Caracterizarea personajului Alexandru Lapusneanul

Personajul poate fi caracterizat n mai multe moduri n textul epic. Caracterizarea

directa poate fi realizata de catre narator (prin portretul fizic si / sau moral
, prin comentarii explicite, aluzii ); personajul nsusi (autocaracterizare prin m
arturisiri facute altor personaje, autoanalize monologate ); alte personaje ( pr
in marturii, descrieri etc. ). Caracterizarea indirecta se realizeaza prin conse
mnarea actiunilor, a atitudinilor si a opiniilor exprimate de personaj. Tot la c
aracterizarea indirecta a personajului contribuie prezentarea mediului n care tra
ieste - orasul, casa, interiorul, familia, grupul sau societatea n care evolueaz
a si a limbajului folosit ( de la registru al limbii pna la particularitatile sti
listice ).
Nuvela Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi apare la Iasi, n 1840, n primul
numar al revistei Dacia literara, inaugurnd seria operelor de inspiratie istoric
a n literatura romna. Sub influenta programului romantismului romnesc, sintetizat n
articolul Introductie, al lui Mihail Kogalniceanu (articolul-program al revistei
), C. Negruzzi valorifica informatiile cuprinse n cronicile moldovene ntr-o creat
ie clasica prin sobrietatea constructiei, pregnanta caracterelor si vigoarea con
flictelor.
Tema, istorica, evoca ultimii cinci ani de domnie a lui Alexandru Lapusneanu (15
64-1569), reliefnd figura domnitorului, care intra n relatie cu alte personaje, in
spirate din realitatea epocii evocate.
Actiunea nuvelei reliefeaza trasaturile personajului principal, eponim. Acesta s
e nscrie n tipologia domnitorului sngeros, dominat de anumite trasaturi de caracter
, evidentiate prin relatiile cu alte tipuri de personaje
domnita angelica (doamn
a Ruxanda ), boierul tradator ( Motoc ).
Incipitul fixeaza o trasatura de caracter dominanta a personajului principal
voi
nta. Aceasta se dezvaluie n scena ntlnirii cu boierii care l ntmpina la hotar, ntre ca
e se afla si tradatorul Motoc, dialogul avnd rolul de a sublinia fermitatea lui L
apusneanu si dorinta de a se razbuna. Un fragment al replicii pe care domnitorul
i-o adreseaza lui Motoc, care i spune ca norodul nu l vrea napoi pe tron, devine
moto al primei parti a nuvelei, avnd caracter memorabil: Daca voi nu ma vreti, eu
va vreu Personajele sunt particularizate prin atitudini, gesturi, limbaj. Daca n cr
onica relatarea si prezentarea sunt facute n stil indirect, n nuvela stilul direct
contribuie decisiv la fixarea caracterelor. Chiar daca naratorul obiectiv si om
niscient prezinta scena dintr-o perspectiva supraordonata, interventiile directe
ale personajelor sunt cele care contribuie la fixarea scenei n memoria cititorul
ui. Detaliile umplu de substanta relatarea:
a caruia ochi scnteiara ca un fulger , s
e nchinara pna la pamnt, fara a-i saruta poala dupa obicei .
Conflictul, factor determinant n desfasurarea actiunii unei nuvele, se prefigurea
za de la nceput: boierii nu saruta poala voievodului, Lapusneanu i priveste cu dis
pret. Personajele implicate n acest conflict exterior au interese si conceptii di
ferite. ntlnirea lui Lapusneanu cu boierii constituie intriga nuvelei. ntors la dom
nie, Lapusneanu ia masuri energice mpotriva boierilor care l-au tradat: pune sa f
ie arse cetatile, ca sa elimine posibilitatea de a complota, taie capete, pe car
e le atrna n fata palatului ca exemplu , confisca averile. Setea de razbunare l dom
ina, iar varsarea de snge i mngie orgoliul ranit. Una dintre jupnesele boierilor ucis
i o asteapta pe doamna Ruxanda n fata palatului si o roaga sa intervina pe lnga do
mnitor pentru a nceta cu omorurile, amenintnd-o ca va fi responsabila n fata lui Du
mnezeu pentru crimele sotului ei: Ai sa dai sama, doamna! Interventia domnitei, pe
rsonaj prezentat n antiteza cu domnitorul, procedeul romantic avnd rolul de a subl
inia caracterul tiranic al lui Lapusneanu, este timida si determina o reactie vi
olenta a sotului, care duce mna la hamger . Stapnindu-se, domnitorul i promite un leac
de frica . Sarbatoarea Sf. Ioan este prilejul folosit de voievod pentru a-i invita
pe boierii adunati la biserica la un ospat de reconciliere. Scena este semnific
ativa pentru definirea caracterului personajului principal. mbracat n tinuta de ga
la, voievodul tine o cuvntare impresionanta, dar cu totul nesincera. Disimulndu-si
intentiile, Lapusneanu face efortul de a-si domina trairile interioare, iar ace
st efort transpare n aspecte fizionomice, consemnate prin caracterizarea directa,
facuta de narator: era foarte galben la fata . Cele mai multe trasaturi ale domnit

orului se desprind din caracterizarea indirecta, deoarece el este un personaj de

actiune, ale carui trasaturi se definesc prin atitudini, actiuni, fapte, limbaj
. Constructia personajului principal se realizeaza prin asocierea a doua dimensi
uni: una sociala, exterioara, si una psihologica, interioara. Dimensiunea social
a l ncadreaza n tipologia domnitorului despotic si autoritar, care ntreprinde o seri
e de actiuni menite sa-i consolideze autoritatea. Pna la un punct, actiunile lui
Lapusneanu sunt justificate. Altele frizeaza patologicul, dezvaluind un caracter
impulsiv, nsetat de snge si incapabil sa se controleze. Relatiile cu cei din jur
sunt de natura conflictuala: Lapusneanu
boieri, Lapusneanu doamna Ruxanda. Dimen
siunea psihologica se construieste prin raportare la conflictele exterioare.
Scena masacrului de la palat este definitorie pentru completarea trasaturilor mo
rale ale personajului. Cei 47 de boieri adunati la ospat sunt ucisi de slujitori
i pregatiti n acest sens. Motoc, personaj secundar a carui prezenta este deosebit
de importanta n cteva episoade ale actiunii, asista, obligat de domnitor, la scen
a masacrului, fara a sti care i este soarta. Scena are un pronuntat caracter dram
atic. Naratorul omniscient accentueaza trasaturile personajului principal, ca un
regizor care fixeaza lumina reflectoarelor pe un actor, urmarindu-i reactiile s
i gesturile:
Ct pentru Lapusneanu, el luase pre Motoc de mna si se trasese lnga o f
ereastra deschisa de unde privea macelaria ce ncepuse. El rdea; iar Motoc, silindu
-se a rde, ca sa placa stapnului, simtea parul zburlindu-i-se pe cap si dintii sai
clantanind. Reactiile personajului secundar Motoc potenteaza trasaturile de cara
cter ale personajului principal, caracterizat direct succint ( El rdea
iar Motoc sim
tea parul zburlindu-i-se pe cap si dintii sai clantanind ). n antiteza cu domnitor
ul, stapn pe situatie si dominator, Motoc se dezvaluie las si nedemn: Eu sunt boie
r mare. Ei sunt niste prosti. Replica lui Lapusneanu ilustreaza dispretul pentru
tradatorul care nu are nici macar demnitatea de a-si privi moartea curajos: prost
i, dar multi. Luati-l! Motoc este sacrificat, domnitorul ndeplinindu-si promisiune
a initiala: ti fagaduiesc ca sabia mea nu se va mnji de sngele tau, te voi cruta, ca
ci mi esti trebuitor, ca sa ma mai usurezi de blastemurile norodului . Bun cunoscat
or al reactiilor umane, Lapusnenu l sacrifica pe Motoc pentru a potoli furia norod
ului adunat n fata palatului. Domnitorul pozeaza n ipostaza de aparator al interese
lor prostimii , dispretuita, n realitate, ca si boierii tradatori. Leacul de frica i es
te administrat doamnei Ruxanda fara menajamente: Lapusneanu nsusi construieste pi
ramida celor 47 de capete. Masacrul boierilor este urmat de alte pedepse, dar pr
omisiunea facuta doamnei Ruxanda este respectata: celor ramasi n viata nu li se m
ai taie capetele.
Surprins n relatie cu un personaj individual
Motoc
sau cu un personaj colectiv
bo
ierii ( adunati fie la biserica, fie la palat ) Lapusneanu se defineste treptat,
ca un personaj puternic individualizat, caracterizat complex.
Retragdu-se n cetatea Hotin, pentru a fi mai aproape de hotare, nelinistit de fuga
lui Spancioc si Stroici, Lapusneanu se mbolnaveste de friguri si cere sa fie cal
ugarit. Cnd si revine din lesin, i ameninta cu moartea pe toti cei prezenti, printr
e care se afla chiar fiul sau. Spancioc si Stroici se ntorc n Moldova si i propun d
oamnei Ruxanda sa-l otraveasca pe domnitor pentru a-si salva viata. Doamna ezita
si cere sfatul mitropolitului Teofan. Interventia acestui personaj episodic est
e hotartoare pentru fixarea destinului domnitorului. Ipocrit si disimulat, mitrop
olitul o sfatuieste indirect pe doamna Ruxanda sa-si ucida sotul, lasndu-i impres
ia ca a absolvit-o de vina. Imoralitatea mitropolitului este nsa evidenta. El fol
oseste, referindu-se la domnitor, o formula pentru iertarea mortilor, desi acest
a este nca n viata: Cumplit si crud este omul acesta, fiica mea; Domnul Dumnezeu sa
te povatuiasca. Iar eu ma duc sa gatesc tot pentru purcederea noastra cu noul n
ostru domn; si pre cel vechi, Dumnezeu sa-l ierte si sa te ierte si pre tine.
Ultima amenintare a domnitorului
De ma voi scula pre multi am sa popesc si eu
ramne
fara finalizare, ilustrnd furia neputincioasa a unui personaj care a dominat tot
ul. n mod ironic, moartea lui Lapusneanu e la fel de violenta ca si aceea a opone
ntului sau Motoc - , autorul urmarind finalitatea moralizatoare
cel care ucide f
ara a judeca este ucis tocmai de cei pe care i dispretuieste. Tema istorica i nlesn
este autorului demersul moralizator, prin prezentarea unui personaj ale carui tr
asaturi de caracter l situeaza, adesea, n sfera patologicului. Valorificnd o sursa
de inspiratie indicata de Mihail Kogalniceanu n articolul program al romantismulu

i romnesc, Costache Negruzzi creeaza un personaj un personaj tipic romantic, un o

m al contrastelor si al trairilor intense, memorabil prin amestecul de hotarre si
dezechilibru psihologic.