1.

Dezvoltarea unui sistem de indicatori pentru monitorizarea si evaluarea actiunilor

induse de politicile agricole si de gestiune a apei in mediul rural conform metodologiei
DPSIR integratoare a sistemelor complexe socio-economice si de mediu
1e. Manual de Proceduri si Protocoale
BAZA DE DATE GIS. MANUALE SI PROTOCOALE.
Modelarea datelor reprezinta primul pas in proiectarea unei baze de date, acesta fiind punctul
de plecare al realizarii unui sistem GIS. Prin modelare, gradul de complexitate se reduce
astfel incat toate partile implicate sunt capabile sa inteleaga esenta sistemului. Aceasta
constituie baza intelegerii modului in care obiectele trebuie sa figureze in baza geografica de
date si modul in care ele ar trebui sa fie reprezentate. Modelul are drept scop facilitarea
schimbului de date si incurajeaza realizarea unor formate consistente de date.
1. Modelul bazei de date
Realizarea modelului bazei de date are drept scop satisfacerea cerintelor impuse de o
metodologie data, selectata si de DSS, pentru analiza studiilor de caz pentru paradigmele
alese si sa asiste la formarea si evaluarea strategiilor. Din aceasta cauza, modelul bazei de
date, trebuie astfel proiectat incat sa descrie in mod adecvat sistemul in termenii
disponibilului resurselor de apa, cerintei de apa, infrastructurilor si politicilor de management
ca si politicilor de dezvoltare formulate in scopul efectuarii analizei.
In cazul unui model, elementele interconectate logic sunt grupate impreuna. In consecinta,
modelul extinde diferentele de baza existente intre sistemul resurselor de apa, cerintei,
infrastructurii si structurile administrative. Componentele principale a bazei de date, sunt
seturile de date asa cum vor fi ele descrise in urmatoarele paragrafe. Acestea vor fi utilizate
pentru a grupa datele spatiale care partajeaza aria tematica, scopul facilitarii organizarii
datelor colectate.
De exemplu, limitele administrative ale unei regiuni sunt toate in acelasi set de date,
permitand utilizatorului DSS si a bazei de date (DB) sa vada toate datele impreuna.
Principalele componente ale modelului bazei de date sunt:

Date regionale de baza, care cuprind informatiile generale ale zonei analizate;

Corpuri de apa si monitoring, reprezentand cele mai importante corpuri de apa, asa
cum sunt ele clasificate conform Directivei Cadru privind apa si sistemului de
monitorizare;

Date privind retele de apa proiectate sa modeleze sistemul resurselor de apa si a
infrastructurilor;

Structuri administrative;

Serii de timp, care modeleaza datele seriilor de timp, majoritatea legate de obiectele
retelei de apa.
Trebuie mentionat ca in abordarea adoptata, unele dintre elemente sunt reprezentate atat ca
elemente simple (i.e. puncte, linii, poligoane) cat si ca o retea complexa. Aceasta permite in
alte cazuri o acuratete a reprezentarii entitatii fizice (e.g. a unui lac) ca si pentru cerintele
particulare ale modelarii rezultate din DSS.
2. Mediul GIS
GIS-ul reprezinta o componenta esentiala a unei baze de date deoarece el permite
utilizatorului sa utilizeze datele spatiale disponibile. Rolul GIS-ului nu este numai acela de a
realiza harti, ci de asemenea, si in primul rand, sa creeze legaturi spatiale intre date. In
general, platforma pentru dezvoltarea unei baze de date pentru modelarea sistemului
resurselor de apa trebuie sa cuprinda:

Spreadsheet-uri pentru definirea problemei si set-up;

Delimitarea bazinului hidrografic;


Delimitarea unitatii topologice si realizarea hartii;

Intersectia hartilor;

Calculul suprafetelor medii;

Managementul si conversia datelor de tip raster si vector;

Vizualizarea hartilor rezultate.
Un astfel de model poate fi dezvoltat sub ArcGis 9x.
Principalul produs al bazei de date este o geodatabase in ArcInfo care stocheaza informatiile
cu atribute si clase spatiale si nonspatiale incluse in model.
O geodatabase este o baza de date relationala ce contine informatii geografice. Geodatabazele
contin clase de caracteristice (feature) de elemente si tabele. Clasele caracteristice pot fi
organizate in cadrul unei baze de date caracteristice (feature dataset), ele pot exista si
independent in cadrul geodatabazei. Numeroase obiecte din geodatabaza pot fi interconectate.
Aceste interrelatii intre obiectele geodatabazei sunt denumite clase de relatii (relationship
class). Ele au atribute stocate intr-un obiect cu scopul de a simboliza, eticheta etc. o feature
class.
Modelul geodatabazei defineste un model generic pentru informatia geografica.
Acest model generic poate fi utilizat pentru a defini si a lucra cu o varietate de useri sau
modele specifice de aplicatii. Prin definirea si implementarea unei mari varietati de
posibilitati de lucru a unui model geografic se creaza o platforma robusta pentru definirea
unei varietati de modele utilizabile. Geodatabaza suporta un model de feature class integrate
topologic, similar cu modelul coverage. Cu toate acestea, el extinde coverage model cu un
suport pentru retele complexe, relatii intre feature class si alte obiecte.
3. Interrelatia dintre baza de date GIS si DSS
Baza de date GIS este strict interconectata cu metodologia aplicata in analizarea si simularea
sistemelor resurselor de apa si in consecinta cu DSS. In pofida acomodarii datelor existente si
a selectarii platformei adecvate pentru facilitarea colectarii datelor, GIS Data Model trebuie
dezvoltata tinand cont de obiectivul final al DSS, care este analiza Strategiilor de
management al apei in zona selectata pentru studiu. Dupa realizarea sa trebuie sa se poata
face:

Interconectarea tuturor datelor referitoare la simularea diferitelor scanari
privind disponibilul de apa si prognoza cerintelor de apa, incluzand prognoza
presiunilor;

Starea informatiilor in diferite instrumente de management al apei propuse
pentru diferite situatii aferente unui studiu de caz.
Deoarece scara spatiala pentru fiecare studiu de caz difera de la un bazin hidrografic la altul,
o prima cerinta in ceea ce priveste modelarea diferitelor sisteme e intr-o singura si flexibila
baza de date.
Tinand seama de aceste obiective, procedurile de updatare si intrare a unor infrastructuri noi
trebuie complet integrate in DSS cu scopul de a permite userilor sa inteleaga esenta si
importanta fiecarui obiect spatial si sa fie capabili sa verifice integritatea datelor si a
ipotezelor care pot sa inhibe corecta simulare a sistemului resurselor de apa. Un DSS consta
in principiu din 3 layere interconectate.

Layerele unui DSS

Data Layer-ul (database) este strict interconectat cu cel mai important layer (cel de al II-lea)
care integreaza Object Model al DSS si modelele de calcul. In scopul facilitarii procedurii
updatarii si verificarii datelor se considera necesar ca toate procedurile citire/updatare sa fie
implementate ca metode ale respectivelor obiective din Object Model.
4. Terminologie si notatie
Unified Modelling Language (UML) este un limbaj de modelare care da instrumente pentru
modelarea oricarui aspect al unui sistem software. De la cerintele de implementare, UML-ul a
devenit o metodologie standard si este din ce in ce mai mult aplicata in modelarea si
proiectarea GIS si a bazelor de date. In fisierul sau Deliverable, o notatie diagramatica UML,
in concordanta cu Arc GIS Object Model, este utilizata pentru a prezenta modelul logic al
bazei de date.
4.1. Spatial Object, Feature Class si Feature Dataset
In general un set de date (dataset) este definit ca o colectie de date pe o tema data sau avand
atribute similare. In ArcGIS Object Model pentru bazele de date o feature dataset se defineste
ca o colectie de feature class care impart aceeasi referinta spatiala. Datorita acestui fapt, toate
class-ele apartinand unei anumite feature dataset, pot sa participe intre ele in relatiile
topologice, cum ar fi spre exemplu intr-o retea geografica.
O feature class este o reprezentare conceptuala a elementelor geografice cum sunt liniile,
poligoanele sau poliliniile. Toate aceste clase fac parte din clasa feature, prin aceea ca ele au
o geometrie si o identificare metrica unica in tabel. Trebuie mentionat ca feature class nu pot
mixa tipurile geometrice ele trebuie sa fie exclusiv puncte sau linii sau poligoame.
4.2. Obiecte nespatiale
Si obiectele nespatiale pot fi incluse in GIS Database. Ele sunt de obicei utilizate pentru a
grupa atributele legate de una sau mai multe feature class si sunt in mod obisnuit conectate
intre ele cu relatii de tipul unul - cu - mai multe sau mai multe - cu - mai multe. In Arc GIS,
obiectele nespatiale provin din ESRI Object.
4.3. Conceptul de succesune si abstract class
Succcesiunea permite tuturor claselor sa fie legate de parinti prin generalizare. Cea mai
specifica clasa mosteneste atributele de la clasa generala abstracta. Intr-un UML Object
Model clasele abstracte sunt marcate cu litere italice in timp ce relatiile de generalizare sunt
notate cu o sageata indreptata de la obiect catre parinte. Trebuie notat faptul ca abstract
class nu sunt reprezentate fizic in baza de date, cu toate acestea functionalitatea lor in
3

modelare este evidenta in scopul vizualizarii interrelatiilor dintre obiecte si stabilirea unui
model conceptual care este usor de utilizat si interpretat. In diagramele UML abstract class
sunt marcate cu litere italice in timp ce generalizarile sunt simbolizate prin sageti orientate de
la obiectul fiu catre clasa parinte.
Relationship si relationship class
Obiectele intr-un sistem real au adesea o serie de asocieri particulare cu alte obiecte din baza
de date. De exemplu, intr-o retea de apa, un camin de vane contine vane pentru apa. Intr-o
parcela a bazei de date, o parcela poate avea unul sau mai multi proprietari.
Aceste tipuri de asocieri intre obiecte in cadrul geodatabazei poarta numele de relationship.
Ele pot sa existe intre obiectele spatiale (features in features classes), obiecte nespatiale
(randuri intr-un tabel) sau obiecte spatiale si nespatiale. In timp ce obiectele spatiale sunt
stocate in features classes a geodatabazei si obiectele nonspatiale sunt stocate in tabele,
relationships sunt stocate in relationships classes.
Proprietatile unei relationship
Ca orice asociere si relationship-urile au caracteristici speciale. O caracteristica principala
este notiunea de cardinalitate. Cardinalitatea descrie modul in care mai multe obiecte de tip A
sunt legate de un obiect de tip B. In general relationship-urile pot sa aiba diferite tipuri de
cardinalitate: unu cu unu, unu cu mai multe, mai multe cu unul si mai multe cu
mai multe. Anumite tipuri de relationship suporta anumite cardinalitati conform regulilor de
definire a acestora.
O relationship intre 2 obiecte este mentinuta prin intermediul valorii atributelor pentru
campurile cheie. Relationship classes pot avea de asemenea atribute. Orice relationship class
care are atribute trebuie sa fie stocata sub forma tabelara in baza de date si sa aiba o pereche
de chei exterioare, fiecare referentiind clasele de origine si destinatie a relationship class
respectiva. In acest caz, fiecare relationship este stocata ca o linie in tabelul relationship class
liniar, orice relationship class de tipul mai multe cu mai multe necesita un tabel in baza de
date pentru stocarea cel putin a cheilor exterioare.
Relationship classes au etichete. Etichetele fata si spate descriu relatiile cand se navigheaza
intre obiecte. Eticheta fata descrie relatia navigand de la origine catre clasa de destinatie in
timp ce eticheta spate descrie navigarea de la clasa de destinatie catre clasa de origine.
Relationship class pot fi utilizate de asemenea pentru transmiterea de mesaje standard intre
obiectele aferente. Mesajele sunt mecanisme pe care obiectele interconectate le utilizeaza
pentru a-si notifica unul altuia atunci cand se modifica.
Tipuri de relatii
Exista 2 tipuri de relatii: simple si compuse. Relatiile simple sunt relatiile dintre doua sau mai
multe obiecte dintr-o baza de date care exista independent unul de altul. In relatia dintre
obiectul A si obiectul B, daca obiectul A este sters din baza de date, obiectul B continua sa
existe. De exemplu, intr-un sistem de cai ferate care se intersecteaza si au unul sau mai multe
semnale luminoase. Cu toate acestea pot sa existe intersectii de cale ferata fara semnal
luminos si exista semnale luminoase fara se existe intersectii de cale ferata.
In relatiile compuse, un obiect il controleaza pe celalalt. Aceasta inseamna ca daca un obiect
dintr-o clasa primara de date este sters, obiectele legate de acesta situate in clasa de destinatie
sunt si ele sterse.
Relatiile compuse sunt intotdeauna de tipul unul cu mai multe, dar pot sa devina de tipul
unul cu unul utilizand regulile dintre relatii.
Atributele claselor de relatii
Clasele de relatii unul cu unul si unul cu mai multe nu necesita crearea de noi tabele
in geodatabaza pentru stocarea relatiilor. Cu toate acestea clasele de relatii mai multe cu
mai multe necesita tabele noi in baza de date pentru a stoca cheile externe de la clasa de
origine la cea de destinatie pentru a crea o relatie. Acest tabel poate contine si alte campuri

pentru stocarea atributelor relatiei in serie care nu sunt atribuite fie clasei de origine fie clasei
de destinatie. Clasele de relatii unul cu unul si unul cu mai multe pot sa aiba si ele
atribute, in acest caz se va crea un tabel pentru stocarea relatiilor.
Regulile relatiilor
Clasele de relatii pot sa fie asociate cu un set de reguli de relatii. Acestea controleaza care
subtipuri de obiecte din clasa de origine sunt legate cu subtipuri de obiecte din clasa de
destinatie. Ele pot fi de asemenea utilizate pentru a specifica o cardinalitate valida pentru
toate subtipurile de perechi permise.
Date de baza regionale
Unele informatii de baza referitoare la forma analizata sunt modelate in Physical Data care
descrie zona in termeni de geomorfologie, utilizarea terenurilor si solurile predominante.
Clasele din setul de date sunt utilizate pentru a da o imagine generala a zonei in timp ce altele
pot fi utilizate ca imput uri pentru modelul disponibilului de apa din DSS. Informatiile
geografice de baza includ harta zonei (limitele zonei analizate), inaltimea, panta, utilizarea
terenurilor, geologia, solurile ca si principalele infrastructuri (drumuri, localitati/aglomerari
urbane). Structura setului de date va fi analizata in cele ce urmeaza.
Geomorfologia
Limitele zonei
Feature

RegionBoundary
Name
Clasa Region Boundary provine din clasa de elemente a Arc Info Object Model. Obiectele
spatiale sunt definite ca poligoane si desemneaza limitele zonei studiate. Un atribut este
definit ca:
Name String Numele zonei analizate.
Elevatia
Elevatia - este un poligon ce descrie altitudinea terenului.
Fiecare poligon reprezinta o suprafata cu o anumita altitudine (e.g. de la 100 la 200 m),
definita de obiectele cu cea mai mica si cea mai mare altitudine.
Feature

Elevation
Elevation
Clasa Elevation poate fi utilizata pentru derivarea Digital Elevation Model pentru studiul de
caz.
Clasa defineste un atribut:
Elevation Integer Inaltimea (altitudinea) poligonului corespunzator in metri
Infrastructuri
Drumuri
Clasa Roads este o polilinie ce stocheaza informatiile despre structura drumurilor. Un atribut
este definit pentru a se face distinctia dintre principalele tipuri de drumuri.
Feature

Roads
RoadType

Road Type atribut domeniu. Reprezinta o valoare codificata a domeniului attribute ce

caracterizeaza drumurile din zona analizata in functie de importanta si marimea acestora (e.g.
drumuri nationale, drumuri judetene etc.).
Orase
Feature

Towns
Name
Clasa Towns desemneaza locatia oraselor importante si a aglomerarilor urbane. Towns este
reprezentat prin puncte. Clasa defineste un atribut:
Name Strig. Numele localitatii
Utilizarea terenurilor si geologie
Utilizarea terenurilor
Clasa LandUse se utilizeaza pentru caracterizarea zonei de studiu prin modul de folosire a
terenurilor. Diferitele zone se modeleaza ca poligoane. Clasa defineste domeniul atributte,
care este utilizat pentru clasificare.
Feature

LandUse
LandUseType
LandUseType domeniul atribut
Geologie
Clasa Geology caracterizeaza zona studiata in ceea ce priveste tipurile geologice dominante.
Zonele cu diferite tipuri de geologie sunt modelate ca poligoame. Fiecare obiect din cadrul
acestei clase este definit de urmatoarele atribute:
Feature

GeologyType
TypeOfRock
PercentageOfInfiltration
TypeOfRock String: un text ce descrie tipul geologic al poligonului
PercentageOfInfiltration String: precipitatiile ce se infiltreaza in sol
Solul
Clasa Soil este utilizata pentru a descrie zona analizata in functie de tipurile de sol. Obiectele
spatiale sunt definite ca poligoane pe baza fazei 1 si 2 a solurilor.
Fazele sunt subdiviziuni ale unitatilor de sol bazate pe caracteristicile semnificative pentru
utilizare sau management dar care nu reprezinta o modalitate de separare a unitatilor de sol in
sine.
Fazele sunt: stancos, lithic, petric, petrocalcic, petrogipsic, petroferic, freatic, freagipan,
duripan, saline, sodice si cerrado.
Feature

Soil
Phase1
Phase2
MiscellaneousLandUnit1
6

MiscellaneousLandUnit2
Clasele definesc urmatoarele valori de cod ale domeniului de atribute:
Phase1 domeniu de atribute
Phase2 domeniu de atribute
MiscellaneousLandUnit1 domeniu de atribute
MiscellaneousLandUnit2 domeniu de atribute
Corpuri de apa si monitoring
Modelarea corpurilor de apa si a statiile de monitoring se stabilesc in conformitate cu
Guidance Document on Implementing the GIS Elements of the Water Framenwork
Directive. Obiectele spatiale sunt incluse in setul de date referitoare la Water Bodies.
Trebuie mentionat ca scopul acestui Data Model ca si al DSS nu este acela de a satisface
cerintele WFD. Cu toate acestea, se considera obligatorie incorporarea unor anumite
elemente pentru o utilizare viitoare in scopul maririi capacitatii bazei de date si pentru a
permite imbunatatiri viitoare prin intermediul DSS si in aceasta directie. Obiectul de baza al
setului de date este clasa abstracta WaterBody care este simulata pentru toate corpurile de apa
de suprafata si subterane incluse in model.
Clasa Water Body
WaterBody este clasa elementelor de baza prin care se descriu corpurile de apa de suprafata si
subterane. Clasa este definita de urmatoarele atribute:
EuropeanCode String Codul European
MSCode String Codul statului membru al Uniunii Europene
Name String Numele utilizatorului pe plan local
EcoregionCode String Codul ecoregiunii, careia ii apartine corpul de apa
RiverBasinCode String Codul cadastral al cursului de apa caruia ii apartine corpul de
apa.
Feature

WaterBody
EuropeanCode
MSCode
Name
EcoregionCode
RiverBasinCode
Groundwater Body
Obiectul GroundwaterBody mosteneste atributele de la clasa Water Body. Corpul de apa
subterana inseamna un volum distinct de apa din cadrul unui acvifer sau al unor acvifere.
Acviferele sunt modelate in Water Body ca poligoane si Water Network Dataset ca puncte
pentru a permite:

Reprezentarea acviferelor individuale ca fiind corpuri de apa distincte si estimarea lor
in balanta apei;

Modelarea acviferelor ca surse de alimentare cu apa si parte a retelei de resurse de
apa.
WaterBody

GroundwaterBody
WaterNodeId

Clasele sunt asociate cu o relatie de tipul unul cu unul prin intermediul campului
WaterNodeId.
Corpuri de apa de suprafata
WaterBody

SurfaceWaterBody
HeavilyModified
Artificial
System
Conform Directivei Cadru 2000/60/EC apele de suprafata inseamna apele interioare, cu
exceptia apelor subterane; ape tranzitorii si ape costiere, exceptand cazului starii chimice
pentru care trebuie incluse apele teritoriale. In consecinta clasa abstracta SurfaceWaterBody
se clasifica in clasa abstracta FreshWaterBody sau SalineWaterBody fiecare dintre acestea
avand alt set de atribute.
Clasa SurfaceWaterBody se defineste prin urmatoarele atribute:
HeavilyModified True/False atribut. Un corp de apa puternic modificat inseamna un corp
de apa de suprafata care, ca rezultat ale alterarilor fizice ca urmare a activitatilor umane, si-a
schimbat caracteristicile, asa cum este aratat in anexa II a DC.
Artificial True/False atribute. Un corp artificial de apa inseamna un corp de apa de
suprafata creat ca urmare a activitatii umane.
System A/B atribut de domeniu. Un corp de apa este de tip A sau B.
Fresh Water Body
Clasa abstracta FreshWaterBody provine din SurfaceWaterBody. Nu se considera necesara
atribuirea de atribute suplimentare. Mai mult decat atat un Fresh Water Body este clasificat
fie ca un lac fie ca un rau.
SurfaceWaterBody

FreshWaterBody
River Water Body
FreshWaterBody

RiverWaterBody
RiverWaterBody inseamna (conform DC) un corp de apa interioara care curge in cea mai
mare parte la suprafata terenului dar care poate curge si subteran intr-o anumita parte a
cursului. Un corp de apa interioara este conectat prin intermediul unei relatii de tip unul cu
mai multe cu clasa RiverLink a Water Network Feature Dataset care modeleaza sectoare
particulare de rau.
Lake Water Body
Conform DC, lac inseamna un corp de apa statatoare de suprafata. Lacurile se modeleaza in
cadrul Water Bodies Dataset ca poligoane si in cadrul Water Network Dataset ca puncte.
FreshWaterBody

LakeWaterBody
WaterNodeId
Similar, ca si in cazul corpurilor de apa subterana, aceasta dubla reprezentare permite:

Reprezentarea unui lac ca un corp de apa distinct si estimarea sa in cadrul balantei

apei;
Modelarea lacurilor ca surse de alimentare cu apa si ca parte a unei retele de apa.
In acest scop, clasa de poligoane LakeWaterBody se asociaza cu clasa de pucte Lake din
Water Network Dataset cu o relatie de tipul unul cu unul prin intermediul atributului
WaterNodeId.
Ape saline
Clasa abstracta SalineWaterBody provine din clasa SurfaceWaterBody si se defineste prin
urmatorul atribut aditional:
SurfaceWaterBody

SalineWaterBody
MeanSalinity
MeanSalinity double. Media anuala a continutului de sare din corpul de apa, care se
utilizeaza ca baza pentru clasificarea sa.
Ape tranzitorii
Apele tranzitorii sunt corpurile de apa de suprafata aflate in vecinatatea gurilor raurilor,
care sunt partial saline ca rezultat al apropierii de apele de coasta dar care sunt influentate
substantial de curentii de apa dulce. In general ape tranzitorii sunt considerate a fi estuarele
si ele sunt modelate ca poligoane.
SalineWaterBody

TransitionalWaterBody
Bazinul Hidrografic
Bazin hidrografic inseamna o suprafata de teren de pe care toate scurgerile de suprafata
curg printr-o succesiune de curenti, rauri si posibil lacuri, spre mare intr-un rau cu o
singura gura de varsare, estuar sau delta.
Clasa este de tip poligon si in conformitate cu Guidance Document on tre implementation of
WFD ea are urmatoarele atribute:
Name String numele
MSCode String Codul unic de bazin hidrografic
EuropeanCode String Codul unic de bazin hidrografic la nivelul Uniunii Europene
DistrictCode String Codul Districtului hidrografic careia ii apartine bazinul hidrografic
Feature

RiverBasin
Name
MSCode
EUCode
DistrictCode
Arii protejate
Feature

ProtectedArea
Name
Description
9

Ariile protejate sunt mentionate in anexa V a DC unde se prevede ca planul de management

al unui bazin hidrografic va include harti indicand locatia fiecarei arii protejate,o descriere a
acesteia precum si legislatia nationala sau locala pe baza careia a fost desemnata ca atare.
Conform acestei anexe si GIS Guidance Document subtipurile pentru clasa de elemente sunt:
(i) ariile desemnate pentru captarea apelor pentru utilizarea in scop potabil, conform art.
7;
(ii) ariile desemnate pentru protectia speciilor importante din punct de vedere
economic;
(iii) corpurile de apa desemnate ca ape cu scop recreational, inclusiv arii destinate ca
ape de imbaiere conform Directivei 76/160/EEC;
(iv) ariile sensibile la nutrienti, inclusiv ariile desemnate ca Zone Vulnerabile conform
Directivei 91/676/EEC si zone sensibile desemnate ca Arii Sensibile conform
Directivei 91/271/EEC; si
(v) arii destinate protectiei habitatelor sau speciilor unde intretinerea sau imbunatatirea
starii apelor este un factor important pentru protectia acestora, inclusiv zonele
importante pentru Natura 2000 desemnate conform Directivei 92/43/EEC si Directivei
79/409/EEC.
Obiectul este modelat ca o clasa de elemente de tip poligon, avand un atribut Description
pentru o reprezentare mai detaliata.
Name String numele zonei protejate
Description String Descrierea (categoria) zonei protejate
5. Statiile de monitorizare
Statiile de monitorizare formeaza baza monitorizarii starii apei. Directiva 2000/60 face
distinctie intre monitoringul apelor de suprafata si monitoringul apelor subyerane.
Monitoringul reprezinta baza pentru clasificarea corpurilor de apa. Cu toate acestea din
perspectiva GIS nu este necesar sa se ajunga laidentificarea datelor utilizate pentru a se
ajunge la o anumita caracterizare a starii apei. In anexa V, articolul 1.3. din DC se specifica:
Statele Membre trebuie sa asigure o harta sau harti care sa arate reteaua de monitoring a
apelor de suprafata din Planul de gospodarire la nivel de bazin hidrografic. In mod similar,
articolul 2.2.1. Prevede ca Statele Membre trebuie sa furnizeze o harta sau harti care sa
prezinte reteaua de monitoring a apelor subterane in Planul de gospodarire la nivel de bazin
hidrografic.
Similar cu DC GIS Data Model, statiile de monitoring sunt definite ca o clasa abstracta avand
doua subdiviziuni SurfaceMonitoringStation si GroundwaterMonitoringStation. Cu scopul de
a extinde capabilitatii data model, se defineste un obiect copil pentru statiile de monitoring
meteorologic care se refera numai la conditiile meteorologice si nu la starea unuia sau a mai
multor corpuri de apa.
Statiile de monitorizare
Atributele MonitoringStation:
Name String
EuropeanCode String un cod unic incorporand codul ISO al tarii si codul de stat membru
al Uniunii Europene
MSCode String Codul unic al Statiei de monitorizare
Feature

MonitoringStation
Name
MSCode
EuropeanCode

10

Statiile de monitorizare se reprezinta prin puncte. Asa dupa cum s-a mentionat anterior ele se
subdivid in SurfaceMonitoringStations, GroundwaterMonitoringStations si ClimateStations.
Statiile de monitoring pot sa aiba functiuni multiple si deasemenea pot monitoriza mai multe
corpuri de apa. In acest scop ele sunt asociate cu relatii de tip mai multe cu mai multe in
cadrul WaterBody.
Statii de monitorizare ale apelor de suprafata
MonitoringStation

SurfaceMonitoringStation
Drinking
Investigative
Operational
Habitat
Surveillance
Reference
Depth
Atribute:
Drinking True/False atribute. Atunci cand statia monitorizeaza calitatea apei potabile.
Investigative True/False atribute. Atunci cand statia este una de investigare.
Operational True/ False atribute. Atunci cand statia este una operationala.
Habitat True/ False atribute. Atunci cand statia are ca scop monitoringul habitatelor.
Surveillance True/ False atribute. Atunci cand statia este de supraveghere.
Reference True/ False atribute. Cand statia este de referinta.
Depth Integer.Adancimea in metri
Clasa de elemente este asociata cu relatii de tipul mai multe cu mai multe avand
urmatoarele clase de elemente:
TransitionalWaters ( clasa de relatii MonitorTW)
RiverWaterBody (clasa de relatii MonitorRWBody)
LakeWaterBody (clasa de relatii (MonitorLWBody)

Statii de monitorizare a apelor subterane

Clasa de elemente GroundwaterMonitoringStation provine din clasa abstracta
MonitoringStation si este definita prin urmatoarele atribute suplimentare ce identifica
functiunile pe care acestea le au:
MonitoringStation

GroundwaterMonitoringStation
TypeOperational
TypeSurveillance
Depth
11

TypeOperational True/false attribute. Atunci cand statia este una operationala.

TypeSurveillance True/ False atribute. Atunci cand statia este de supraveghere.
Depth Integer.Adancimea in metri
GroundwaterMonitoringStation asociate prin relatii de tip mai multe cu- mai multe cu clasa
de elemente GroundwaterBody.

Statii de monitorizare a parametrilor climatici

Clasa de elemente ClimateStation este ultima clasa ce provine din clasa MonitoringStations si
este utilizata numai pentru modelarea conditiilor meteorologice.
MonitoringStation

ClimateStation
TypeOperational
Se defineste atributul:
TypeOperational True/false attribute. Atunci cand statia este una operationala.
WATER NETWORK DATA
Baza de date a clasei de elemente Water Netwok descrie conectivitatea circuitului apeiprin
sistem. Clasa principala de elemene a acestei baze de date este o retea de utilitati in Arc Info,
numita WaterNetwork. In general, o retea este descrisa ca fiind un set de jonctiuni (puncte) si
margini, defineste regulile de functionare, cum ar fi ce clasa de margini se poate conecta cu o
anumita clasa de jonctiuni sau ce tip de jonctiuni pot sa lege doua clase de margini. In
utilizarea retelei, cunoasterea directiei de parcurs catre margini este esentiala. Descrierea
circuitului intr-o retea este dterminata de:
Tipologia retelei;
Localizarea surselor si a nodurilor din retea;
Statulul elementelor (enabled sau disabled).
Intr-un astfel de model elementele de jonctiune sunt conceptual reprezentate de WaterNodes
in timp ce marginile sunt reprezentate de WaterLinks. Clasa WaterNod contine jonctiuni intre
WaterLinks si alte puncte care sunt vitale pentru analiza retelei si simularea procedurii DSS.
Acestea cuprind modul de alimentare cu apa (din surse de apa de suprafata,subterana sau lac
de acumulare), cerintele de apa ( pentru irigatii, industrie sau populatie) si statiile de tratare
(statii de tratare a apei si statii de epurare). Circuitul apei are loc in lungul WaterLinks de la
sursele de alimentare catre utilizatorii de apa.
In general, datele modelate in cadrul bazei de date Water Netwok sunt utilizate ca baza pentru
studiul de caz realizat prin intermediul DSS. In paragrafeleurmatoare se va prezenta o analiza
a structurii bazei de date in termenii unor obiecte spatiale. Mai mult decat atat, majoritatea
elementelor incluse in baza de date sunt interconectate cu o vrietate d clase de obiecte
nespatiale care organizeaza dale ce sunt vitale intr-o astfel de analiza. Totusi, in scopul de a
explora toate capabilitatile Data Model se considera necesar ca prezentarea obiectelor spatiale
sa fie completata de prezentarea claselor de obiectelor nespatiale. Modelarea datelor seriilor
de timp va fi prezentata deasemenea.

12

Clasa Water Node

SimpleJonctionFeature

WaterNode
WaterNodeId
Name
Clasa abstracta WaterNode simbolizeaza orice element sau punct de interes in cadrul retelei
de apa. Ea provine din SimpleJonction al Arc Info Object Model. In consecinta, toate
nodurile privind apa vor fi la intersectia a doua sau mai multe margini sau la punctul final al
unei marginipermitand transferul de debite intre margini. La primul nivel al conceptului,
clasa WaterNode defineste urmatoarele atribute:
WaterNodeId Integer. Atributul Id functioneaza ca un unic element de identificare de
nodului apa in cadrul retelei.
Nume String. Numele nodului, reprezentand de obicei numele local sau o descriere a
obiectului.

Dupa cum s-a mentionat, Water Nodes sunt clasificate in trei categorii principale cu scopul de
a se putea modela rolul lor particular in sistemul resurselor de apa.
Supply Nodes reprezinta sursele naturale si artificiale de apa;
Demand Nodes reprezinta cerinta de apa a utilizatorilor consumatori si
neconsumatori si activitatile;
Transhipment Nodes reprezinta procedeele de tratare utilizate sau metodele
utilizate pentru mentinerea conectivitatii retelei.
Aceste categorii sunt, prin generalizare, analizate in cadrul a mai multor obiecte copii in
functie de functionalitatile specifice ale fiecarui obiect, procedurile pentru manipularea
datelor si modelare asa cum se integreza eleintr-un DSS.
Clasa Supply Node
WaterNode

SupplyNode
SupplyNodeId
InfrastructureCapitalCost
InfrastructureConstructionYear
InfrastructureLifetime
InfrastructureDepreciationPeriod
InfrastructureSpecificEnergyConsumption
InfrastructureOperationalCost
OperationStartYear
OperationalEndYear
Clasa abstracta de elemente SupplyNode provine din clasa WaterNode si reprezinta toate
nodurile ce actioneaza ca surse pentru alimentarea cu apa. Clsa are urmatoarele atribute:
SupplyNodeId Integer. Este unicul element de verifiare a nodului sursa.

13

InfrastructureCapitalCost Integer. Costurile de capital pentru realizarea infrastructurii

sistemului de alimentare cu apa.
InfrastructureConstructionYear Integer. Anul realizarii sistemului de a;limentare cu apa.
InfrastructureLifetime Integer. Durata de viata a infrastructurii, in ani.
InfrastructureDepreciationPeriod Integer. Perioada de depreciere a infrastructurii
raportata lanumarul de ani de utilizare, in ani.
InfrastructureSpecificEnergyConsumption Double. Consumul specific de
energienecesar pentru prelevare, in kWh/m3.
InfrastructureOperationalCost Double. Costurilespecifice cu exploatarea si intretinerea
in Euro/m3 de apa prelevat.
OperationStartYear Integer. Reprezinta anul de incepere a exploatarii sursei de
alimentare. Poate sa fie mai mare sau egal cu anul de realizare a infrastructurii sistemului.
OperationalEndYear Integer. Reprezinta anul incetarii exploatarii sursei. Poate fi mai
mare sau egal cu anulincetarii functionalitatii infrastructurii (anul de constructie + durata de
viata).
Pentru a lua in considerare diferite surse de apa disponibile, clasa SupplyNode este divizata
in nai multe subclase conceptualizand acviferele, apele subterane fosile, corpurile de apa de
suprafata si transferul de debite intre bazinele hidrografice.

Unele dintre obiectele clasei SupplyNode sunt asociate prin intermediul unor relatii de tip mai
multe cu mai multe cu clasa de obiecte QualityVaribles. Scopul acestor relatii este acela de
a modela informatiile nespatiale privind vulnerabilitatea legata de poluarea apei cu cele
privind nodurile resursa care actioneaza si ca niste corpuri receptoare, printre care se numara
reinbogatirea apei subterane, zonele costiere si corpurile de apa de suprafata.
Regenerarea apelor subterane
SupplyNode

RenewableGroundwater
Capacity
MinimumDischargeVolume
NumberOfWells
GeologyType
CatchmentArea
SustainableGWProductionFactor
YieldFactor
AreaCoefficient
Obiectul RenewableGroundwater modeleaza apele sezoniere, apa subterana libera care este
in mod continuu regenerata in cadrul ciclului hidrologic natural. Clasa deriva din clasa
abstracta SupplyNode si in mod suplimentar defineste rmatoarele atribute:
Capacity Integer. Capacitatea (in m3) i.e. volumul maxim de apa carepoate fi stocat in
acvifer.
MinimumDischargeVolume Integer. Volumul minim stocat (in m3) pentru care are loc
reincarcarea acviferului.
NumberOfWells Integer. Numarul de foraje pentru captarea apei din acvifere.

14

GeologyType Atributele domeniului: calcaroase, silicoase, organice, altele. Geologia

acviferului.
CatchmentArea Double. Suprafata bazinului hidrografic (m2) i.e. suprafata de pe care se
infiltreaza apa in acvifer, timpul de functionare al infrastructurilor de captare (in ani).
SustainableGWProductionFactor Double (variaza intre 0 si 1). Factor ce reprezinta
procentul de reincarcare al acviferului ce poate fi considerat ca durabil din punct de vedere al
captarii.
YieldFactor - Double (variaza intre 0 si 1). Factor ce exprima fractiunea din acvifer ce poate
fi captata. Ia in considerare piederile prin percolatie.
AreaCoefficient Double. Coeficient ce exprima vulnerabilitatea acviferului la captarea
apei.
Importul
SupplyNode

Importing
Description
MaximumAvaiableQuantity
Obiectul Importing provone din clasa abstracta de elemente SupplNode si reprezinta
cantitatea de apa ce provine din bazinele hidrografice invecinate. Ca nod resursa, acest nod
joaca rolul unui nod sursa de alimentare cu apa. Suplimentar fata de atributele ce ii revin de la
clasa SupplyNode are urmatoarele atribute:
Description String. Un text ce descrie tipul de apaimportata e.g. transfer interbazinal.
MaximumAvaiableQuantity Double. Volumul maxim lunar de apa ce poate fi importat in
zona in m3/luna.
Apa subterana fosila
Clasa FossilGroundwater se refera la acviferele de adancime, care nu sunt reincarcate prin
intermediulcicluluihidrologic. Un atribut suplimentar este descris ca:
TotalAvailability Integer. Volumul total stocat in acvifer (in m3).
SupplyNode

FossilGroundwater
TotalAvailability
Zona costiera
SupplyNode

CoastalZone
Clasa privind zona costiera descrie o zona unde apa marina este prelevata pentru desalinizare,
sunt descarcati efluentii sau starea calitativa, e.g. eutroficarea, sunt monitorizate. Nu sunt
definite atribute suplimentare.
Nodul apa de suprafata

15

Clasa abstracta SurfaceWaterNode provine din clasa SupplyNode si grupeaza toate nodurile
privitoare la corpurile de apa de suprafata. Acestea sunt lacuri naturale si lacuri artificiale si
corpuri de apa reprezentand sectoare de cursuri de apa. Fiecare subtip din clasa
SurfaceWaterNode se leaga printr-o relatie de tip unul - cu unul cu tabelul
SurfaceNodeParameter. In cadrul acestui nivel nu sunt debinite atribute suplimentare.
Nodul sector de rau
Clasa de elemente RiverReachNode provine din clasa SurfaceWaterNode si reprezinta
elementul fizic (sector) de rau precum si sectiunea sa aval. Se definesc urmatoarele atribute:
CatchmentArea- Double. Surafata bazinului in m2 (suprafata bazinului in amonte) pentru
fiecare sector de rau.
DistanceFromSpring Double. Distanta de la izvoare si pana la RiverReachNode.
SurfaceWaterNode

RiverReachNode
CatchmentArea
DistanceFromSpring
RiverId
RiverId String. Codul cadastral al cursului de apa (campul MSCode din clasa
RiverWaterBody).
Acumulari
SurfaceWaterNode

Reservoir
StorageId
Capacity
DeadVolume
StageArea
Elevation
Clasa Reservoir provine din clasa SurfaceWaterBody si reprezinta toate lacurile artificiale
(cum sunt barajele si micile acumulari) si naturale. In afara atributelor deja existente, clasa
are suplimentar urmatoarele atribute:
StorageId Elementul unic de identificare a acumularii in baza de date.
Capacity Integer. Capacitatea lacului, i.e. volumul maxim de apa ce poate fi acumulat in
lac, in m3.
DeadVolume Integer. Volumul mort al unei acumulari in m3.
StageArea String. O expresie ce leaga suprafata acumularii de volumul acesteia.
Elevation String. O expresie ce leaga cota apei in acumulare si volumul de apadin lac.

16

Lac de acumulare
Clasa StorageReservoir reprezinta lacurile artificiale alimentate de cursurile de apa naturale
parte a unui corp de apa.
Clasa provine din clasa abstracta de elemente Reservoir si defineste un atribut suplimentar:
ReleaseRule String. O expresie ce defineste debusarile in aval (goliri necontrolate)
Reservoir

StorageReservoir
ReleaseRule
Acumulare mica
Clasa SmallReservoir reprezinta retentiile artificiale de capacitate mica realiza pentru
controlul viiturilor sau curgerea de suprafata din bazinul hidrografic. Modelarea necesita un
atribut suplimentar fata de cele date de clasele SurfaceWaterBody, SupplyNode si WaterNode:
Reservoir

SmallReservoir
CatchmentArea
CatchmentArea Double. Suprafata bazinului hidrografic (in m3) de pe care este alimentata
acumularea.
Lac
Clasa Lake se refera la lacurile naturale. Prin atributul WaterNodeId provenit de la clasa
WaterNode, lacurile, reprezentate prin puncte in baza de date Water Network sunt conectate
prin intermediul unei relatii de tip unul cu unul cu clasa poligonala de elemente
LakeWaterBody din baza de date Water Bodies. In mod similar clasei SmallReservoir si in
acest caz se defineste un atribut suplimentar:
CatchmentArea Double. Suprafata bazinului hidrografic (in m2) de pe care se colecteaza
apa in lac.
Reservoir

Lake
CatchmentArea
Clasa cerinte de apa
WaterNode

DemandNode
DemandNodeId
Priority
Clasa abstracta DemandNode modeleaza toate tipurile de cerinte de apa, respectiv atat pe
celeconsumatoare cat si pe cele neconsumatoare de apa. Clasa provine din clasa abstracta
WaterNode si defineste suplimentar urmatoarele atribute:
DemandNodeId Integer. Unicul cod de identificare pentru nodul cerinta de apa.
Priority Integer (cu valori cuprinse intre 1 si 99). Atributul descrie regula de alocare a
resursei de apa catre un anumit nodconform algoritmului DSS.
Clasa DemandNode cuprinde doua subclase: ConsumptiveDemand si NonConsumptiveDemand.
17

Cerinte consumatoare de apa

Clasa abstracta ConsumptiveDemand modeleaza utilizatorii consumatori de apa cum ar fi
irigatiile, consumul populatiei, zootehnia si utilizarea apei industriale. Aceste obiecte provin
din clasa abstracta DemandNode si in ea sunt definite urmatoarele atribute suplimentare:
PricingMethod Atributele domeniului: niciunul, volemetrice, pe suprafata, pretul la iesirea
din statia de tratare, redevente. Campul descrie metodele de calcul ale pretului apei pentru un
obiect cerinta de apa specific.
DemandNode

ConsumptiveDemand
PricingMethod
WaterSellingPriceExpression
MaximumDemandThatCanBeMet
EnableDemandFeedback
DemandFeedbackInterval
WaterSellingPriceExpression String. O expresie ce descrie pretul de vanzare al apei ca
functie de consumul si elasticitatea respectivei activitatii utilizatoare de apa
MaximumDemandThatCanBeMet String. Expresie ce descrie o limita potentiata (cota)
ce poate fi alocata pentru un potential utilizator de apa, ca functie de timp si/sau cerinta de
apa din anii precedenti.
EnableDemandFeedback True/False attribute. Campul exprima elesticitatea sau
inelasticitatea raportului dintre cerinta consumatoare si deficitul de apa.
DemandFeedbackInterval Integer. Campul descrie intervalul de timp (ani) necesar ca
deficitul de apa sa aiba un impact asupra presiunilor si fortelor ce controleaza cerinta de apa
pentru o folosinta particulara (in cazul in care cerinta consumatoare poate fi controlata de
conditiile de deficit i.e. EnableDemandFeedback este setata cu valoarea True).
Subdiviziunile clasei ConsumptiveDemand sunt asociate cu clasa de obiecte Activity. Scopul
acestei clase de relatii este acela de a modela datele referitoare la o anumita activitate
consumatoare legat de nodurile cerinta de apa (DemandNodes) e.g. spalatul in cazul
consumului menajer, apa de racire in cazul unor unitati industriale etc. Nivelul activitatii si
rata de consum a acestor activitati determina cerinta pentru fiecare clasa de noduri in parte, in
timp ce generarea de poluanti de catre fiecare activitate este utilizata in estimarea incarcarii
cu poluanti a apelor.

Clasa abstracta ConsumpriveDemand are 6 subclase, fiecare dintre acestea reprezentand o

folosinta consumatoare de apa.
Aglomerari
Clasa de elemente Settlement provine din clasa abstracta Consumptivedemand si descrie
populatia din zolele urbane si infrastructurile din zona respectiva. Ca model se pot utiliza
18

localitati rurale sau urbane sau zone mixte cu populatie permanenta si sezoniera (turisti)
facand parte zintr-o zona mai mare e.g. o municipalitate. Clasa defineste urmatoarele atribute:
ConsumptiveDemand

Settlement
SettlementId
UrbanizedArea
PopulationGrowth
SeasonalPopulationGrowth
SettlementId Integer. Codul unic de identificare a zonei
UrbanizedArea Double. Suprafata aglomerarii urbane.
PopulationGrowth String. Expresie utilizata pentru descrierea cresterii demografice a
populatiei stabiledin zona aglomerarii urbane ca functie de timp.
SesonalPopulationGrowth String. Expresia este utilizata pentru descrierea cresterii
sezoniere a numarului populatiei, sub forma numarului de nopti de cazare, ca functie de timp.
Clasa de elemente este asociata cu relatii de tip unul- cu-unul prin intermediul campului
SettlementId de clasele de obiecte DistributionNetwork si SewageNetwork.
Zone turistice
ConsumptiveDemand

TouristSite
SeasonalPopulationGrowth
Clasa de elemente TouristSite modeleaza comunitatile turistice care conduc la o crestere
sezoniera a cerintei de apa si prin intermediul SettlementDemand ea reprezinta o cerinta de
apa menajera. Prin intermediul acestei clase se defineste un atribut suplimentar:
SeasonalPopulationGrowth String. Expresie utilizata pentru descrierea cresterii sezoniere
a numarului populatiei, exprimata prin numarul de nopti de cazare, ca functie de timp.
Suprafata irigata
Clasa de elemente IrrigationSite reprezinta activitatea de cultivare a terenurilor atat pentru
consumul propriu al fermierilor cat si in scop comercial.
ConsumptiveDemand

IrrigationSite
IrrigationSiteId
DistributionEfficiency
SoilSalinity
NumberOfEmployees
InternalDistributionNetworkLengh
MaximumCultivableAreaGrowth
ReturnFlowfFactor
In cadrul acestei clase se descriu urmatoarele atribute:
IrrigationSiteId Integer. Codul unic de identificare a zonei irigate.
DistributionEfficiency Double. (are valori cuprinse intre 0 si 1). Eficienta distributiei apei
in zona irigata.
SoilSalinity Double. Salinitatea medie a solului din zona irigata in mg/l.
NumberOfEmployees Integer. Numarul de persoane celucreaza in cadrul fermelor ce
practica culturi irigate (fermieri si angajati).
19

InternalDistributionNetworkLengh Integer. Lunginea sistemului intern de distributie al

apei din zona irigata, in m.
MaximumCultivableAreaGrowth String. Expresie utilizata pentru descrierea cresterii
zonelor irigate din totalul zonelor cultivate, ca functie de timp. Se utilizeaza pentru
evidentierea modului de transformare in utilizarea terenurilr.
ReturnFlowFactor Double (are valori cuprinse intre 0 si 1). Arata volumul de apa legat de
zonele irigate care nu este consumat si in consecinta se reintoarce in corpurile de apa de
suprafata sau se infiltreaza in corpurile de apasubterana.
Clasa IrrigationSite este asociata prin intermediul IrrigationSiteId cu toua tabele:
FieldCrops si OrchardCrops (prin intermediul unor relatii de tip mai multe cu-mai
multe) si,
Clasa de obiecte AppliedIrrigationMethods (prin intermediul unei relatii de tip unul
cu mai multe).
Cresterea animalelor
Clasa de elemente AnimalBreeding deriva din clasa abstracta Consumptivedemand si se
utilizeaza pentru modelarea activitatilor legate de cresterea animalelor.
ConsumptiveDemand

AnimalBreeding
AnimalBreedingId
ReturnFlowFactor
In aceasta clasa se definesc suplimentar urmatoarele atribute:
AnimalBreedingId Integer. Codul unic de identificare pentru ferma zootehnica.
ReturnFlowFactor Double (are valori cuprinse intre 0 si 1). Volumul de apa alocat
fermelor zootehnice si care nu este integral consumat si in consecinta revine in corpurile
deapa.
Clasa AnimalBreeding se asociaza cu tabelul LivestockType prin intermediul unei relatii de
tip maimulte cu- mai multe (AninalSiteHasLivstock).
Zonele industriale
ConsumptiveDemand

IndustrialSite
IndustrialId
IndustryType
NumberOfEmployees
NumberOfIndustries
ProductionVolumeGrowth
ProductionValue
Clasa de elemente IndustrialSite descrie o unitate sau un set de unitati de productie de bunuri,
servicii etc. Aceasta clasa este caracterizata in principal prin domeniul de activitate:
petrochimie, electronica, aerospatiale, produse alimentare si bauturi, celuloza si hartie, textile
etc. Si volumul corespunzator al productiei. In cadrul acestei clase se definesc urmatoarele
atribute:
IndustrialId Integer. Codul unic de identificare al zonei industriale.
IndustryType String. Tipul de unitate industriala (e.g. petrochimica, textila etc.).
NumberOfEmployees Integer. Numarul de salariati din unitatea industriala.
NumberOfIndustries Integer. Numarul de unitati industriale modelate in industrial site
object (valoarea default 1).
20

ProductionVolumeGrowth String. Expresie ce descrie crestrea productiei industriala

raportata la unitatea de timp.
ProductionValue Double. Valoarea in Euro/unitatea de produs locco producator.
Export
ConsumptiveDemand

Exporting
MaximumDemandToBeMet
DemandGrowth
StartYear
EndYear
Clasa de elemente Exporting reprezint cantitatea de apa ce va fi derivata in alt bazin
hidrografic sau in alta zona geografica a aceluiasi bazin hidrografic. Clasa provine din clasa
abstracta de elemente ConsumptiveDemand deoarece nu se considera ca debitele defluente
intra din nou in zona studiata. Atributele suplimentare ale acestei clase sunt:
DemandGrowth String. Expresie ce descrie cresterea cerintei de apa prin intermediul
elementului Exporting ca functie de timp.
StartYear Integer. Anul inceperii derivarii volumelor de apa.
EndYear Integer. Anul cand derivarea de volume de apa inceteaza.
Cerintele neconsumatoare de apa
DemandNode

NonConsumptiveDemand
NonConsumptiveDemand reprezinta o clasa abstracta de elemente derivata din clasa
DemandNode. Ea este utilizata pentru a modela cerintele neconsumatoare de apa in cazul in
care debitele defluente sunt zero iar debitele de intrare suntegale cu cele de iesire. Nu sunt
definite atribute suplimentare.
Aceasta clasa este formata din doua subclase: HydroelectricityProduction si
RiverRequirements.

Producerea de hidroenergie

21

NonConsumptiveDemand

HydroelectricityProduction
EnergyEfficiency
EnergyHead
CapitalCost
ConstructionYear
OperationalCost
Lifetime
DepreciationPeriod
ElectricitySellingPrice
EnergyRequirementsGrowth
Clasa de elemente HydroelectricityProduction modeleaza cantitatea de apa necesara de o
centrala sau un grup de centrale hidroelectrice pentru a genera energie prin cadere sau ca
urmare a vitezei apei. Clasa defineste urmatoarele atribute suplimentare:
EnergyEfficiency Double (are valori cuprinse intre 0 si 1). Eficienta totala centralei
hidroelectrice in conservarea energiei.
EnergyHead Double. Caderea neta disponibila pentru producerea de hidroenergie (in
metri).
CapitalCost Integer. Costul constructiei centralei hidroelectrice.
ConstructionYear - Integer. Anul constructiei centralei si anul cand aceasta incepe sa
produca.
OperationalCost Double. Costurile operationale specifice in Euro/kWh produs.
Lifetime Integer. Durata de viata in ani.
DepreciationPeriod Integer. Durata de amortizare pentru costurile de capital.
ElectricitySellingPrice Pretul cu care energia produsa este vanduta catre reseillerilocali
sau catre utilizatori.
EnergyRequirementsGrowth Expresie decriind productia anuala de energie necesara ca
functie de timp.
Debitele necesare in albie

RiverRequirements reprezinta o clasa abstracta de elemente utilizata pentru a modela sectorul

de rau in functie de debitele minime necesare in albie. Acestea constau in debitele lunare
minime necesare pentru garantarea navigatiei, a activitatilor recreationale (e.g. pescuitului) si
prezervarii regimului fizic sigeomorfologic al cursului de apa, cu scopul de a mentine
valoarea ecologica a ecosistemelor acvatice. Aceasta clasa este impartita in trei subclase:
Environmental, Recreation si Navigation.
Clasa nodurilor transzitionale

22

WaterNode

TranshipmentNode
Clasa abstracta TranshipmentNode se utilizeaza pentru a caracteriza punctele din sistemul de
apa ce nu sunt nici surse de apasi nu reprezinta nici cerinte de apa. In aceasta clasa nu sunt
definite atribute suplimentare. O clasa inportanta din retea ce este strans legata de calitatea
apeidenumita TreatmentNode este definita ca o subclasa . O alta clasa ce deriva din
TranshipmentNode este NetworkReservoir.

Rezervoare
TranshipmentNode

NetworkReservoir
ConstructionYear
ConstructionCost
Lifetime
DepreciationPeriod
EnergyConsumption
OperationalCost
Clasa NetworkReservoir provine din clasa abstracta TranshipmentNode si reprezinta un
rezervor cu o capacitate mica care este utilizat pentru a asigura necesarul casnic de apa, in
cazul motelurilor etc. Clasa defineste urmatoarele atribute suplimentare:
ConstructionYear Integer. Anul construirii rezervorului.
ConstructionCost Integer. Costul constructiei rezervorului exprimat in Euro.
Lifetime Integer. Durata de viata a rezervorului exprimata in ani.
DepreciationPeriod Integer. Perioada de amortizare a costurilor de capital pentru
realizarea rezervorului.
EnergyConsumption Double. Consumul specific de energie inkWh/m3 de apa
inmagazinata.
OperationalCost Double. Costurile specifice de operare si exploatare in Euro/m3 de apa
inmagazinata.
Clasa statii de tratare
Clasa de elemente TreatmentNode este utilizata pentru modelarea statiilor de tratare, i.e.
puncte in retea unde calitatea apei este modificata prin procese de tratare specifice. Clasa
Provine din clasa mult mai abstracta a nodurilor tranzitionale.
TranshipmentNode

TreatmentNode
TreatmentId
Capacity
23

ConstructionYear
Lifetime
DepreciationPeriod
ConstructionCost
OperationalCost
SpecificEnergyConsumption
Suplimetar fata de toate atributele din clasa generala specifica, clasa are definite urmatoarele
atribute:
TreatmentId Integer. Codul unic de identificare al statiei de tratare dintre toate.obiectele
din statia de tratare
Capacity Integer. Capacitatea statiei de tratare exprimata in m3/zi.
ConstructionYear Integer. Anul constructiei statiei de tratare.
Lifetime Integer (valoarea default este de 15 ani). Durata de viata, in ani, a statiei de
tratare.
DepreciationPeriod Integer (valoarea default este de 15 ani). Perioada de amortizare
pentru costurile de capital.
ConstructionCost Integer. Costul total al realizarii statiei de tratare.
OperationalCost Double. Costurile specifice de operare si intretinere exprimate in Euro/m3
apa trata.
SpecificEnergyConsumption Double. Consumul specific de energie in statia de tratare,
exprimat in kWh/m3 de apa tratata.
Clasa contine duoa subclase: DrinkingWaterTreatmentPlant si WastewaterTreatmentPlant.

Subclasele sunt asociate prin relatii de tip mai multe cu mai multe cu clasa de obiecte
Quality Variables care este utilizata pentru a descrie aspecte particulare ale procesului de
tratare, cum ar fi rata de indepartare a poluantilor si concentratiile necesare pentru apa
potabila sau dispunerea namolului in cazul statiilor de tratare a apelor uzate.
Statia de tratare a apei (potabilizare)
TreatmentNode

DrinkingWaterTreatmentPlant
Clasa DrinkingWaterTreatmentPlant provine din clasa abstracta TreatmentNode si
modeleaza o statie de tratare a apei cu scopul de a face apa sigura si acceptabila pentru
consumul uman. Nu sut definite atribute suplimentare.
Statia de tratare a apelor uzate
TreatmentNode

WastewaterTreatmentPlant
UnitType
PopulationEquivalents
EffluentPrice

24

Clasa de elemente WastewaterTreatmentPlant reprezinta o statie de epurare a carei scop este

aceea de a indeparta sau de a micsora concentratia de substante poluante inainte de
reutilizarea apei sau descarcarea acesteia intr-un corp de apa de suprafata. Clasa are
urmatoarele atribute suplimentare:
UnitType Domain atribute (epurare primara, secundara sau tertiara). Tipul procesului de
epurare, strict in legatura cu indepartarea poluantilor si eficienta de reducere a poluantilor a
statiei deepurare.
PopulationEquivalents Integer. Capacitatea statiei deepurare exprimata in termeni ai
populatiei maxime ce poate fi deservita zilnic.
EffluentPrice Double. Pretul efluentului de la statia deepurare in cazul in care acesta este
utilizat pentru irigrarea terenurilor agricole.
Clasa conexiuni
Clasa abstracta WaterLink simbolizeaza orice conexiune din reteaua de alimentare cu apa
intre noduri. Aceasta clasa provine din SimpleEdgeFeature din Arc Info Object Model.
Marginile in mod logic sunt definite ca elemnte de retea ce au o anumita lungime.
SimpleEdgeFeature

WaterLink
WaterLinkId
Description
In consecinta toate nodurile privind apa se afla la intersectia a doua sau mai multor margini.
O margine trebuie intotdeauna sa inceapa si sa sfarseasca in nodurile retelei. La un prim nivel
de conceptualizare, clasa WaterLink defineste urmatoarele atribute:
WaterLinkId Integer. Identificatorul Id actioneaza ca unicul identificator al unei legaturi
in cadrul retelei.
Description String. Un text descriptiv al legaturii.
Obiectele legaturi din cadul WaterLink sunt clasificate in 4 categorii in conformitate cu
regulile de conectivitate a retelei si in particulare cu necesitatea de modelare a DSS:
Supply Links, care conduc apa de la surse la nodurile cerinta;
Groundwater Interaction Links, reprezentand interactiunea naturala dintre corpurile de apa
de suprafata si subterana;
Return Flow Links, care iau in considerare debitele returnate de la cerintele consumatoare
de apa in receptori (corpuri de apa de suprafata sau subterana) sau care ajung in statiile de
epurare.
River Links, (sau sectoare) reprezentand cursul natural al unui corp de apa de suprafata (rau0,
interconectand nodurile sectoare de rau, acumulari si necesarulminim de debit.

Conexiunea alimentare
Clasa abstracta Supply Link reprezinta puncte de transfer a apei (fie tratata fie apa epurata) ce
se intentioneaza a fi utilizata de catre nodile cerinta. Un atribut fundamental este capacitatea
legaturii, care reprezinta debitulmaxim lunar disponibil. Suplimentar atributelor primite de la
clasa similara WaterLink, clasa defineste urmatoarele campuri:

25

WaterLink

SupplyLink
SupplyLinkId
Priority
ConvyanceLoss
FlowCapacity
ConstructionYear
Lifetime
DepreciativePeriod
ConstructionCost
SpecificEnergyConsumption
OperationCosts
SupplyLinkId Integer. Unicul identificator a legaturii de alimentare.
Priority Integer (valori de la 1 la 99). Prioritatea cu care apa este alocata de la nodul de
plecare a legaturii la nodul final.
Conveyance Loss Double (valori cuprinse intre 0 si 1). Reprezinta pierderile din retea.
FlowCapacity Double. Debitulmaxim in m3/luna care traverseaza legatuta de alimentare.
ConstructionYear- Integer. Anul in care legatura a fost construita.
Lifetime Integer. Durata de viata a legaturii.
DepreciationPeriod Integer, Descrierea perioadei de amortizare pentru costurile de capital
ale legaturii.
ConstructionCost Integer. Costul realizarii legaturii.
SpecificEnergyConsumption - Double. Energia specifica de pompare necesara in Euro/m3
de apa.
OperationCosts Double. Costurile specifice cu intretinerea si operarea in Euro/m3 de apa.
Doua subclase deriva din clasa abstracta SupplyLink: Canals si Pipelines.
Canale
Clasa Canal deriva din clasa abstracta Supply si se utilizeaza pentru a modela canalele
deschisepentru derivarea debitelor. Aceasta clasa este utilizata pentru a lega nodul sector de
rau catre zonele agricole. Nu exista atribute suplimentare definite de aceasta clasa.
SupplyLink

Canal
Conducte
SupplyLink

Pipeline
Clasa Pipeline deriva din clasa abstracta SupplyLink si se utilizeaza pentru a reprezenta
conductele sub presiune ce pleaca de ladiferitele surse dealimentare cu apa catre nodurile
cerinta. La fel ca si clasa Canal nici aceasta clasa nu defineste atribute suplimentare.
Interactiunea dintre apele subterane si apele de suprafata
WaterLink

GroundwaterInteractionLink
26

Clasa abstracta GroundwaterInteractionLink cuprinde legaturile ce modeleaza interactiunea

dintre corpurile de apa subterana si cele de suprafata. Se definesc diua subcategorii, fiecare
dintre acestea avand reguli de conectivitate diferite: descarcarea apelor subterane si
reincarcarea apelorsubterane.
Reincarcarea apelor subterane
GroundwaterInteractionLink

GroundwaterRechargeLink
Link-urile referitoare la reincarcarea apelor subterane se utilizeaza pentru modelarea
procesului natural de reincarcare a acviferelor din corpurile de apa de suprafata, cum ar fi
lacurile, acumularile si raurile. Nu sunt definite atribute suplimentare.
Descarcarea apelor subterane
Link-urile referitoare la descarcarea apelor subterane se utilizeaza pentru modelarea
procesului natural de descarcare a acviferelor in corpurile de apa de suprafata si in mare.
GroundwaterInteractionLink

GroundwaterDeschargeLink
Debite defluente
WaterLink

ReturnFlowLink
ReturnFlowShare
Clasa ReturnFlowLink conceptualizeaza legaturile care transfera debitele defluente de la
consumatori la statiile deepurare sau in corpurile de apa care functioneaza ca receptori. Se
defineste un atribut suplimentar pentru determinarea partii de debit care este alocata unui
anumit segment:
ReturnFlowShare Double (variaza intre 0 si 1). Reprezinta partea de debit ce este
transferata prin intermediul unei anumite legaturi.
Raul
WaterLink

RiverLink
RiverId
Ultima clasa de elemente inclusa in Water Network dataset este RiverLink. Deoarece
segmente diferite de rau sunt modelate ca puncte, singura functionalitate a elementelor din
clasa RiverLink este aceea de a mentine conectivitatea retelei in lungul unui curs de apa.
Reguli de conectivitate
Un concept fundamental intr-o retea de alimentare, ca si in cazul fiecarui element din retea,
este mentinerea unei reguli adecvate de conectivitate care specifica ce tipuri de jonctiuni
(noduri) pot fi conectate unele cu altele si prin intermediul carui tip delegatura. In general,
regulile de conectivitate in retea constrag elementele retelei astfel incat ele sa poata fi
conectate unele cu altele. Prin stabilirea acestor reguli impreuna cu alte reguli cum ar fi
domeniul atributelor, se mentine integritatea datelor retelei in baza de date.
In ArcGis exista doua tipuri de reguli de conectivitate: reguli de tip margine nod si reguli de
tip margine margine. O regula de tip margine nod este o regula de conectivitate care
stabileste ca o margine de tip A poate fi conectata la un nod de tip B. O regula de tipmargine
27

 margine este o regula de conectivitate care stabileste ca o margine de tip A poate fi

conectata cu o margine de tip B printr-un set de jonctiuni. Regulile de tip margine margine
implica intotdeauna existenta unui set dejonctiuni.
O baza de date specifica un numar de reguli de conectivitate cu scopul de a asigura modelarea
corecta a sistemului resurselor de apa si simularea sa corecta in cadrul DSS. Modelarea
necesita ca unele tipuri de margini sa aiba un tip specific de jonctiuni de inceput sau de sfarsit
sau ambele. De exemplu, in cazul reincarcarii apelor subterane punctul de plecare poate fi
considerat un nod apa de suprafata (acumulare sau sector de rau) si se poate termina numai la
nodul reincarcare apa subterana. Suplimentar, jonctiunile modelaza tipuri particulare de surse
de apa cum ar fi sursele neregenerabile (apa subterana fosila) sau sau importul de resursa din
alte zone nu pot avea nici un fel de margini de intrare. Pentru a asigura totusi integritatea
retelei de date in baza de date, conectivitatea in retea este modelata in cadrul DSS prin
intermediul unui se de reguli ce specifica ce tip de jonctiune poate fi conectat cu un altul si cu
ce tip de margine.
Obiecte nespatiale
Datele spatiale din Network Dataset nu suntprin ele insele adecvate pentru a descrie structura
sistemului de resurse de apa in termeni referitori la resursele de apa sau cerinte de apa. Date
suplimentare sunt stocate in forma tabelara cu scopul de a furniza date suplimentare. Acestea
sunt legate cu obiectele spatiale prin relatii de tipul unul-cu unul, unul cu mai multe si
mai multe cu mai multe. Se face o distinctie intre datele modelate ca serii de timpsi clasa
generala abstracta numita Object.
Date generale
Variabile de calitate
Clasa QualityVariables include toate variabilele de calitate are sunt monitorizate in mod
curent si simulate in cadrul DSS. Atributele definite in cadrul acestei clase sunt:
WQVariableId Integer. Unicul identificator al variabilei de calitate.
Name String. Numele variabilei de calitate.
LoadUnit String. Unitati de masura utilizate pentru a exprima incarcarea variabilei de
calitate.
ConcentrationUnit - String. Unitati de masura utilizate pentru a exprima concentratia
variabilei de calitate.
Incarcarea Double. Incarcarea cu poluant exprimata in Euro/unitatea de incarcare.
Incarcarea cu poluanti este utilizata pentru estimarea costurilor de mediu in cazul dispunerii
efluentului.
Objects

QualityVariables
WQVariableId
Name
LoadUnit
ConcentrationUnit
Charge
Clasa QualityVariables participa intr-un numar de relatii cu alte obiecte si clase de elemente
cu sunt:
Relatii de tipul mai multe cu mai multe cu subclase apartinand clasei de elemente
Supply Node;
Relatii de tipul mai multe cu mai multe cu subclase apartinand clasei de elemente
Treatment Node;

28

Relatii de tipul mai multe cu mai multe cu atribute intre subclase apartinand clasei
de elemente ConsumptiveDemand si clasei de obiecte Activity.
Activity
Clasa Activity grupeaza toate tipurile de cerinte consumatoare de apa. Clasa in sine contine
cateva valori de baza care pt fi modificate pentru fiecare DemandNode al setului de date
Water Network. Clasa defineste urmatoarele atribute:
ActivityId Integer. Unicul identificator al activitatii;
Description- String.
Unit String. Unitati de masura utilizate pentru descrierea activitatii.
DefaultElasticity Double. Elasticitatea initiala a cerintei prin itermediul pretului de vanzare
al apei.
Clasa Activity este asociata prin relatii de tipul mai multe cu mai multe cu subclasele de
obiecte din clasa abstracta ConsumptiveDemandNode.
Date referitoare la alimentare
Parametrii nodului apa de suprafata
Clasa de obiecte SurfaceNodeParameters cuprinde informatiile necesare pentru realizarea
estimarilor de calitate pentru corpurile de apa de suprafata. Ea include deasemenea si unele
atribute pentru descrierea pierderilor din retea si evaporatia din lacuri precum si reincarcarea
acviferelor din rauri la fel ca si vulnerabilitatea corpurilor de apa de suprafata ca urmare a
supraexploatarii. Clasa de obiecte este conectata cu o relatie simpla de tip unul cu unul a
clasei provenite din SurfaceWaterNode (acumulari, lacuri, acumulari mici si noduri sectoare
de rau). Atributele definite in cadrul acestei clase sunt:

SupplyNodeId Integer. Cheia de legatura a relatiei de tip unul cu unul cu clasa

SurfaceWaterNode.
AlgalGrowthRate Double. Rata dezvoltarii algale (zi-1).
AlgalRespirationRate Double. Rata respiratiei algale (zi-1).
AlgalSettlingRate Double. Rata dezvoltarii algale reziduale (zi-1).
FractionNitrogenInAlgalBiomass Double. Fractiunea din biomasa algala reprezentand
azot (adimensionala).
PreferenceFactorForAmmoniaNitrogen Double. Factorul de preferinta pentru azotul
amoniacal (adimensional)

29

RateConstantForBOofAmmoniaNitrogen Double. Constanta oxidarii biologice pentru

azotul amoniacal (zi-1)..
ColliformDieOffRate Double. Rata distrugerii bacteriilor coliforme (zi-1).
DeoxygenationRateCoefficient Double. Coeficientul ratei de deoxigenare (zi-1).
RateOfBODLossDuetoSettling Double. Rata pierderii cantitatii de oxigen dizolvat (zi-1).
ReaerationRate Double. Rata de reaerare (zi-1).
RateOfOxygenProductionDueToAlgaePhotosynthesis Double. Rata productiei de oxigen
pe unitatea de fotosinteza algala (adimensionala)
RateOfOxygenUptakeperUnitofAlgaeRespired Double. Rata consumului de oxigen pe
unitatea de oxidare a azotului amoniacal (adimensional)
RateofOxygenUptakeperunitOfAmmoniaNitrogenOx Double. Rata absorbtiei de oxigen
pe unitatea de azot amoniacal oxidata (adimensional).
RateOfChlorofillAlphatoAlgalBiomass Double. Continutul de alpfa clorofile din biomala
algala totala
SaturationConcentrationOfDissolvedOxygen Double. Concentratia saturata de oxigen
dizolvat (mg/l).
EvaporationPercentaje Double (valori cuprinse intre 0 si 1). Procentul de apa evaporata
de la suprafata lacului sau a sectorului de rau ca fractiune a volumului total de apa evaporat
de pe suprafata bazinului hidrografic.
RechargePercentaje Double. Partea din debit care reincarca acviferele prin intermediul
apei subterane (in cazul in care exista astfel de link-uri).
AreaCoefficient Double. Coefficient ce exprima vulnerabilitatea corpurilor de apa de
suprafata la captarea apei.
Date referitoare la cerintele de apa
Reteaua de distributie
Localitate

DistributionNetwork
SettlementId
ReferenceYear
DistributionLosses
ReplacementCost
OperationalCost
SpecificEnergyConsumption
ShareOfUnaccountedForWater
Lengh
Clasa de obiecte DistributionNetwork este utilizata pentru a defini starea obiectelor din
reteaua de distributie in cadrul localitatii pentru perioada de analiza in termenii pierderilor,
consumului necontorizat de apa si a costurile operationale. Clasa este de aceea asociata cu
clasa de obiecte Settlement prin relatii de tip unul cu unul. Un obiect al retelei de
distributie are urmatoarele atribute:
SettlementId Integer. Cheia de legatura cu clasa de origine (clasa de elemente Settlement)
ReferenceYear Integer. Anul la care se refera atributele.
DistributionLosses Double (cu valori cuprinse intre 0 si 1). Partea din volumul de apa care
este pierdut in retea datorita neetanseitatii acesteia.
ReplacementCost Integer. Costul inlocuirii retelei in Euro.
OperationalCost Double. Costurile de intretinere si operare (Euro/m3 de apa distribuita)

30

SpecificEnergyConsumption Double. Consumul specific de energie in reteaua de

distributie a apei in Euro/m3 de apa distribuit.
ShareOfUnaccountedForWater Double (cu valori cuprinse intre 0 si 1). Volumul de apa
care este considerat piedut ca urmare a utilizarii sistemului pausal sau datorita necontorizarii
la consumator.
Lengh Integer. Lungimea retelei de distributie a apei (in metri).
Reteaua de canalizare
Localitate
Localitate
HasSewageNetwork
SewageNetwork
SettlementId
ReferenceYear
NetworkCoverage
ReplacementCost
OperationalCost
SpecificEnergyConsumption
Lengh
Clasa de obiecte SewageNetwork esate utilizata pentru a defini starea retelei de distributie a
unei localitati pentru perioada de timp analizata in termeni privind populatia conectata,
lungimea retelei de canalizare si costurile de operare. Clasa este asociata cu clasa de obiecte
Settlement prin intermediul unei relatii de tip unul cu unul. Un obiect retea de canalizare
incorporeaza urmatoarele atribute:
SettlementId Integer. Cheia de legatura cu clasa de origine (clasa de elemente Settlement)
ReferenceYear Integer. Anul la care se refera atributele.
NetworkCoverage Double (valori cuprinse intre 0 si 1). Populatia conectata la reteaua de
canalizare in anul de referinta.
ReplacementCost Integer. Integer. Costul inlocuirii retelei in Euro.
OperationalCost - Double. Costurile de intretinere si operare (Euro/m3 de apa colectata in
reteaua de canalizare)
SpecificEnergyConsumption - SpecificEnergyConsumption Double. Consumul specific
de energie in reteaua de canalizarea apei in Euro/m3 de colectata in reteaua de canalizare.
Lengh - Integer. Lungimea retelei de canalizare a apei (in metri).
Metode utilizate pentru aplicarea irigatiilor
IrrigationSite
IrrigationSite
HasIrrigationMethod
AppliedIrrigationMethods
IrrigationSiteId
IrrigationMethod
ImplementationYear
ImplementationCost
ShareOfArea
ApplicationEfficiency
Clasa de obiecte AppliedIrrigationMethods se utilizeaza pentru a defini metodele de aplicare
a irigatiilor dintr-o anumita zona si le descrie in termeni de eficienta si costuri (daca, clasa de
obiecte se refera la masuri propuse pentru imbunatatirea masurilor). Clasa este asociata clasei

31

de elemente IrrigationSite prin intermediul unei relatii de tip unul cu mai multe. Clasa de
obiecte defineste ormatoarele atribute.
IrrigationSiteId Integer. Cheia de legatura cu clasa de origine (clasa de elemente
IrrigationSite)
IrrigationMethod Domain attribute (prin inundare, prin brazde, cu sprinklere, prin
picurare). Tipul metodei de irigare aleasa.
ImplementationYear Integer. Anul in care s-a inceput aplicarea metodei in respectiva
zona irigata.
ImplementationCost Double. Costul aplicarii irigatiilor asa cum era el in anul inceperii
irigarii, in Euro/m2.
ShareOfArea Double (valori cuprinse intre 0 si 1). Partea din suprafata totala irigata pe
care este aplicata metoda de referinta.
ApplicationEfficiency Double (valori cuprinse intre 0 si 1). Eficienta metodei de irigare
(fractiune de volumul de apa livrata care ajunge la culturi).
Tipul de cultura
Object
CropTypes
CropId
CropName
CropMarketPrice
TypicalPlantDate
Region
MaxCropHeight
Clasa abstracta de elemente CropTypes este utilizata pentru a adaposti informatiile asupra
tipurilor de culturi valoroase din punct de vedere economic la care in zona de referinta se
practica irigatiile. Un obiect cultura incorporeaza urmatoarele atribute:
CropId integer. Unicul identificator a obiectului cultura in baza de date.
CropName Sting. Numele culturii.
CropMarketPrice Double. Pretul net asteptat pe piata a culturilor pentru un pret constant
al apei (in Euro/m2)
TypicalPlantDate Sting. Data tipica de plantare pentru respectiva cultura.
Region Sting. Zona la care se refera datele privind culturile.
MaxCropHeight Double. Inaltimea maxima a culturii la sfartul perioadei de dezvoltare (in
metri).
Tipurile de culturi se impart in 2 clase de obiecte, FieldCrops si OrchardCrops. Fiecare
dintre acestea subclase se asociaza cu alte doua clase de obiecte (relatii de tipul unul cu
unul) care adapostesc informatii referitoare calculul necesarului de apa pentru practicarea
unei metode de irigare. Aceste doua clase de obiecte contin datele relevante pentru atingerea
obiectivelor modelarii in cazul modelelor complexe si simplificate de irigare utilizate in
cadrul DSS. Ambele subclase de obiecte sunt asociate cu clasa de elemente IrrigationSite
prin intermediul unor relatii de tip mai multe cu mai multe atribuite claselor de relatii,
numite IrrigationSiteHasFieldCrops si IrrigationSiteHasOrchardCrops.
Culturi in camp
CropTypes

FieldCrop
CultivationCosts
AlternativeCropValue
32

Clasa de obiecte FieldCrops deriva din clasa abstracta CropTypes si defineste in mod
suplimentar urmatoarele atribute:
CultivationCosts Double. Costul culturii pe m2 de suprafata irigata, independent de gradul
de cultura pentru o anumita zona cultivata.
AlternativeCropValue Double. Valoarea alternativa a terunului. In mod obisnuit se
masoara prin profitul net obtinut, in Euro/m2, a celei mai bune culturi alternative neirigate.
Livezi
CropTypes

OrchardCrop
CultivationCosts
InvestmentCost
MaturityPeriod
Lifetime
GrowthCosts
Clasa de obiecte OrchardCrop reprezinta cea de a doua subclasa a clasei de obiecte
CropTypes si este utilizata pentru a modela plantatiile de pomi fructiferi. Se definesc
urmatoarele atribute:
CultivationCosts Double. Costul cultivarii pe m2 de suprafata irigata.
InvestmentCost Double. Costurile investitionale, masurate in Euro/m2 (material pomicol,
cultivare, sistem nou de irigare etc.) necesare realizarii unei noi livezi.
MaturityPeriod Integer. Perioada (ani) necesara maturizarii noii plantatii plecand de la
stadiul de crestere.
Lifetime Integer. Durata totala de viata a unei livezi.
GrowthCosts Double. Costurile (excluzand pretul apei) asociate cu planbtarea de puieti.
Modelul complex de cultura

Clasa de obiecte ComplexModelCropData contine datele necesare pentru calculul cerintei de

apa pentru irigatii pornind de la factori precum precipitatiile si evapotranspiratia. In acest
sens, clasa de obiecte defineste pentru fiecare tip de cultura lungimea fiecarui stadiu de
dezvoltare, coeficientii de cultura si cantitatea de nutrienti. Atributele definite sunt:
CropId Integer. Cheia de legatura cu clasa de origine.
InitialStageDuration Integer. Durata stadiului initial al culturii plecand de la data plantarii
pana la circa 10% din perioada torala de dezvoltare (in zile)

33

DevelopmentStageDuration Integer. Durata dezvoltarii culturii pornind de la 10% pana la

cresterea totala (in zile). Pentru numeroase culturi perioada totala de dezvoltare se considera
terminata la inceperea stadiului de inflorire.
MidStageDuration. Integer. Durata celei de a 2-a perioade de crestere a culturii (in zile) In
numeroase cazuri perioada de mijloc se considera ca plecand de la perioada de imbatranire,
ingalbenire sau cadere a frunzelor sau coacerea fructelor.
LateStageDuration Integer. Durata de la inceperea maturitatii pana la imbatranire (in zile).
kcIni Double. Coeficientul de cultura pentru stadiul initial al culturii.
kcMid Double. Coeficientul de cultura pentru stadiul mediu al dezvoltarii culturii.
kcEnd Double. Coeficientul de cultura pentru stadiul final al dezvoltarii culturii.
LeachingRequirement Double. Necesarul de udare in mm.
Modelul simplificat de cultura

Clasa de obiecte SimplifiedModelCropData cuprinde datele necesare pentru calculul cerintei

de apa pentru irigatii pe baza un numar lunar simplificat de date sau a necesarului de apa
cerut de fiecare cultura. Atibutele definite sunt urmatoarele:
CropId Integer. Legatura cu clasa de origine (clasa de obiecte CropTypes).
January December Double. Cantitatile de apa necesare in fiecare luna (in mm) de un tip
particular de cultura.
Zootehnia
Object

LivestockTypes
LivestockId
LivestockType
DemandperHead
MarketValue
Clasa de obiecte LivestockTypes se utilizeaza pentru a adaposti informatiile asupra cresterii
animaleleor din zona analizata. Un astfel de tip de obiect are urmatoarele atribute:
LivestockId Integer. Unicul identificator al tipului de animale crescute.
LivestockType Sting. Un text descriptiv pentru tipul de animale, ie.g. cabaline, porcine,
caprine etc.
DemandperHead Double. Cerinta lunara de apa necesara pentru cresterea animalelor in
functie de tipul de animale (in m2/cap/luna).
MarketValue Double. Valoarea neta asociata cu cresterea unui anumit tip de animale
neingloband si costul apei. In mod uzual se exprima in Euro/cap/an.

34

Clasa de obiecte LivestockTypes este asociata cu clasa de elemente AnimalBreeding se

asociaza prin intermediul unei clasei de relatii de tip mai multe cu mai multe
AnimalSiteHasLivestock.
Clase de relatii
Relatiile de tipul mai multe cu mai multe necesita realizarea unui nou tabel in baza de
date care sa stocheze cheile de legatura dintre clasele de origine si cele de destinatie pentru a
realiza o conexiune intre acestea. In Data Model acest tabel are in mod obisnuit alte campuri
pentru stocarea atributelor relatiilor in sine care nu sunt atribuite fie cu clasa de origine fie cu
clasa de destinatie. Un exemplu tipic in acest sens il constituie relatiile ce modeleaza
vulnerabilitatea unui ecosistem la descarcarile de ape uzate. Aceasta relatie, in pofida
existentei unui identificator pentru obiectul variabilitate a calitatii sii obiectul mod alimentare
necesita si alte atribute, suplimentare, care sa exprime vulnerabilitatea unui corp de apa la
descarcarea unei anumite substante.
Din nefericire, desi acest concept este corect, clasele abstracte care eventual pot sa nu fie
parte integranta a bazei de date nu pot participa in clasele de relatii. In cele ce urmeaza se
vor analiza clasele de relatii modelate la nicelul claselor abstracte.
Clasa de relatii nod alimentare
Vulnerabilitatea ecosistremului

Clasa de relatii EcosystemVulnerability modeleaza vulnerabilitatea unui ecosistem (nod ce

actioneaza ca un corp receptor) la descarcarea de efluenti continand substante poluante. Clasa
defineste relatii de tip mai multe cu mai multe intre clasa de obiecte Quality Variables si
obiectele provenind din clasa abstracta Supply Node. Acestea sunt:
RenewableGroundwater (clasa de relatii RenewableGroundwaterVulnerability);
RiverReachNode (clasa de relatii RiverReachVulnerability);
StorageReservoir (clasa de relatii StorageReservoirVulnerability)
Lake (clasa de relatii LakeVulnerability)
SmallReservoir (clasa de relatii SmallReservoirVulnerability).
Clasa de relatii cerinte de apa
Nodul cerinta

DemandNodeActiviies reprezinta o clasa de relatii asociata clasei Activitiy cu atribute

provenind din clasa abstracta ConsumptiveDemandNode si anume:
Settlement (clasa de relatii SettlementNodeActivities);
35

TouristSite (clasa de relatii TouristSiteActivities);

IrrigationSite (clasa de relatii IrrigationSiteActivities);
AnimalBreeding (clasa de relatii AnimalBreedingActivities);
IndustrialSite (clasa de relatii IndustrialSiteActivities).
Generarea de substante poluante pe unitatea de activitate

Fiecare clasa de relatii DemandNodeActivity se asociaza prin intermediul unor relatii de tip
mai multe cu mai multe cu clasa de relatii QualityVariables. Clasa se utilizeaza pentru
definirea generarii de poluanti prin intermediul diferitelor tipuri de activitati industriale ce se
situeaza in obiectele noduri consumatoare. In particular, aceste clase de relatii sunt:
PollutantGenerationBySettlement (clasa de destinatie: SettlementNodeActivities);
PollutantGenerationByTouristSite (clasa de destinatie:TouristSiteActivities);
PollutantGenerationByIrrigationSite (clasa de destinatie: IrrigationSiteActivities);
PollutantGenerationByAnimalBreedingSite(clasa de destinatie:AnimalBreedingActivities);
PollutantGenerationByIndustrialSite (clasa de destinatie:IndustrialSiteActivities).
O alta clasa de relatii este cea numita PollutantGenerationperActivityUnit, ce conecteaza
clasa DemandNodeActivities cu clasa QualityVariables. Clasa este utilizata pentru a defini
diferitele activitati consumatoare de apa.
Culturi irigate

Clasele de relatii IrrigationSiteHasFieldCrops si IrrigationSiteHasOrchardCrops se

utilizeaza pentru a face legatura cu subclasele clasei de obiecte CropTypes cu zonele irigate
carora le apartin (clasa de elemente IrrigationSite) si sa specifice ce anume parte din zona
irigata ocupa.
Zootehnia

Clasa de relatii AnimalSiteHasLivestock se utilizeaza pentru a lega tipul de animale crescute

de obiectul LivestockType de locatiile crescatoriilor de animale carorale le apartin (clasa de
elemente AnimalBreeding) si sa specifice populatia animaliera.
36

Nodul tratarea apelor

Clasa de relatii DrinkingWaterTreatmentProcess modeleaza procesul de tratare a apei in
termenii valorilor necesare pentru apa potabila asa cum sunt ele prevazute in legislatie.
Clasa defineste relatii de tip mai multe cu mai multe intre clasa de obiecte
QualityVariables
si
clasa
de
elemente
DrinkingWaterTreatmentPlant
(DWTPTreatmentProcess).
Tratarea apelor uzate
Clasa de relatii WastewaterTreatmentProcess modeleaza procesele de epurare a apelor uzate
ce au loc intr-o statie de epurare in termenii reducerii cantitatilor de poluanti, al valorilor
permise de legislatie pentru deversarea in emisari a apelor epurate (total sau partial) si
coeficienti anului reprezentand cote parti din costurile de mediu. Clasa defineste relatii de tip
mai multe cu mai multe intre clasa de obiecte QualityVariables si clasa de elemete
WastewaterTreatmentPlant.

37

SOL PROCEDURI SI PROTOCOALE

MATERIA ORGANICA
1. Materia organic din sol, origine i complexitate
Materia organic este att un constituent important al solului (chiar dac este prezent n
cantitate mic), ct i principala surs de nutrieni i energie pentru organismele din sol, fiind
considerat o component major a calitii i sntii solului (Doran et al., 1996). n
general, rolul materiei organice din sol nu poate fi separat de funciile biologice.
Solul este produsul combinat al factorilor climatici acionnd asupra site-ului i vegetaiei,
care afecteaz proprietile solului prin adugarea materiei organice n sol. Dezvoltarea
solului este astfel un rezultat complex, implicnd diferite mecanisme de feedback, n care
descompunerea i acumularea materiei organice este unul din procesele cheie. Caracteristicile
fizice i chimice ale solului pot fi privite ca proprieti care depind de calitatea i cantitatea
materialului organic, ca i de modul n care este amestecat i agregat cu componenta mineral
a solului (complexele organo-minerale). Formarea solului i evoluia materiei organice sunt
infleunate de formele de via din sol, astfel nct interaciunea dintre materia organic din
sol i biodiversitate este puternic.
Materia organic din sol are o origine foarte complex, deci i o compoziie divers,
incluznd att organismele vii prezente n soluri, ct i materialul organic mort. n timpul
descompunerii, organismele din sol (de sub suprafa) sunt principalele surse pentru
constituenii MO, care pot fi sub form de particule, coloizi (humus) sau pot fi dizolvai. n
timp ce polizaharidele secretate de organisme au o structur cunoscut, structura humusului
este relativ necunoscut.
Originea OM este legat n principal de producia de biomas n agricultur, silvicultur i
sistemele naturale i semi-naturale. Ciclurile exogene MO sunt o surs important, nglobnd
blegar animalier n stare semilichid i solid, precum i alte bioreziduuri. Toate tipurile de
MO din sol contribuie la ciclul carbonului.
Cu toate c proporia de materie organic din sol este, n termeni volumetrici, relativ mic,
este considerat prioritar n problemele legate de natura solului i de utilizarea sa durabil i
pare foarte important n problemele legate de despre protecia solului. Acest lucru se
datoreaz n primul rnd contribuiei materialelor organice din sol la multe proprieti ale
solului i, n al doilea rnd, deoarece natura i magnitudinea acestei fracii de materie
organic este afectat destul de mult de utilizarea solului. De exemplu, practicile agricole
influeneaz n civa ani natura materialelor adugate n sol, precum i natura i rata
proceselor care se desfoar i altereaz materialele organice dup ce sunt ncorporate n sol.
A treia cauz este gradul ridicat de interdependen dintre MO i biodiversitate.
Condiiile anerobice i anaerobice au ca rezultat produse de mineralizare diferite (unele din
ele gaze de ser, cum ar fi CO2, CH4 i N2O). Fraciile MO au timpi de reziden foarte
diferii de la mai puin de 1 an, la mai mult de o mie de ani. Diferenierea dintre aceste fracii
sau rezerve, cu diferite compoziii i proprieti i care realizeaz diferite funcii, este
important.
2. Rolurile poteniale ale MO legate de proprietile solului
Materia organic din sol joac un rol major n meninerea calitii solului. Se afirm n mod
frecvent c, fr niveluri adecvate de MO solul nu va fi capabil s funcioneze optim (Oades,
1988; Paul et al., 1997; Schnitzer, 1991), iar solul este un rezervor major pentru carbon n
contextul ciclului azotului global, i c meninerea sau creterea carbonului n sol va avea un
impact potenial semnificativ asupra bugetului de carbon global.

38

Dei aprovizionarea cu nutrieni este important, exist multe alte proprieti ale solului, n
particular legate de condiiile fizice din sol, care sunt influenate de prezena de MO i pot fi
controlate prin prezena i cantitatea de MO. Reinerea i eliberarea apei, hidrofobicitatea,
precum i abilitatea de a furniza suprafee ncrcate (variabile cu pH) unde cationii pot fi
reinui ntr-o form accesibil pentru plante sunt de importan vital pentru producia unui
sol fertil. n plus, doar prin simpla amestecare cu fracia mineral, scade densitatea aparent a
solului (influennd lucrabilitatea).
Cea mai semnificativ influen ns o are asupra formrii i stabilitii agregatelor de sol
care determin mai multe proprieti legate de porii asociai, cum ar fi aeraia i fluxul de ap
din sol (Tisdall i Oades, 1982). Sunt realizate multe corelaii ntre agregarea solului i MO.
MO total poate fi considerat nc un bun parametru, dar exist studii care subliniaz o
difereniere ntre fraciile active i pasive ale MO. Numeroase studii demonstreaz c
stabilitatea agregatatelor este corelat mai bine cu biomasa microbian, lungimea hifelor,
precum i cu polizaharidele (mucilagii) extractabile n ap fierbinte dect cu carbonul total.
Din acest punct de vedere, aceti compui legai de activitatea biologic sunt adesea
considerai ca fiind partea activ a MO. De exemplu, MO proaspt (resturile de cultur) este
mai eficient n acest rol dect gunoiul sau compostul stabilizat.
3. Dinamica materiei organice i natura reziduurilor organice
Originea materiei organice este foarte divers. ntr-un ciclu natural al azotului (n pduri, de
exemplu), principala parte din reziduurile plantelor intr n ciclu; n agricultur, principala
parte a biomasei de la sol este exportat (prin recolt) i exist adesea o concuren pentru
resturile plantelor care reprezint o important surs de C. Aceast surs este considerat ca
exogen, mpreun cu ngrmintele i blegarul n stare semilichid provenit din consumul
casnic, precum i bioresturile provenind din industrie care reprezint o surs important.

Compoziia i descompunerea materiei organice din sol (dup Chenu and Robert, 2003)
Fracia organic a solului este divers, alctuit att din material brut de la plante i animale,
clar vizibil ca provenien, (numit materie organic particular sau POM) ct i din humus
unde nu exist semne ale originii (plante, animale, altele) din care este derivat materialul.
Materia organic n soluri este supus descompunerii (n principal o reacie de mineralizare a
39

MO), ceea ce determin rolul cheie al materiei organice n soluri (Figura 2). Procesul de
descompunere este foarte complex, depinznd de tipul reziduurilor organice (MO provenind
din vegetaia natural, pduri sau puni, culturi agricole, sau MO exogen), de tipul i
proprietile solului, de condiiile climatice i practicile de management al terenului (agricole
sau silvice). n figura urmtoare se prezint principalii factori care determin evoluia MO i
paii utilizai n unele dintre modelele dinamicii materiei organice din sol. Suplimentrile
organice n sol sunt importante n meninerea calitii att pentru solurile naturale, ct i
pentru cele administrate antropic. Compoziia MO este foarte important, n special
coninutul de lignin (sau polifenol), zaharide i proteine. Compoziia este adesea
reprezentat prin raportul C/N, dar sunt de asemenea importante locaia reziduului i
dimensiunea sa. Condiiile climatice i, n special, temperatura, sunt unul din principalii
factori care determin rata de mineralizare. Pentru soluri, condiiile aerobice sunt prevalente
i n aceste condiii, reacia de mineralizare are loc prin reacii enzimatice. n timpul acestei
reacii, proteinele dau aminoacizi i NH4 sau NO3 i sulfai.

Modelul dinamicii carbonului (Arrouays et al. 1999)

Rata descompunerii materialelor organice variaz considerabil de la cteva luni la mai mult
de 1 mie ani.
Factori care influeneaz formarea MO n sol
Coninutul de MO depinde de muli factori (Batjes, 1999). Tipul i proprietile solului (de
exemplu textura solului) sunt importante i contribuie la explicarea coninutului iniial de C.
Solurile nisipoase au n mod normal coninuturi sczute de MO, n timp ce multe soluri
40

bogate n argil (Vertisoluri) sau produse amorfe (Andosoluri) pot acumula MO ntr-o form
stabil (humus).
Climatul este de asemenea un factor major n formarea solului care are, n principal prin
intermediul temperaturii, o influen critic asupra mineralizrii sau acumulrii carbonului.
Aceast influen explic existena a solurilor cu coninut ridicat de C n partea nordic i n
zone montane i cu concentraii mai sczute n partea sudic. Schimbrile climatice au
influene puternice momentane asupra carbonului din sol, dar pot avea i influene pe durat
mai lung, deoarece o cretere a temperaturilor medii va avea o influen major asupra
dinamicii carbonului n special n zona nordic i muntoas.
O alt influen o are hidrologia solului: solurile organice (de exemplu turbele) sunt n mod
normal formate n condiii anaerobice i umede care favorizeaz acumularea de carbon.
Utilizarea terenului, acoperirea terenului i practicile agricole sunt principalii factori
carre guverneaz starea actual a carbonului n soluri (Arrouays et al., 2001). Odat cu
dezvoltarea agriculturii pe solurile naturale (pduri, pajiti), n mod normal apare n n primii
civa ani ai acestei transformri o pierdere important de C (30 pn la 50 %), i apoi pare a
fi atins un echilibru care este influenat de natura resturilor vegetale i managementul MO.
Principalele cauze ale piederii de C se pot datora cantitii mai mici de MO care se ntoarce n
sol la recoltare, dar exist i pierderi datorit perturbrii solului (cu deprotejarea MO) i
creterii ratei de mineralizare n timpul lucrrilor solului (Lal et al., 1994, 1999). Solurile
forestiere reprezint o proporie important a solurilor n Europa (32%), a proporie care este
n cretere. Rezervele totale de carbon n aceste soluri sunt ridicate (100 pn la 200 t/ha)
inclusiv biomasa, cu C din stratele de mai jos reprezentnd aproximativ jumtate din aceast
valoare (70 - 100 t), aceast proporie fiind n mod normal mai ridicat n nord. Cele mai
critice evenimente pentru dinamica carbonului n pduri i solurile forestiere sunt recoltarea
i pierderile n urma incendiilor.
Despdurirea terenurilor arabile cu puin C au ca rezultat creterea C din sol. Alt sistem care
poate contribui semnificativ la sechestrarea C este agrompdurirea. Pajitile i punile sunt
rezervoare importante de carbon i biodiversitate, majoritatea cu rezerve de C similare sau
mai ridicate dect n solurile forestiere. Zona pajitilor a sczut n Europa, adesea fiind
nlocuite prin terenuri arabile cu un efect negative asupra rezervelor de C.
4. Materia organic din sol i funciile solului
Materia organic din sol i biodiversitatea au o influen asupra majoritii funciilor solului
i este deci factor cheie pentru abilitatea solului de a realiza aceste funcii pentru o producie
de biomas durabil care s in cont de mediu i ecologie.
Funcia de fertilitate a solului Susinerea produciei de alimente i biodiversitatea
solului
Figura 4 ilustreaz rolul materiei organice n meninerea condiiilor fizice, chimice i
biologice necesare pentru producia durabil. Materia organic contribuie semnificativ la
cerinele de nutrieni ale plantelor (N, P, i S) mai ales n sistemele cu input extern zero sau
sczut. nainte de introducerea pe scar larg a fertilizanilor manufacturai, reziduurile
organice erau singurele metode de adugare a unor nutrieni cum ar fi azotul n sol la nivel de
ferm. n solurile necultivate se pare c mai mult de 95% din cantitatea de azot i sulf este
gsit n materia organic din sol, i posibil mai mult de 25% din fosfor; procente similare
sunt gsite n solurile lucrate cu agricultur organic.

41

Atmosfera:
Efectul de ser, calitatea
aerului, denitrificarea, NH3,
rezerva si fluxul de C

Sntatea omului:
producerea de hran
i
calitatea hranei

Sntatea omului:
Calitatea chimic i
biologic a apei

Funciile mediului
nconjurtor
Eroziunea de
suprafa
datorat apei

Funcii ca suport a
produciei agricole

SOLUL

Poluarea solului
(ncrcarea critic)

Calitile
fizice,
chimice,
biologice

Biodiversitatea
e un mediu viu

Funcii ecologice

Peisaje

Rezerva i fluxul
(lichide i particule)

Motenirea
solului

Apa subteran
Infiltare, drenaj

Funciile solului (Robert, 2001)

Sustinerea produciei de hran:

fertilitatea solului
Snatatea plantei
Mediul nconjurtor
fizic al radacinilor

MO

accesibilitatea apei
porozitatea
aeraia
PGPR,
patogeni
rmele

Nutriia plantei

MO

mineralizare

N, P, S, K,...
Ca, Fe, Mg, K, Cu
P

substane
alopatice

micorize
rizosfera

rhizobia

MO

MO

Materia organic din sol i producia de hran (Chenu i Robert, 2003)

42

Materia organic din sol ofer de asemenea mediul fizic pentru ca rdcinile s penetreze n
sol, excesul de ap s fie drenat din sol dar s fie reinut n acelai timp suficient ap pentru
a rezolva necesarul de evaporaie al plantelor, iar fluxul de gaze prin sol s menin un mediu
bine aerate. Fracia organic ofer de asemenea o mare diversitate a habitatelor i a surselor
de hran pentru componentele faunei i florei din sol, care sunt importante n descompunerea
materialelor organice i eliberarea de nutrieni plantelor, contribuind semnificativ la
meninerea condiiilor fizice din sol.
Trebuie observat c aceast fertilitate biologic natural (i chimic) nu este considerat
adesea suficient de important pentru agricultura modern.
Funciile de mediu ale solului
Meninerea i calitatea resurselor

Nitrai, fosfai

apa

aerul

Infiltrare
Pesticide,
metale

Meninerea structurii
solului de ctre MO
Protecie mpotriva
eroziunii (mulci)

Reinerea de ctre
MO (adsorbie,
complexare, legarea
rezidurilor)

poluare
eroziune
solul

deertificare

Diversitatea contribuiei
multilaterale a rolului materiei
organice

Rolul materiei organice n funciile mediului nconjurtor (din Chenu i Robert, 2003)
Figura rezum rolul jucat de materia organic din sol n raport cu mediul, subliniind interrelaiile dintre cele trei componente cheie de mediu: ap, aer i sol. n aceste relaii materia
organic joac roluri specifice n meninerea calitii resurselor i a unui mediu bun i
durabil.
Meninerea calitii apei
MO joac un important rol n ciclul apei (infiltraie, scurgerea) i n calitatea acesteia. n
soluri bine structurate, cu agregate bine dezvoltate i porozitate bun, infiltraia apei este
favorizat fa de scurgere. Rolul legat de calitatea apei apare n adsorbia metalelor i
materialelor organice adugate n sol, fie deliberat (pesticide) fie accidental ca rezultat al
pierderilor prin scurgere. Funcioneaz ca un tampon, care are ns limite datorit polurii
solului, existnd nc probleme legate de poluanii organici persisteni legai de MO. MO
poate de asemenea contribui la poluarea apei prin formarea nitrailor n timpul mineralizrii i
pierderile din apa de splare.

43

MO i calitatea aerului
MO pot fi o surs de gaze de ser prin formarea de CO2, CH4 i N2O. Poate fi de asemenea un
rezervor prin sechestrarea C ntr-o form organic.
Solul ca sistem de tratare pentru resturile organice
Sol este un reactor biologic foarte eficient pentru mineralizarea resturilor de materie organic
i a fost utilizat astfel de-a lungul timpului de agricultur, industrie i de ctre populaia
urban i rural. Cu noile posibiliti de protecie a solului, reciclarea materiei organice din
sol trebuie nu doar s nu favorizeze poluarea, dar trebuie de asemenea s se integreze mai
puternic n Strategia de Protecie a Solului pentru a-i optimiza aspectele benefice.
5. Legtura dintre materia organic din sol i Conveniile Internaionale
5.1. Sechestrarea carbonului i emisiile de gaz de ser: solul i protocolul Kyoto
Un rol cheie privete sechestrarea carbonului atmosferic n depozitele de carbon din sol. Dac
este luat n considerare biosfera continental, solul reprezint cel mai ridicat depozit de
materie organic cu un total de 2000 Gt C care este mult mai mare dect stocurile din
biomas (n principal pduri) i cele atmosferice. Carbonul din sol reprezint fie un rezervor,
fie o surs de emisii pentru CO2 prin mineralizare.

Bugetul carbonului i al carbonului global din sol (dup International Geosphere Biosphere
Program, 1998. - The Terrestrial Carbon Cycle: Implications for the Kyoto Protocol.
Science, 280, 1393-1394).
n ultimul secol, solul a fost o surs de CO2 prin transformrile solurilor forestiere i
punilor datorit agriculturii. Ceea ce trebuie stabilit este dac procesul poate fi reversibil i
care sunt practicile i politicile care pot favoriza sechestrarea C n sol. n Conferina de la Rio
(1992) n contextul schimbrilor climatice globale, s-a decis stabilizarea emisiilor de gaze cu
efect de ser. Protocolul Kyoto (1997) adoptat de Europa este o adaptare pentru statele
industrializate care permite att limitarea emisiilor, ct i creterea rezervelor.
Conferina prilor (COP) din Bonn i Marrakech (2001) au inclus rezervorul de carbon din
pduri (articolul 3.3) i din agricultur (articolul 3.4) care rezult din utilizarea terenului,
schimbrile n utilizarea terenului, precum i din silvicultur (LULUCF). Mai multe cercetri
efectuate au evaluat capacitile diferitelor modificri n utilizarea terenului i practicile
agricole de a crete rezervele de carbon n soluri i este una din politicile care trebuie
dezvoltate pentru a ncuraja creterea de MO.
Urmnd rezultatele Programului European de Schimbri climatice (ECCP), o politic
orientat pe sechestrarea C poate compensa de la 5 la 8 % din emisiile de CO2 din Europa,
ceea ce este considerat un progres satisfctor.

44

5.2. Rolul MO n prevenirea eroziunii i deertificrii: solul i convenia asupra

deertificrii
Exist zone pe glob, cum ar fi partea sudic a Europei (Spania, Portugalia, Italia i Grecia),
sau anumite zone din ara noastr, n regiunea Dobrogei, preocupate activ de dezvoltarea
deertificrii. n acest scop, sunt elaborai diferii indici de sensibilitate care s in cont de
climat, sol (textur) i vegetaie. Meninerea structurii solului prin agregare, facilitat de O
joac un rol cheie pentru prevenirea eroziunii sau pentru prevenirea instalrii deertificrii.
Reziduurile plantelor, mulci sau materia organic legat atunci cnd sunt gsite la suprafaa
solului, joac roluri semnificative n protecia solului i n influenarea proprietilor apei din
sol.
Deertificarea este un fenomen complex n care climatul i omul sunt fore motrice active. n
acest proces, MO este adesea considerat un factor cheie att n degradarea solului, ct i n
reabilitarea solului i au fost sugerate unele valori de prag (2% ?). Este clar c trebuie
stabilit o legtur ntre Conveniile asupra deertificrii i schimbrile climatice.
Convenia Internaional asupra deertificrii a restricionat zona climatic n care poate
aprea deertificarea.
5.3. Materia organic din sol i biodiversitatea

Organizarea ierarhic a biodiversitii (Soberon et al., 2000).

Principalii factori care determin biodiversitatea solului sunt practicile de utilizare a terenului
i inputul de MO proaspt prin vegetaie, care este principala surs de nutrieni i energie
pentru via. MO ofer habitate direct (litier) sau indirect (agregate) pentru toate
organismele.
Exist puternice relaii ntre biodiversitatea de deasupra i dedesubtul suprafeei solului dar
nu sunt foarte cunoscute; de exemplu mai puin de 10 % din speciile microflorei solului sunt
cunoscute.

45

Convenia asupra biodiversitii va trebui s in cont mai puternic de biodiversitatea solului,

i n consecin va fi important includerea biodiversitii n orice reea de monitoringul
solului.
MO, proprieti i funcii: valori de prag
Exist relaii cantitative ntre materia organic din sol i multe dintre proprietile i funciile
solului, dar aceste relaii (Loveland i Webb, 2003) sunt complexe i nu foarte cunoscute. Pot
exista valori de prag pentru materia organic din sol sub ale crei valori funcia poate opera n
mod optim, (de exemplu 1,5 % pn la 2% C pentru stabilitatea agregatelor sau deertificare),
dar trebuie stabilit natura acestor valori de prag i domeniul n care variaz cu natura fraciei
minerale a solului i mediu. Aceste valori de prag ar trebui definite n contextul unei
proprieti sau funcii ale solului date, ntr-o zon climatic i cu un anumit tip de sol
(textur).
Deoarece diferitele fracii de MO nu au aceleai roluri n influenarea proprietilor solului, o
fracionare a materiei organice poate fi un mod de a stabili natura relaiilor cu proprietile
solului i o asemenea abordare va fi propus ca parte a a procesului de monitoring al solului.
Este de asemenea important s lum n considerare managementul MO, deoarece
descompunerea MO joac roluri semnificative n determinarea multor proprieti ale solului
(de ex. agregarea). Este important s se recunoasc care composturi stabilizate sau
ngrminte au efecte diferite fa de efectele resturilor vegetale proaspete. Unele practici
noi n agricultur las adesea resturile vegetale proaspete la suprafaa solului, asemenea
practici putnd influena proprietile fizice ale solului i contribui la protecia solului.
6. Tendine generale n managementul MO
Managementul MO este un obiectiv cheie al managementului durabil al solului. Rolul, strile
i managementul MO vor diferi n funcie de utilizarea terenului, i trebuie s inem cont de
urmtoarele:
- suprafeele agricole acoper o proporie substanial a terenului (la nivelul Europei 46 %, cu 24 % pentru terenurile arabile, inclusiv 5,7 % pentru vii i livezi i 19 %
pajiti).
- zona acoperit cu pduri (32% n Europa) este n cretere
- solurile organice i turbele sunt hot-spoturi pentru MO
Trebuie distinse dou cazuri:
- soluri naturale sau soluri care sunt bogate n MO,
- soluri cultivate care n mod frecvent au un coninut sczut de MO.
Pentru prima categorie, principalul obiectiv este de a prezerva coninutul ridicat de C din
mineralizare, astfel nct multe soluri trebuie s fie protejate (solurile forestiere, turbele,
solurile umede i cele de sub puni n special la la altitudine ridicat) sau administrate n
mod optim. Este evident c apar schimbri climatice, cu creteri prognozate de temperatur,
care este principalul factor care guverneaz mineralizarea carbonului. Este deci important
acordarea unei atenii speciale acestor soluri.
Solurile cultivate n mod frecvent au coninut sczut de C i obiectivul ar trebui s fie
creterea MO din mai multe motive, inclusiv mbuntirea proteciei solului, sechestrarea C
n contextul schimbrilor climatice i dorina de a mbunti utilizarea durabil solului (Rees
et al., 2000).
Cele mai eficiente moduri de a crete nivelurile de C ale solului sunt de a modifica utilizarea
terenului promovnd impadurirea sau stabilirea pajitilor, fie permanent, fie temporar. Alte
soluii ar fi de a ncuraja practici care protejeaz solul, descresc pierderile i cresc inputurile
de MO.

46

Managementul materiei organice din sol prin practicile agricole (dup Robert 2001)
Este important faptul c toate practicile care permit creterea carbonului n soluri sunt situaii
de profit pentru protecia solului (mpotriva eroziunii i deertificrii) cu o cretere asociat n
funcionarea biologic a solului i biodiversitatea solului. mbuntirea nivelurilor de C din
sol poate de asemenea reprezenta un mod de cretere a rezilienei solului i sistemului de sol
mpotriva schimbrilor climatice.
Politicile de conservare a solului n SUA care erau stabilite pentru a remedia eroziunea
solului n Marile Cmpii n anii 1930 au prezentat dou soluii (cu un fel de eco
condiionalitate):
- prima soluie pentru zonele mai sensibile a implicat stabilirea i dezvoltarea punilor
(CRP sau programul de conservare) pe 15 milioane ha,
- a doua abordare erau lucrrile de conservare dezvoltate pe 45 milioane ha unde
acoperirea solului trebuie s fie de 30 % minim.
Aceste politici au avut succes n privina eroziunii i indirect pentru creterea C (6 milioane t
C/an pentru CRP i 15 milioane pentru lucrrile de conservare). Toate aceste sisteme agricole
noi care reduc sau suprim lucrrile agricole i asigur acoperirea solului sunt acum regrupate
sub numele de agricultur de conservare (Madrid, 2001; Iguacu, 2003). Aceste practici sunt
utilizat pe 70 milioane ha n US, Canada, sau ri sudice (Brazilia, Argentina, Australia).

47

Asemenea sisteme nu au fost nc dezvoltate extensiv n Europa dar trebuie gsite sisteme
specifice adaptate care permit protecia mpotriva eroziunii i sprijin creterea MO.
7. Concluzii privind compoziia i rolul materiei organice din sol
Materia organic din sol are o compoziia divers i complex n care pot fi identificate multe
fracii diferite, care au n mod frecvent roluri foarte diferite n sol. O consecin a acestei
diversiti a materialelor i funciilor este c atunci cnd se adaug materiale organice pentru
a menine sau mbunti coninutul de materie organic din sol, simpla cretere n coninutul
total de materie organic din sol nu poate aduce mbuntirile ateptate. Trebuie luate n
considerare natura ca i cantitatea de material organic adugat, descompunerea i localizarea.
n managementul materiei organice va trebui s se in cont de natura i cantitatea de inputuri
proaspete i fluxul ridicat de ncorporare a MO.
nc nu se neleg pe deplin toate rolurile materiei organice din sol i chiar atunci cnd s-au
identificat relaiile cu proprietile i funciile solului, natura relaiilor n-a fost neleas pe
deplin.
MO din sol are roluri cheie care influeneaz multe din activitile desfurate pe suprafaa
globului: funcie global prin ciclul carbonului, un rol n nutriia plantelor, dar i un rol
important legat de toate organismele vii din sol (biodiversitate), i diferite funcii legate de
mediu i managementul su durabil.
Este prin urmare imperativ meninerea nivelurilor de materie organic din sol, iar acolo unde
acestea au sczut semnificativ (n multe terenuri arabile) ar trebui fcute eforturi pentru a
mbunti aceste niveluri. n prezent nu sunt clare care ar trebui s fie nivelurile de prag
pentru MO din sol, dar este universal recunoscut c o aciune cheie n majoritatea solurilor
degradate este de a aduga materiale organice i de a mbunti coninutul de materie
organic din sol cu practici agricole adaptate. Trebuie observat c majoritatea creterilor de
MO va fi completat adesea cu situaii de profit privind protecia solului. O politic integrat
pentru managementul materiei organice din sol ar putea fi dezvoltat innd cont de PAC,
protocolul Kyoto i alte convenii (de ex. deertificare, biodiversitate) i acorduri relevante.
8. Situaia i distribuia materiei organice din sol n Europa
Este nevoie de o evaluare a situaiei curente legat de materia organic din sol utiliznd
datele, informaiile i modelele existente; i de stabilirea criteriilor i indicaiilor armonizate
pentru dezvoltarea i utilizarea indicatorilor pentru evaluarea situaiei prezente a materiei
organice din sol ca i a tendinelor.
Sunt tot mai necesare informaii corecte despre coninutul de materie organic (MO) n soluri
la scar European, Naional sau Regional (Rusco et al., 2003), datorit creterii
preocuprilor legate de problemele de mediu cum ar fi degradarea solului, deertificarea
(CEC, 1992; UNEP, 1991; EEA 1995), eroziunea i, la nivel global, impactul schimbrilor
climatice.
Exist argumente care sugereaz c n Europa coninutul de MO din soluri este n scdere, n
unele cazuri cu o vitez alarmant, i totui MO este vital pentru a susine multe funcii ale
solului. De exemplu, o scdere n coninutul de MO este nsoit de o descretere n fertilitate
i pierdere de structur, care mpreun exacerbeaz degradarea solului.
Exist muli factori responsabili pentru scderea MO din sol, unii din ei datorndu-se
activitii antropice:
1. Transformarea punilor, pdurilor i terenurilor cu vegetaie natural n terenuri arabile;
2. Artura adnc pe solurile arabile determin mineralizarea rapid a materiei organice, mai
ales a humusului;
3. Suprapunarea;
4. Eroziunea solului;
5. Incendiile din pduri.

48

Principalul obiectiv n prezent este de a identifica i securiza bazele existente de informaii

pentru coninuturile de carbon organic (CO) i materie organic (MO) pentru solurile
europene la momentul T0, adic de a defini un nivel de baz (fundament) sau de referin
fa de care s monitorizm tendinele ulterioare. n mod efectiv, aceasta nseamn
compilarea i analiza datelor despre coninutul de carbon organic (CO) deoarece n
majoritatea cazurilor acesta este parametrul msurat. Urmtorul obiectiv este de a stabili
tendina evoluiei coninuturilor de CO i MO din sol, urmrind dezvoltarea unor sisteme mai
durabile de managementul terenului i evitarea sau reducerea pierderilor ulterioare.
8.1. Importana materiei organice din sol
n general, materia organic din sol a fost considerat ca elixir pentru viaa plantelor.
Solurile cu materie organic mult erau considerate a fi productive, att pentru recolt, ct i
pentru punat. Pentru a asigura managementul durabil al terenului, este imperativ ca materia
organic din sol s fie meninut i susinut la niveluri satisfctoare. O scdere n coninutul
de materie organic este un indicator a unei slabe caliti n majoritatea solurilor, deoarece
materia organic din sol este extrem de important n toate procesele din sol.
Beneficiile materiei organice din sol sunt legate strns cu faptul c acioneaz ca o magazie
pentru nutrieni, este o surs de fertilitate, i contribuie la aeraia solului, deci i la reducerea
compactarea solului. Materia organic este de asemenea o crmid important pentru
structura solului i pentru formarea agregatelor stabile (Waters i Oades, 1991, Beare et al.,
1994). Alte beneficii sunt legate de mbuntirea vitezelor de infiltraie, i creterea
capacitii de stocare pentru ap. Materia organic servete de asemenea ca tampon mpotriva
modificrilor rapide n reacia solului (pH), i este principala surs de energie pentru
microorganismele din sol. Fr materie organic, activitatea biochimic ar fi ntrerupt.
Cultivarea poate avea un efect semnificativ asupra coninutului de materie organic a solului.
n timpul operaiilor din cmp, stratul de la suprafa devine expus la o uscare rapid.
Compuii organici sunt eliberai n atmosfer ca rezultat al descompunerii agregatelor de sol
care sunt legate prin materialele humice. Dac materia organic nu este nlocuit rapid,
sistemul este ntr-o stare de degradare, care conduce eventual la una de ne-sustenabilitate
(World Bank, 1993).
Formarea i comportarea materiei organice din sol este foarte complex. Materialul organic
din sol este derivat din resturile de plante i material animal, sintetizat de microbi i
descompus sub influenele temperaturii, umiditii i al condiiilor ambientale din sol.
8.2. Factori care influeneaz materie organic a solurilor.
Acetia pot fi divizai n dou grupe:
Factori naturali;
Factori indui antropic.
8.2.1. Factori naturali
Cei mai importani factori naturali sunt:
Climatul;
Materialul parental al solului: acid sau alcalin (sau chiar salin);
Acoperirea terenului i/sau tipul de vegetaie;
Topografie: panta i expoziia au o influen asupra acumulrii de materie organic.
8.2.2. Factori antropici
Factori indui antropic:
Utilizarea terenului i natura sistemelor de ferm;
Managementul terenului;
Degradarea terenului.
Exist muli factori legai de degradarea terenului i pierderea materiei organice, dar cele mai
importante cauze sunt despduririle, incendiile din pduri, deertificarea, suprapunarea,
eroziunea accelerat a solului, i n general managementul defectuos al terenului. n acord cu
49

UNEP (1991), deertificarea amenin peste 60 % din terenurile din sudul Europei, i este una
din cele mai mari ameninri asupra mediului.
Identificarea acestor factori este important pentru cteva domenii de cercetare:
Sechestrarea carbonului;
Fertilitatea solului;
Transferul de poluani;
Producia durabil n agricultur;
Relaiile sol-ap;
Relaiile sol-pnza de ap freatic.
8.3. Procese care conduc la o scdere n materia organic din sol
Dou din cele mai importante procese sunt eroziunea solului i splarea.
8.3.1. Eroziunea solului
Eroziunea cauzeaz ndeprtarea particulelor solului, mai ales din stratul de suprafa, ceea ce
poate avea un impact devastator asupra ntregii materii organice din sol deoarece materialele
organice sunt concentrate n stratul de suprafa a solului. Eroziunea pot de asemenea
ndeprta cantiti considerabile de nutrieni, ca i de sedimente. Acolo unde apare eroziunea
intensiv, sunt necesari mai muli fertilizani i mai mult gunoi organic pe terenurile agricole
pentru a contracara pierderile provocate de eroziunea solului, n comparaie cu cerinele din
zonele neerodate.
8.3.2. Splare
Splarea nutrienilor solului ctre pnza de ap freatic este o problem n unele zone.
Precipitaiile grele din iarn sau excesul de ap de irigaie poate exacerba problema.
Salinitatea i aciditatea au de asemenea efecte devastatoare asupra calitii i cantitii
materiei organice.
8.4. Sursele de materie organic din sol
Sursele majore de materie organic sunt resturile de plante i ngrmintele organice
animale. Deoarece distribuia activitilor agricole nu este uniform, astfel nct exist zone
n care concentraia materialelor organice este mai ridicat dect n altele. Costurile de
transportare al ngrmintelor animale sunt foarte ridicate deoarece volumul de material brut
care trebuie mutat este considerabil, astfel nct este dificil pstrarea sistemului n echilibru.
Rar exist epteluri intensive juxtapuse cu sistemele arabile extensive care s aib beneficiu
din aplicarea unor mari cantiti de ngrminte animale. Alte surse poteniale de materiale
organice sunt nmolul orenesc i litiera din pduri. Utilizarea acestor materiale pentru
fertilizarea solurilor necesit tehnologii speciale pentru procesarea materialului brut.
Colectarea plantelor din litier este foarte laborioas i are costuri ridicate, iar pentru nmolul
orenesc, transportarea este dificil i scump. O problem serioas este i posibilitatea de
contaminare a solului cu o mare parte din resturile animale i industrial. Prin urmare
utilizarea acestor resturi pentru a mbogi materia organic din sol trebuie s fie fcut cu
atenie.
8.5. Variaia n materia organic din sol
n examinarea datelor despre coninuturile de materie organic din sol i azot pentru solurile
minerale reprezentative, este clar c exist diferene ntre soluri din zone fiziografice diferite,
dar i ntre soluri din aceeai localizare, datorit eterogeneitii solului. Exist unele relaii
care sunt utile n prognoza distribuiei materiei organice din sol.

50

Influena general a temperaturii i umiditatii asupra coninutului de materie organic n

Europa (adaptat dup Buckman and Brady. 1960)
8.5.1. Influenele climatului
Condiiile climatice, n special temperatura i precipitaiile, exercit o influen dominant
asupra cantitilor de azot i materie organic gsite n soluri. Odat cu rcirea climatului,
materia organic i azotul din soluri comparabile cresc, datorit unei tendine n de accelerare
a descompunerii materiei organice n climate mai calde. Pe scurt, n condiii uniforme de
umiditate i vegetaie comparabile, coninuturile medii totale de materie organic i azot
cresc de dou pn la trei ori pentru fiecare scdere cu 100C a temperaturii medii (Buckman
i Brady, 1960).
Umiditatea efectiv a solului exercit de asemenea un control foarte pozitiv asupra acumulrii
materiei organice i azotului n soluri. n general, n condiii comparabile, azotul i materia
organic cresc odat cu creterea umiditii solului, deoarece activitatea microbian crete, iar
humificarea materiei organice este mai rapid n zonele cu precipitaii moderate sau sczute
(Buckman i Brady, 1960).
8.5.2. Efectul proprietilor solului
Dac ali factori sunt constani, textura solului influeneaz cantitatea de materie organic i
azot din sol. Un sol nisipos conine mai puin materie organic dect un sol cu textur fin,
deoarece un coninut mai sczut de umiditate i o aeraie mai bun n solurile nisipoase duc la
o oxidare mai rapid a materiei organice n comparaie cu solurile grele. n general, solurile
mai slab drenate au umiditatea mai ridicat i aeraie sczut, ceea ce duce n general la
coninuturi de materie organic i azot mai ridicat n aceste soluri.

51

Coninutul de amendament (calciu) dintr-un sol, eroziunea, precum i cantitatea de covor

vegetal influeneaz de asemenea acumularea materiei organice n sol. Activitatea microbian
este responsabil pentru descompunerea materialelor organice, i acesta este puternic
mbogit n soluri care conin mari cantiti de calciu, deci coninuturile de materie organic
sunt mai sczute n soluri cu cantiti mici de calciu. Eroziunea prin ap i vnt poate fi
responsabil de ndeprtarea fizic a materiei organice din soluri, n timp ce vegetaia este o
important surs de completare.
8.5.3. Influenele vegetaiei i culturii
Atunci cnd habitate naturale sau semi-naturale sunt cultivate, se stabilesc niveluri ale
materiei organice i azotului mai sczute dect n mod obinuit, deci n solurile cultivate se
gsesc coninuturi mai sczute de materie organic i azot (de la 30 la 60%) n comparaie cu
solurile echivalente lor nedisturbate (sau virgine).
n orice caz, faptul c recoltele n zone cultivate timp ndelungat au fost meninute la nivel
constant sau chiar au crescut nu nseamn c materia organic i azotul sunt meninute la
nivele satisfctoare.
Experimente desfurate n USA (Buckman i Brady, 1960) arat o scdere de pn la 30% n
coninutul de materie organic a solurilor care erau cultivate timp ndelungat.

Efectul unei cultivri pe termen ndelungat asupra materiei organice din sol (Adaptat dup
Haas et al., 1957).
Nu este posibil s se menin materia organic i azot n soluri cultivate la nivelul celor din
solurile virgine i nici nu este necesar. Dar o scdere n coninutul de materie organic de
30 pn la 40% are serioase implicaii asupra structurii solului i fertilitii (Russell, 1961), i
n-ar trebui permis, n caz contrar putnd duce la o serioas scdere a recoltei i o pierdere de
stabilitate structural.
Exist zone n care solurile au fost cultivate intensiv pe perioade lungi, n care scderea
coninutului de materie organic este echivalent cu o operaie de extracie mining. Este
posibil ca s se aduc nivelurile de MO la niveluri acceptabile n unele soluri care au sufrit
pierderi serioase, dar acesta va fi un proces ndelungat i costisitor.
8.5.4. Evaluarea coninutului de materie organic
Pentru a evita pierderi ulterioare ale materiei organice (MO) din sol, prima etap este de a
determina cantitatea de materie organic stocat n mod curent, de a identifica sursele i de a
descoperi cauzele oricrei scderi. Pentru factorii de decizie politic, este important s existe
o imagine corect a coninutului actual de MO din soluri i s fie nelese componentele
sistemelor de management al terenului care au cel mai mare efect.

52

n majoritatea cazurilor, materia organic (MO) n sol este msurat prin intermediul
carbonului organic (CO), iar valorile sunt convertite n coninutul de materie organic
utiliznd un raport standard de transformare CO:MO de 1:1.7 (sau 1:1.72). Aceast
transformarea este considerat a fi satisfctoare pentru furnizarea datelor despre MO, dac
sunt date msurtorile de CO, pentru inputurile necesare n modelarea la scar i pentru
procesele de decizie politic. n orice caz, trebuie acordat o atenie deosebit convertirii MO
n CO utiliznd acest raport, deoarece determinarea MO prin pierdere prin ardere conduce la
supraestimare. Prin urmare, ar trebui adoptat o procedur standard pentru determinarea CO
pentru prelevarea probelor n viitor.
8.6. Evaluarea MO la scar European
Exist o lips serioas de date msurate georefereniate asupra carbonului organic din soluri
la nivel European (Bullock et al., 1999). De aceea, Biroul European de Soluri de la JRC,
Ispra, Italia, a coordonat construirea Bazei Europene de date de sol v.1.0 (King et al., 1994,
1995a, 1995b; Le Bas et al., 1998; Heineke et al., 1998) cu materialul surs pregtit i
publicat la o scar de 1:1 000 000 (CEC, 1985), mbuntit cu datele din cartrile la nivel
naional. Datele de sol care rezult sunt armonizate pentru ntreaga Europ n acord cu o
clasificare a solurilor standard internaional (FAO-UNESCO, 1974; FAO-UNESCO-ISRIC,
1990), mpreun cu datele analitice pentru profilele standard (Madsen i Jones, 1995).
Componenta spaial a acestei baze de date sunt poligoane, care reprezint uniti
cartografice de sol - Soil Mapping Units (SMUs). Aceste elemente spaiale sunt legate de
unul sau mai multe uniti tipologice de sol - Soil Typological Units (STUs). Datele atribut
exist pentru STUs, astfel nct aceste date pot fi legate de SMUs i n consecin de regiuni
de pe o hart. Baza de date de Profile Analitice de Sol pentru Europa SPADE 1 conine datele
despre carbonul organic n stratul de suprafa (030cm) pentru tipurile importante de sol.
Din pcate, aceste date nu sunt egal rspndite geografic i au probleme n a fi reproduse.
Prin urmare aplicarea unei proceduri de extrapolare, legnd datele analitice de regiuni
(SMUs) de pe o hart, nu era foarte potrivit pentru a construi cu acuratee o distribuie a
carbonului organic din sol pentru Europa ca ntreg.
Ca urmare, a fost realizat o alt baz extins de date de profile (SPADE 2). Exist pe de alt
parte i alte surse de informaii care ar putea completa Baza European de date de sol:
arhivele naionale de cartare;
baza de date ISRIC-WISE (Batjes, 1996, 1997);
baza de date ICP a cartrii condiiilor din pduri (Vanmechelen et al., 1997);
cartarea baltic (Reimann et al., 2003).
materia organic n Solurile Europene (Utermann et al., 2003).
Sunt de asemenea disponibile funcii/reguli de pedotransfer (taxatransfer) pentru aplicarea pe
datele existente.
n prezent, cele mai omogene i comprehensive date despre coninutul de carbon/ materie
organic pentru solurile europene sunt cele care pot fi extrase i/sau derivate din Baza
European de date de sol la scara 1:1 000 000.
Baza European de date de sol ofer prin urmare un punct de pornire pentru delimitarea
diferitelor aspecte ale degradrii solului, cum ar fi o scdere n materie organic, la nivel
European.
8.6.1. Utilizarea regulilor de pedotransfer
Pn cnd va fi compilat o baz de date de profile de sol mai bun, i pn cnd devin
disponibile datele analitice standardizate pentru proprietile solului, carbonul organic poate
fi calculat, la nivel European, prin pedotransfer, combinnd datele msurate limitate de CO
care sunt disponibile, prin relaia acestor date cu tipul de sol (prin textur, structur,
clasificare), utilizarea terenului/acoperirea terenului, i criterii climatice (temperatur).

53

Aceast procedur utilizeaz o serie de reguli de pedotransfer structurate dezvoltate pentru a

converti unitile cartografice la scara 1:1,000,000 (SMU) n clase de coninut de carbon
organic (Van Ranst et al., 1995; Jones i Hollis, 1996; Daroussin i King, 1997).
Rezultatele pentru CO sunt grupate n patru clase:
H(igh): > 6.0%
M(edium): 2.1-6.0%
L(ow): 1.1-2.0%
V(ery) L(ow): < 1.0%
8.5.7. Concluzii i recomandri pentru evaluarea statutului materiei organice din sol
Starea materiei organice din sol (MO) este cunoscut local n multe state europene, dar datele
naionale existente trebuie armonizate i trebuie culese noi date pentru regiuni n care datele
MO sunt srace pentru a realiza o nou hart la nivel european. Harta CO a Europei ofer o
imagine general a statului CO/MO pe continent. Este evident din aceast distribuie c
solurile din statele nordice conin proporional coninuturi mai mari dect n statele sudice.
Mai mult, zonele n care coninuturile calculate de CO n stratul de suprafa sunt mai mici de
1.0% ar trebui privite ca fiind vulnerabile la degradarea ulterioar i ar trebui fi administrate
cu atenie n viitor. n lumina acestor concluzii, Biroul European de soluri a identificat
urmtoarele recomandri pentru aciunile viitoare:
1. n mod curent, harta cu coninutul de CO n stratul de suprafa pentru Europa
(S.P.I.04.72) ofer cele mai corecte baze pentru deciziile politice legate de MO.
2. Statele membre cu seturi naionale adecvate de date despre CO i MO ar trebui s fac
disponibile nregistrrile naionale pentru validarea i mbuntirea hrii CO a
Europei (aa cum deja au fcut Marea Britanie, Italia i Finlanda).
3. Statele membre cu seturi naionale neadecvate de date despre CO i/sau MO ar trebui
s implementeze programe de prelevare a probelor imediat pentru a defini situaia
existent.
4. Starea materiei organice depinde de tipul de sol, climatul, utilizarea terenului i
activitile antropice. Modelele de utilizarea terenului n zonele n care harta CO a
Europei identific CO (MO) <2.0% (3.4%) ar trebui examinate n mod critic,
urmrind a se modifica managementul terenului pentru a stabiliza sau crete nivelurile
de CO (MO) din sol.
5. Relaia dintre crustificarea solului i materia organic din sol ar trebui examinat cu
atenie, utiliznd baze de date terestre i satelitare de exemplu, cu scopul, acolo unde
este economic posibil, protejrii solurilor cu niveluri ridicate de materie organic de
eventuale dezvoltri urbane i industriale.
6. Carbonul organic/materia organic ar trebui msurate n soluri din statele membre, n
mod ideal prin prelevarea probelor pe un grid de 15km sau 16km, urmrite periodic
(la aproximativ fiecare 10 ani) printr-o nou prelevare de probe pe un subset statistic
semnificativ de puncte (10%) din gridul original.
9. Biodiversitatea i materia organic din sol
9.1. Aspecte generale
Politica European n domeniul biodiversitii solului s-a fcut simit nc de la semnarea
Conveniei despre Diversitatea Biologic de ctre Uniunea European n 1992. n aceast
convenie se afirma c biodiversitatea trebuie s fie protejat datorit valorii sale intrinseci i
datorit funciilor sale.
Iniiativa European pentru Sol susine o politic direcionat spre utilizarea durabil a
solului. n acord cu mandatul grupului de lucru despre Materia organic din sol i
biodiversitate att biodiversitatea solului, ct i materia organic din sol sunt importante,
datorit rolurilor pe care le dein n funcionarea ecosistemului solului: rolurile lor sunt de a

54

menine o structur, o stabilitate i fertilitate bune i de a tampona capacitatea i deci de a

influena productivitatea, regimul hidrologic, schimbul atmosferic i riscurile polurii.
Organismele din sol joac un rol major n constiturea materiei organice din sol care poate de
asemenea fi privit ca un important rezervor de carbon, cu influene asupra emisiilor de CO2 i
asupra schimbrilor i variabilitii climatice.
9.2. Definiii
n Convenia despre Diversitatea Biologic (CBD), Biodiversitatea este definit ca:
variabilitatea organismelor vii din toate sursele inclusiv, inter alia, terestre, marine, i alte
ecosisteme acvatice i complexe ecologice din care fac parte; aceasta include diversitatea n
interiorul speciilor, dintre specii i dintre ecosisteme.
Diversitatea biologic este o funcie de mai multe componente:
- numrul total de specii prezente, bogia de specii;
- diversitatea genetic din interiorul speciilor;
- diversitatea ecosistemelor;
- distribuia indivizilor printre acele specii, cum ar fi paritatea sau echilibrul;
Diversitatea funcional (ca un descriptor suplimentar al biodiversitii) descrie rolul
biologic al speciilor sau grupelor de specii ntr-un ecosistem. Este o descriere a diferitelor
procese ecologice, realizate prin organismele individuale, populaii i comuniti.
n sens mai larg, Biodiversitatea nu este doar interesul n diversitatea genelor, speciilor,
ecosistemelor i funciilor, ci i n capacitatea metabolic a ecosistemului. Ct de muli
compui i care anume pot fi administrai de ecosistem pe unitatea de timp?
De exemplu: pentru funcia fixarea azotului din aer, nu intereseaz doar diversitatea
speciilor i abundena, ci i capacitatea actual i maxim a ecosistemului care realizeaz
aceast funcie.
n acest sens, Biodiversitatea sensu lato poate fi privit ca fiind capitalul ecologic al solului.
Acesta este un termen inspirat de activitatea lui Robert Costanza despre valoarea
ecosistemelor. n Costanza et al. (1997) este realizat o ncercare de a calcula valoarea
serviciilor ecosistemului, criticat de muli ali autori. Ulterior, n 2000, a prezentat modelul
extins al sistemului economic ecologic. Acest model ia n considerare 4 tipuri de capital:
capital natural, capital uman, capital social i capital manufacturier. Pentru o societate
durabil suma acestor patru capitaluri ar trebui cel puin s fie egal n timp, sau s creasc.
Capitalul ecologic cuprinde biodiversitatea genelor, speciilor i ecosistemelor, cantitatea de
specii vii, relaiile dintre ele i rolul lor n procesele din ecosistem. Cu alte cuvinte, capitalul
ecologic nsumeaz valoarea total a organismelor pentru un ecosistem i, prin urmare, este
parte a capitalului natural n modelul menionat. Utilizarea cuvntului capital implic de
asemenea faptul c acesta este un termen care pot fi utilizat nu este neaprat necesar ca
acest capital s trebuiasc ntotdeauna maximizat. n orice caz, utilizarea total a capitalurilor
conduce la pierderea valorii totale (actual i potenial) sau la falimentul echivalent.
9.3. Biodiversitatea solului i organismele din sol
Biodiversitatea solului se refer la toate organismele vii din sol.
Aceste organisme afecteaz pedogeneza n mod direct (crearea de galerii si vizuine,
procesarea MO moarte, diferite procese de descompunere a nutrienilor) sau indirect
(mecanismele lanurilor trofice, modularea efectelor). Organismele pot fi divizate n
organisme permanente, temporare, periodice i alternative din sol. n funcie de
dimensiune, organismele pot fi divizate n macro, mezo i microfauna. Bacteriile, fungii,
protozoarele i algele sunt grupate ca microorganisme.
9.3.1. Componentele biologice ale solului
Solul este un mediu foarte complex i cu multiple faete, care a reacionat rapid la evoluia i
adaptarea diverselor comuniti biotice, care utilizeaz solul ca habitat sau refugiu permanent
sau temporar. Multe mii de specii de animale i micro-organisme pot fi gsite n soluri, de la

55

aproape invizibilele micro-biota (cum ar fi bacterii, fungi i protozoare) pn la macro- i

megafauna (cum ar fi rme, termite, miriapozi, crtie, oareci).
Solul este unul din cele mai complexe habitate de pe pmnt i conine unul din cele mai
complexe ansambluri ale organismelor vii. Activitatea biologic n soluri este puternic
concentrat n stratul de suprafa. Componentele biologice ocup o fracie mic (<0.5%) din
volumul total de sol i mai puin de 10% din MO total. Aceste componente vii constau din
rdcinile plantelor i organismele din sol. Microorganismele din sol sunt responsabile cu o
mare parte din activitatea biologic (60-80%) care este asociat cu procesele care asigur
reglarea ciclului de nutrieni i descompunerea reziduurilor organice. Un sol agricol poate
conine o biomas vie de 3 t (greutate proaspt) / ha, ccea ce este echivalent cu 4 vaci, 60 oi
sau 35 fermieri care ar locui sub suprafaa solului.
Rmele formeaz adesea partea important a faunei solului i pot reprezenta pn la 50% din
biomasa faunei solului n unele pajiti temperate, i pn la 60% n unele pduri temperate.
Numrul uria de organisme din sol sunt marcate prin niveluri extreme de biodiversitate: mai
ales la scar microbian, (104 specii de bacterii g-1 sol), pe lng alte sute de specii (Ritz et
al, 2003). Doar un gram de sol poate conine mai multe mii de specii de bacterii ca i sute de
alte specii, de la fungi la macrofauna.
9.3.2. Rolul organismelor din sol
Biota solului poate fi privit ca motorul biologic al Pmntului i este implicat n
majoritatea funciilor cheie ale solului n forma serviciilor ecosistemului, prin dirijarea multor
procese fundamentale de ciclare a nutrienilor, a dinamicii structurale a solului, degradrii
poluanilor, reglarea comunitilor de plante. Procesele la nivel microbiologic din sol joac un
rol cheie n medierea schimbrilor climatice globale, acionnd ca surse i rezervoare de C i
generare de gaze de ser cum ar fi oxizi de azot i metan (Ritz et al., 2003).
Rolurile macrofaunei includ:
(i)
procesarea direct a materiei organice (melci, rme, miriapozi, furnici, termite),
(ii)
prdtori (pianjeni, furnici),
(iii) (iii) crearea structurii solului (rme, termite).
Micro- i mezofauna (protozoare, nematode) sunt regulatori importani ai activitilor
bacteriilor i fungilor, trind pe seama acestor organisme i fiind implicai n descompunere
materiei organice. Nematodele din sol ocup o poziie important n lanul trofic i sunt deci
regulatori semnificativi ai descompunerii i mineralizarea nutrienilor. Rmele pot mbunti
ncorporarea materiei organice sub suprafaa solului, crete numrul de agregate hidrostabile
de sol, mbunti infiltraia apei, aeraia i penetraia rdcinilor i crete activitatea
microbian. (Pankhurst, 1997)
Particulele de sol pot fi mutate n diferite poziii prin rme, rdcini, cicluri de udare-uscare i
nghe-dezghe i alte fore formnd astfel structura solului. Producia de fecale de ctre
mezofaun contribuie de asemenea la formarea structurii solului. Timpul de via al structurii
nou formate a solului depinde de (i) capacitatea solului de a menine structurile i (ii)
frecvena disturbaiilor. Capacitatea se va modifica pe msur ce materialele organice sunt fie
formate, fie distruse prin activitatea microbian.
Microorganismele din sol realizeaz un domeniu larg de funcii:
Ele descompun materia organic, elibereaz nutrienii n forme disponibile pentru plante i
degradeaz reziduurile toxice, formeaz asociaii simbiotice cu rdcinile plantelor,
acioneaz antagonic pentru patogeni, influeneaz nmuierea i solubilizarea mineralelor i
contribuie la structura i agregarea solului (Sparling, 1997). Majoritatea plantelor vasculare
sunt asociate cu micorizele arbusculare (AM) sau ectomicorize (EM) i beneficiaz de o
capacitate crescut de a extrage fosfor i alte nutrieni din sol. Micorize fungi deci au un
important rol n plante comunitatea dezvoltarea, ciclarea nutrienilor i the meninerea

56

structurii solului. (Pankhurst, 1997). Hifele fungilor i polizaharidele de origine microbiaan

joac un important rol n agregarea solului.
Una din cele mai eseniale funcii ale solului controlat prin biota solului este reciclarea
materiei organice. Descompunerea compuilor carbonului cum ar fi celuloza, hemiceluloza,
polizaharidele, hidrocarburile i lignina furnizeaz energie microorganismelor heterotrofice
responsabile cu alte transformri ale nutrienilor, cum ar fi fixarea azotului asimbiotic,
descompunerea proteinelor i amino acizilor, mineralizarea i imobilizarea azotului i
transformrile minerale (cum ar fi P, S, Fe, K, Ca, Mg, Mn, Al, Ca, Zn i Se) (Roper i
Ophel-Keller, 1997). Materia organic din sol (MO) este un produs direct al combinrii
activitii biologice a plantelor, microorganismelor i animalelor plus cea a factorilor abiotici
i este rspunztoare pentru aspecte importante ale funciilor solului cum ar fi aeraia i
fertilitatea.

Interrelaii ntre materia organic din sol i biota solului (Elliot, 1997)
O alt funcie a solului important controlat n principal prin biota solului este
aprovizionarea cu nutrieni pentru plante. Variabilele motrice, cum ar fi climatul afecteaz (i)
direct biota solului prin determinarea condiiilor din sol i (ii) indirect, influennd deciziile
administratorilor terenului, n consecin determinnd practicile de management, care
influeneaz biota solului (Elliot, 1997).
Mineralizarea i ciclarea de nutrieni de ctre microorganismele din sol este o funcie
esenial a sntii solului. Multe organisme din sol sunt capabile s descompun azotul
organic i s elibereze amoniul N (amonificare), dar oxidrile ulterioare ale amoniului n
nitrii i nitrai (nitrificare) sunt realizate predominant de o mic grup specializat de bacterii
chemotrofice care sunt mai pretenioase n cerinele lor de dezvoltare i sunt active doar ntrun domeniu mai ngust al condiiilor din sol.
Mineralizarea este influenat de condiiile pedo-climatice (solurile puternic acide,
temperaturile joase, solurile foarte uscate i slab aerate sau cu exces de ap inhib
57

mineralizarea; nitrificarea este inhibat de aeraia deficitar, i de pH ridicat sau sczut), prin
prezena unei anumite plante (cum ar fi legumele), sau prin aplicarea de fertilizani de N.
Biomasa microbian din sol poate fi vazut ca o component reprezentativ a prii vii a MO,
dei exclude macrofauna i rdcinile plantelor. n general biomasa microbian din sol tinde a
fi:
mai ridicat n soluri din regiuni mai reci, mai umede n comparaie cu regiunile mai
clduroase, mai uscate;
mai ridicat n solurile cu textur argiloas mai fin dect n solurile cu textur
nisipoas grosier, ntr-o anumit regiune cu un climat dat;
relativ ridicat, legat de coninutul lor modest de MO, n soluri grele argiloase
tropicale (Oxisoluri), unde fracia microbian din solurile argiloase tinde s conin o
proporie mai ridicat de C total organic;
relativ ridicat n soluri vulcanice cu cenu coninnd argile alofanice (Andosoluri)
dar proporia de biomas microbian este adesea mai sczut dect era de ateptat
legat de cantitatea de MO foarte ridicat, deoarece argilele alofanice stabilizeaz o
proporie destul de mare de MO inert, n timp ce stabilizeaz celulele microbiene;
relativ sczut n soluri organice, n ciuda unui coninut foarte ridicat de MO din
aceste soluri.
9.3.3. Biodiversitatea solului
Cu excepia condiiilor extreme de sol cum ar fi deerturi solul adpostete cele mai
diverse comuniti biotice de pe pmnt.
n acord cu Hawksworth i Mound (1991) pn cnd acum doar un total de 70000 specii de
bacterii i fungi au fost descrise n timp ce un numr presupus de 1530000 specii sunt nc
nestudiate.
Biodiversitatea solului poate fi cuantificat n diferite moduri i la diferite nivele care s in
cont de varietatea organismelor vii la nivelul genetic, al speciilor i ecosistemelor i de
interaciunile dintre acestea. Enumerarea numrului de specii sau genotipuri dintr-o
comunitate biologic este o msurtoare simpl a biodiversitii.
Abundena relativ a diferitelor componente dintr-o comunitate i interaciunile care apar
ntre componente sunt de asemenea atribute importante ale biodiversitii. Legturile i
interaciunile dintre diferitele componente ale biotei solului sunt reprezentate ca un lan
trofic. n termeni funcionali, lanul trofic din sol este realizat din descompuntorii primari
(bacterii i fungi), ierbivore (cum ar fi nematode parazitate pe plante), consumatorii de
bacterii i fungi (cum ar fi protozoarele, nematodele care se hrnesc cu bacterii i fungi,
collembola), mezofauna i macrofauna saprofage i prdtorii (cum ar fi nematodele
prdtoare).
Biodiversitatea este descris ca o funcie de dou componente:
(i)
numrul total al speciilor prezente (bogia de specii sau abundena de specii),
(ii)
distribuia indivizilor printre acele specii (paritatea speciilor).
A fost dezvoltat un mare numr de indicatori care descriu diferite faete ale biodiversitii.
Cel mai utilizat este indexul de diversitate Shannon, cunoscut i ca indicatorul ShannonWeaver i Shannon-Wiener. i are propriile sale limite (cum ar fi faptul c unele comuniti
destul de diferite pot avea acelai index) i de aceea, ar trebui luate n considerare valorile de
uniformitate, bogia i diversitatea pentru a obine o evaluare obiectiv a structurii
comunitii. (Pankhurst, 1997). Exist 3 abordri conceptuale n caracterizarea biodiversitii
solului:
- Taxonomic (la nivelul speciilor, comunitilor i genelor),
- Funcional (contribuia la procesele din sol),

58

Ecologic (reziliena de a se modifica sub presiunea unor factori antropici i de

mediu); structura trofic legat de lanul trofic din sol (prdtorii, consumatorii de
bacterii, fungi)
ntr-un agroecosistem, pot fi recunoscute dou componente diferite ale biodiversitii:
- biodiversitatea planificat este biodiversitatea asociat cu culturile i eptelul incluse
n agroecosistem prin fermieri, aceast biodiversitate depinde de management.
- biodiversitatea asociat, este alt biota, care este promovat prin biodiversitatea
planificat i prin activitile de management.
Biodiversitatea asociat este legat pozitiv de diversitatea planificat de specii i poate fi
influenat de asemenea prin interaciuni cu ecosisteme vecine neagricole. Biodiversitatea
asociat poate avea negative pozitive sau asupra biodiversitii planificate n acord cu
condiiile abiotice i managementul uman. Funciile dorite pentru biodiversitatea asociat
sunt atingerea unei eficiene de utilizare a resursei mai ridicat i atingerea unei rezistene
stabile i durabile la stress-ul biotic, inclusiv suprimarea efectelor duntoare, pesticidelor i
bolilor. Biodiversitatea solului poate fi privit ca biodiversitate asociat, atunci cnd
rdcinile plantelor din biodiversitatea planificat nu sunt luate n considerare.
9.4. Biodiversitatea solului i MO legat de funcia solului
9.4.1. Definiia calitii i sntii solului
Calitatea solului este abilitatea solului de a realiza diferite funcii intrinseci i extrinseci
pentru a veni n ntmpinarea nevoilor umane. Calitatea este reprezentat printr-o serie de
proprieti fizice, chimice i biologice care mpreun furnizeaz un mediu pentru producia de
plante, i alte servicii de care beneficiaz oamenii, cum ar fi regularizarea i partiionarea
fluxului de ap i stocare i atenuarea polurii (Larson i Pierce, 1994; Doran i Parkin, 1994;
Rapport et al., 1997).
Societatea de tiina Solulului din America a definit calitatea solului ca fiind capacitatea
specific solului de a funciona, n interiorul unui ecosistem natural sau administrat, pentru a
susine productivitatea plantelor i animalelor, pentru a menine sau mbogi calitatea apei i
aerului i pentru a sprijini sntatea i habitatul uman (Sparling, 1997). Calitatea este apoi
dependent de utilizarea terenului intenionat.
Doran i Parkin (1994) au utilizat o definiie similar a calitii solului: capacitatea unui sol
de a funciona ntr-un ecosistem pentru a susine productivitatea biologic, pentru a menine
calitatea mediului i pentru a promova sntatea plantelor i animalelor. Capitalul ecologic
pot deci fi privit ca un contributor major la calitatea solului, dar ultimul termen include de
asemenea componente abiotice ale solului.
Sntatea solului pot fi definit ca fiind capacitatea continu a solului de a funciona ca un
sistem vital, n interiorul unui ecosistem i cu o anumit utilizare a terenului, pentru a susine
productivitatea biologic, promovarea calitii aerului i apei, i pentru a menine sntatea
plantelor, animalelor i oamenilor. Pentru Rapport et al. (1997), sntatea solului ar trebui s
includ strict doar acele caracteristici care pot fi afectate prin management la scri relevante
pentru manageri, cum ar fi de-a lungul unui numr de ani, nu de-a lungul secolelor i
subliniaz c sntatea solului include factori care pot s nu fie legai de atingerea
obiectivelor umane.
9.4.2. Funcionarea solului
Relaiile dintre biodiversitatea solului i funcionarea solului sunt foarte complexe i nu au
fost complet nelese nc. Se presupune c diverse comuniti funcionale ale biotei solului
sunt necesare pentru utilizarea durabil a solului i c bogia de specii este benefic pentru
performanele ecosistemului.
Organismele exist ntr-un lan trofic complex, responsabila pentru realizarea funciilor.

59

9.4.3. Rezistena mpotriva stresului antropic

Rezistena, care este definit ca abilitatea unui ecosistem de a rezista la perturbri puternice,
depinde de diversitatea ecosistemului. Cu ct este mai ridicat gradul de biodiversitate, cu att
este mai mare probabilitatea ca respectiva comunitate s conin organisme rezistente la stres,
ccea ce nseamn c variabilitatea genetic prezint potenialul pentru rezisten. Se pare c
diversitatea organismelor din sol nu urmeaz direcii uor predictibile, i o perturbare le poate
fie mbunti, fie le poate reduce. O problem cheie este definirea numrul minim de grupe
funcionale i al numrului minim de specii dintr-un grup funcional pentru a asigura
rezistena mpotriva perturbaiilor i stressului.
n cazul micro-organismelor solului, acesta problem este legat de problema redundanei
funcionale. Deoarece este cunoscut doar o mic parte din funciile microbiene ale solului,
trebuie discutat redundana cu precauie. Dei redundana unei singure funcii poate fi
comun pentru multe organisme din sol, seria de funcii atributabile oricrei specii nu pare a
fi redundant. Mai mult dect att, organisme care funcioneaz similar au tolerane, cerine
fiziologice i preferine de mediu diferite, i deci par a juca roluri destul de diferite n
sistemul de sol. ntrebarea este care parte din comunitatea solului trebuie s fie meninut
pentru a reine o anumit funcie a solului. Bogia de specii ale organismelor din sol poate fi
un factor determinant pentru procesele solului n sistemele cu diversitate sczut. Pe de alt
parte exist aa numitele specii cheie - keystone care sunt determinative pentru
funcionarea ecosistemului deoarece au proprieti unice (cum ar fi fixarea azotului).
9.4.4. Relaiile dintre biodiversitatea solului i funcia ecosistemului
Exist trei ipoteze despre relaia dintre biodiversitate i funcionarea ecosistemelor:
- Biodiversitatea mbogete funcia ecosistemului datorit faptului c specii diferite
realizeaz funcii uor diferite i toate mpreun funcioneaz mai bine dect un subset
de specii.
- Biodiversitatea este neutr datorit redundanei funciilor.
- Biodiversitatea mbogete funcia ecosistemului pe termen lung deoarece specii care
sunt redundante ntr-un anumit moment pot deveni importante cnd apar unele
modificri de mediu.
n cazul descompunerii materiei organice, majoritatea micro-organismelor heterotrofice din
sol sunt implicate n proces. Pierderea de specii care pot fi sensibile la o anumit perturbaie
(cum ar fi aplicarea unui anumit ierbicid sau o modificare n speciile de plante) poate avea o
consecin mai mic dac organisme mai puin sensibile le iau locul. n cazul proceselor care
au implicare mai restrictiv a micro-organismelor, cum ar fi fixarea simbiotic a azotului prin
Rhizobium / Bradyrhizobium spp., sau preluarea prin micorizele arborescente, pierderea de
biodiversitate ntr-o populaie poate avea implicaii mai serioase.
Se tie c biodiversitatea solului este fundamental pentru rezistena, reziliena i recuperarea
funciilor solului la perturbrile de mediu pe termen scurt.
9.5. Rolul biodiversitii solului n utilizarea durabil terenului (agricultur i
silvicultur)
Ce tip de informaii pot fi obinute din starea biodiversitii solului? Exist multe goluri n
cunotinele despre relaiile cantitative dintre biodiversitate (sensu lato) i funcionarea
solurilor. O privire asupra rapoartelor despre utilizarea durabil a terenului, fertilitatea
solului, biodiversitatea solului care sunt publicate de secretariatele Conveniei Naiunilor
Unite, OECD, i FAO i alte organizaii internaionale las impresia c fertilitatea solului este
controlat prin biodiversitatea solului. n esen aceasta ar nsemna c fertilitatea sczut a
solului apare simultan cu a descretere n biodiversitatea solului. Se presupune c diversitatea
biotei solului este important pentru integritatea, funcia i sustenabilitatea pe termen lung a
ecosistemelor terestre naturale i administrate.
Activitile biotei solului contribuie la multe servicii critice ale ecosistemului, inclusiv:

60

formarea solului;
descompunerea materiei organice i nutrienilor
forme accesibile;
sechestrarea carbonului (i conversia emisiilor de gaz de ser);
fixarea azotului i preluarea nutrienilor de ctre plante;
supresia sau inducia bolilor i pesticidelor plantelor;
bioremedierea solurilor degradate i contaminate (prin detoxificarea contaminanilor i
recuperarea proprietilor i proceselor fizice, chimice i biologice).
Efectele organismelor din sol influeneaz de asemenea infiltraia i scurgerea apei i
reinerea apei n sol, prin intermediul efectelor asupra structurii i compoziiei solului i
indirect prin intermediul creterii plantelor i acoperirii terenului. Aceste servicii sunt critice
pentru funcionarea ecosistemelor naturale dar constituie o resurs important pentru
producia agricol durabil.
Practicile de management ale fermierilor i deciziile de utilizarea terenului influeneaz
procese ecologice i interaciuni sol-ap-plante, deoarece deciziile fermierilor sunt realizate
astfel nct s administreze procesele din sol pentru a se obine efectele dorite pentru
productivitatea solului pe termen scurt i lung i pentru sntatea solului. Procesele de
utilizarea terenului i de intensificare a activitilor agricole sunt o cauz semnificativ a
pierderii biodiversitii solului i impactelor legate de funcia ecosistemului i reziliena. O
nelegere mai bun a legturilor dintre viaa solului i funcia ecosistemului i impactul
interveniilor umane permite nu doar reducerea impactelor negative, ci i o captare mai
eficient a beneficiilor activitii biologice a solului pentru agricultura durabil i productiv.
9.6. Practici antropice care amenin biodiversitatea solului
Managementul solului influeneaz puternic proprietile microbiene din ecosistemul agricol.
Practici diferite cauzeaz o modificare a accesibilitii habitatelor i formelor de substrat, care
conduce la modificri n abundena speciilor individuale.
O ntrebare este ce practici de management amenin funcionarea agroecosistemelor. Multe
procese ale microbiotei solului sunt preluate din ecosistemul nativ n cel n care solul este
cultivat intensiv. Nu se tie n ce msur aceste modificri sunt nsoite de modificri n
spectrul microorganismelor solului responsabile pentru aceste procese. Figura urmtoare
prezint cei mai importani factori relevani care afecteaz biodiversitatea solului compoziia i abundena actual a speciilor din fauna din sol, i condiiile de via i hran
pentru supravieuire.

61

Factori care definesc compoziia i funcionarea unui edafon (Baritz, 2003)

Reducerea n diversitatea biologic a macrofaunei solului este una din cele mai profunde
consecine ecologice ale agriculturii moderne, de exemplu, speciile native de rme au
disprut din agricultura soluri i au fost nlocuite prin aproape o duzin de alte specii care pot
cauza probleme severe pentru compactarea solului (Chauvel et al., 1999).
Biodiversitatea microbiotei solului conduce la controlul bolilor rdcinii plantelor
(suprimarea natural biologic). Practicile de management utilizate n multe agroecosisteme
(cum ar fi monoculturile, utilizarea extensiv a lucrrilor solului, inputurile chimice)
degradeaz reeaua fragil de interaciuni din comunitate dintre pesticide i inamicii lor
naturali care conduc la probleme legate de boli.
Scderea biodiversitii solului se presupune c afecteaz descompunerea solului, descrete
agregarea, crete crustificarea, reduce viteza de infiltraie i deci exacerbeaz eroziunea
solului.
Principalele fore motrice care influeneaz biodiversitatea solului sunt practicile de
management agricol:
- Intensificarea utilizrii terenului. Introducerea agriculturii i expansiunea sa au
modificat diversitatea de habitate, i deci numrul speciilor care apar n mediu la scara
peisajului. Creterea intensitii de utilizarea terenului pe de alt parte a distrus
habitate i deci a sczut biodiversitatea n mod substanial.
- Influenele culturilor. Sistemele care cresc inputurile subterane de C i N prin
includerea de culturi leguminoase sau cu rdcini fibroase n rotaii pot cresc
populaiile microbiene i activitile de comparaie cu aplicarea fertilizanilor
comerciali. Compoziia chimic a resturilor vegetale poate avea un efect semnificativ
asupra structurii comunitilor de de organisme descompunatoare. De asemenea,
aplicarea deeurilor animale crete n general abundena i activitatea biotei solului.
Plantele au un impact asupra comunitilor microbiene prin fluxul de C i competiia
pentru nutrieni. Reducerea diversitii plantelor din stratele de mai jos descrete
diversitatea microbian. Rotaia culturilor este o component cheie, care influeneaz
compoziia comunitatea a solului microbiene.
62

influenele pH i a fertilizanilor. Aplicarea fertilizanilor i pH-ul solului influeneaz

amndou structura comunitii microbiene a solului. Un pH sczut favorizeaz fungii
fa de bacterii, iar creterea concentraiilor de azot conduce la creterea
concentraiilor de bacterii.
- Lucrrile agricole. Lucrrile agricole periodice readuc solul la un stadiu anterior din
succesiunea ecosistemului. Lucrrile agricole cauzeaz pierderea de microhabitate din
solul stratificat, care conduce la scderea densitii speciilor care populeaz
agroecosistemul. Lucrrile agricole aereaz de asemenea solul i cauzeaz
mineralizarea rapid a materiei organice i eliberarea i adesea pierderea substanial
de nutrieni n medii calde, umede. Activitatea i diversitatea comunitilor microbiene
din sol este de asemenea influenat prin distribuia resturilor vegetale. Lucrrile
agricole ale solului pot avea impact indirect asupra proceselor fizice din sol prin
modificri n diversitatea i activitatea comunitilor microbiene. Lucrrile agricole
reduse cu plasarea la suprafa a reziduurilor creeaz un mediu relativ stabil, care
conduce la comuniti de organisme care realizeaza descompunerea mai diverse i la o
descompunere a nutrienilor mai nceat. Sistemul cu lucrri mininime favorizeaz
fungii fa de bacterii, pentru ca la suprafaa solului crete proporia de
descompuntori.
- Aplicarea pesticidelor. Pesticidele au efecte intite i ne-intite care pot cauza o
shiftare n compoziia comunitilor microbiene. Unele microorganisme pot fi
suprimate, iar altele pot prolifera n niele ecologice vacante. Efectul pesticidelor
depinde puternic proprietile fizice i chimice ale solului, care afecteaz formele lor
accesibile. Deoarece pesticidele afecteaz adesea doar unele grupe specifice de microorganisme, shiftarea n compoziia comunitilor microbiene este cel mai puternic
instrument pentru estimarea efectului neintit de msurtori asupra biomasei totale sau
asupra activitilor globale.
9.6.1. Influenele polurii asupra biodiversitii i funcionrii solului (studii
ecotoxicologice).
Poluanii au o influen asupra organismelor vii n sol. Expunerea organismelor la doze subletale de stres (cum ar fi poluani chimici) pe o perioad lung de timp conduce la multe
interaciuni.
(i)
Iniial aceste interaciuni pot apare la nivelul proceselor biochimice i celulare i
conduc la efecte fiziologice, cum ar fi disfuncionaliti la aparatele respiratorii,
excretorii, locomotorii, digestive, circulatorii, reproductive i neurale la animale i la
nivelul unor procese de fotosintez, de transpiraie, respiratorii, de cretere i
reproductive n plante i microorganisme.
(ii)
Structura ADN i cromozomii din organism pot fi afectai, ceea ce conduce la
modificarea i eventuala evoluie a organismelor care sunt capabile s fac fa
stresurilor.
(iii) Acest model de evoluie a rezistenei sau toleranei la factorii de stres apare de
asemenea n ntregi comuniti (cum ar fi shiftrile n compoziia comuniti de plante
din vecintatea site-urilor poluate, care ar putea conduce la evoluia speciilor de
plante care acumuleaz metale) (Mhatre i Pankhurst, 1997).
n solurile contaminate de metale grele, coninutul de C din biomasa total nu se modific
fa de solurile necontaminate. n orice caz, raportul dintre bacteriile rezistente i cele
sensibile crete n solul contaminat, iar bacteriile rezistente la metal sunt mult mai puin
eficiente n descompunerea unui numr de poluani organici dect bacteriile sensibile la
microelemente (Kubat, 2003). Presiunile pot uneori interfera. De exemplu, diversitatea
speciilor de nematode este mai mare n tratamentele agricole succesive (cele mai puin umane
intervenii), deoarece abundena de nematode era mai ridicat n sistemele agricole cu input

63

ridicat (cum ar fi dup adugarea unui nmol orenesc contaminat cu metale n sol) i n cele
organice.
Examinarea mai amnunit a nematodelor n solurile contaminate cu metale (Cu, Cr, Ca)
evideniaz faptul c diversitatea (descris utiliznd indexul Shannon-Weaver) scade odat cu
creterea nivelului de contaminare cu metal, c scade procentul de nematode care se hrnesc
cu plante i cele omnivore n favoarea nematodelor care se hrnesc cu bacterii i c exist o
cretere general a proporiei de nematode prdtoare (din ce n ce mai mic cu creterea
contaminrii). Aceast modificare n proporia relativ de nematode pare a fi legat de
modificrile n cantitatea de nutrieni disponibili din sol.
10. Rolul biodiversitii solului n protecia politic a mediului
Politica European n domeniul solului este orientat spre utilizarea durabil a solului
(Rezoluia Parlamentului European din 19 Noiembrie 2003), n care se subliniaz c
dezvoltarea calitii ecologice a solului poate fi o bun msur a extinderii utilizrii
sustenabile a solului, ceea ce nseamn c trebuie elaborate instrumente pentru a se msura
aceast calitate, inclusiv aspectele sale chimice, fizice i biologice. Monitoringul
biodiversitii este trecut n lista de indicatori pentru sustenabilitate dezvoltat de
Conferina Ministerial pentru Protecia Pdurilor n Europa, i va fi implementat n
convenia pentru pduri, i este deja parte a programelor regionale/naionale de sustenabilitate
i pduri. n aceste cazuri nu se fcea referin direct la biodiversitatea solului.
Uniunea European are instrumente pentru a evalua posibilele efecte ale poluanilor asupra
ecosistemelor. Cele mai important este EUSES, sistemul suport de decizie (DSS) al Uniunii
Europene pentru Evaluarea Substanelor. Pe baza caracteristicilor fizico-chimice ale
contaminanilor, mediul i organismele specifice pot, sau nu pot, fi expuse la oa anumit
substan chimic, i aceasta poate avea un efect. Conceptul utilizat pentru a evalua
expunerea i efectele poluanilor se bazeaz pe determinarea distribuiilor de sensibilitate a
speciilor (SSD) (Posthuma et al., 2002), care poate fi derivat din teste de laborator de
toxicitate. Astfel pot fi derivate criteriile de calitatea mediului.
10.1. Convenii ale Naiunilor Unite i alte iniiative trans-Europene
10.1.1. UNCBD = Convenia Naiunilor Unite despre Diversitatea Biologic
Convenia a fost lansat n 1992, i se refer la necesitatea proteciei biodiversitii. Procesul
a fost readus n discuie la summitul din Johannesburg n 2002. Criterii detaliate referitoare la
protecia biodiversitii oe baza unor valori intrinseci i funcionale este menionat earlier n
acesta raport.
10.1.2. UNFCCC = Convenia Cadru a Naiunilor Unite despre Schimbrile climatice
UNFCCC i Protocolul Kyoto i propun s reduc impactul schimbrilor climatice i s
promoveze dezvoltarea durabil. Ele cer att ameliorarea schimbrilor climatice (inclusiv
prin reducerea emisiilor of gaze de ser, i creterea posibilitilor de a ndeprat asemenea
gaze din atmosfer prin rezervoare, cum ar fi pdurile), ct i pentru adaptarea la efectele
adverse ale schimbrilor climatice. nelegerea tiinific a legturilor dintre schimbrile
climatice i diversitatea biologic este important pentru fiecare din aceste aspecte.
Obiectivul final al UNFCCC este stabilizarea concentraiilor de gaz de ser la un nivel care ar
preveni interferena antropic periculoas cu sistemul de clim. n acord cu articolul 2 din
Convenie, un asemenea nivel ar trebui realizat ntr-o perioad de timp suficient, inter alia,
pentru a permite ecosistemelor s se adapteze natural la schimbrile climatice. Prin urmare,
dei UNFCCC nu face n mod specific referin la Diversitatea Biologic, obiectivul su
contribuie la obiectivele Conveniei despre Diversitatea Biologic. Articolul 2 al protocolului
Kyoto de asemenea subliniaz obiectivul de promovare a dezvoltrii durabile.
nelegerea tiinific a adaptabilitii naturale a ecosistemelor, i a organismelor constituente,
precum i a i funciilor i interaciunilor dintre diversitatea biologic la nivelul unui
ecosistem, specie sau la nivel genetic, ar putea contribui n mod substanial la interpretarea

64

acestui obiectiv, i, prin urmare, ar putea ajuta factorii de decizie s i clarifice aciunile, care
pot include:
(i)
aciuni care s maximizeze contribui ecosistemelor la adaptare pentru beneficii socioeconomice;
(ii)
orice intervenie uman necesar pentru adaptarea ecosistemelor la schimbri
climatice (http://www.biodiv.org/programe/cross-cutting/ Climate/integration.asp)
Rspunsurile difereniale la schimbrile climatice ale speciilor din ecosisteme pot conduce la
ntreruperea unor interaciuni funcionale importante, cu consecinele potenial ridicate pentru
furnizarea serviciilor ecosistemului cum ar fi controlul bolilor i duntorilor, polinizarea,
mprtierea seminelor, descompunerea i ciclarea nutrienilor din sol. n afar de efectele
asupra ecosistemelor naturale, acestea ar putea avea consecinele socio-economice asupra
agriculturii.
10.1.3. UNCCD = Convenia Naiunilor Unite pentru Combaterea Deertificrii
Convenia UNCCD afirm c Prile vor ncuraja coordonarea activitilor realizate n
aceast Convenie i, dac sunt fac parte i din alte acorduri internaional relevante, mai ales
ale Conveniei Cadru a Naiunilor Unite despre Schimbri climatice i a Conveniei despre
Diversitatea Biologic, pentru a deriva beneficii maxime din activiti pentru fiecare acord
evitnd dublarea efortului. Prile vor ncuraja conducerea de programe unite, mai ales n
domeniile de cercetare, antrenare, observaii sistematice i colectare i schimb de informaii,
astfel nct asemenea activiti s poat contribui la atingerea obiectivelor din aceste
acorduri.
10.2. OECD (Joint Working Party on Agriculture and Environment)
Una din recomandrile importante ale ntlnirii OECD din Zurich 2001 era dezvoltarea de
Indicatori de Agro-Biodiversitate pentru a sprijini funcionarea ecosistemelor i sisteme
suport de producie importante pentru agricultur, cum ar fi fertilitatea solului, protecia
activitii microbiene din sol, polenizare, ciclarea nutrienilor, filtrarea ap, i influenele
climatului. n cadrul indicatorilor de agro-biodiversitate exist meniuni speciale pentru (cum
ar fi biodiversitatea solului). (OECD, 2003). n Martie 2003 la Roma s-a inut o conferin
pentru a discuta dezvoltarea i aplicarea indicatorilor pentru biodiversitatea solului.
11. Cuantificarea biodiversitii solului
11.1. Determinarea biodiversitii solului
11.1.1. Diversitatea speciilor
Biodiversitatea solului cuprinde multe tipuri diferite de organisme: bacterii, fungi,
protozoare, nematode, rme, etc.
In literatur exist o list a tehnicilor care pot fi utilizate pentru a caracteriza comunitile
microbiene, sau cele ale organismelor superioare (Schinner et al., 1996). Toate aceste tehnici
sunt aplicate pe sacr larg, n special n domeniul cercetrii microbiologice, cu modificri i
noi metode de dezvoltare.
Pentru a le utiliza este nevoie de de o metod de comparare i standardizare. Cele mai
substaniale goluri din domeniul cercetrii privesc lipsa de cunotine privind legtura dintre
tipul de organism, parametrii speciilor indicator/ ai biologiei solului i funcia solului.
11.1.2. Activitatea biologic din sol
Organismele din sol sunt componente funcionale majore ale tuturor solurilor. Adesea
biomasa lor este sczut n comparaie cu masa solului sau fracia de humus, dar activitatea
organismelor este absolut crucial pentru funcionarea solului, mai ales pentru ciclarea
nutrienilor. Descompunerea materiei organice, mineralizarea nutrienilor etc. sunt procese
conduse de organisme, i atunci cnd activitatea organismelor este restricionat (de ex. prin
excesul de ap), procesele ncetinesc i materia organic este acumulat. Chiar i aa,
compoziia comunitii de decompuntori i activitatea acesteia este optimizat prin preluarea
nutrienilor de ctre vegetaie i stocarea durabil pentru nutrieni. n orice caz, rolul

65

funcional al biodiversitii solului este dificil de cuantificat. Datorit variaiei puternice n

condiiile de mediu din sol n spaiu i timp (variaii zilnice i sezoniere, umiditate,
temperatur, vegetaie), activitatea este de asemenea variabil i nu este uor de msurat.
Primele soluii ar putea fi determinarea respiraiei solului, azotul potenial sau mineralizarea
carbonului.
Modelele devin de asemenea i mai importante. n orice caz, ele au nevoie de date despre
abundena i diversitatea organismelor (cum ar fi Hunt i Wall, 2002), datele fiind srace i
necesare urgent.
O problem major ar fi configurarea programelor de monitoring biologic al solului:
frecvena de prelevare a probelor, configurarea spaial, selectarea tipului de site-uri de
monitoring i tehnicile de prelevarea probelor. De asemenea, sunt necesare tehnici statistice
pentru a interpreta datele de monitoring.
11.1.3. Modelarea
Au fost propuse noi abordri pentru a determina apariia potenial a biotei solului ca o
funcie de atributele solului (cum ar fi dimensiunea particulelor, materia organic), tipurile de
utilizarea terenului, practicile de management i atribute de mediu (Rmbke et al., 2000; Fox
et al., 2003).
11.1.4. Rezistena i reziliena ca indicatori
Rezistena este definit ca gradul la care o funcie este afectata urmnd o perturbare sau stres
n sol; reziliena este definit ca viteza de recuperare a unei asemenea funcii dup o
perturbare sau stres. Abordrile care msoar rezistena i reziliena solurilor se dezvolt, de
exemplu prin msurarea timpului de recuperare a potenialei degradri a ierbii dup un
tratament cu cldur sau cu elemente trasoare.

Reprezentarea grafic a rezistenei i rezilienei n sisteme perturbate (Ritz et al., 2003)

11.2. Indicatori pentru biodiversitatea solului n programele de monitoring
Este necesar un cadru pentru evaluarea i standardizarea calitii i sntii solului n
identificarea problemelor n zonele de producie, pentru a face estimri realistice pentru
producia durabil de alimente, pentru a monitoriza modificri n calitatea mediului legate de

66

managementul agricol i pentru a sprijini ageniile guvernamentale n formularea i evaluarea

agriculturii durabile i a politicilor de utilizarea terenului (Doran i Safley, 1997).
Exist un numr uria de metode de a investiga organismele din sol, activitatea, biomasa,
biodiversitatea, efectele toxice sau bioacumularea, dar din cauze de eficiena costurilor,
calitatea inventarului, i posibilitile de repetare a inventarului, doar cteva pot fi selectate ca
indicatori.
- unele sunt utile n scopuri de diagnoz (identificarea cauzelor poteniale a unei
anumite
- disfuncionaliti),
- unele sunt utile n scopuri generale de screening (evaluarea general a sntii
solului),
- unele sunt utile pentru evaluarea riscului (pentru a evalua pierderi poteniale care
poate au fost nc evideniate ca rezultat al unor anumite tipuri de stres care au impact
asupra mediului).
Indicatorii ar trebui:
- s fie corelai cu procesele din ecosistem (s reflecte structura i/sau funcia proceselor
ecologice din soluri),
- s rspund la modificrile n sntatea solului,
- s integreze proprietile i procesele fizice, chimice i biologice ale solului i s
serveasc ca inputuri de baz necesare pentru estimarea proprietilor sau funciilor
solului care pot nu fi msurate direct,
- s aib un timp de rspuns scurt,
Asemenea indicatori trebuie s fie robuti i s nu fie rapid modificabili. Aceasta se leag de
principala problem metodologic care spune c biodiversitatea solului este puternic
dinamic. n monitoringul solului, cel puin la o scar spaial mare cu puine msurtori,
sunt necesare msuri care sunt semnificative pentru stri mai mult sau mai puin permanente
sau semi-permanente, adic s fie reprezentative pentru un anumit moment al invenstigaiei.
12. Activiti de monitoring
Studierea biodiversitii solului este bazat pe interpretarea i evaluarea combinat a
diferiilor parametri, din care unii pot fi ncorporai n monitoring. Pentru Europa au fost
stabilite dou sisteme de monitoring: ICP Forests pentru pduri, iar pentru solurile agricole:
LUCAS. Nici unul din sisteme nu au parametri legai de activitatea n sol a faunei sau a
microorganismelor.
S-ar prea c biomasa microbian, respiraia i mineralizarea potenial a N ar face parte din
setul minim de date, la care ar trebui adugate principalele grupe funcionale ale lanului
trofic din sol pentru a descrie mai bine biodiversitatea, i pentru a lega structura solului de
funciile comunitilor de organisme. n solurile forestiere, aceste metode pot fi interpretate
pe baza formelor de humus. n ciuda unor condiii chimice similare din sol, parametrii de
respiraie ca i cei macro-morfologici difer destul de mult, dar este dificil de evaluat funcia
indicator dac acetia parametri sunt derivai din dtrstul de humus de la suprafaa solului din
pduri (Baritz, 2003).
Exist ri n care sunt monitorizate relativ puine variabile, n mod obinuit pe un mare
numr de site-uri, dar i ri n care sunt utilizate un mare numr de metode i variabile pe un
numr limitat de site-uri de cercetare. n timp ce primul set de ri are foarte puine informaii
despre comunitatea biologic a solului, cellalt set are foarte puine informaii despre cum
arat condiiile biologice din sol la scar regional sau naional. Prin urmare, este necesar o
integrare complex a Nivelului II i I.
12.1. Organisme cu funcie de indicator pentru monitoringul solului
Ecosistemele solului sunt complexe i nu pot fi monitorizate cu doar cteva instrumente
simple, sau cu doar civa indicatori selectai a priori. Multe aspecte diferite trebuie msurate

67

i este important utilizarea unui set de indicatori diferii. Unii indicatori sunt mai sensibili la
contaminare (cum ar fi viteza de cretere a bacteriilor), alii sunt mai sensibili la diferene n
fertilitatea solului i managementul agricol (cum ar fi mineralizarea N) (Bloem et al., 2003).
Sunt disponibile multe tehnici, dar monitoringul intensiv este costisitor.
Dou nivele de intensitatea a msurtorilor pot fi distinse pentru a atinge obiectivele
monitoringului:
- site-uri de NIVEL 1 permit observarea tendinelor generale ale calitii solului i
cartografierea i tratarea statistic la nivel naional sau regional. Aceste site-uri pot fi
plasate pe un grid, de ex. de 16 x 16 km, ca n Frana.
- site-uri de NIVEL 2, selectate pe o baz tematic (cum ar fi efectele pesticidelor
asupra solurilor, depozitele atmosferice, mprtierea nmolului orenesc, lucrrile
agricole i managementul reziduurilor), mai puin numeroase i mai greu de
instrumentat dect site-urile de NIVEL 1, care permit nelegerea proceselor, cauzelor
i impactelor. Aceste site-uri ar putea fi de asemenea subiecte de experimente
valoroase necesare pentru dezvoltarea, calibrarea i validarea unor noi metodologii i
proceduri.
Cele dou niveluri trebuie s fie complementare: un grid de site-uri de NIVEL 1, combinat cu
hri la scar mare (cum ar fi soluri, climatul, utilizarea terenului), permit generalizarea i
evaluarea regional a ceea ce a fost msurat i observat la NIVEL 2. Ambele nivele trebuie s
fie stabilite pentru un monitoring pe termen lung.
Indicatorii biologici care trebuie s fie msurai la site-uri de NIVEL 1, trebuie s fie
dezvoltai i observai ntr-o manier reprezentativ pentru toate tipurile dominante de sol,
condiii climatice (pedo-climatice) i utilizarea terenului. Sistemul trebuie s fie eficient din
punct de vedere al costurilor i nu prea dens (datorit numrului mare de site-uri, care ar
putea face aciunea economic imposibil). Parametrii selectai trebuie s fie uor de investigat
n cmp i de prelevat, i trebuie s fie utili nu doar oamenilor de tiin, ci i consultanilor i
cartografilor. Ar trebui de asemenea s fie uor disponibili i (aproape) standardizai, uor de
neles i plini de semnificaii.
Partea cea mai mare din capitalul ecologic al solului este sub forma biomasei microbiene
(bacterii i fungi). Cantitatea absolut i relativ a acestor organisme ofer o bun indicaie
referitoare la activitatea i stabilitatea ecosistemului. Ambele pot fi determinate printr-o
singur msurtoare, cum ar fi prin spectroscopie automatizat. Atunci cnd activitatea de
monitoring se va desfura pe o scar larg, este posibil de realizat aceste msurtori foarte
bine standardizate i automatizate cu microscop standardizat i calculator.
Un set minimal (i imediat) de bioindicatori pentru site-uri de NIVEL 1 ar putea fi compus
din:
- biomasa microbian a solului,
- respiraia solului
Aceti doi indicatori au fost deja acceptai, fiind aplicai cu cucces n monitoringul calitii
solului i satisfac n general i tehnic cerinele pentru indicatorii biologici.
Informaii suplimentare despre starea metabolic a comunitilor microbiene din sol i despre
formele accesibile de C pot fi obinui din aceti doi parametri:
- raportul microbian, obinut din msurtorile biomasei microbiene i MO total.
- raportul de respiraie, obinut din msurtorile de respiraie i biomasa microbian.
Pentru evaluarea msurtorilor acestor doi parametri, este necesar un sistem de referin, care
este o baz de date, ce permite ca valorile msurate s fie referite prin i n comparaie cu.
Const n definiia valorilor normale (referin) i variaia acestor valori normale spaial
i temporal. Conduce spre valori optime (limita superioar) i de prag (limita inferioar).
Acest sistem de referin trebuie dezvoltat rapid i la nivel European pentru diferite tipuri de
sol, condiii climatice, utilizarea terenului (de ex. solurile agricole i cele forestiere nu pot fi

68

comparate n mod util, pentru c litiera a disprut din solurile agricole; pentru solurile
agricole este necesar s lum nconsiderare modul n care calitatea solului este influenat
prin activiti antropice) i n unele cazuri pentru diferite culturi.
Caracterizarea genetic i fiziologic a comunitilor microbiene ofer posibilitatea de a face
distincii ntre diferite comuniti, dar nu ofer informaii directe despre tendinele
biodiversitii.
Pentru a completa biomasa microbian i respiraia solului, trebuie gsite instrumente de
identificare a biodiversitii microorganismelor solului. Deoarece identificarea diversitii
pentru specii nu este posibil, deoarece lipsesc nc cunotinele detaliate despre
microorganisme, iar instrumentele disponibile nu sunt aplicabile pentru aceste analize,
ecologitii microbieni au introdus operational taxonomic units - uniti operaionale
taxonomice (OTU) care pot fi utilizate pentru analizele de diversitate. Exemple tipice de
asemenea OTU sunt amprentele obinute cu tehnici biologice, DNA i FA. Fiecare instrument
i are propriile avantaje i limitri i nu ndeplinesc o mare parte din criteriile pentru
indicatori convenabili (Widmer i Oberholzer, 2003). Cercetarea trebuie s se orienteze spre
selectarea uneia din aceste tehnici, pentru a o mbunti. Apoi, dac satisface cerinele
generale i tehnice pentru indicatori biologici (robust, expresiv, nu prea scump, uor de
mnuit), ar putea fi standardizat i ncorporat n setul de bioindicatori pentru site-urile de
Nivel-1.
Pe de alt parte, dac sunt necesare informaii dac o anumit enzim este sau nu prezent n
sol i dac o anumit reacie poate sau nu s aib loc ntr-o anumit locaie, asemenea metode
de caracterizare sunt foarte utile. Trebuie discutat dac activitile microbiene i enzimatice
din sol sunt relevante pentru site-urile de NIVEL 1 i dac este aa, care din ele.
Pentru a fi mai complet caracterizarea, pentru site-uri de NIVEL 1 ar fi util unul sau mai
muli indicatori pentru fauna din sol. Au fost realizate cercetri i au fost propui mai muli
indeci i metode, dar nu exist o concordan general n ceea ce privete instrumentele care
ar putea fi utilizate pentru monitoring. Una din ncercri este o combinaie de atribute
biologice, chimice i fizice de sol pentru a dezvolta index sintetic (Lavelle, n pregtire).
Diversitatea organismelor n sol poate fi mai bine monitorizat utiliznd organisme
superioare (eucariote):
Dou grupe de organisme sunt foarte semnificative pentru situaia solului:
Nematodele sunt prezente n numr mare, au o diversitate a speciilor ridicat, iar
cantitile relative i absolute ofer informaii corecte despre diversitatea i stabilitatea
ecosistemului. Organismele sunt uor de mnuit i exist multe companii care au
posibilitatea de a desfura aceast activitate taxonomic n mod obinuit. Exist
instrumente genetice dezvoltate pentru identificarea speciilor de nematode.
Rme pot fi prezente n numr mare, nu sunt foarte diverse, nici aa uor de
caracterizat, i sunt de asemenea uor de numrat. Sunt foarte atrgtoare pentru:
- fermieri, care tiu c rmele sunt importante pentru structura solului i care au idee
despre care anume este mai bun, astfel nct pot sesiza cu proprii ochi dac
practicile de management au un impact pozitiv sau negativ asupra solului
- ecologiti: rmele sunt principala surs de hran pentru multe animale vii (psri,
bursuci, etc)
- ecotoxicologiti: rmele sunt organisme bune pentru a determina dac poluanii
sunt sau nu prezeni ntr-o form care are impact negativ asupra organismelor vii
din sol.
- Furnizorii de materie organic: rmele joac un rol important n degradarea i
transportul materiei organice din sol.
Aceasta nu nseamn c alte grupe de organisme nu sunt buni indicatori pentru calitatea
solului.
69

Primul tip de informaii care trebuie s fie obinute sunt statutul i tendinele. Tipul datelor
obinute cu msurtorile indicate mai jos va fi suficient pentru a deriva asemenea informaii.
Atunci cnd informaiile despre datele de monitoring sunt traduse ntr-o valoare a
indicatorului, valoarea managerial i politic crete foarte mult atunci cnd aceast valoare
poate fi comparat cu valori standard. Ceea ce nseamn c standardele trebuie s fie derivate
din programul iniial de monitoring. Un alt aspect este c valoarea managerial a unui
indicator crete atunci cnd este posibil s fie influenat, ceea ce nseamn c este clar ce
trebuie fcut, odat ce valoarea indicatorului este la un nivel nedorit, sau cum trebuie
modificat utilizarea terenului.
n medii administrate, trebuie s fie luate n considerare efectele vecintii al habitatelor
adiacente de calitate diferit (efecte de mediere, de re-stabilire), ca i efecte de stocare
(reziliena ecosistemului) atunci cnd biodiversitatea solului este investigat n anumite siteuri/puncte individuale. Prin urmare, investigarea biodiversitii solului are de asemenea
diferite dimensiuni/scri:
Parametrii pentru a descrie compoziia, dimensiunea i funcionarea edafonului (sau
indicatori specifici pentru biodiversitatea solului) depind de posibilitatea prelevrii probelor/
intensitatea de monitorizare. Msurtorile directe pentru compoziia speciilor i strile
fiziologice ale edafonului sunt costisitoare i mari consumatoare de timp, i sunt n mod
obinuit restricionate la anumite ploturi experimentale. Din pcate exist un enorm deficit n
conectarea speciilor indicator, a indicatorilor structurali de sol, etc. cu bogia de specii.
Indicatori de diversitate a speciilor pot fi definii ca taxa, a crei diversitate (stri de
populaie) se coreleaz cu diversitatea ntregului dafon.
Indicatori structurali pot fi numii acei parametri care descriu habitatul unui asemenea
indicator taxon. n acest context, exist foarte puine informaii la nivel de specii mai degrab
dect la nivel de grupe funcionale sau taxa (cum ar fi artropodele prdtoare, constructorii de
sol) sau taxa (rme precum lumbricidele i nematodele, microartopodele, etc.).
Diferitele metode i proceduri selectate pentru site-urile de NIVEL 1 ar trebui investigate,
testate, evaluate i selectate n vederea aprecierii lor complementare.
n afar de setul de bioindicatori selectat pentru site-urile de NIVEL 1, trebuie s fie
determinate i adugate pentru site-urile de nivel 2 mai multe seturi de indicatori biologici, n
funcie de tematic.
De exemplu, pentru site-uri n care se studiaz contaminarea cu microelemente, ar putea fi
utili mai multe msurtori ale efectelor specific de bioacumulare i toxice (plante i mezosau macrofauna), fixarea bacterial a azotului, activiti enzimatice specifice n sol, populaii
de alge i protozoare, nematode funcionale sau diversitatea trofic, compoziia i abundena
viermilor.
n principiu, apar diferene ntre metode i laboratoare pentru orice variabil, care pot fi
minimizate utiliznd un numr limitat de laboratoare specializate pentru fiecare variabil,
utiliznd metodele standardizate (cum ar fi ISO) i/sau prin pregtirea consultanilor
ecologiti. Este de asemenea necesar inter-calibrarea.
Deoarece valoarea unui indicator biologic este afectat nu doar prin tipul de sol, dar i prin
utilizarea terenului, vegetaie i climat, valorile de referin trebuie s fie deduse din multe
observaii. Programele de monitoring poate porni cu un numr limitat de bioindicatori, care ar
putea crete atunci cnd va fi posibil.
12.2. Parametri abiotici recomandai pentru monitorizare
n cadrul monitoringului pe scar mare, centrul de interes este orientat spre parametri
conectai spre condiiile specifice de via i hran a speciilor indicator. Acestea sunt n
principal caracteristici morfologice i chimice de sol care sunt deja parte a
cartografierii/monitoringului solului. Parametri corespunztori se refer la analiza/descrierea

70

orizonturilor de humus, compartimentul habitat a solurilor: partea superioar a solului

mineral (orizontul A) i orizonturile de litier.
Indicatori indireci de sntatea solului pot fi derivai din msurtori al influenelor biotei
solului asupra altor pri ale sistemului. MO i structura solului poate servi foarte bine pentru
aceast funcie. POM (materia organic legat n sol sau fracia organic uoar) poate servi
ca o msurtoare potenial indirect a sntii solului, datorit faptul c timpul de
descompunere permite detectarea modificrilor n civa ani i dinamica POM nu este prea
mare n sezonul de cretere, cu excepia poate n soluri puternic degradate, astfel nct metod
este relativ insensibil la momentul de prelevare a probelor. De asemenea poate integra
rspunsurile pe un numr de ani. Ali indicatori indireci pentru influenele biotei solului sunt:
msurtorile de porozitate sau agregare, care sunt utilizate pentru a defini structura solului,
densitatea aparent, capacitatea de stocarea a apei. (Elliot, 1997)
Pe de alt parte, unii parametri abiotici sunt relevani pentru interpretarea datelor biologice n
sistemele de monitoring: textura solului, tipul de sol, pH-ul solului, nivelurile de macro i
microelemente din sol, parametri climatici, utilizarea terenului.

71

EROZIUNE
1.Introducere
Eroziunea este un proces natural intensificat de activitile antropice. Aadar, eroziunea
solului este determinat att de cauze naturale ct i de cauze antropice, acestea din urm
sporind intensitatea i frecvena fenomenului. Agricultura este una din principalele surse
pentru procesele de eroziune, deoarece multe din practicile agricole afecteaz negativ
nveliul de sol. Deciziile de management ale fermierilor sunt luate pe baza condiiilor de
pia existente, dezvoltarea tehnologic, schimbrile din economie, n special creterea
costului forei de munc, precum i o gam larg de schmbri structurale. Ca urmare,
presiunile asupra mediului au crescut n urma modificrilor n modul de utilizare a terenurilor
(nivelarea terenurilor sau dispariia unor elemente de peisaj cum ar fi gardurile vii i
perdelele de protecie etc.), schimbrilor n managementul culturilor i practicilor agricole
nepotrivite.
n Romnia, eroziunea solului afecteaz suprafee ntinse. Este o problem motenit din
perioada anterioar schimbrilor economice i politice din anii 90, ce rmne n continuare de
importan sporit. Restructurarea economic i lipsa de fonduri a cauzat o cdere brusc a
investiiilor n agricultur n anii 90, ceea ce a condus la scderea cantitilor de pesticide i
ngrminte aplicate (reducerea polurii) i la lsarea n paragin a unor suprafee de teren
din ce n ce mai ntinse. Investiiile sczute n domeniul eradicrii eroziunii ar putea, pe
termen lung, s sporeasc presiunile agriculturii asupra solului, n condiiile intensificrii
recente a agriculturii n unele regiuni mai productive. Chiar dac au fost fcute anumite
eforturi n acest sens, sunt necesare investiii mult mai mari pentru aplicarea msurilor
antierozionale.
Fenomene naturale precum secetele reduc nveliul vegetal, sporind astfel riscul erozional.
Furtunile, inundaiile, eroziunea lateral i alunecrile de teren afecteaz arealele cele mai
sensibile i pot fi importante cantitativ. E de ateptat ca schimbrile climatice s intensifice
eroziunea prin vnt n perioadele uscate, iar furtunile puternice vor spori eroziunea prin ap.
Factorii care determin eroziunea solului sunt de natur social, economic, ecologic i
fizic, dar acioneaz unitar. Eroziunea solului este influenat direct de factorii climatici
(prin vnt i precipitaii), dar apare cnd funciile de reglare i capacitatea de stocare a
vegetaiei i orizonturilor superioare ale solului sunt afectate sub influena activitii societii
omeneti. Diverse cauze (cum ar fi poluarea, cultivarea i nivelarea terenurilor) pot conduce
la pierderea treptat sau brusc a capacitii solului de reinere a apei i sedimentelor pe
pant.
Chiar dac eroziunea este influenat direct de vnt i precipitaii, care asigur energia
necesar eroziunii i proceselor de transport, predispoziia pentru producerea acestor
fenomene are la baz efecte ale aciunilor antropice care creeaz situaii erozionale. Aceste
aciuni sunt motivate att de stimulente economice i financiare, ct i din cauze sociale i
psihologice, n contextul unei ignorane n ceea ce privete efectul acestor aciuni asupra
mediului. Dac ar exista mai mult preocupare fa de consecinele induse de eroziunea
solului, n ceea ce privete pierderea ireversibil de capital i oportuniti viitoare pentru
utilizarea productiv, aceste presiuni s-ar diminua semnificativ.
2. Presiuni i fore care determin eroziunea
- agricultura i silvicultura raionalizarea i intensificarea agriculturii i silviculturii,
practicile nepotrivite (punatul intensiv, lucrrile de drenaj, construcia de drumuri,
abandonarea terenurilor agricole, etc.)
- modificri n modul de utilizare a terenurilor

72

populaia uman i factorii nrudii cu aceasta cum ar fi presiunea urban, densitatea

populaiei, transporturile i reelele de infrastructur
- turismul
- fenomene de risc naturale, cum ar fi schimbrile climatice
- activitile umane ce conduc la schimbri climatice, consecinele sporind riscul de
eroziune (secetele prelungite i defririle, ploile cu caracter torenial din ce n ce mai
neregulate, furtunile de vnt, schimbrile n stratul de zpad).
2.1. Argumentare
1. Eroziunea solului este un proces natural, esenial n procesul de formare a solurilor.
Tipuri de eroziune a solului:
Eroziunea prin ap: Chiar dac o cantitate mic de material este splat pe profilul de sol,
cele mai importante procese de eroziune au loc la suprafaa acestuia. Materialul poate fi
ndeprtat prin dou procese: impactul picturilor de ploaie i traciunea de curgere, i
transportat fie prin saltaie n aer, fie prin splarea de suprafa.
Combinaiile dintre aceste tipuri de desprindere i transport a materialului genereaz
principalele procese de eroziune: mprocare, antrenare cu apa de ploaie, rigolare, splarea
sub form de pnz.
- rigole. Scurgerea reprezint cantitatea de ap ce se deplaseaz spre un punct, ce poate fi o
vale sau un ru, i este factorul cel mai important n apariia eroziunii excesive. Procesele ce
influeneaz scurgerea trebuie s joace un rol important n orice analiz a intensitii
eroziunii, i msurile n aceast direcie, a reducerii scurgerii, sunt eseniale pentru o protecie
eficient a solului. Poate c cel mai important control al scurgerii este gradul de acoperire cu
crust a solului. Acesta are o influen major asupra infiltrrii apei n sol, afectnd astfel
ratele de scurgere a apei. n al doilea rnd, dar tot de importan major, o reprezint
microtopografia de la suprafaa solului, precum i structura solului n orizontul superior, n
special prezena sau absena golurilor i crpturilor dintre agregatele solului.Microtopografia
const n rugozitatea aleatorie a suprafeei solului, la care se adaug aspecte morfologice
impuse de practicile agricole cum ar fi brazdele i microterasele. Unde scurgerea este
suficient de intens pentru a antrena paticulele de sol, aceasta se canalizeaz formnd mici
anuri sau rigole la suprafaa solului, iar materialul este erodat prin scurgerea de rigola.
(Figura 2, a i b).

Figura 1

73

Figura 2a

Figura 2b
Pe terenurile cultivate, rezistena la eroziune este n general sczut n orizontul cultivat, dar
crete considerabil la baza arturii, care poate fi un orizont cu rezisten crescut, constituind
o zon de tranziie spre orizonturile inferioare nederanjate de lucrrile de artur. Rigolele
penetreaz rareori sub stratul arat i sunt n general distruse de lucrrile agricole urmtoare.
- toreni. n timpul furtunilor cu cantiti ridicate de precipitaii, i unde pantele sunt cel puin
pe alocuri abrupte, eroziunea poate ptrunde mai mult n adncime, formnd canale toreniale
care sunt prea mari pentru a fi distruse de lucrrile obinuite ale solului. Extinderea torenilor
poate fragmenta terenul agricol i poate duce rapid la formarea unei reele de toreni, care
face imposibil utilizarea pentru culturi a acestuia (Figura 3). Pe terenurile abrupte din zonele
montane, materialul provenit din alunecrile de teren se poate acumula n canalele toreniale
de pe pante. n timpul ploilor toreniale, aceste canale se transform n vi cu curgere foarte
rapid.

74

Figura 3
- eroziunea prin topirea zpezii: apare n regiunile reci ale Romniei n timpul topirii
zpezilor iarna i la nceputul primverii (Figura 4 a). n aceste zone, solurile pot inghea n
timpul iernii, restricionnd astfel infiltraia apei n sol i sporind scurgerea de suprafa i
astfel eroziunea. Suprafaa solului poate fi acoperit cu un strat de ghea sau zpad sau
solul poate fi dezgheat la suprafa i ngheat n adncime. Solul saturat prezint
erodabilitate crescut, astfel c acesta poate pierde mult material n timpul topirii zpezii sau
al precipitaiilor abundente, n condiiile existenei unui sol parial ngheat, i anume n
orizonturile inferioare (Figura 4 b). Cele mai multe modele erozionale utilizate n Europa sunt
destinate s estimeze eroziunea cauzat de scurgerea indus de precipitaii. Asemenea modele
nu pot prognoza eroziunea prin topirea zpezii.

Figura 4

75

- eroziunea lateral a rurilor i lacurilor. Apare n lungul vilor fluviatile i al malurilor

lacurilor. Eroziunea lateral este accentuat de precipitaiile cu caracter torenial. Volumul
sporit de ap din albia rului ridic nivelul apei i mrete viteza de curgere, aceasta ducnd
la eroziunea rapid a malurilor rului i la schimbarea cursului acestuia. La pierderea de sol
cauzat de scurgerea de suprafa pe terenurile arabile se poate aduga ndeprtarea
particulelor n lungul unor canale de scurgere prefereniale, ctre un sistem de drenaj. Dac sau cultivat terenuri n imediata apropiere a unei ape curgtoare, fr nici o zon de protecie,
eroziunea poate aprea sub form de alunecri n lungul malurilor rului (Figura 5).

Figura 5
n perioadele cu scurgere crescut poate aprea eroziunea lateral asupra malurilor rurilor
(Figura 6 a). Exist o legtur ntre eroziunea lateral i alunecrile de teren, amndou
reprezentnd exemple ale deplasrii particulelor de sol, i pot fi asociate cu zonele de step
(Figura 6 b). ngheul-dezgheul este alt cauz a eroziunii asupra malurilor de ru.

Figura 6a

Figura 6b

76

- eroziunea determinat de lucrrile solului. Un important proces antropogenic este

eroziunea datorat lucrrilor agricole, care rezult n urma arturii, chiar dac aceasta se
efectueaz n de-a lungul pantei sau pe curbele de nivel (Figura 7). De fiecare dat cnd solul
este rsturnat are loc o micare substanial a solului. Artura de-a lungul pantei produce o
component direct de micare gravitaional pe msur ce solul rsturnat se aeaz la loc.
Utilizarea crescnd a cultivrii mecanizate a condus de asemenea la o cretere substanial a
ratei de eroziune prin lucrrile solului. Artura pe curbele de nivel poate deplasa materialul n
sus sau n jos n funcie de direcia n care artura ntoarce brazda. Cercetrile au artat c
intensitatea eroziunii prin lucrri depinde de:
i. variaia pantei sau a curbei: eroziunea datorat lucrrilor se manifest cel mai sever
n zonele cu topografie ondulat, de exemplu cu multe convexiti. Artura pe curbele de
nivel poate mica materialul de sol att n susul cat i n josul pantei, n funcie de direcia n
care plugul rstoarn solul. Artura pe curbele de nivel n care solul este ntors n josul pantei
deplaseaz de 1000 de ori mai mult material dect alunecarile de sol. Artura pe curbele de
nivel n ambele direcii sau artura n lungul pantei produce o micare net mai redus, ns
rata total este de circa de 100 de ori mai mari dect alunecarile naturale ale solului.
ii. parametri de management: adncimea arturii, viteza de arat i direcia arturii
iii. tipul utilajului cu care se efectueaz lucrarea.
Eroziunea prin lucrri este estimat n cadrul modelului de simulare SIDASS.

Figura 7
- nivelarea solului: reprezint translocarea mecanic a solului cu ajutorul buldozerelor pentru
a adapta suprafeele denivelate la agricultura mecanizat. Aceast operaie este executat
pentru a ndeprta vegetaia iniial (tufiuri) pentru cultivarea terenurilor marginale, precum
i pentru pregtirea livezilor i viilor. Nivelarea solului este n general urmat de arturi
adnci, pn la adncimea de cca. 1m, pentru a asigura o adncime suficient pentru
dezvoltarea rdcinilor. Dup nivelare, solul este vulnerabil, cteva furtuni putnd cu uurin
ndeprta solul de la suprafa.
- eroziunea datorat recoltrii rdcinoaselor: este bine cunoscut faptul c particulele de
sol prinse de suprafaa rdcinilor unor plante precum cartofi, morcovi, sfecl etc, sunt
ndeprtate odat cu recoltarea acestora. n mod deosebit, aceasta este mai intens n cazul
culturilor de cartofi timpurii, deoarece recoltarea se realizeaz cnd orizontul superior al
solului este foarte umed i particulele de sol ader foarte puternic. Cu toate acestea, pregtirea
recoltei pentru vnzare de obicei implic curare/splare i ndeprtarea solului, dar
returnarea acestuia ctre terenurile de provenien nu este ntotdeauna recomandat, din cauza
posibilitii de rspndire a unor boli.
- eroziunea datorat activitii animalelor (mersul acestora, vizuinele din sol etc):
Presiunea exercitat de punatul animalelor poate distruge vegetaia lsnd suprafaa solului
descoperit, vulnerabil la eroziunea prin ap. Unele animale precum iepurii, crtiele etc.
sap vizuini n sol, putnd astfel iniia sau intensifica eroziunea. Apa din precipitaii ptrunde
n vizuini, erodeaz pereii i podeaua acestora, n cazuri extreme producndu-se prbuirea

77

acestora. Spaiile astfel rezultate la suprafaa solului se comport apoi ca i canale de

scurgere, procesele fluviale continund astfel eroziunea terenului.
Eroziunea eolian. Eroziunea eolian este mai puin cercetat, probail pentru c este mai
puin extins dect eroziunea prin ap. Eroziunea eolian apare pe solurile nisipoase, n
zonele uscate ale rii (Figura 8), dar poate aprea i pe solurile cu textur prfoas n timpul
lucrrilor agricole (Figura 9).

Figura 8

Figura 9
Eroziunea intern provocat de curgerea apelor subterane. Scurgerea subteran este de
obicei mai lent dect cea de la suprafa i poate conduce la saturarea cu ap a orizonturilor
superioare ale profilului de sol. Poate cauza micri gravitaionale ale masei de sol pe pante
(alunecri de teren) i este de asemenea responsabil pentru transportul substanelor chimice
dizolvate.
2. n concordan cu degradarea solurilor, cele mai multe preocupri sunt legate de eroziunea
accelerat, unde rata natural a fost sporit semnificativ de activitile antropice.
3. Eroziunea solului prin ap este o problem rspndit n toat Romnia.
4. Procesele de eroziune presupun desprinderea particulelor de sol prin dou procese,
impactul picturilor de ap i traciunea prin curgere; transportul acestora se face fie prin
saltaie n aer, fie prin splarea de suprafa.
5. Combinaiile dintre aceste tipuri de desprindere i transport a materialului genereaz
principalele procese de eroziune: improscare, antrenarea particulelor cu apa pluviala, rigolare,
splarea sub form de pnz.
6. Scurgerea apei provenit din precipitaii i din topirea zpezii reprezint cel mai important
factor ce determin eroziunea excesiv prin ap. De aceea, procesele ce influeneaz
scurgerea trebuie s joace un rol important n orice analiz a intensitii eroziunii, i msurile
n aceast direcie, a reducerii scurgerii, sunt eseniale pentru o protecie eficient a solului.

78

7. Cel mai important efect al eroziunii const n ndeprtarea orizontului superior al solului,
care deseori nu este att de vizibil, dar ntotdeauna foarte duntor.
8. Factorii fizici precum climatul, topografia i proprietile solului sunt importante n
procesul de eroziune.
9. Regiunile predispuse n mod deosebit la eroziune sunt cele afectate de secete ndelungate.
10. Acestea contrasteaz cu regiunile unde eroziunea este restrns, datorit faptului c
precipitaiile ce cad n special pe pante mici sunt distribuite uniform pe durata unui an.
11. n anumite zone ale rii, eroziunea a devenit ireversibil, iar n unele locuri a ncetat,
nveliul de sol fiind ndeprtat n totalitate.
12. Cu o rat foarte mic de formare a solului, orice pierdere de material mai mare de 1
t/ha/an poate fi considerat ireversibil pe o perioad de 50-100 de ani.
13. Principalele cauze ale eroziunii rmn n continuare practicile agricole
necorespunztoare, despduririle, punatul excesiv i activitile de construcii.
14. Identificarea regiunilor vulnerabile la eroziune poate fi folositoare pentru mbuntirea
cunotinelor despre extinderea zonelor afectate i pentru luarea msurilor necesare rezolvrii
problemei.
15. Evaluarea riscului la eroziune se poate realiza fie prin utilizarea metodelor de tip expert,
fie a celor de tip model.
16. Programul CORINE, un exemplu de metod de tip expert, a evaluat riscul de eroziune
(aplicat n Europa Mediteranean), suprapunnd informaii referitoare la sol, clim i relief,
folosind tehnologia SIG. Metodologia CORINE este bazat pe Ecuaia Universal de Pierdere
a Solului (USLE), o tehnologie bine implementat, utilizat la scar larg, att n America de
Nord, ct i n alte pri ale lumii. Este o abordare de tip expert ce utilizeaz o metod
factorial aplicat la un grid de 1km x 1km.

CORINE: Riscul de eroziune prin ap estimat, n Europa

17. Un alt exemplu de abordare de tip expert este GLASOD Evaluarea Global a Degradrii
Solurilor. Harta GLASOD identific zone cu risc subiectiv similar la eroziune, fr a ine
seama de condiiile care ar produce aceast eroziune. Este bazat pe rspunsurile la un
chestionar completat de experi recunoscui n toate rile. Punctul su slab const n faptul c

79

a existat puin control sau obiectivitate n compararea standardelor aplicate de diferii experi
n diferite regiuni.

GLASOD: Riscul de eroziune prin ap estimat, n Europa

18. Disponibilitatea datelor n format digital n ultimii ani a facilitat aplicarea metodelor de
tip model.
19. USLE este un model empiric simplu, bazat pe analiza regresiilor ratelor de ndeprtare a
solului prin eroziune, pe parcele din SUA. A fost creat cu scopul de a estima ratele anuale de
eroziune pe termen lung n terenurile agricole. n comparaie cu metodele de tip expert
descrise mai sus, USLE ofer probabil cea mai obiectiv situaie a ditribuiei riscului de
eroziune la nivel european i naional. Valoarea sa const n faptul c estimrile asupra
riscului erozional se bazeaz pe seturi de date armonizate, standardizate la nivelul ntregii
Europe, modelul producnd output-uri cantitative cum ar fi pierderea efectiv de sediment
(t/ha/an), foarte important n luarea deciziilor. Cu toate acestea, o evaluare cantitativ poate
fi considerat nepotrivit sub aspectul calitii i rezoluiei datelor disponibile. Numai
eroziunea cu formare de rigole este luat n calcul, iar depunerea materialelor nu este inclus.
Astfel, hrile nu ar trebui folosite pentru a prognoza apariia proceselor ca alunecrile de
teren. Efectul managementului practicilor agricole este aproape imposibil de estimat la scar
mic. n comparaie cu alte modele, USLE este unul dintre cele mai puin pretenioase n
privina datelor necesare. Totui, exist unele incertitudini n legtur cu diferitele tipuri de
date i ar trebui apreciat c, n multe cazuri, managementul agricol poate fi unul din cei mai
importani factori ce determin eroziunea solului.

80

USLE: Riscul potenial la eroziunea prin ap etsimat, n Europa (modelul a rulat plecnd de
la premisa absenei totale a covorului vegetal).
20. Harta riscului de eroziune n Romnia rezultat utiliznd modelul USLE a reprezentat o
prim ncercare de cuantificare a eroziunii solului la nivelul ntregii ri.
21. Proiectul de Evaluare a Riscului de Eroziune la Nivel Pan-European PESERA a
dezvoltat i n prezent calibreaz un model distribuit spaial ce cuantific eroziunea prin ap
i evalueaz riscul de apariie a acestui proces n ntreaga Europ. Baza conceptual a
modelului PESERA poate fi extins pentru a include i estimri asupra eroziunii prin vnt i a
celei datorate lucrrilor agricole. Indicatorii de eroziune a solului nu numai c ofer
informaii asupra stadiului eroziunii la un anumit moment, dar ajut la nelegerea legturilor
dintre diferiii factori ce determin eroziunea. Un alt avantaj pentru autoritile abilitate s ia
msuri este acela c PESERA permite analiza de scenarii pentru diferite tipuri de folosin i
modificri climatice.

81

PESERA: Pierderile anuale de sol prin eroziune estimate, n Europa

22. Proiectul SIDASS: Un model de simulare distribuit spaial ce prognozeaz dinamica
strii agrofizice a solurilor din Estul i Vestul Europei pentru prevenirea eroziunii solului prin
alegerea celor mai bune practici agricole a dezvoltat un model de prognoz a eroziunii
solului ce ia n considerare diferite practici agricole. SIDASS prognozeaz eroziune cu
formare de rigole i poate evalua i eroziunea datorat lucrrilor agricole. n cadrul SIDASS
funciile de pedotransfer responsabile de scurgere i eroziune sunt procesate dinamic pe baza
practicilor agricole.

SIDASS: Pierderile anuale de sol prin eroziunea prin ap estimate considernd o distribuie
normal a precipitaiilor

82

SIDASS: Pierderile anuale de sol prin eroziunea prin ap estimate considernd o distribuie
nesimetric a precipitaiilor.
23. Cu toate acestea, pentru regiunile unde sunt dominante alte tipuri de eroziune, sunt
necesare alte tipuri de modele.
24. Cea mai extins i sever eroziune eolian a fost cartat n sud-estul Europei.
25. Proiectele Uniunii Europene WEELS i WELSONS sugereaz c suprafeele afectate de
eroziunea eolian sunt mai extinse dect s-a crezut.
26. Bazele de date naionale i europene existente furnizeaz o baz armonizat pentru
identificarea zonelor cu risc sporit i pentru examinarea proceselor responsabile pentru acest
lucru. Acestea, mpreun cu CORINE i clasificarea folosinelor terenurilor FAO-LCCS, cu
un model digital de teren corespunztor i date climatice, ofer o baz important pentru
modelarea eroziunii.
27. n proiectul TOGI, asemenea baze de date au fost culese pentru Romnia i Europa, n
vederea comparrii eroziunii din ara noastr cu cea din alte regiuni ale Europei.
28. Modelele bazate pe analiza proceselor, ca PESERA i SIDASS ofer sperane pentru
obinerea unor prognoze mai bune dect au fost estimate n trecut.
29. Dintre modelele descrise mai sus, PESERA i SIDASS sunt cele mai bine fundamentate
din punct de vedere conceptual pentru ca iau n considerare:
- scurgerea i sedimentele erodate, separat
- precipitaiile zilnice acumulate lunar
- procesele de crustificare i nveliul vegetal, lunar
- alte informaii climatice, cum ar fi numrul de zile cu inghe.
30. Pentru un bilan de mediu ct mai precis, estimrile modelelor trebuiesc validate n areale
unde pierderile efective de sediment sunt msurate, i, pentru a cuantifica tendinele,
msurtorile asupra eroziunii ar trebui adugate la lista celor ce sunt necesare pentru ntreaga
ar.
31. Pentru a furniza astfel de date este necesar o reea naional de monitorizare a solului.
Perfecionarea modelelor de simulare a eroziunii i mbuntirea rezoluiei i acurateii
datelor spaiale ar trebuie s mearg mn n mn cu msurtorile reale.
32. n viitorul apropiat, suprafeele identificate ca fiind cu risc foarte ridicat de eroziune ar
trebui s fie utilizate ca un indicator general de stare. Monitorizarea tipurilor de utilizare a
terenurilor poate furniza informaii referitoare la o potenial intensificare a eroziunii.
33. Sunt luate n considerare, de asemenea, statusul i distribuia proceselor de compactare a
solului.

83

34. Degradarea n ansamblu a structurii solului cauzat de compactare poate:

- spori riscul la eroziune pe terenurile n pant, prin concentrarea excesului de ap deasupra
orizonturilor compactate
- accelera scurgerea efectiv din i n bazinul hidrografic.
Ultimile tendine n monitorizarea eroziunii solului prin estimarea indepartarii orizonturilor
de suprafaa necesita un grad ridicat de resurse umane i financiare faa de masurarea
proprietailor fizice, chimice sau biologice ale solului deoarece eroziunea solului are o nalta
variabilitate n spaiu i timp. Punctele de apariie ale eroziunii solului difera de la loc la loc si
de la an la an. Astfel, monitorizarea eroziunii solului necesit :
a) aparatura utilizat tot timpul anului iar colectarea de probe are sa aiba loc intr-un mod
continuu ;
b) metod stricta si uzuala pentru masurarea unor siturilor diferite in acelas timp ;
Ambele metode prezinta avantaje si dezavantaje, mai ales in ceea ce acuratetea. n ambele
cazuri este evident c monitorizarea eroziunii solului este foarte costisitoare si complexa din
punct de vedere tehnic.
Consecvent, numarul locatilor pentru monitorizarea sensu stricto trebuie limitat, abordarea
bazat pe indicatori este recomandat. n prezent zona afectata de eroziunea solului este cel
mai bun indicator. Zona care reprezinta risc ridicat de eroziune ereprezinta cel mai bun
indicator secundar si poate fi estimat prin utilizarea unui model apropiat celui de baz
mpreuna cu setul de date pentru a stabili graniele zonelor respective. Tendinele eroziunii
solului pot fi estimate periodic. Acestea implica :
alegerea unui model performant
date de intrare de nalta calitate
testarea si calibrarea modelului atent ales pentru monitorizarea eroziunii solului
Scara de lucru recomandat pentru modelarea eroziunii solului este de 1 :200.000. Modelul
trebuie sa fie capabil sa genereze scenarii ale eroziunii solului sub aciunea schimbarilor
climatice si cel mai important sub efectul diferit al folosirii terenului si managementului
lucrarilor agricole.
In concluzie TOGI propune abordarea bazata pe indicatori, combinand evaluarea riscului
eroziunii la scara nationala si Europeana cu estimarea ratei actuale a eroziunii solului
pentru un numar reprezentativ de situri (monitorizare in sensu stricto)

84

Interpretarea bazata pe indicatori pentru monitorizarea eroziunii solului

3. Alegerea modelului
Indicatorul propus pentru a corespunde cerinelor politicii europene de protecie a solului la
diferite NUTS nivele, trebuie determinat cu o metodologie unica. Calitatea rezultatelor
depinde in principal de calitatea datelor de intrare.
A doua constrangere este data de abilitatea modelului de a estima ndepartarea orizonturilor
de la suprafaa prin procese de eroziune ca: alunecari de tern, eroziune prin ravene, eroziune
datorita toperii zapezii, eroziune prin vnt, translocare, eroziune de subsol, care sunt relevante
mai ales la nivel local.
Opiuni cu privire la evaluarea ndepartarii orizonturilor de la suprafaa prin diferite procese
in diferite regiuni :
i)

ii)

iii)

Combinnd diferite procese de eroziune a solului ntr-un singur model i

dezvoltnd o hart a unui singur tip de sol afectat de eroziune, la scara naional.
Acesta este obiectivul cel mai ambiios i n acela timp cel mai complex. Acesta
nu se poate realiza pe termen scurt, chiar i pe termen lung posibilitatea unei
asemenea abordri poate fi pusa la ndoiala.
Dezvoltarea de modele si hrti individuale la scara naionala pentru mjoritatea
proceselor de eroziune. Aceasta opiune este puin mai realista dar orcum nu
omologata. Poate fi nsa considerata ca o prioritate in cercetare pentru o scar de
timp mic si medie.
Determinarea evaluarea expert calitativa a unei hrti de eroziune este posibila
la nivel european si naional, cum sunt modelele produse de PESERA, USLE sau
SIDASS, mpreuna cu identificarea zonelor unde scenarile modelului la scara
naionala ale distrugerii orizonturilor de suprafaa ale solului sunt subestimate i
conduc la convingerea ca procesele specifice de eroziune a solului nu sunt luate n
considerare din diferite motive. Acest tip de validare practica poate fi bazat pe o
comparaie cu harile naionale i cele locale (folosind modele/metode care
lucreaza cu procesele de eroziune locale) i cu un expert zonal cu cunotinte de
teren. Aceasta opiune este puternic susinuta datorita disponibilitaii foarte bune

85

de utilizare a tehnologiilor la scara naionala, realizabila n cel mai scurt timp cu

putina.
TOGI recomanda urmatoarele abordari:
- abordarea USLE
- abordarea SIDASS
- abordarea PESERA
Dintre acestea, modelele PESERA si SIDASS sunt conceptual cele mai potrivite deoarece
tine seama de:
a. Precipitaile i sedimentele erodate, reprezint dou componente ale procesului de
eroziune.
b. Distribuia frecvenei precipitailor, zilnice i lunare, ceea ce permite modelarea atat a
evenimentelor frecvente dar i a celor exceptionale.
c. Dinamica producerii crustei i a covorului vegetal la nivel lunar
d. Alte informaii climatice ca de exemplu zilele de nghe etc. care n parte determin
efectele zpezii.
3.1. Date necesare

Date privind utilizarea i managementul terenurilor (covorului vegetal)

Covorul vegetal este considerat cel mai important parametru privind luarea decizilor deoarece
va fi direct afectat de acestea. Este cunoscut faptul ca modelarea schimba rata eroziunii
solului datorita cerinelor informaionale la scara naionala i regionala pana la nivelul
parcelei a utilizrii i managementului terenurilor. Cele mai importante surse pentru
colectarea datelor sunt:

Teledetecia la scara europeana

Cea mai buna sursa de date o reprezinta proiectul CORINE dar ambele rezoluii, spaiale i
temporale sunt problematice. Actualizarea datelor necesita timp i este foarte costisitoare i
de asemenea limitata pe o frecvena de 10 ani. Primul proiect CORINE dateaza din 1990 de
unde i baza de sol cu 44 de clase pentru folosina terenului. Baza de date Europeana privind
folosina terenului este n mod curent actualizata de catre proiectul Image 2000 and
CORINE land cover 2000. Rezultatul este n general o fotografie a mai multor clase
observate n timpul anului. De exemplu pentru un teren arabil nu se poate face diferena ntre
culturi diferite, nu pot fi identificate lucrarile arabile efectuate. Acest set de date poate fi
folosit pentru estimarea indicatorului eroziunii solului pentru luarea decizilor la nivel
European i national. Aceasta poate corecta baza de date privind folosina terenului cu date
din alte surse, cum ar fi registrele agricole. Consideraii similare sunt i pentru proiectul
privind folosina terenului FAO-LCCS.

Baza de date geografica a folosinei terenului ( i a managamentului terenului)

pentru terenurile individuale bazate pe colectarea de taxe in contextul regulamentului
CAP
In toate arile membre EC, informaile detaliate despre cultura vegetala sunt posibile pe
terenuri/cmpuri individuale definite de ctre Consiliul regulamentar (EEC) Nr. 3508/92 din
27 noiembrie 1992. Acest regulament stabilete un sistem de control integrat administrativ
(IACS). Sistemul de indentificare al parcelelor de pmant (LPIS) reprezint o parte
importanta a IACS, utilizat de instituii abilitate pentru administrarea i controlul n
agricultura. Baza de date LPIS conine n principal clase de atribute care includ un numar de
parcela unic, arie, tipul culturii i alte detalii.

Date meteorologice
Pentru modelele PESERA si SIDASS, datele sunt necesare pentru urmtorii parametrii:
- media zilnica de precipitaii
86

- evapotranspiraia poteniala zilnica

- minimul i maximul zilnic de temperatura
Aceste date sunt necesare la o rezoluie de 10 Km x 10Km. Sunt disponibile la scara
naionala ( bazate pe tehnici de interpoloare ATEAM)

Date topografice
Modelarea eroziunii solului la scara naionala necesita DTM cu o rezoluie recomandata de
100 m. n prezent DTM-ul din Romnia are o rezoluie spaiala de 30 m, provenind de la
baza de date GTOPO corectata cu altitudinea pentru scara 1:10 000 a harilor din Romnia.

Date de sol
Este necesar un minim de date pentru modelarea eroziunii solului la scara naionala i acesta
consta n:
-textura
-adncimea orizontului
-tipul solului
-humusul
Aceste informaii trebuie sa fie la o scara de 1:200 000
Informaii mai detaliate pot fi necesare pentru modelarea la scara mare.
Urmtorii parametrii obligatorii/opionali sunt propui:

Parametrii obligatorii ce in de fizica solului:

- textura solului
- densitatea aparent
- densitatea substanei solide
- distribuia mrimilor porilor
- conductivitatea hidraulica saturat(Ks) msurtori de laborator

Parametrii opionali ce in de fizica solului:

-conductivitatea hidraulica nesaturata (Ku) msurtori de laborator
-conductivitatea hidraulica (Ks i Ku)- masurtori n cmp
- rezistena la penetrare
- stabilitatea agregatelor structurale
- coninutul de apa din sol, volumetric
- tensiunea apei in sol

Parametrii obilgatorii ce in de chimia solului :

Ctot, Corg
3.2. Monitorizarea eroziunii solului sensu stricto
mpreun cu abordarea bazat pe indicatori, msurtorile ratei eroziunii actuale sunt
eseniale pentru calibrarea i validarea modelului folosit pentru evaluarea riscului eroziunii.
Un model poate da rezultate mai bune cnd este bine calibrat i validat n regiunea unde este
aplicat i atunci cnd se folosete date de o acuratee ridicat. Pe alt parte msurtorile
asupra distrugerii orizonturilor de la suprafaa solului actuale furnizeaza cel mai bun indicator
al eroziunii solului dintr-o anumit zon. n depedent cu metodele utilizate se pot obine
indicatori de impact. Indicatorii de stare pot sa reflecte att severitatea ct i extinderea
eroziunii solului.
n concluzie: msurtorile actuale ale ndeprtrii orizonturilor de la suprafaa solului nu sunt
importante doar pentru calibrarea i validarea modelelor, au o valoare importanta prin ele
insai.
Recomandam n primul rnd s se foloseasca datele existente i numai n cazuri n care
datele sunt insuficiente s se fac o alta modelare.
Rata msurtorii eroziunii solului este evideniata n doua etape:
87

la scara parcelelor i la scar de bazin hidrografic. Nested abordare este

recomandat, parcelarea este de preferat s fie localizat mpreuna cu graniele
geografice ale bazinului monitorizat.

Msuratori la nivel de parcela

Msurtorile la scar de bazin hidrografic furnizeaza date sub forma de punct i care nu este
compatibil cu informaile legate de eroziunea solului la scara naionala, genernd o slab
reprezentare spatial. Baza de date provenita din masuratorile eroziunii solului pe parcele n
diferite medii agro-ecologice pot fi folosite pentru acest model.

Msuratori la nivel de bazin hidrografic

O problem important este selecia bazinelor hidrografice unde se vor realiza msurtorile.
Fiind deja afectate, pentru msurtori trebuie utilizate locaile existente. Orcum trebuie
realizat un model reprezentativ pentru toata ara, zonele selectate trebuie s prezinte un risc
moderat de eroziune.
Msurarea ndeprtrii orizonturilor de la suprafaa solului la nivel de bazin hidrografic poate
fi realizata pe rnd sau ntr-un mod combinat utiliznd urmtoarele metode:
Cartografierea caracteristicilor vizibile ale eroziunii;
Cartografierea caracteristicilor vizibile ale eroziunii permite o relativ evaluare a ctorva
forme de eroziune (liniar) i sedimentare, unde pari ale eroziunii pot fi doar estimate.
Prelevarea anuala este n mod cert neadecvata dar cea sezoniera bazat pe sincronizarea cu
managementul lucrrilor agricole poate furniza fotografii detaliate. In acelasi timp, datele
privind folosinta si managementul agricol al terenului la nivelul bazinului trebuie
monitorizate.Cartografierea zonelor test este realizata de patru ori intr-un an:
n primvar nainte de arat, pentru eroziunea solului coincide cu sfritul
iernii.
devreme n var nainte de arat i semnat, pentru eroziunea solului ce
apare sub vegetaia puin nalta.
Vara trziu, patru tipuri de eroziune ale solului dup furtuni;
Toamna trziu dup semnatul grului de iarna
Pentru fiecare rigol se determin lungimea sa, limea, adncimea medie i volumul de sol
pierdut.
De asemenea, programul de monitorizare include ntlniri cu fermierii la fiecare 5 ani.
Avantajul cartografierii este dat de posibilitatea analizrii cauzelor directe din cmp, de a
evalua cazurile speciale ( infiltrarea, scurgeri de pe drumuri, depresiuni cu panta mic,
cedarea echipamentelor hidro-tehnice) de a identifica evoluia materialului erodat din campul
exterior si evaluarea pagubelor. De asemenea cartografierea poate fi considerat o sursa
intensiva de informaii dar i un instrument foarte valoros
Msurarea sedimentelor din ruri este o important unealt pentru evaluarea strii i al
impactului eroziunii, la fel de bine ca pentru validarea modelului, datele furnizate sunt
folosite cu prudena i daca este posibil combinate cu tehnologii avansate pentru a aduce
sedimentele la locul de origine. Cele mai importante provocri cu privire la msuratorile
sedimentrii ale ndeprtrii actuale a orizonturilor de la suprafaa n cmp apar datorit:
Prtilor necunoscute din solul erodat care pot fi depozitate pe cursul raului
Portiuni necunoscute din sedimentul originar din albia si malul rului

88

Alte procese n afar de eroziunea prin rigole pot fi responsabile de distribuirea

sedimentelor n ruri, cum ar fi miscrile n masa etc. Msurtori ale depozitelor de
sedimente n iazuri, lacuri si rezervoare.
Sedimentele sub forma de suspensie n cele mai multe cazuri sunt furnizate de ctre pmnt,
n opoziie cu izvorul-sursa, i aceasta reprezinta o bun determinare a eroziunii solului.
Studii efectuate n Europa demonstreaza c n mediul rural, terenurile agricole reprezinta
ntre 50% i 80% sedimente sub forma suspendata care sunt transportate de ctre ruri sunt
provenite din eroziunea solului de la suprafaa. Totui este important determinarea
provenienei sedimentelor, deoarece se pot furniza date importante despre cantitatea de
sedimente provenite din eroziunea solului.

Msurarea depozitelor de sedimente n lacuri, iazuri i rezervoare

Pentru aceasta abordare, aceleai principii care se aplica pentru interpretarea cantitaii de
sedimente n ruri sunt valabile. Datele privind depozitele de sedimente din iazuri i lacuri de
acumulare sunt des folosite pentru validarea modelelor de eroziune a solului.

INDICATORI SOCIO-ECONOMICI
In tabelele urmatoare sunt prezentati principalii indicatori socio-economici cu mentionarea
surselor de date si a reprezentativitatii spatiale si temporale.

89

97