INCLUZIUNEA IN FINLANDA

A elaborat: Bucur
Ludmila
Profesor: Ciubotaru
Natalia
Plan:
Introducere
Principiile care stau la baza integrării
Activități matinale și postmeridiane
Învăţarea/sprijinul pentru copiii cu CES
Programa Kipinä
Schema educării elevilor cu cerinţe educaţionale
speciale din Colegiul Jyvaskyla
Buget
Concluzie
Bibliografie
 Introducere
Finlanda este una dintre cele cinci țări, situată în nordul
Europei in cadrul careia sistemul de învățământ este
caracterizat de un sistem axiologic unic, care oferă: încredere,
egalitate și calitate. Pe parcursul a trei decenii, Finlanda a
progresat de la mediocritate la performanță educațională
ridicată, iar acum este un model de excelență educațională.
In 1972 „Curriculum-ul național pentru școala generală” a
dus la modificări de conținut, organizare și predare în tot
statul si a oferit școlilor instrumente de predare adaptate
pentru grupuri de abilități și tipuri diferite de cursanți.
Educația specială a devenit în curând o parte integrantă a
curriculum-ului școlar, iar autoritățile locale și școlile au
angajat specialiști pregătiți pentru a sprijini elevii cu nevoi
speciale.
Convocarea unei game largi de elevi ale căror condiții de viață
și aspirații sunt foarte diferite, în acele școli și săli de clasă a
necesitat o nouă abordare a predării-învățării. Principiul
egalității de șanse prevede că tuturor elevilor li se oferă o șansă
echitabilă de a reuși și de a se bucura de învățare. A fost clar
de la început că predarea elevilor cu nevoi speciale ar putea
reuși numai dacă dificultățile de învățare și alte deficiențe erau
identificate destul de devreme și soluționate imediat.
 Conceptul este „peruskoulu” și el desemnează o școală
„comprehensivă” pentru toțielevii între 7 și 16 ani
Din 4500 de elevi, 400 sunt cu nevoi speciale (9%). Din
categoria elevilor cu nevoi educaţionale speciale fac parte
inclusiv imigranţii care nu au frecventat şcoala la ei în ţară.
Printre particularităţile educaţiei finlandeze se numără o
încredere foarte mare în competenţele profesorilor, iar
sistemul este descentralizat, nici măcar nu există inspectori
şcolari. Testele sunt de aşa natură încât să nu-i ierarhizeze
deloc pe copii, nu există liste cu note primite la evaluări
naţionale, cu admişi şi respinşi, nu există eticheta elevului
picat, copilul de nota 2 şi cel de nota 10, şi nu există şcoli
slabe şi şcoli pentru elite. Părinţii ştiu că oriunde îşi dau
copilul, el va beneficia de aceeaşi calitate a educaţiei.
 Elevii cu dizabilități sau cei cu probleme speciale învață în
aceleași clase cu ceilalți,neexistând diferențe de niciun fel.
Copiii cu dizabilități învață în școlile normale. Copiii cu
cerințe educaționale speciale nu studiază la domiciliu,
nu sunt excluși sau izolați în școli speciale, ci participă la ore
în clase normale,indiferent de tipul de handicap.
Scoalaincepe la 7 ani şi nu se confruntă cu examene până la
vârsta de 16 ani, când susținsingurul examen important în
sistemul lor educațional.
 Principiile care stau la baza integrării:
accesibilitate fizică
accesibilitate atitudinală
educaţie în aceeaşi grupă de vârstă chiar şi pentru
dizabilităţi severe
oportunitate pentru educaţie, suport în angajare, good – life
educaţie orientată spre nevoile elevului;
principiul incluziunii
Accesul egal la educaţie este asigurat pentru toţi elevii
in institutii speciale sau integrate;
Învăţământul special este poziţionat la toate palierele,
de la cel preşcolar la cel profesional;
Tinerii cu dizabilitati pot urma si invatamintul
universitar daca dovedesc aptitudini pentru aceasta;
Opţiunea pentru profesionalizare este liberă, în acord cu
familia se stabileşte planul individualizat de învăţare;
Profesori asistenţi sunt specializaţi pe cerinţe
educaţionale speciale;
Perioada de şcolarizare obligatorie se poate prelungi cu
un an în cazuri speciale.
Activități matinale și postmeridiane
În 2011, Agenția Națională pentru Educație a Finlandei a
implementat activități matinale și postmeridiane, fără legătură cu
lecțiile din programa școlară, în scopul de a susține dezvoltarea
emoțională și etică a copiilor și de a promova egalitatea socială și
bunăstarea emoțională. Există dovezi că participarea la activitățile
unor cluburi, cu precădere ale celor de artizanat sau muzică, reduce
anxietatea socială și contribuie la dezvoltarea competențelor
interactive nerutiniere, precum comunicarea și colaborarea.
Activitățile matinale și postmeridiane din Finlanda se adresează
elevilor din primul și al doilea an de școală primară și celor cu
nevoi speciale, consolidând incluziunea. Copiilor li se oferă ocazii
versatile de a participa la activități recreative și sigure ghidate sau
de a se odihni într-un mediu liniștit, sub supravegherea unui
specialist.
 Învăţarea/sprijinul pentru copiii cu CES
 Profesorii trebuie să fie bine calificaţi, să termine cel puţin facultatea şi
masteratul şi să aibă o experienţă de cel puţin 3 ani după care se pot
înscrie la Colegiul Profesorilor, să lucreze cel puţin 3 ani ca profesor apoi
să urmeze cursuri de educaţie specială.

 Profesorii care predau materiile de cultură generală, pe cele de

specialitate, profesorii specializaţi pe cerinţe educaţionale speciale şi
asistenţii acestora sunt cei care lucrează efectiv cu elevii. Restul se ocupă
mai mult de planificare, elaborare de planuri individualizate de învăţare
şi coordonează întreaga activitate la nivelul şcolii.
 Una dintre explicaţiile succesului sistemului de ȋnvăţământ
finlandez constă ȋn faptul că elevii sunt sprijiniţi de timpuriu
ȋn cazul ȋn care apar dificultăţi de ȋnvăţare, având personal
didactic numeros şi calificat care se ocupă de aceşti elevi. De
exemplu, ȋn cazul elevilor cu o formă severă de autism, câte
un cadru didactic de sprijin se ocupă de un singur elev.
1. Sprijin general:

a. învăţare remedială (profesorii desfǎṣoarǎ activitǎți

educaționale suplimentare atractive cu elevii cu dificultǎți de
învǎțare),
b. munca diferenţiată (aplicatǎ în funcție de nivelul
competențelor fiecǎrui elev),
c. grupuri flexibile (elevii au oportunitatea de a participa la
activităţi şcolare în cadrul claselor de acelaşi nivel, a căror
componenţă se modifică în funcţie de competenţele dobândite pe
parcursul unui an şcolar),
d. echipe de studiu (formate din elevi foarte bine pregătiţi şi
elevi cu dificultăţi de învăţare- elevii care exceleazǎ oferǎ sprijin
celor care au acumulat lacune în învǎțare),
e. discuţii purtate între profesori, părinţi şi elevi, referitoare la
evaluarea performanţelor elevilor din timpul anului şcolar;
2. Sprijin specializat:
- intervenţia cadrelor de sprijin pentru elevii cu
dificultăţi de învățare;
3. Sprijin special:
- se acordă elevilor cu C.E.S. în clase speciale integrate
în şcoala de masă, respectiv şcoli de profil.
Programa Kipinä
Programa Kipinä, atent studiată, a fost concepută pentru a îmbină
învățarea bazată pe joc cu rezultate structurate, oferindu-le
copiilor un avantaj competitiv. Programa cuprinde 6 direcții de
dezvoltare și inovare concentrându-se pe: dezvoltarea emoțională,
socială, cognitivă și fizică a fiecărui copil.
6 DIRECTII DE DEZVOLTARE
Dezvoltarea Cognitivă prin Explorare și Joc
Relaționare și dezvoltarea caracterului
Competențe numerice
Dezvoltarea fizică și importanța conștientizării sănătății
Conștientizarea Culturală și Diversitatea
Alfabetizare, comunicare și limbaj
Kipinä a îmbunătățit programul de învățământ
finlandez pentru a-l combina perfect cu standardele
globale și pentru a ajuta copiii să se integreze cu
ușurință în orice mediu de învățământ.
Kipinä egalează, de asemenea, rezultatele învățării cu
standardele locale pentru a se asigura că abilitățile de
alfabetizare și de calcul sunt echivalente.
FOCUS PE INOVAȚIE
Programa, abilitățile și rezultatele obținute, precum și cele șase
direcții de dezvoltare, ajută la îndeplinirea competențelor
secolului 21. Copiii își construiesc abilitățile de a inova și rezolva
probleme – folosind cei 4 C: gândire Critică, Creativitate,
Comunicare, Colaborare – prin intermediul întrebărilor și
activităților pregătite de educatori zi de zi. „ Copiii Kipinä”
învață în grupuri mici și mari pentru a încuraja socializarea și
dezvoltarea abilităților soft (colaborare, empatie, muncă în
echipă). Profesorii Kipinä îi îndrumă pe copii, dar nu subliniază
un rezultat, astfel încât copiii să-și dezvolte creativitatea,
spontaneitatea și personalitățile unice. Kipinä pune accentul pe
distracție și imaginație printr-un model facilitat de profesori,
conceput pentru a conduce la rezultate de învățare observabile
care nu sunt limitate sau modelate de resursele din încăpere.
Schema educării elevilor cu cerinţe educaţionale
speciale din Colegiul Jyvaskyla:
 cursuri obligatorii de cultură generală: matematică, fizică, chimie, limbi
străine, educaţie fizică, etc. (20 de credite);
 cursuri opţionale (10 credite);
 cursuri de specialitate-teorie şi practică (90 de credite);
 cursuri practice şi învăţarea la locul de muncă (20 de credite)-profesori pentru
elevi cu cerinţe educaţionale speciale;
 profesori pentru materiile de cultură generală şi opţionale şi profesori pentru
elevii cu cerinţe educaţionale speciale (5);
 profesori pentru materiile de specialitate, profesorii pentru elevii cu cerinţe
educaţionale speciale şi asistenţii profesorilor pentru elevii cu cerinţe
educaţionale speciale (26);
 dirigintele clasei, profesor coordonator pentru elevii cu cerinţe educaţionale
speciale (12), consilieri (15), asistenţi sociali (4), serviciul de îngrijire
medicală.
 directorul este coordonatorul şcolii, pe lângă el existând un coordonator pentru
educaţia specială.
 Buget
Bugetul e stabilit în funcţie de numărul de elevi. Astfel
şcoala primeşte anual fonduri pentru educarea fiecărui
elev: 4500 de euro/ an/ elev şi poate ajunge până la 8-
9000 de euro/ an/ elev cu nevoi educaţionale speciale.
Concluzie
Finlanda are un sistem școlar care constituie vârful de
lance în materie de educație incluzivă, „incluziunea
integrală” (adică fără ofertă separată) fiind o caracteristică
a abordării sale încă de la sfârșitul anilor 1960.
Succesul sistemului de ȋnvăţământ finlandez constă ȋn
faptul că elevii sunt sprijiniţi de timpuriu ȋn cazul ȋn
care apar dificultăţi de ȋnvăţare, având personal
didactic numeros şi calificat care se ocupă de aceşti
elevi. De exemplu, ȋn cazul elevilor cu o formă severă
de autism, câte un cadru didactic de sprijin se ocupă
de un singur elev.
BIBLIOGRAFIE:
https://kipinakids.com/ro/curriculum-of-kipina-preschools/

https://kipinakids.com/ro/kipina-academic-faqs/
https://www.schooleducationgateway.eu/ro/pub/latest/
news/finland-school-activities.htm
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/114-162.pdf
https://ro.scribd.com/document/464810101/Referat-
Sistemul-Educa%C8%9Bional-Finlandez
https://ro.scribd.com/presentation/374944618/Finlanda-ppt