Amfetaminele

Informatii generale
Termenul ,,amfetamina" se refera la un grup de substante din categoria stimulentelor. Amfetaminele
au fost sintetizate in anii 1880 si folosite initial ca decongestionant nazal, ca medicament in scopul
inhibarii cresterii in greutate si pentru a-i ajuta pe oameni sa ramana treji. Acestea le erau prescrise
soldatilor in timpul razboiului, pentru a le spori capacitatea de concentrare. In 1965, guvernul
Statelor Unite a restrictionat accesul la acest drog, din cauza potentialului crescut de raspandire a
unei dependente periculoase. La ora actuala, desi multe din aceste droguri sunt prescrise ca
medicament de catre entitati medicale autorizate, amfetaminele sunt disponibile si pe piata neagra si
sunt in general produse ilegal.
Amfetaminele sunt cunoscute si sub numele de ,,uppers" sau ,,speed", deoarece cresc viteza de
reactie a organismului. Anumite tipuri de amfetamine sunt prescrise in mod legal de doctori pentru
tratarea unor afectiuni ca: deficitul de atentie (ADHD) si narcolepsia (care reprezinta o afectiune
manifestata printr-o nevoie incontrolabila de a dormi).
Amfetaminele sunt comercializate de obicei sub forma de pastile.

Efectele amfitaminei
Stimulentele sunt folosite in exces atat pentru sporirea performantei, cat si in scopuri recreationale.
In cazul primei situatii, acestea suprima apetitul (ceea ce rezulta in pierderea greutatii), sporesc
capacitatea de efort, concentrarea si atentia. Efectele euforice ale stimulentelor cresc daca pastilele
sunt zdrobite inainte de a fi prizate sau injectate. Unii consumatori dizolva tabletele in apa si
injecteaza compozitia obtinuta. Acestia isi pun in pericol sanatatea, deoarece anumite ingrediente
din compozitia pastilelor ilegale nu sunt dizolvabile si pot bloca unele vase sanguine (capilarele).

Simptome ale abuzului de amfetamine

Toate tipurile de substante stimulente actioneaza prin eliberarea unui exces de dopamina in creier
(dopamina este o substanta chimica din creier- un neurotransmitator- responsabila de senzatia de
placere). Rezultatele terapeutice ale stimulentelor sunt atinse prin cresterea progresiva a nivelului de
dopamina, in acelasi ritm in care ea este produsa de catre creier. Dozele prescrise de catre medici
sunt la inceput mici si cresc treptat, pana la atingerea efectului terapeutic necesar. Atunci cand
substanta este folosita in alte doze decat cele prescrise, nivelul de dopamina din creier creste intr-un
ritm rapid si necontrolat si deregleaza comunicarea intre celulele nervoase, provocand astfel o
senzatie temporara de euforie si marind riscul aparitiei dependentei.
Amfetaminele nu afecteaza doar creierul, ci si inima, plamanii si alte organe. Consumatorii resimt o
reactivitate crescuta, entuziasm, disparitia senzatiei de somn, sau chiar euforie si o senzatie de
putere absoluta. Printre efectele fizice se numara accelerarea respiratiei, marirea pulsului, tensiunea
crescuta, pupilele dilatate, scrasnirea dintilor si apetitul redus. Aceste efecte dureaza sase ore sau
mai mult, de la caz la caz.

Consumul de doze mai ridicate poate provoca febra, transpiratie, dureri de cap, dereglari de vedere,
ameteli. Dozele foarte ridicate duc la dereglarea ritmului cardiac, dureri in piept, tremurat, pierderea
capacitatii de coordonare a miscarii, convulsii, inconstienta sau chiar moarte, ca urmare a unui
infarct sau accident vascular cerebral.
Alte semne care indica un consum abuziv de amfetamine sunt: agresivitate, schimbari bruste ale
starii de spirit, iritabilitate, dereglari ale somnului, nevoi compulsive. Simptomele pe termen lung
includ distimia, o tulburare de comportament constand in depresie cronica. Pot aparea si dereglari
de alimentatie, oboseala, lipsa increderii in sine, depresie, letargie.

Riscuri pentru sanatate

Stimulentele pot duce la cresterea tensiunii arteriale, a ritmului cardiac, a temperaturii corpului, la
scaderea nevoii de somn si a apetitului (cu riscul instalarii malnutritiei). Folosirea regulata provoaca
ostilitate si paranoia. Dozele foarte mari cauzeaza probleme cardiovasculare complexe, inclusiv
accidente vasculare.
Cel mai riscant aspect al abuzului de amfetamine este pericolul instalarii dependentei. In timp,
consumul excesiv de amfetamine poate rezulta in comportamente psihotice, violenta, agresivitate,
halucinatii, convulsii. Altfe efecte sunt: malnutritia, ca urmare a suprimarii poftei de mancare, sau
predispozitia crescuta la boli (din cauza alimentatiei sarace, a lipsei somnului si a mediului
nesanatos). Persoanele care isi injecteaza substanta risca infectarea cu hepatita, SIDA si blocarea
vaselor de sange (ceea ce poate duce la disfunctii ale rinichilor, plamanilor, atacuri cerebrale sau la
alte leziuni ale tesuturilor).

Amfetamine: simptome de sevraj

La disparitia efectelor drogului, consumatorii de amfetamine resimt oboseala cronica, dereglari ale
somnului, o senzatie de foame nestapanita si depresie. De obicei, aceste simptome de sevraj dispar
treptat dupa cateva zile, dar pot persista pentru cateva saptamani in cazul unora dintre pacienti.
Corpul are nevoie de o perioada indelungata (intre 6 luni si un an) pentru a se reface suficient si a
reveni la functiile normale.
Sevrajul la consumatorii abuzivi intervine la 2-3 zile dupa oprirea consumului si poate dura cateva
luni.

Consumul de amfetamine pe termen lung

Consumul indelungat de amfetamine duce la aparitia urmatoarelor probleme:

Psihoza

Probleme de respiratie

Afectiuni de ordin fiziologic si

Oboseala sau slabiciune acuta

Activitati fizice repetate

Convulsii, coma, moarte

Ulcer

comportamental

Ameteala

Batai neregulate ale inimii

Boli mentale

Probleme ale pielii

Deficienta de vitamine