SUBSTANTELE NUTRITIVE

SI SANATATEA MENTALA

Puini oameni sunt contieni de legtura dintre nutriie i

tulburarile psihice, n timp ce ei neleg cu uurin legtura dintre
deficienele nutriionale i boli fizice.

Acestea sunt de obicei gandite ca strict tulburari biochimice de

baz sau tulburari emotionale nrdcinate. Nutriia poate juca
un rol cheie n debutul precum i in agravarea i durata
tulburarilor psihice.

De exemplu, multe dintre modelele de alimentare uor vizibile care

preced depresia, sunt aceleai cu cele care apar n timpul
depresiei. Acestea pot include pierderea apetitului, lipsa unor
mese, i dorina dominanta pentru alimente dulci.

Neuroscience Nutritional este o disciplina in curs de dezvoltare

arunca lumina asupra faptului ca factorii de nutritie se mpletesc
cu cognitia umana, comportamentul i emoiile.

Cele mai frecvente tulburari psihice care sunt n prezent rspndite

n numeroase ri sunt depresia, tulburarea bipolara, schizofrenia, i
tulburarea obsesiv-compulsiva (TOC). Modelul dietetic din populaia
general, n multe ri din Asia i America reflect faptul c ace asta
este de multe ori deficitara n mai multe substante nutritive, vitamine
mai ales esentiale, minerale si acizi grasi omega-3.

O caracteristic important a hranei pacien ilor care sufer de

tulburri mentale este severitatea deficitului acestor substante
nutritive. Studiile au artat c suplimente zilnice de substan e
nutritive vitale sunt adesea eficiente n reducerea simptomelor
pacienilor.

Suplimentele care conin aminoacizi reduc simptomele, deoarece

acestea sunt convertite n neurotransmitatori care la rndul lor reduc
depresia i alte probleme de sntate mintal.

Pe baza acumularii dovezilor tiinifice, este n curs de dezvoltare o

metoda intervenie terapeutic eficient i anume, tratamentul prin
suplimente nutriionale.

Celulele cerebrale sunt chiar mai sensibile decat alte celule ale
organismului la substantele nutritive care determina in fiecare
moment starea de functionare a creierului.

Pierderea mintii, din cauza bolilor psihice, a ignorantei nutritionale

sau a imbatranirii premature, este cea mai grea lovitura ce poate fi
data demnitatii noastre de fiinte umane. Totusi, creierului i s-a
acordai extrem de putina atentie sau ajutor in ce priveste nutritia.

Celulele cerebrale au nevoie de anumite substante nutritive ca

materie prima pentru producerea diversilor neurotransmitatori.

NEUROTRANSMITATORII

Unitatea de baz a sistemului nervos este neuronul, o celul

specializat care transmite impulsuri neuronale sau mesaje altor
neuroni, glande sau muchi. Diferitele tipuri de neuroni din sistemul
nervos pstreaz cteva caracteristici comune, n ciuda diferenelor
uriae de mrime sau aspect.

Din corpul celular sau soma pleac un numr de ramuri scurte

numite dendrite (din cuvntul grec dendron, care nseamn copac),
care primesc impulsuri neuronale de la neuronii adiaceni.

Axonul este un tub subire care pleac din soma i transmite mesaje
altor neuroni (muchilor sau glandelor).

NEUROTRANSMITATORII

La capt, axonul se ramific ntr-un numr de mici ramuri care se

termin prin nite mici umflturi numite terminale sinaptice.

Butonul terminal nu atinge, de fapt, neuronii adiaceni. Exist un

mic spaiu ntre butonul terminal i corpul celulei sau dendritele
neuronului receptor. Aceast jonciune se numete sinaps, iar
distana n sine se numete fant sinaptic.

Cnd un impuls neuronal coboar prin axon i ajunge la butonii

terminali, acesta declaneaz secreia unui neurotransmitor, o
substan chimic eliberat n fanta sinaptic cu rolul de a stimula
neuronul nvecinat, transmind astfel impulsul de la un neuron la
urmtorul.

NEUROTRANSMITATORII

Gandirea este un proces biochimic. Pentru ca celulele creierului sa comunice

eficient intre ele si sa formze astfel retele, sunt necesare diferite tipuri de
substante numite neurotransmitatori. Acestia sunt alcatuiti din aminoacizi
care se gasesc in alimente precum carnea, branza, pestele, etc. Iata cativa
neurotransmitatori indispensabili sanatatii creierului:

Dopamina este un neurotransmitator implicat in realizarea miscarilor

voluntare si este responsabil pentru anumite stari emotionale, apariia
plcerii. Lipsa sau excesul de dopamina determina anumite afectiuni grave
ale creierului, printre care schizofrenia, care este asociata cu excesul de
dopamina, si Parkinson.

Alimentele bogate in dopamina sunt: produsele lactate, carnea, pestele,

fasolea, nucile, soia.

Fenilanin
Folosit pentru a produce dopamin; se gsete n sfecl, soia, migdale, ou,
carne i cereale.

NEUROTRANSMITATORII

Serotonina are un rol important n reglarea dispoziiei. S-a descoperit c

aceasta este implicat i n controlul agresivitii, in procese precum
somnul, starea emotionala, apetitul si sensibilitatea. Pe de alta parte, este
un excitant care face parte din sistemul creierului de "recompense",
producand senzatia de placere. De exemplu, cnd nu mncm, ne
lipsete un aminoacid (aflat n alimente) esenial n secreia de
serotonin. Drept urmare, nivelul serotoninei scade, iar starea de
nervozitate crete.

Serotonina este implicata Persoanele care sufera de depresie cronica pot

avea o deficienta de serotonina.

Alimente bogate in serotonina sunt: pastele, legumele, cartofii, cerealele.

Triptofan
Folosit pentru a produce serotonina; se gsete n ou, carne, lapte
degresat, banane, iaurt, lapte i brnz.

NEUROTRANSMITATORII

Acetilcolina este un neurotransmitator care stimuleaza neuronii. Este

indispensabila procesului de memorare si este implicata in miscarea
voluntara a muschilor. Alimentele bogate in acetilcolina sunt:
galbenusul de ou, alunele, germenii de grau, ficatul, carnea, pestele,
laptele, branza si legumele verzi (broccoli, salata, spanac, varza).

Colina
Folosit pentru a produce acetilcolina; se gsete n ou, ficat i soia.

Glutamatul este cel mai abundent neurotransmitor excitator din

sistemul nervos. Datorit rolului su n plasticitatea sinaptica,
glutamatul este implicat n funciile cognitive, cum ar fi invatarea si
memorarea.

Acid glutamic
Folosit pentru a produce glutamat; se gsete n fin i cartofi.

NEUROTRANSMITATORII

Norepinefrina este subatanta chimica din creier care iti controleaza

nevoile si dorintele. In timpul unui antrenament intens, nivelul acestei
substante creste odata cu cel al serotoninei. Si, desi norepinefrina este
cea care ne controleaza dorintele, serotonina este cea care ne ajuta sa
ne controlam impulsurile. Sportul le creste nivelurile si le echilibreaza,
mentinandu-le ridicate chiar si dupa incheierea sesiunii sportive.

Tirozina
Folosit pentru a produce norepinefrina; se gsete n lapte, carne,
pete i legume.

Adrenalina este un alt neurotransmitor, esenial n reglarea ateniei.

Dac un nivel sczut de adrenalin duce la oboseal, secreia n exces
poate cauza tulburri de somn i stri de anxietate. n situaii riscante,
creierul nostru produce adrenalin n exces, ceea ce ne face s acionm
instinctiv.

CARBOHIDRATII

Carbohidraii sunt n mod natural polizaharide i joac un rol important n

structura i funcia organism ului. O mas bogata in carbohidrati
declanseaza eliberarea de insulin n organism. Insulina ajut la stabilirea
nivelului de zahar din sange si in celule, unde acesta poate fi utilizat pentru
metabolismul energetic i n acelai timp declaneaz intrarea triptofan ului
la nivelul SNC. Triptofanul din creier influenteaz nivelul
neurotransmitatorilor.

Dietele sarace in carbohidrati tind s precipite depresia, prin modificarea

nivelului de triptofan, care contribuie la producerea de serotonina care,
promoveaza sentimentul de bunstare. Se sugereaz c indicele glicemic (GI)
sczut in unele alimente, cum ar fi unele fructe si legume, cereale integrale,
paste, etc ofera un efect moderat, dar de durat asupra echilibrului chimic al
creierului, comparativ cu alimentele bogate GI - n primul rnd dulciuri care au tendina de a oferi ajutor imediat, dar temporar.

TRIPTOFANUL

Depresie, probleme de somn

curcan fara piele, carne de pui fara piele, iaurt simplu, lapte,
ou, Cheddar, brnz elveian, brnz de vaci

brnz, migdale, fistic, pecan, alune, arahide, soynuts,

poppyseeds, semine de dovleac, susan

seminte, linte, nut, kidneybeans, fasole Lima, soia, spanac,

macris, varz

PROTEINELE

Proteinele sunt substane alctuite din lanruri de aminoacizi, legai

ntre ei. Proteinele din alimente sunt prelucrate n procesul de
digestie, rezultnd aminoacizii componeni, in forma libera sau
legati cate 2-3 ( di- si tri- peptide), forme in care se absorb in
organism.

Ele constituie principala baz a construciei structurilor organice

n special tesut muscular, osos si conjunctiv, dar intr i in
compozitia enzimelor, a anticorpilor, a celulelor, hormonilor
proteici. In anumite situatii (lipsa carbohidratilor din sange in
timpul exercitiilor intense si de o durata mare-2 ore si peste)
proteinele pot fi folostie si ca sursa de energie, adica sunt
descompuse si arse.

De asemenea, daca exista un surplus de proteine (aminoacizi),

corpul nu poate depozita o cantitate mare si de aceea le elimina, le
foloseste ca sursa de energie sau le transforma in grasime.

PROTEINELE

Proteinele complete contin toti aminoacizii esentiali, in cantitatine

necesare organismului. Acestea sunt, in general, proteinele de
origine animala. Sursele de proteina de origine vegetala nu contin
toti aminoacizii esentiali in cantitatile optime, de aceea, pentu
asigurarea tuturor aminoacizilor sau sa mancam suficiente
proteine de origine animala sau sa avem in dieta diferite surse de
proteina vegetala.

Cele mai importante surse de proteina animala sunt : carnea,

organele, pestele, ouale, lactatele.

Cele mai importante surse de proteina vegetala sunt:

leguminoasele (mazarea, nautul, lintea, fasolea), nucile, alunele,
semintele, pseudocerealele (mei, hrisca, quinoa), cerealele (in
specialcele cu bob mic), ciupercile.

PROTEINELE

Aportul de proteine pot afecta functionarea creierului i sntatea

mental. Multi dintre neurotransmitorii creierului sunt fabricati din
aminoacizi.

Neurotransmitatorul dopaminei este format din aminoacidul tirozin

i neurotransmitatorul serotoninei este fabricat din triptofan.

Dac exist o lips din oricare dintre acesti doi aminoacizi, sau
existenta lor intr-o cantitate insuficienta, sinteza neurotransmitatorilor
respectivi va fi deficitara, fapt asociat cu o stima de sine sczut i
starea de agresiune a pacientilor.

Acumularea excesiv de aminoacizi poate duce, de asemenea, la leziuni

ale creierului i retard mental. De exemplu, acumularea excesiv de
fenilalanin la persoanele cu boala numit fenilcetonurie poate
provoca leziuni ale creierului i retard mental.

ACIZII GRAI ESENIALI

Acizii grasi Omega-3,6

Creierul este unul dintre organele cu cel mai nalt nivel de lipide
(grsimi). Lipidele creierului, compuse din acizi grai, sunt constitueni
structurali ai membranelor. A fost estimat c materia cenuie conine
acizi grai in proportie de 50%, care sunt polinesaturai n natur
(aproximativ 33% fac parte din familia omega-3), i, prin urmare, sunt
furnizati prin dieta. Fiecare membran a celulelor corpului nostru
conine n structura ei aceste grsimi. Creierul, un organ vital, are nevoie
pentru funcionare de acizi grai eseniali. Acetia nu pot fi sintetizai de
organism, de aceea trebuie s i lum din alimente. Acizii grai eseniali
formeaz dou serii: seria acizilor grai omega 3, cu efecte benefice,
antiinflamatorii, i seria acizilor grai omega 6, cu efecte proinflamatorii.
Dac nu avem probleme de sntate, atunci organismul nostru poate s
transforme aceti acizi grai omega 3 cu lan scurt n acizi grai omega 3
cu lan lung, substane importante pentru buna funcionare a creierului.

ACIZII GRAI ESENIALI

n uleiul de in, de rapi, de soia, n nuci, alune se gsesc acizi grai

omega 3 cu lan scurt (acidul alfalinolenic). Cei buni sunt acizii grai
omega 3 cu lan lung: EPA (acidul eicosapentaenoic) i DHA (acidul
docosahexaenoic) se gsesc n carnea de pete gras oceanic, de ap
rece: macroul, heringul, somonul, tonul, codul, sardina.

Acizii omega 3 sunt responsabili cu starea de bine, cu prevenirea

depresiilor. Acizii grai omega 6 se gsesc n grsimile vegetale uleiul
de floarea-soarelui, de ofrnel, de germeni de porumb. Dac sunt
consumai n exces, acizii grai omega 6 au efect proinflamator,
contribuie la apariia a numeroase boli.

O tendin important a fost observat de la rezultatele unor studii

recente care scderea colesterolului plasmatic prin diet i
medicamente crete riscul de depresie.

ACIZII GRAI ESENIALI

Pentru a nu avea probleme de sntate, dieta noastr trebuie s

respecte un anumit echilibru ntre cele dou serii de acizii grai
eseniali. Raportul dintre omega 3 i omega 6 ar trebui s fie de 1:1,
1:2, maximum 1:4

Primul semn al dezechilibrului dintre acizii grai omega 3 i omega

6 este creterea nivelului colesterolului. n timp pot aprea de
asemenea diabetul de tip II, obezitatea, bolile cardiovasculare,
afeciuni de tip reumatoid, cancerul, boli neurodegenerative
(Alzheimer, Parkinson). Aceste boli sunt anunate mai nti de o
tendin de vasoconstricie, hipertensiune arterial, dislipidemii,
depresii. Deficienta lor poate accelera mbtrnirea cerebral prin
prevenirea rennoirea de membrane.

VITAMINE

Vitaminele din grupul B sunt foarte importante, mai ales pentru nervi,
dar sunt cu adevarat eficiente numai impreuna si nu separat. Desi
distincte ca structura, dar si prin rolul pe care il au in organism, toate
vitaminele care formeaza complexul B se afla in stransa relatie
interfunctionala.
Persoanele care au deficit de vitamina B1 au vitalitate scazuta,
senzatia lipsei de putere, si dimineata se trezesc foarte greu. Poate fi
procurata din carnea de porc, drojdia de bere, leguminoase, organele
animalelor, produse din faina integrala, arahide, germeni de grau.

Vitamina B2 sau riboflavina este utila in caz de stres. Se gaseste, mai

ales, in drojdia de bere, albus de ou, carne slaba, in drojdia de bere,
peste, ficat, rinichi, lapte si produse lactate, nuci, caise uscate,
zarzavaturi, mazare, rosii, conopida.

VITAMINE

Vitamina B5 sau acidul pantotenic intervine in metabolismul glucidelor,

compusilor lipidici, proteinelor si la generarea energiei necesare
proceselor fiziologice. De asemenea, acidul pantotenic este important
pentru stimularea descompunerii grasimilor si ajuta la oxigenarea
creierului, ceea ce face ca persoana sa se concentreze si sa asimileze mai
bine cand invata si sa oboseasca mai rar. Vitamina B5 poate fi procurata
din galbenus de ou, produse integrale, ciuperci, pepene, broccoli, fasole
boabe.

Lipsa de B6 duce la depresii, nervozitate, angoasa, fluctuatii ale

dispozitiei sufletesti. Vitamina B6 se gaseste in produse de origine
animala, cum ar fi rinichi, ficat, splina, lapte si produse lactate, dar si in
tarate de cereale, varza, spanac, mere, struguri.
Carenta de vitamina B9 duce la anemii, tulburari nervoase, iritabilitate,
scaderea performantelor memoriei. Se gaseste in legume ca sparanghel,
broccoli, spanac, fenicul, drojdie, germeni de soia.

VITAMINE

Vitamina B12 isi aduce aportul si la mentinerea functionarii normale a

sistemului nervos, amelioreaza irascibilitatea si contribuie la imbunatatirea
capacitatii de concentrare, de memorare si de pastrare a echilibrului psihic.

Studiile de pana acum au aratat ca, pe masura ce imbatranim, se modifica

absorbtia de Vitamina B12, mai putina ajungand in organism. O cauza o
reprezinta cantitatea mai mica de acizi din stomac.

In mod normal, Vitamina B12 ajuta la formarea de noi conexiuni intre

neuroni, un proces ce ajuta la formarea memoriei. In plus, aceeasi vitamina
este o compenenta esentiala a mielinei, care protejeaza multi dintre
neuroni. Rezulta ca o concentratie mica a acestei vitamine determina un
volum mai mic al creierului care se reflecta in pierderea memoriei, ce poate
duce la instalarea dementei.

B12 este disponibil n forma sa naturala doar in surse de alimentare de

origine animal. Acestea includ fructe de mare, carne de vit, carne de pui,
carne de porc, lapte, i ou.

VITAMINA D

Receptorii de vitamina D are rol in activarea dezvoltarii creierului,

cercetatorii au situat, cile metabolice pentru vitamina D in zonele
hipocampus i cerebelos, zone care sunt implicate n planificarea,
procesarea de informaii, precum i in formarea de noi amintiri.

Institutul National de Sanatate Mintala a concluzionat recent c

este vital ca mama sa obina suficienta vitamina D in timpul sarcinii,
pentru ca creierul copilului sa se dezvolte n mod corespunztor. De
asemenea, copilul trebuie s obin, de asemenea, suficienta de
vitamina D dupa nastere pentru functionarea "normala" a
creierului. La persoanele in varsta, cercetarile au aratat ca nivelurile
de vitamina D sczuta sunt asociate cu o functie a creierului mai
saraca.

Expunerea corespunztoare la soare ar avea grij de aceste probleme,

soarele este de nenlocuit atunci cnd vine vorba de capacitatea
organismului de a produce cantitati adecvate de vitamina D .

VITAMINE

Vitamina E i seleniu

Vitamina E i seleniu lucreaz mpreun pentru a distruge radicalii liberi din

creier. Ele sunt mult mai puternice mpreun dect separat. Vitamina E creste de
oxigenul din creier i ntrete capilarele creierului si celule rosii din
sange. Acesta menine echilibrul adecvat de coagulare a sngelui , dizolvarea
cheagurilor de sange, pentru a preveni accidente vasculare cerebrale. Seleniul
elimin metalele grele, cum ar fi mercur, arsenic i plumb, care duneaz
creierului . Carenta de vitamina E duce la oboseala i stres. Unele studii indica
faptul ca vitamina E poate ntrzia evolutia bolii Alzheimer i / sau o previne prin
reducerea radicalilor liberi

alimente bogate in vitamina E: migdale, legume cu frunze verzi, ulei de porumb,

ulei de floarea soarelui, alune, i fin de cereale integrale , orez brun, ovz i ou.

MINERALE

Fier
De fiereste o component esenial a sute de proteine si
enzime implicate n diverse aspecte ale metabolismului
celular.Este nevoie de minerale pentru buna dezvoltare a
oligodendrocitele (celulele creierului care produc mielina) i
pentru mai multe enzime care sintetizeaza
neurotransmitatori.n consecin, deficit de fier n timpul
diferitelor etape de dezvoltare a creierului are consecine
negative.Deficit de fier mamei in timpul sarcinii are consecine
grave pentru femeie i a ftului, inclusiv a nvrii permanente
i a deficitelor de memorie in puii.Deficit de fier in timpul
copilariei pot fi asociate cu dezvoltarea cognitiv afectat.
Seleniuleste necesar pentru peroxidaze glutation (GPX),
enzime antioxidante importante n creier i n alte
esuturi.Deficit de seleniu a fost asociat cu scaderea activitatii
GPx n creierul animalelor de laborator i poate fi legat de o
capacitate antioxidant redus la nivelul creierului.

MAGNEZIU

Magneziuleste necesar pentru mai mult de 300 de reactii metabolice, multe dintre care sunt importante
pentru functionarea normala a creierului.Deficit de evidente de magneziu a fost indus experimental i
rezultatele n neurologice i musculare simptome care includ tremor, spasme musculare, i tetanie
(contracii musculare involuntare).Potrivit sondajelor recente, multi americani nu au un aport suficient
de magneziu.

Magneziul este un mineral esential pentru functionarea creierului sntos n

mai multe moduri, protejand creierul de neurotoxine. Fr magneziu
puterea creierului scade i se produce un declin metabolismului la acest
nivel. Magneziul mentine echilibrul corect ntre sodiu i potasiu n interiorul
celulelor. Magneziul ajuta la eliminarea amoniacului toxic din
organism. Chiar i o uoar cretere a concentraiei de amoniac duce la o
depreciere a creierului din care rezulta: anxietatea, depresiea, stresul,
iritabilitatea insomnia.
Spanac, macris, avacados, ardei, broccoli, varza de Bruxelles, varza verde,
migdale, nuci de Brazilia,
caju, alune, nuci de Macadamia, fistic, nuci, nuci pecan, seminte de dovleac,
sunflowerseeds, mac
semine, ovz, tre, orez bob lung, hrisca, orz, quinoa, iaurt simplu, fasole,
banane, kiwi
fructe, mure, cpuni, portocale, stafide, ciocolata

Ionii de calciu cu rol in transmiterea de semnale intracelulare

importante care regleaza o serie de procese fiziologice, inclusiv
expresia genelor neuronale i secreia de neurotransmi tori
neuronali. Nivelul normal de calciu din sange este meninut chiar i
atunci cnd aportul alimentar de calciu este inadecvat, deoarece
scheletul ofer o rezerv mare de minerale. Astfel, aportul insuficient
de calciu in dieteta afecteaza in primul rand sanatatea oaselor.
Zinculeste prezent la un nivel ridicat din creier, unde are
roluri catalitice, structurale, i de reglementare in
metabolismul celular.In creier, de cele mai multe ionul de
zinc este strns legat de proteinele, dar liber de zinc
este prezent n vezicule sinaptice i are un rol n
neurotransmisia mediat de glutamat si GABA.Deficienta
de zinc induse experimental la om a fost demonstrat de a
afecta msurile de functiei mentale i neurologice.Cu
toate acestea, deficienta de minerale n perioadele critice
ale dezvoltrii cognitive poate fi mai devastatoare,
cauznd malformaii congenitale sau deficite n atenie, de
invatare, memorie, i comportament neuropsihologice.

Iodul este necesar pentru sinteza de hormoni tiroidieni, care sunt

importanti pentru mielinizare a sistemului nervos central. Iodul este
important pentru dezvoltarea normala a creierului, prin urmare,
deficitul acestui mineral n perioadele critice ale dezvoltrii fetale
sau din copilarie poate avea efecte nocive asupra cognitiei. Efectul
cognitiv extrem al deficitului de iod in dezvoltare este retardul
mintal ireversibil; efecte cognitive mai blande includ diferite deficite
de dezvoltare neurologic, inclusiv insuficienta intelectuala.
Dei nu este considerat o vitamin,colinaeste un
nutrient esenial necesar pentru mielinizarea nervilor,
sinteza neurotransmitatorului acetilcolina, i sinteza
diferitelor molecule structurale i de semnalizare de
celule, incluznd fosfolipide (fosfatidilcolina i
sfingomielin), care sunt componente importante ale
membranelor celulare.Deficit de colin n timpul
perioadei perinatale la animalele de laborator duce la
memorie persistente i alte deficite cognitive la puii.

zinc
Lackofmotivation, sraci
poftei de mncare i depresie
Stridii, midii, creveti, cereale pentru

micul
dejun fortificate, caju, nuci, migdale,
mozzarella, branza elvetiana,
cheddarchese, iaurt sczut de grsime,
nut, kidneybeans, fasole, fasole Lima,
linte, miso, carne de pui
(Darkmeat), curcan, carne de miel, carne
de porc, carne de vit tocat, seminte de
dovleac, seminte de susan, spanac,
ciuperci,
suc de fructe, sparanghel, broccoli, mure,
kiw

Mai multe studii au evidentiat ca potentialul genetic complet al

copilului pentru dezvoltarea fizic i mental poate fi compromis
din cauza deficientei (chiar subclinice) de micronutrienti. Cnd
copiii i adolescenii cu statut nutritiv sczut sunt expus i la
modificri ale funciilor mentale i de comportament, acestea pot fi
corectate prin msuri dietetice, dar numai intr-o a anumit
msur. S-a observat c, valoarea compoziiei nutrienilor din
diet i modelul de mas pot avea efecte pe termen lung sau
imediat, benefic sau negativ. Deficiene dietetice de antioxidanti si
substante nutritive (oligoelemente, vitamine, microelemente i
neeseniale, cum ar fi polifenolii) n timpul imbatranirii pot
precipita boli cerebrale, declansate din cauza unor defeciuni ale
mecanismului de protectie impotriva radicalilor liberi.

Comparativ cu consecinele deficienelor de micronutrien i,

considerabil mai putin se stie despre efectele cognitive ale
suplimentarea micronutritional. n general, n prezent exist
puine dovezi c suplimentarea cu micronutrieni ofer
beneficii cognitive legate de funciile de atenie, de memorie,
sau executive (de ordin superior procesele cognitive care includ
raionament, planificare, gndire strategic, rezolvarea de
probleme, i multitasking).Unele studii, cu toate acestea, au
raportat c suplimentarea cu multivitamine / minerale pot
beneficia de msuri subiective de starea de spirit si bunastarea
psihologica.

Curente de cercetare n psihoneuroimunologie i biochimie a

creierului indic posibilitatea deshiderii cilor de comunicare
care pot oferi o nelegere mai clar a asocierea dintre aportul
nutriional, sistemul nervos central, si functia imunitara
influennd astfel statutul de sntate psihic a unui
individ. Aceste descoperiri ar putea duce la o mai mare
acceptare a valoarii terapeutice a interventiei dietetice printre
practicienii din sanatate si furnizorii de asistenta medicala care
se adreseaz tulburarilor psihice.