Centrele de activitate“.
 Practici educaționale promovate,
abordarea procesului de predare-învățare-evaluare
Tradițional:
Metodele tradiționale au următoarele caracteristici:
• pun accentul pe însușirea conținutului, vizând, în principal, latura informativă a
educației;
• sunt centrate pe activitatea de predare a profesorului, elevul fiind văzut ca un
obiect al instruirii, așadar comunicarea este unidirecțională;
• sunt orientate, în principal, spre produsul final, evaluarea fiind de fapt o
reproducere a cunoștințelor;
• au un caracter formal și stimulează competiția;
• stimulează motivația extrinsecă pentru învățare;
• relația profesor-elev este autocratică, disciplina școlară fiind impusă.
Aceste metode generează pasivitatea în rândul elevilor.
Învățământul tradițional, în cea mai mare parte, este centrat pe cadrul didactic și
pe materia de învățat și se desfășoară după un scenariu oarecum clasic: cadrul
didactic predă, elevul ascultă. Acest tip de învățământ pleacă de la ipoteza că
nevoile și interesele sunt aceleași pentru toți elevii, iar aceștia, fiind de aceeași
vârstă, pleacă de la același nivel iar noile cunoștințe sunt procesate la fel. În
consecință, profesorul, în raport cu programa școlară, selectează informațiile care
par importante și esențiale, expune materialul nou, respectă legea conținutului,
oferă exemple, adresează întrebări prin care se verifică dacă noile cunoștințe au
fost înțelese. Elevii sunt atenți, lucrează individual, memorează și redau
informațiile transmise de către profesor. Evaluările sunt prin probe orale și scrise.
profesorul este actorul principal, elevului nerevenindu-i decât sarcina de a
memora și de a reproduce materialul de învățat.
Step by Step:
Metoda respectă programa școlară a Ministerului Educației, dar nu există teme
pentru acasă, copiii nu sunt puși în situația de a concura unul cu celălalt pentru a
evita efectele negative, iar evaluarea este continuă și ține cont de capacitatea
fiecărui copil în parte.
Cunoștințele teoretice dobândite sunt similare celor din învățământul tradițional,
în schimb este cultivată capacitatea de adaptare în societate sau în oricare alt tip
de mediu educațional ulterior; copiii sunt încurajați să facă alegeri, să își exprime
ideile în mod creativ, să se ajute reciproc, să gândească liber și să își dezvolte
abilitățile de gândire critică.
Astfel, în sistemul Step by Step copilul învață prin descoperire și interacțiunea sa
cu mediul, iar familia și comunitatea sunt încurajate să facă parte din acest proces.
Conform principiilor alternativei Step by step evaluarea trebuie sa se bazeze pe
următoarele premise:
Evaluarea trebuie sa stimuleze acumularea de cunoștințe, înțelegerea și
încrederea copilului in sine;
Trebuie să se axeze pe obiective importante și să implice multiple surse de
informații;
Evaluarea trebuie să sprijine si sa informeze asupra practicilor de instruire
conforme gradului de dezvoltare a copilului;
Părinții și elevii sunt parteneri de bază în procesul de evaluare.
 Organizarea programului zilnic/săptămânal/anual;
Tradițional:
Orarul săptămânal (sistem cu 5 zile de școală pe săptămână) și orarul zilnic pentru
învățământul primar sunt stabilite de consiliul de administrație al unității de
învățământ în urma consultării cadrelor didactice și părinților și pe baza
următoarelor criterii:
Numărul de ore pe săptămână stabilite de Curriculumul Național pentru fiecare
disciplină și clasă;
Numărul total minim și maxim de ore pe săptămână stabilit de Curriculumul
Național pentru fiecare clasă.
Învățământul primar funcționează, de regulă, în programul de dimineață. Pentru
unitățile de învățământ care funcționează în cel puțin două schimburi, programul
este stabilit de consiliul de administrație al unității de învățământ.
Cursurile pentru elevii din clasa pregătitoare și din clasele I și a II-a nu vor începe
înainte de ora 8,00 și nu se vor termina mai târziu de ora 14,00.
În învățământul primar, ora de curs este de 45 de minute, cu o pauză de 15
minute după fiecare oră și o pauză de 20 de minute după cea de-a doua oră de
curs. La clasa pregătitoare și la clasa I, activitățile de predare-învățare-evaluare
acoperă 30 - 35 de minute, restul de timp fiind destinat activităților liber-alese,
recreative.
În situațiile în care clasele din învățământul primar funcționează împreună cu alte
clase din nivelurile superioare de învățământ, ora de curs este de 50 de minute,
iar în ultimele cinci minute se organizează activități de tip recreativ.
Step by Step:
• Programul școlar zilnic se întinde pe o perioadă de opt ore: 8 – 16. Acest
program prelungit rezolvă pe de o parte nevoia elevului de supraveghere și
îndrumare calificată pe întreaga perioadă de pregătire zilnică, iar pe de altă parte
vine în sprijinul părinților, care, prinși în programul serviciului zilnic, nu pot acorda
copilului lor supravegherea necesară pentru petrecerea utilă a timpului și
îndrumarea corespunzătoare în pregătirea lecțiilor. Pentru acoperirea celor opt
ore de program zilnic, două cadre didactice își desfășoară activitatea după un
program intercalat de câte șase ore fiecare: 8 – 14 și 10 – 16.
Activitățile școlare din timpul zilei sunt planificate astfel încât elevul parcurge ciclul
complet al instruirii: învățare-consolidare-evaluare. În plus programul școlar poate
fi îmbogățit cu activități suplimentare legate de dorințele și interesele copiilor
precum: lecturări, audiții muzicale, vizionări de filme, vizite, activități recreative,
jocuri, etc.
În cadrul programului zilnic este prevăzută servirea mesei de prânz, pentru care
părinții își aduc contribuția financiară necesară.
Dincolo de programul școlar de pregătire, pentru a asigura asimilarea și revizuirea
conceptelor discutate în clasă, învățătorul le poate da elevilor teme de casă.
Temele date copiilor din ciclul primar trebuie să fie agreabile, să le ofere conștiința
competenței și a siguranței. Temele din cadrul programului Step by Step au scopul
de a promova independentă copiilor. Învățătorii trebuie să dea indicații clare,
astfel încât copiii să-și poată face temele singuri. Părinții sunt implicați în
rezolvarea temelor numai atunci când joacă jocuri matematice, le citesc copiilor
sau ascultă compuneri.
 PARTENERIATUL CU FAMILIA
Tradițional:
În modelul tradițional, relațiile familiei cu școala sunt aproape inexistente sau au
un caracter informal, ocazional.
Relațiile dintre familie și cadre didactice se stabilesc mai ușor în cazul copiilor
provin din familii cu părinți care un nivel înalt de educație pentru că acești părinți
se consideră cel puțin egalul lor în ceea ce privește tipul de ocupație și educația.
Situația este foarte diferită, chiar opusă atunci când părinții au un nivel scăzut de
educație, au o ocupație manuală sau nu au ocupație, numărul de copii este mai
mare, situația material-financiară este instabilă etc. Copiii lor nu vor reuși pentru
că nici ei ca părinți nu au reușit, școala rămânând în continuare un spațiu distant,
rece și uneori chiar ostil. În general, cu cât părinții au un nivel de educație mai
scăzut, o ocupație mai prost plătită cu atât numărul de copii este mai mare.
Relațiile din interiorul familiei dar și dintre familie și școală sunt mult influențate
de aceste aspecte.
Pentru a face față solicitărilor de zi cu zi membrii acestui tip de familii stabilesc
relații bazate pe autoritate atât între părinți cât și între părinți și copii. Nici în
afara familiei, de exemplu în relația cu școala nu consideră necesară schimbarea
tipului de relații doar că autoritatea dar și responsabilitatea revine în totalitate
școlii. Regula după care se conduc familiile aflate în această situație este una
foarte simplă dar și foarte ineficientă: “acasă este acasă, școala e școală; părinții
trebuie să aibă încredere în cadrele didactice și să nu se amestece în treburile
lor“.
Step by Step:
Cadrele didactice construiesc parteneriate cu familiile pentru a asigura sprijinul
optim necesar învățării și nevoilor de dezvoltare a copiilor:
Părinții sunt o prezență necesară în sala de clasă. Consultă produsele copilului,
primesc informații directe de la acesta și de la învățător.
Părinții participă, organizează, sau se implică în ședințe.
Părinții se implică în activități în care se simt competenți: excursii, reparații,
amenajarea sălilor de clasă, etc.
Învățătorul și părinții comunică (la nevoie) prin intermediului „Colțișorului pentru
părinți”, unde sunt afișate informații, sfaturi, recomandări, cerințe, mulțumiri, etc.
Părinții participă la dotările din sala de clasă în calitate de contribuabili, eventual
sponsori.
Părinții îi ajută pe copii în realizarea diferitelor proiecte: colecții, studii tematice,
cărți, confecții, expoziții, concursuri, lecturi, teme, etc.
Învățătorul și elevii pregătesc pentru părinți diferite prezentări: lucrări individuale
și colective, serbări, dramatizări, etc.
Învățătorul ține cont de particularitățile fiecărei familii pentru a alege corect
formele de comunicare.
Prin analizarea portofoliului părinții devin conștienți de progresele copilului.
Copiii își împărtășesc bucuriile în familie.
 Bibliografie
• Albu, Gabriel – „În căutarea educației autentice”, Polirom, 2002;

• „Predarea orientată după necesitățile copilului“ – Kate Burke

Walsh în colaborare cu Institutul pentru o colaborare deschisă;

• Manualul cadrului didactic pentru întâlnirea de dimineață „Bună

dimineața! Mă bucur că ești aici“ – Coleen Bane.