Conditii pentru valabilitatea actului juridic

Conditiile de fond, esentiale actului juridic sunt prevazute in art.948 Cod civil
(ne vom opri atentia cu precadere, asadar, asupra actelor juridice civile), care dispune:
1) capacitatea de a contracta;
2) consimtamantul valabil al partii ce se obliga;
3) un obiect determinat;
4) o cauza licita.
Capacitatea de a incheia actul juridic civil reprezinta acea conditie de fond si
esentiala care consta in aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de
drepturi si obligatii civile prin incheierea actelor de drept civil. Aceasta reprezinta o parte
a capacitatii de folosinta a persoanei fizice. In legatura cu aceasta conditie de fond este de
retinut - ca principiul sau regula este capacitatea de a face actul juridic civil, exceptia
fiind incapacitatea. Capacitatea este o stare de drept - de jure (asa cum o vede legea
(Belein), iar discernamantul este o stare de fapt.
Stim ca actul juridic civil este manifestarea de vointa cu intentia de a produce
efecte juridice. Sub aspect juridic, vointa este complexa, in structura sa intrand:
consimtamantul si cauza sau scopul. Principiile vointei juridice in dreptul civil sunt:
principiul libertatii actelor juridice civile numit si principiul autonomiei de vointa;
principiul vointei reale (principiul vointei interne).
Consimtamantul reprezinta hotararea de a incheia un act juridic civil manifestata
in exterior. Conditiile de valabilitate a consimtamantului:
1. sa provina de la o persoana cu discernamant
2. sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice
3. sa fie exteriorizat
4. sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamant.
Persoana fizica cu deplinatate capacitate cu exercitiu este prezumata ca are
discernamant juridic necesar pentru a incheia acte juridice civile. Persoana lipsita de
capacitate de exercitiu (minorul sub 14 ani su cel pus sub interdictie Judecatoreasca), este
prezumata a nu avea discernamant. Minorul intre 14 su 18 ani are discernamantul juridic
in curs de formare. Pentru persoana juridica nu se pune probleme deoarece reprezentantul
ei este, o persoana fizica cu deplina capacitate de exercitiu. In afara de incapacitatile
legale - cazuri in care legea prezuma persoana ca lipsita de discernamant exista si cazuri
de incapacitati naturale - in care se gasesc persoane capabile dupa lege, in drept capabile
cu discernamant), iar in fapt persoana lipsita temporar de discernamant, ex.: betie,
hipnoza, somnambulism, manie puternica.
Consimtamantul trebuie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice.
Aceasta conditie nu este indeplinita cand: - manifestarea de vointa a fost facuta in gluma,
prietenie, curtoazie; - cand s-a facut sub conditie pur potestativa "din partea celui care se
obliga" "ma oblig daca vreau"; - cand manifestarea de vointa este prea vaga; - cand
manifestarea de vointa s-a facut cu o rezerva mintala (ex.: actul fictiv in caz de simulatie.
Principiul aplicabil exteriorizarii consimtamantului este acele al
consensualismului, care inseamna ca partile sunt libere sa aleaga forma de exteriorizare a

vointei lor. Manifestarea de vointa poate fi exteriorizata intr-o forma expresa sau tacita
(implicita) (acceptarea mostenirii art.689 Codul civil). Modalitatile de exteriorizare a
consimtamantului sunt : in scris, verbal prin gesturi ori fapte concludente, neechivoce. In
principiu, in dreptul civil tacerea nu valoreaza consimtamant exteriorizat. Prin exceptie,
tacerea valoreaza consimtamant:
a. cand legea prevede expres aceasta
b. cand, prin vointa expresa a partilor, se atribuie o anumita semnificatie juridica tacerii
c. cand tacerea are valore de consimtamant potrivit obiceiului.
Sunt vicii de consimtamant : eroarea, dolul (viclenia), violenta si leziunea.
Prin obiect al actului juridic se intelege conduita partilor stabilita prin acel act
juridic civil, respectiv actiunile ori inactiunile la care partile sunt indreptatite sau de care
sunt tinute art.962 Codul civil face referire doar la conventii "Obiectul conventiilor este
acela la care partile sau numai una din parti se obliga". Ca obiect derivat al actului juridic
consideram obiectele, lucrurile. Cu privire la acest inteles art.963 dispune "Numai
lucrurile ce sunt in comert pot fi obiectul unui contract". Cand conduita partilor priveste
"lucrurile" ori "bunurile" , acestea sunt privite ca "obiect derivat" al actului juridic civil.
Dupa cum vom arata unele "conditii de modalitate" ale obiectului actului juridic civil se
refera tocmai la "bunuri" .
Pentru a fi valabil, obiectul juridic civil trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
1. Conditii generale:
- sa existe;
- sa fie in circuitul civil;
- sa fie determinat sau determinabil;
- sa fie posibil;
- sa fie licil si moral.
2. Conditiile speciale:
- cel ce se obliga trebuie sa fie titularul dreptului subiectiv;
- sa existe autorizatie administrativa prevazuta de lege;
- subiectul sa constea intr-un fapt personal al debitorului.
Obiectul actului juridic civil trebuie sa existe:
- este o conditie primordiala pentru valabilitatea obiectului;
- daca bunul a existat, dar numai exista la data incheierii actului juridic, conditia nu mai
exista;
- bunul,prezent in momentul incheierii actului juridic indeplineste conditia "sa existe".
- un bun viitor poate forma obiect valabil al actului juridic civil, cu o exceptie - cea a
succesiunilor viitoare.
Obiectul trebuie sa fie in circuitul civil, este prevazuta expres de art.963 Codul
civil si reluata de art.1310 Codul civil. Sintagma "circuit civil" in plan juridic, are doua
intelesuri: - in sens larg, prin circuit civil se intelege totalitatea actelor si faptelor juridice,
in virtutea carora se nasc raporturi de drept civil; - in sens restrans "circuitul civil" se
reduce la actele si faptele juridice succeptibile sa conduca la instrainarea sau dobandirea
valabila a unui avut sau bun.
Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie determinat ori determinabil (conditie
prevazuta de art.948 pct.3 cat si de art.964 Codul civil). Cand obiectul consta in res certa,
conditia este indeplinita prin ipoteza; cand obiectul consta in res genera conditia este

indeplinita numai prin stabilirea unor criterii de determinare a cantitatii, calitatii, care se
vor folosi la momentul executarii actului.
Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie posibil-este o conditie impusa de
regula de drept potrivit careia nimeni nu poate fi obligat la imposibil. Imposibilitatea
trebuie apreciata dinamic, in functie de procesul tehnico-stiintific (pentru ca, ceea ce nu
este posibil azi, poate fi posibil maine).
Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie licit si moral. Aceasta conditie are ca
actiunea ori inactiunea partilor actului juridic civil sa fie in concordanta cu legea si
morala.
- in actele cu titlu gratuit - scopul imediat il reprezinta intentia de a gratifica;
- in actele reale - scopul imediat il reprezinta prefigurarea remiterii lucrului;
- in contractele aleatorii - o cauza imediata este riscul consta in motivul determinant al
incheierii unui act juridic civil.
Conditiile de valabilitate a cauzei actului juridic civil:
a) sa existe
b) sa fie reala
c) sa fie licita si morala
a) Sa existe : Aceasta conditie a cauzei actului juridic civil - este consacrata
expres, in art.966 Codul civil "Obligatia fara cauza.nu poate avea nici un efect". Cand
lipsa cauzei se datoreaza lipsei de discernamant, ambele elemente ale cauzei - scopul
mediat su scopul imediat - lipsesc - lipsa cauzei va atrage nulitatea relativa a actului
juridic civil. Cand lipsa cauzei se datoreaza: lipsei contraprestatiei (in
contr.sinalagmatice); lipsei predarii bunului (in actele reale); lipsei riscului (in
contr.aleatorii); lipsei intentiei de a gratifica in contr. cu titlu gratuit). Sanctiunea
aplicabila este aceea a nulitatii absolute.
b) Sa fie reala prevazuta in art.966 Codul civil "Obligatia.fondata pe o cauza
falsa nu poate avea nici un efect". Cauza este falsa cand exista eroare asupra motivului
determinant care este tocmai scopul mediat). Falsitatea cauzei atrage nulitatea relativa a
actului juridic civil.
c) Sa fie licita si morala prevazuta expres in acelasi art.966 Codul
civil :"Obligatia nelicita, nu poate avea nici un efect". Art.968 Codul civil prevede
"Cauza este nelicita cand este prohibita de legi, cand este contrarie bunurilor moravuri si
ordinii publice". Ilicit poate fi doar scopul mediat. Cine invoca lipsa ori nevalabilitatea
cauzei actului juridic, acela trebuie sa dovedeasca aceasta.
Prin forma actului juridic civil, se intelege acea conditie care consta in
modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa cu intentia de a crea, modifica sau
stinge un raport juridic civil concret. In doctrina expresia "forma actului juridic civil" este
folosita in sens restrans si in sens larg si anume:
- in sens restrans - prin forma actului juridic civil se desemneaza tocmai modalitatea de
exteriorizare a vointei juridice
- in sens larg - prin forma actului .. se desemneaza trei cerinte de forma: 1. forma ceruta
pentru insasi valabilitatea actului - ad validitatem; 2. forma ceruta pentru probarea actului
- ad probative; 3. forma ceruta pentru opozabilitatea actului fata de terte persoane.
Principiul consensualismului - acest principiu poate fi definit si in sensul ca este
regula de drept potrivit careia, pentru a produce efecte juridice, manifestarea de vointa nu
trebuie sa imbrace o forma speciala. Acest principiu nu este consacrat expres, cu caracter

general, de catre Codul civil.

Principala clasificare a conditiilor de forma ale actului juridic civil este in
functie de consecintele juridice ale nerespectarii lor:
- forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic civil - nerespectarea ei atrage nulitatea
actului;
- forma ceruta pentru probarea actului juridic civil - nerespectarea ei atrage
imposibilitatea dovedirii cu alt mijloc de proba;
- forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti - nerespectarea ei se sanctioneaza cu
inopozabilitatea fata de tert ( o persoana terta poate sa ignore acest act).
Caracterele juridice ale formei cerute ad validitatem:
- este un element constitutiv, esential al actului juridic - care atrage nulitatea absoluta in
caz de nerespectare;
- este incompatibila cu manifestarea tacita de vointa - deoarece aceasta forma presupune
manifestarea expusa de vointa;
- este exclusiva - adica pentru un anumit act juridic civil solemn trebuie indeplinita o
anumita forma, cea autentica (exceptie face testamentara).
Conditii ce trebuie respectate pentru asigurarea formei ad validitatem:
- intregul act trebuie sa imbrace forma ceruta pentru valabilitatea sa;
- actul aflat in interdependenta cu actul solemn trebuie sa imbrace si el forma speciala;
- actul care determina ineficienta unui act solemn trebuie, in principiu sa imbrace si el
forma speciala solemna.
In campul larg al actelor juridice civile, sunt acte solemne: - donatia art.813
Codul civil; - subrogarea in drepturile creditorului consimtita de debitor; - ipoteca
conventionala (art.1772 Codul civil); - testamentul;- actele juridice intre vii de instrainare
a terenurilor de orice fel; - contractele de arendare scrise; - revocarea expresa a unui legat
- renuntarea expresa la succesiune; - acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar; actele constitutive ale asociatiilor si fundatiilor; - actul constitutiv al societatilor
comerciale.
Forma ceruta ad probationem reprezinta acea cerinta care consta in intocmirea
unui inscris care sa probeze actul juridic civil. Caracteristicile formei ad probationem:
- este obligatorie, sub acest aspect se aseamana cu cerinta ad validitatem;
- nerespectarea ei atrage sanctiunea inadmisibilitatii dovedirii actului cu alt mijloc de
proba;
- reprezinta o exceptie de la principiul consensualismului (deoarece actul trebuie sa
imbrace forma scrisa.
Sanctiunea nerespectarii acestei formalitati cerute de art.1180 Codul civil este
aceea ca inscrisul este lipsit de putere probatorie, ceea ce nu afecteaza conventia ca act
juridic. Aplicatii ale formei ad probationem: - art. 1191 alin.1 Codul civil : "" Dovada
actelor juridice al caror obiect are o valoare ce depaseste suma de 250 lei, chiar pentru
depozit voluntar, nu se poate face decat prin act autentic, sau prin act sub semnatura
privata; - depozitul voluntar (art.1597); - tranzactia (art.1705); - contractul de incheiere
de locuinte; - acordul petrolier (L.134/1995 art.13 al.4); - contractul de cesiune a
drepturilor patrimoniale de autor (L.8/1996 art.42 sI art.68 al.2); - contractul de
reprezentare teatrala sau de executie muzicala (L.8/1996 art.69 al.1); - contractul de
asigurare (L.136/1996 art.10).
Forma ceruta pentru opozabilitate fata de terti - aceasta forma inseamna acele

formalitati care sunt necesare, potrivit legii, pentru a face actul juridic opozibil si
persoanelor care n-au participat la incheierea lui, in scopul ocrotirii drepturilor ori
intereselor lor. Aceasta cerinta isi gaseste justificarea in ideea de protectie a tertilor. Prin
nerespectarea acestei cerinte de forma - sanctiunea consta in inopozabilitatea actului
juridic. Inseamna ca, actul juridic produce efecte intre parti, dar este ineficace fata de
terti. Aplicatii
- publicitatea imobiliara prin cartile funciare (L.7/1996 art.21); - publicitatea construirii
gajului si a oricarei garantii reale (art.3 L.99/1999); - notificarea cesiunii de creanta
(L.99/1999 art.2); - darea de data certa inscrisului sub semnatura privata (art.1182 Codul
civil); - inregistrarea in materia inventiilor, desenelor si modelelor industriale (L.64/1991,
L.129/1992, L.84/1998); - mentiunile cu caracter de protectie si inregistrarile in materia
dreptului de autor si a drepturilor conexe (art.126 sI 148 din L.8/1996); - inregistrarea
contractelor de arendare (L.16/1994 art.6).
Desi la final, am putea face urmatoarea clasificare a conditiilor de valabilitate a
unui act juridic:
A) Dupa criteriul aspectului la care se refera conditiile de validitate ale actului juridic,
pot fi:
a) conditii de fond;
b) conditii de forma;
c) conditii de publicitate.
B) Dupa importanta lor pentru existenta actului, conditiile sau elementele structurale ale
actelor juridice pot fi :
a) conditii esentiale;
b) conditii neesentiale ( intamplatoare ).
C) Dupa criteriul izvorului lor format, conditiile de valabilitate pot fi:
a) conditii legale;
b) conditii conventionale sau voluntare.
D) Dupa criteriul legaturii lor cu actul care se refera, conditiile de valabilitate pot fi:
a) conditii intriseci;
b) conditii extrinseci
E) Dupa criteriul efectelor pe care lipsa lor produce, conditiile pot fi:
a) conditii de valabilitate
b) conditii de eficacitate.
Considerand ca teoria fara practica nu-si are sensul, am gasit potrivita atasarea
unei spete in continuarea prezentei lucrari.
Testament olograf. Condiii de valabilitate. Lipsa meniunii privind datarea actului.
Consecine.
Dosar Nr. 376 (16.03.2010)
Potrivit art. 859 Cod civil, omisiunea datarii personal de catre testator a testamentului
olograf se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a actului juridic unilateral pentru cauza de
moarte.
Dovada datei se poate completa sau rectifica n functie de elemente intrinseci sau
extrinseci ale actului, nsa numai n masura n care acestea deriva din elementele
intrinseci si contribuie la consolidarea indicatiilor ce decurg din continutul nscrisului de
ultima vointa. Se pot administra probe pentru lamurirea unei date incomplete sau

involuntar eronate aplicata de testator pe testament, dar nu si n ipoteza inexistentei

acestui element esential pentru validitatea actului.
Reclamanta C.S. a chemat n judecata pe prtii C.D. si G.L. pentru ca prin hotarrea ce
se va pronunta sa se constate deschisa succesiunea defunctului C.G., decedat la data de
11.12.2007; sa se constate calitatea de mostenitor testamentar a reclamantei asupra
bunurilor cuprinse n testamentul olograf, scris, semnat si datat de mna autorului la data
de 02.11.2007; iesirea din indiviziune asupra bunurilor transmise prin mostenire legala
ramase n mostenirea defunctului.
Prtul C.D. a formulat cerere reconventionala prin care a solicitat sa se constate nulitatea
absoluta a testamentului olograf invocat de reclamanta deoarece nu exprima vointa
defunctului, fiind ntocmit n urma presiunilor exercitate de reclamanta , n perioada n
care defunctul era foarte grav bolnav si nu mai avea reprezentarea faptelor.
De asemenea, solicita nulitatea acestui act deoarece nu ndeplineste conditiile de forma
cerute de lege si anume nu este datat personal de cel care l-a ntocmit, aratnd ca lipsa
datei trecuta de nsusi testator atrage nulitatea testamentului.
In urma analizarii si interpretarii probelor solicitate de parti, Judecatoria Drobeta Turnu
Severin a pronuntat ncheierea de admitere n principiu din data de 16.09.2009 prin care,
a admis n parte si n principiu actiunea si cererea reconventionala.
A constatat deschisa succesiunea defunctul C.G., a constatat compunerea masei
succesorale, a constatat ca mostenitorii defunctului sunt reclamanta, n calitate de sotie
supravietuitoare si cei doi prti, n calitate de descendenti.
S-a respins capatul de cerere privind constatarea calitatii de mostenitor testamentar al
reclamantei, s-a constatat nulitatea absoluta a testamentului olograf, intitulat
"consimtamnt scris".
Pentru evaluarea si lotizarea bunurilor succesorale s-a dispus efectuarea unor expertize n
specialitatea constructii, topo si bunuri mobile.
Judecatoria a pronuntat sentinta civila nr. 1110/03.03.2009, prin care s-au omologat
rapoartele de expertiza ntocmite n cauza, s-au atribuit bunuri partilor, n proprietate
exclusiva.
Pentru a hotar asupra cererii reconventionale, instanta a retinut ca din declaratiile
martorilor audiati a rezultat ca defunctul avea intentia, mai mult sau mai putin influentat,
de a ntocmi un act sotiei pentru mai multe bunuri din mostenirea sa, acesta fiind lucid
pna n momentul mortii sale, nsa nici unul dintre martori nu a afirmat cu certitudine ca a
vazut sau a luat parte la ncheierea unui astfel de nscris. S-a retinut totodata faptul ca
nscrisul intitulat ,,consimtamnt scris" a fost ntocmit n tot, scris si semnat de catre
testator, fapt recunoscut de catre prt la interogatoriu luat din oficiu de catre instanta ct
si de catre parti. Datarea acestuia nu a fost facuta de mna testatorului, fapt recunoscut si
de catre reclamanta prin concluziile scrise, precum si de catre prtul C.D. la
interogatoriu, aceasta data a fost pusa de catre prt ulterior ntocmirii nscrisului, motiv
fata de care ,n baza art. 859 Cod civil, s-a constatat nulitatea testamentului olograf
intitulat " Consimtamnt scris ," al defunctului, pentru lipsa datei pusa de mna
testatorului.
Att mpotriva ncheierii pronuntate la 16.09.2008 ct si mpotriva sentintei civile a
declarat apel reclamanta, sustinnd ca n mod nelegal s-a constatat nulitatea absoluta a
testamentului olograf pentru faptul ca nu a fost datat de testator, ntruct data nu este n
mod real un element de esenta testamentului olograf. In conditiile n care nsusi prtul

C.D. a nscris n testament data ntocmirii acestuia, nu mai are interes sa invoce lipsa
datei scrisa de testator. Mai mult acesta a recunoscut ca testamentul a fost ntocmit n
momentul n care defunctul a iesit din spital, moment care s-a dovedit cu biletul de iesire
din spital. Prin urmare data ntocmirii testamentului a fost dovedita si nu exista nici o
cauza de nulitate a testamentului, defunctul nu a avut nici un moment n care sa-si piarda
capacitatea de a dispune;
Prin decizia nr.313/A din 29 octombrie 2009, pronuntata de Tribunalul Mehedinti, s-a
admis apelul cu privire l alte critici, referitoare la compunerea loturilor partilor. S-au
respins criticile privind solutionarea cererii reconventionale, retinndu-se ca testamentul
este lovit de nulitate absoluta pentru nendeplinirea uneia dintre cerintele de solemnitate,
respectiv datarea acestuia de catre testator.
mpotriva acestei decizii civile, n termen legal, a declarat recurs reclamanta, criticnd-o
pentru nelegalitate.
A sustinut ca n mod gresit s-a dispus nulitatea absoluta a testamentului olograf pentru
inexistenta datei ntocmirii actului juridic, acest element nefiind n mod real de esenta
testamentului olograf, practica judiciara si doctrina admitnd ca testamentul care nu
poarta nicio data poate fi validat prin reconstituire partiala, daca se dovedeste ca n
decursul perioadei n care testamentul a putut fi redactat testatorul nu a fost nici un
moment n stare de incapacitate si nu a redactat un testament contrar. n cauza, s-a facut
dovada faptului ca testatorul nu si-a pierdut vreun moment capacitatea de a dispune, si n
plus, intimatul prt, care contesta testamentul, recunoaste ca a semnat actul n timpul
vietii testatorului, dupa ce acesta a iesit din spital.
Critica respectiva a fost considerata nefondata de catre instanta de recurs, pentru
urmatoarele considerente.
Curtea a constat ca instantele de fond au apreciat n mod corect, n acord cu dispozitiile
ar. 859 Cod civil, ca omisiunea datarii personal de catre testator a testamentului olograf se
sanctioneaza cu nulitatea absoluta a actului juridic unilateral pentru cauza de moarte.
n speta, manifestarea de vointa a autorului C.G., materializata n cuprinsul nscrisului
intitulat " consimtamnt scris, desi ndeplineste conditiile de a fi scrisa si semnata de
mna testatorului, nu este si datata de acesta, iar mentionarea datei la care martorii au
aplicat semnaturile la finele actului nu l valideaza si nu acopera omisiunea aplicarii datei
personal de catre testator.
Data testamentului olograf prezinta importanta pentru a se determina daca la momentul
ntocmirii actului testatorul avea capacitatea de a dispune, si pentru a se verifica
validitatea testamentului, n situatia n care testatorul a lasat mai multe testamente.
Este adevarat ca dovada datei se poate completa sau rectifica n functie de elemente
intrinseci ale actului, rezultate din cuprinsul actului de ultima vointa, sau de elemente
extrinseci, nsa numai n masura n care acestea deriva din elementele intrinseci, si
contribuie la consolidarea indicatiilor ce decurg din continutul nscrisului de ultima
vointa. Altfel spus, se pot administra probe pentru lamurirea unei date incomplete sau
involuntar eronate aplicata de testator pe testament, nu si n ipoteza inexistentei acestui
element esential pentru validitatea actului.
Nu rezulta din niciunul dintre elementele intrinseci ale actului ca data aplicata de martori
la finele testamentului coincide cu data exteriorizarii manifestarii de vointa din partea
defunctului.
n consecinta, testamentul olograf ncheiat de catre autor este nul absolut, caz n care

mpartirea bunurilor ramase la decesul acestuia urmeaza regulile devolutiunii legale.

Sanctiunea care intervine este nulitatea absoluta pentru lipsa unui element esential al
actului juridic, si nu nulitatea relativa, asa cum a sustinut recurenta reclamanta prin
motivele de recurs. Prin urmare, cauza de nulitate nu poate fi asanata prin confirmare de
catre partea care ar fi avut interes sa invoce ineficacitatea actului, fiind astfel lipsit de
relevanta juridica faptul ca unul dintre succesorii care au sustinut nulitatea testamentului
a semnat actul n calitate de martor.
Bibliografie electronica:
www.avocatnet.ro
www.dreptonline.ro
www.jurisprudenta.com
www.legestart.ro