4,

r
.

ANUL II.-No. 4:

'10 bani nurnilrul.

24 Ianuar '19'10.

\.1

tit
www==a--zaswaw.a.starmcna

NESC

LITERAR

- APARE iN FIECARk DUIV1INECA

i.

ABONAMENTIIL :

Pe un an 5 la
Pe pee hair 3 lei.

Redacfia pi administrafia :
VilleniE-de-Munte (Prahova).

Reviste literare noud.

De la inceputur anului a iesit un nurnAr de notid reviste
literare, in acelasr timp cind <SA.mg.ndtorub, despre care se
zvonia cg. st A. sg dispard, a luat hotarirea de a merge mai 'departe. La aceastA revista se fntilnesc scriitori cari, sen vremu .
rile bune, colaboraserg. acolo. La ,t Curn$na i la sor-sa mai
flat-A Falanga, - surorile vor tri ctim vor cede de cuviintA,
1i n'avem niciun rost s ne amestecg.m, cdci nu facem parte
din familie
sdrig un numax de tineri scriitori cari ail tras
de la nceput un hotar in junil persoanelor lor, asa incit .s."
nu mai poat g. fi pritnitl i a1ii. Fiecine are, fard fndoial,
dreptul de a-0 alege tovar5.sii pe cari-i vrea si de a' incuia:
.usa salonului sa camdrutil sale, pentru a face, iarna, la un
pilhar de Ceaiii, pe lng convorbiri pldcute, literatura intim.
intru cit cele doug reviste nou i cea de-a treia, care se'tot
Snnoieste necontenit, pentru a nu pg.rea ca este ce a fost mar
de demult, vor ggsi contact cu publicul, aceasta n'o putem $ti
noi. $i' nicT nu ni Place 'a face proorociri In ceia ce priveste
viitorul. practic al noilor publiCatir, viitor de care atrng. Insg.sr
'
existenta lor.
Dar orrce-ar crede tinerir Scriitori de la cCumpg.na, ceIlal
tineri scriitori, de la Falanga i scriitoril tinerl cari ail rAtnas
la Smntorul l, orr s'a. Intors la dnsul, despre dnsir 1i
despre altii, i indiferent de faptul ca.'
cutare ntimAr se face
haz pe socoteala antisemitismulul, iar in altul se atacg. Evreul
Porn.; care .a. ,,atacat-' literatura tinAra i, in sfirsit,' netinind
1

www.dacoromanica.ro

50

NEAMUL ROMANESC LITERAR

seama de aceia cd fiecare din aceste trei reviste tirdste dupd.

dinsa i un balast <critic, pe care publicul l cere mai putin
cleat orice, - ne bucurdm de aparitia Cumpenef, oricum
s'ar curripni talerele ei, si de aparitia Falange), oil la ce
tlpi vor bate ele (fiinda ne inchipuim c e vorba de btaia

la falangd).
Si iat de ce ne bucurdm. De vre-o doi ani incoace, literatura
romdneascd 'Area c abdic d. totul pentru cistig. Se fcuse profesionist cu desdvirsire. Rdspingea ideia umilitoare ca scriitorul
s ocupe un post oarecare in lumea noastr burghes, rmiind
ca, in ceasurile alese, s fac o operd hrnit din experienta
vietil, i primia ideia, innlttoare, ca scriitorul s stea, cu talentul lui, in serviciul unei intreprinderi care plteste bine. Si,
de oare ce casele de editurd considerd, fr exceptie, editura
ca un stagiu pentru ca s ajungd la furnituri ministeriale si

la gazete cu tiragid mare, de oare ce Adivor s'a gindit

inteo bund dimineat c, fat de concurenta altor administratif

jidovesti de la alte gazete nationale, nu mat' e de unde s

plteascd i scriitori pentru fatadd, de oare ce 'Universal, a
facia aceiasi constatare, ingAduind doar colaborarea mai departe a d-lui Vlahutd, - marile reviste lunare in serviciul

unlit partid ail rmas singurele stpine pe piatd.

.
Nu zic cd anumite vechi tovrdsii, cd anumite potriviri reale
de idei, c anumite simpatii, pentru melancolia misantrop a
d-lui Stere sad pentru grandilocventa geniald a d-lui Mehedinti,
cd, in sfirsit, prestigiul pe care acesti profesori de Universitate pot s-1 aibd fat de elevii lor, au putut inriuri pentru a
da materie Vietii Romneti sad <Convorbirilor Literare,
innainte de toate ins, cei mai multi colaboratori se gindiail la lefurile, la drepturile bdnesti pentru nuvela sad poesia
lor, iar, dacd plata nu se fAcea direct, menajindu-se psihologiile mar delicate, se gindia tineril la avantagiile pe care le
procurd partidul fiind la Guvern sad la acelea pe care le va
procur chid i dacd va ajunge la Guvern.
Mare si adincd injosire, zicem noi, intristtor materialism
cras, ar fi zis I. -Maiorescu cel de la 1840. Pentru bani si sinecure sd te impaci cu dumani, sd,ti ierti criticii nedrepti,
sd-t prsesti prietenil adevrati, sd tipresti ce a izvorit din
avintul creator al sufletului t'a lingd rindurile rele i neroade

N,

www.dacoromanica.ro

I. PAJURA. : isaCAz

51'

ale cutaruia care-si bate joc de ideile in care al crezut mat

mult si de oamenit fa ta. de cari ai cea mat mare datorie de
recunostinta.... Daca .scriitoriii din straintate, train& din literatura, dar primindu-st rasplata, prin editor, care nu face politica
i n'are ambitie literara, de la public, care cere numat frumu- seta sad, sa zicem, si sensatie, dac acest scriitor poate merge
cu fruntea sus, cum si-ar putea-o cobori mat jos acela care e
silit, innainte de a primi plata criticulut si plata casierului, sa
calce in picioare ce a crezut i ce a iubit ?
De citva timp, cu sail MIA (Societatea scriitorilor rominT
e pare ca. la marile intreprindert cooperative pentru 'politica.
merge cam prost. Iari, scriitorit indraznesc a se iubi si i a se
uri, a se aduna si a se lupta dup gusturile lor, oricit de personale
si de bizare in varietatea i variabilitatea lor. Poporul. anarhic
.al poetilor se misca. pe cimp liber, chiar daca, din chid in chid,
se mat presint a. la portile cluburilor literare pentru a-Y primi
tantiema, i chiar daca tirasc dupa dinsit o dadac a. oloaga. ori
Inveninata, din acelea care i-ail indusmanit i
exploatat..
Se va merge mai departe pe acest drum de libertate, ori, dupa
.cite'va evolutif indrAznete, lupttorif obositi se vor intoarce la
.d. csier liberal ori conservator ? Not li dorim sa ramlie macar
dibeff pentru arta, asa cum o intelege fiecare, dac n'ail putut fi
disciplinatt pentru scopurl pe care le credeam destul de marl sii
sfinte pentru a sta, nu impotriva artel, ci, supt conditia ei, mal
presus de dinsa !
:
N. IORGA._
.

' NCA Z.

IDILi

A czut zpad wilt&

.Zac, i hind, i vi, $ nun, :

. A czut zpad mult,

mi-a 'nchis-o 'n cas,

Moarte supt troiene

Codri i, poiene.

-, A czut zcipadd, mult.

Nu-mi mai tiii de turm ;

Dragii mele, azi, in codru,

Nu-i mai daft de urm.

qi, din casei, n'oift vedea-o

Zile 'ntregi, sel-mi ias.

- A czut zcipadd multd,

-

Yi-o

set' cazci,

iarei, -

Doamne, oare voii& ajunge

Rind, 'n primeivard9

I. PAJURA:.

www.dacoromanica.ro

."

52

'

NEAMUL ROMANESC LITERAR

Logofetii-Mari Teodor Bulldog i Teodor B514

1,31

ALTI Mold At LUI PETRU RARE IN INTAIA LUI

,

DOMNIE.

Intre boieril lui

Petru Rares in intaia lui Domnie se ridica, prin insemnbtate, Logofatul Teodor Bubuiug. El n'a fost numal
Hind moldovene vreme indelungat, prin rangul ce-1 fruntasul boieavea
gliile sale, ci s'a deosebit prin credint nesovaitoare fat i prin bode Domni,

intr'un limp clod boierif hiclenT nu erail rail. A avut

i un rost
cultural in timpul sail. Ca fost scriitor domnesc i apoI Mare-Logoft,
intre anil '1523-1535, Teodor art interes pentru literatura

istorica
moldoveneasca de atunc), i, astfel, pe Hugh'
porunca lui Bares, mal veni
si indemnul sail, care fcu

pe Macai ie sa scrie in chip cit mal impodobit istoria - falnicului Domn. Vestitul
panegirist al lui Petru flares
alctuieste cronica sa spre a implini poruncile
domnesti, adea ale slvitului i pentru dusmani
infricosatuku Petru, feciorul lui Stefan Voevod
cel Viteaz, si ale Marelui sari Legoft, chir Teodor
1.
I. Logofdtul Teodor Bubuiug este ctitorul mnstiril
Humorul, pe care
a zidit-o din noil, in locul unei vechi biserici de lemn
ruinate, innstrind-o, in acelasi limp aproape, cu toate numeroasele sale
mosii. Mgndstirile noastre veal! slat pretioase lucrdri de
art,
si
tot
de odat
singurele centre in care se cultiva literatura religioas
si istoricA scris
in slavoneste. Si in privinta aceasta deci, figura lui Teodor
lob in istoria neamului post' u. El a avut i un rol militar, Bubuiug are
ca unul din
conducdtorif de oaste in

"

luptcle lui Petru Rares. Prin toate acestea,

Logoftul Bubuiug nu numai a lsat o amintire

indelungat, in cercul
dlugrilor de la Humor, ci, cum vom vedea,
si
in
alte 041 din Moldova numele WI a 'limas legat de unele lucrdrI
de
obstesc.
' Asa bind, lmuririle ce urmeaz vor avea oarecarefolos
interes. .

Cariera lui Teodor Bubuiug incepe din timpul lui

Stefan-cel-Mare,
continua' supt Bogdan-cel-Orb i tefanit
si
se
sfirseste
in Domnia
Intia a luf Petru Rares. Pentru aceast indelungat
slujb,
Petru
Bares
il intreste la 8 April 1528 stdpinirea peste satul Starosilti,
pentru
cd
acest adevrat al nostru credincios boier,
pan Toader Logoftul, slujit-a
innainte sfint-rdposatuluI printe al Domniei mele,
Stefan Voevod,
frateluf Domniei noastre, Bogdan Voevod, si nepotului
Stefan Voevod, en dreapt si credincioas slujb, iar Domniei.noastre
arum slujeste nou
cu dreptate si credint 2.
Supt Stefan-cel-Mare, Teodor a fost probabil pisar
de documente sail
t

1 I. Bogdan, Letopiseful lui Azarie, p. 131.

2 Academia Romini, doc. 76/XIX ; Uricariul,
)i

,1

XVIII, pp. 112-9.

f

www.dacoromanica.ro

7-

v.

G. CORIOLAN : TEODOR BUBUIUG

I TEODOR B.A.L0

53

diac al Domnului. in Ianuar 1496, Stefan-eel-Mare Intreste Stolnicului

Than Fruntes giumatate de sat pe Birlad, in marginea ezurului celul

mare Birlad, ce iaste in gura Gerului, anume satul Ciofrestif. Iar iezurul in Brlad ce-I in gura Gerului, s aibi cu giupinul Toader pisariul nostru, amindol a patra parte 1 Presupun cd Teodor pisarul
domnesc este Teodor Bubuiug, viitorul Logoft al lui Petru Rares, intemeindu-ma pe documentul din 20 April 1570, prin care Evdochia,
.

ce din calugarie s'a numit Dionisia, fata lui Toader Logoftului, vinde
Postelnicului Dinga, din ispisoc de danie ce 1-ag avut tatl sag Toader
Logoftul de la strmosul nostru Stefan Voevoda Batrinul, giumdtate de
sat de pe Brlad, in margine iazerului celui mare a Birladului ce-I in

gura Gerului, anume Ciofrestil, parte cea din sus, si era o a patra
partea din iazer 2
Satul CiofrEsti era iroprtit in cloud stpinirl jumatate era a Stolnicului Than Fruntes, iar pisarul domnesc Teodor, ajuns apoi Logoft,
tinea cealalt jumatate, pe care a lsat-o mostenire flied sale Evdochia.
Toader, pisariul nostru din documentul cu data 1496 trebuie s fie
acel Toader diacul sag grmticul ce apare in documente intre anil
:

1490-1515 3.

De la acest an ping la 1523, in timpul lui Bogdan si Stefnit, Teodor Bubuiug a fost pirclab de Roman. Intia data se constat in arrest&

boierie la 10 Dacembre 1516 4, iar cea din urm oard la 25 Mart 1523.
Identitatea lui Teodor, pirdlabul de Roman, cu Teodor Bubuiug, Logoftul lui Petru Rares, result din faptul cd, prin documentele Domnilor
ce urmeaz dup Petru Rares, se intresc manstirii Humorului mosil
druite de rposatul Toader Bubuiug Logoftul, care, pe de and parte,
prin documente d'innainte de Petru Rares, se constat ea a fost date

de Steanit in stpinirea lui Teodor, pircAlabul de Roman. Astfel,

Alexandru Lpusneanu intreste mnstiril Humorul, Sutra alte danil
ale lui Toader Daboiog Logoftu', i jumatate sat de pricutoc Fetigotca ot Rusi, in Cobilea 6 ; iar prin actul cu data 1522, Mart 10 7,
Teodor, pircalabul de Roman, cumprd o bucat de sat din Rust la
Cobile, anume Cutul. Alexandru Lpusneanu mat intreste mnstirii
Humorul, prin acelasl document, si urmtoarele moW, druite de Logo-

1 Arhivele Statulut, Manstirea Neamtu, XXVII, 1 (suret).

,
..
.
,
2 Arhivele Statulut, Sectia
istorica, doc. 1241/XIX.
.
.
3 Uricariut, XVIII, p. 528 ; Ghibnescu, Surete i lzvoade, I, pp. 34, 49. ,
4 Academia Romind, pee. 87.
..,.
5 Arhivele Statului, Condica Asachi, I, pp.
54, 46 i 89.
.
6 Academia Romind, doc. 400/XV ; de pricutoc Fetigotca trebuie si fie
o neintelegere a traducatorulut, in loc de: de ungi cotul Fetigotca (cf.
ruseste cutoctI---colt).
,
..'
7 Academia Romind, pee. 439.
.

www.dacoromanica.ro

:Is

,.

sw-

54

"';

NEAMUL RMINESC LITERAR

ftul Teodor Bubuiug': satul Corcesti pe Cozancea ; Ferecieeni pe Sites ;un sat ape Bic, intre Drganul si Puree lul, anume Boboiojii, cu mori
in Bic ; satul aBoboiojii la Bileoa si alt sat aBoboiojii, pe den jos de s'
, Trojan, trade sA numeste Fntina-cea-Nlare. Toate aceste sate ail fost
cumparate de Teodor, pircalabul de Roman, si
fost intrite de Ste- '
fnit prin actul din 1518, April 22 1'
Tot astfel, satele TroieneW, Lucent' si Toceni, numite maT trziii la
un 103 Bubuiugii, se constat cd sint daniI ctre Mnstirra Humorul
ale ltd Teodor Bubuiug Logoftul 2, pririnte de mnstire 'cu un uric
de la Petru Voevod, deci Petru Rares, precurn ni se spune in cartea ,
lui Ieremia Movild din 3 Iunie 1597 3, AceleasT.sate, prin actul din 1519,
luliel-ijusesera intrite de tefrrit lul Teodor, piralabul de Roman 4,
In anul 1523, cind viforul rscoalei ridicase aproape toal boierimea
impotriva nelegiuirilor svirsite de Domn, Teodor Bubuiug a rmas
credincios lui tefnit. fa noul Divan, intocmit dup innbusirea rscoalel din Septembee '1523, Teodor Bubuiug fu innltat la rangul de
Logoft. aToader Logoftul din cele trel documente date. de *if fnit
dup riiscoala din 1523, singurele mie cunoscute 5, este acelas1 Teodpr,
nircAlabul de Roman din and 1516-1523, sr. Teodor, Logortul lui
Petru Rues de la 1527-1535 ; inteadevar, in 1524, April 1-iii, se WAreste lol Teodor Logofatul ajumtate sat de ling cotul (ot pri cutoc)'
Fetegotca din Rusi 6, pe care mai sus am constatat-o in stpinirea lui- .
-Teodor, pirdlabul de Roman, iar mal trzi a fost intrit de AleiWndru Lpusneanu mnstirif Humorul ca danie a WI Teodor Bubuiug,
Logoftul lui Petru Rares:
Ca Logoft al lul Petru Rares, Teodor Bubuiug este pentru cea..din
urm oar constatat cu siguranti in Divanul din 9 Mart 1535 7. La
aceast datA se intreste de ctre Petru Rares ecredinciosului nostril .
`Pan ToaderMarele-,Logoft, cloud selisti, auna pe Milt, de aceast parte

'

.-

a lui Rut, mat jos de vadul de piatr, la gura pIriului Iligaciu, la.

'
'

Fintina Rene. iar a doua seliste pe piriul Iligciul, la Fintina Ttreasc,

'mal jos de Hrin. Pa de alt parte, prin documentul din April 1555 8,s'e constat ca cele cloud, selisti de mal sus ail fost date de Teodor LoAcademia Romin, doc. 166/XV:
2 Academia Rorpin, Condica mnstiril Humorul, Ms, 111, fol. 103 Vo, 104 VO
3 Ibid., fol. 74 No.
- ,
4 Ibid., fol. 74..
6 Academia Homing, pec. 142 ; doc. 2/14XXII $ pee. 120 :
ac( ste orloubt dim

,1

urmit sint publicate In lucrarea raea Petru Bare? fi Petri' pribeagul.

8 Academia Homing., pec. 142. t '
7 Academia Romin, pec. 30.
8 Academia Romin, ms. 111,. fol. 64 ye.

'

www.dacoromanica.ro

'

!.,

DUMITRU C. MORUZI : DIN AMINTIRILE UNUI BA.ThIN

t
^.-

55

if

goftul etiolation Humrul, Imprelm cu adresele de cumprAtur ce

a avut boiariul Toader Logoft de la Petra Voevodp : i acest Teodor
Logoftul nu poate h dectt Bubuiug, ctitorul mnstiril Humorul.
Cit timp, dup Mart 1535, a mal fost Logofit Teodor Bubuiug, nu se
poate stabili. In 1537, Mart 30, se afla in Divan ca Mare LogotAt Toader
BARI 1.

."-

(Urmeaz.)

'

G. CORIOLAN.

DIN AMINTIRILE UNUI BATRIN.

.

==

CHIPURI DISPRUTE

11111111.

CUCOANA ELENCU CMRAITA.

AstzI chid ghevghirele s'ati mutat cu toate la hala de vechitint iar cheile de la camara stag de obiceiti In Oifonierub cuconitel, care le incredinteazd nepsatoare Linel (servitoarea), sail
Mriical (Unguroaica buctreas), nu numal chipul, dar si numele acesta de (ccdinrsit, a trecut In lumea amintirilor, impreun cu huzurul i bielsugul boieresc. Numal slut cmrsiti,
uncle nu maI slut cmrl, niel ghevghiruri; nu mal slut ghevghirut% niel cmrl, unde n'al mal avea cu ce s le umpli, i ar bate
vintal a pustiti prin ele.
Vesnica lege a propsiril preschimba i Imbuntteste toate,
simplificindu-le i fcindu-le tot mal practice, din ce In ce mat
practice ! Deaf, Maria Sa Banul hind acum, recunoscut ca singurul
motor al progresulul, era firesc 85. se invedereze ca a phstra
inteo odaie mare, cu zabreie la feresti 1i cu us. de fier, lea-

gnul in care ti-al dormit intdiul somn, patul in care ag mUrit

printil si bunicil si alte vechiturl la fel, era numal o inmobilisare nefolositoare a until capital ce ir putea produce si o piedeed pentru acel ce ar voi si el sll legene copiil in leagnul
dumitale, sal Ed moar pe patul bunicilor i printilor dumitale.,
' dac asa li-ar fi pofta inimil. Iat dar bietul ghevghir osindit
s dispar ca vtmtor propsiril i atentator libertdtil i egalittil innaintea leagnulul si a patulul funerar !
Camara ? Pentru ce ? Ca sail aduni merindele pe tot ' anul,
sd. ti le mnince soared!, sa le fure sati s le iroseasca sluga,
.

Dr. Orest Popescul, Citeva documente moldovene, p. 39.

www.dacoromanica.ro

'

56

NEAMUL ROMNESC LITERAR

sati slugile; dacti, Doamte fereste, ai mal multe ? Adevrat cd,

luindu-le cu toptanul, le cptal ceva mai ieften ; dar bine

,era oare ? De ce s nu cistige ceva maT mult bdcanul, cofetarul

altil, pentru ca, din prisosul cistigului lor, sh infiinteze, dar
mal ales s presideze, atita societti de binefacere, indiferent
dad.' tremurd de frig pe la usile bisericilor sat mor de foame
In vre-un bordeit prdsit atitia calici nemeruici ! Dar, asa, o
trimeti pe Lina sat pe Mrisca in piatd, i i le aduce toate cu
bantd. Nu mal furd merinde, ci Incarcd la socoteald : ele nu pierd
nimica ; cuConita nu ma! duce grija soarecilor i poate uita cheile
si afard din sifonier. Chiar de s'ar incumeta vre-un hot s i
le
sterpeleascd, tot el s'ar pcli ! Trdiasca lada Wertheim, adevdratul ghevghir modern Cu atit e mal Presus cleat premergatorul sag, ghevghirul, c, neavind feresti, nimeni nu poate $ti ce
AT inteinsa. Chiar goald s fie lada Wertheim, tot e produchtoare
.de credit. Cd. de ! Te vede lumea cu ladd Wertheim !
Bditrinul ghevghir ins i vechea cdmard, pdstrtoril amintirilor scumpe si ale bielsuguluT de alt data, tot ar fi fost mal bine
s mal triascd, pn ce aceI cari iubesc trecutul neamuluT i se
indeletnicesc cu dinsul ar fi avut vreme s le teach' milcar In
amintirile lor scrise. Peste ce comori n'ar fi dat ? ! O mobild stricatd, un policandru de lemn aura, OW de saul lumindrilor de
pe atunoi, prfuite i uitate intr'un colt a' ghevghirulul pot deSvlui, une orT, mentalitatea until intreg neam de oamenT 1... Iar
catastifele si izvoadele pe care, In fiecare inceput de an, venia
gramaticul, ajutat de doud-trel slug!, sd le arunce peste mormanul celor din anil trecut1, ar fi putut da amnunte nepretuite
istoricilor, sociologilor si economistilor din zilele noastre, asupra
felului de trait, a obiceiurilor, dar malcu seam a strilor econo--,
1

mice prin care a trecut tara. Dar s'at pierdut toate, de mult,
vindute cu ocaua pe la prvlii sat arse si imprstiate de niste
clironomi mai dornici de progresul omeniril decit de cunog:
tinta trecutului !
Neputind face mai mult, voi cduta a invii pentru d-vastr,

iubi cetitorr, chipul disprut al cmrsitelor din marile case

boierestY, singurele stpinitoare a' comorilor i ghevghirurilor.
De obiceiii, un boier vela nu se multdmia sd aibri caifetul sag

numal in casele de la Iast ; ci mal avea 'unul, aproape la fel, pe

la fiecare din ,mosiile sale ma! mnrl. Zic : aaprOape 14 fe1, pentru
.

www.dacoromanica.ro

57

DDMITRU C. MORDZI : DIN AMINTIRILE UNDI BATON.

cd la last, de pild, tinea telegart la grajd,..pe end la mosie 'numat tacirnurT de postaliont ; la tard tinea cite sese, Aotsprezece
sa dourizect ipatru de puscast, lueru cu% totul de prisos la
last, uncle era politie i ostire ca s. te apere de cetele de tab
hart. Cind se mutail boieriT de la oras la tar;, doar bucdtarul
Inti i sufragiul porniel cu o zi innainte, iar dumnealor veMail in .urmii, numaT cu camardineral si fetele din .cas ale cuconitet. Cad toate celelalte slug! le gsiati asezate cu anul i l:
sate in grija cmrsitel de acolo si a vechilulut, precum slugile "
rdmase la oras eraii In seama cmrsitet si a vtafulut de ogradd
de la last. Cmrdsita era dar neelintit i pe viatd Intr'una si
aceiasT cask si asa de strasnic era legat de ea, cd s'ar fi prut_
c, odat cu soarecit de prin beciurt i guzganiT din pod, se ivise
ffinta menit s-1 pstreze 'huzurul i buna rinduial.
Era destul s'o privestT, ca s pricept ed Pronia cereascd o
plazmuise anunie pentru casele acelea, si nu pentru altele, poate
cu mitt ant Innainte ca s-1 fi trznit stpinulut in gind sd le ,
-

1.

cldease. Cind o. vedeal, puternicd, Sntoas si earn mreat, lI

spuneal indat cd i casa tot asa trebuia s fie din temelit i pdnd
,

sus, la coama acoperisuld. De te uitat la cash', pricepeat de asemenea cd niel cdmrdsita nu putea fi cine stie ce pipernicit sa
.bolndvicioas, cd nu s'ar mat d potrivit.
Ninient decit boierul, cucoana i vre-o eittva initiatt nu stiail
numele et de familie. Daduile, cuconasit i cetlaly din cask' nu
o cunostea decit supt numele et de botez, cu titlu de cucoand
pus innainte : Cuoana Elencu, Cucoana Catinca, i asa mat de- .
parte. Cind cucoana Elencu, de pild, se svirsia din viatd, n
.se inlocuia cu nicluna din cmrsitele de la tar, diet i ele
se legasen de casele lor, i s'ar i stricat numal rostul a cloud
gospoddiiit. Nu. Se ivia, ca prin farmec, o alt cucoan, cu alt
mime de botez, care, nu pot spune cii Inlocuia, ci, mat degrab,
prelungia Domnia riposatet cucoane.
Dui* cun vedetT, aceste slujbe mart nu se treceaff: nict prin
mostenire dreaptd, ea tronurile autocratilor, nict prin alegere,
ea Scaunele domnestl, ci ere' inscrise in cartea soartet, mat

innainte de tot! vecit. Taina Ins de a descoperi, dintre tot!

muritoriT, cut a fost menite cheile cutrit sail cutdrit case, o
tunostea numal stpinul, - cii de aceia era boier velif!
Ce nu stia cucoana Elencu, - cii doar asa sal zicem aicea'?
-.

www.dacoromanica.ro

- -

58

NEAMUL ROMANESC LITERAR

La bucate frantuzestI putea da concurs cu cel mal mare buWar din Paris. V rog s nu v miratl ; ca se perindase atitia
in atit amar de vreme prin buctriile boierulul, ea i se intimpla
s invete chiar dumneael pe buctarul nog-venit vre-un fel de
mincare pe care-1 deprinsese de la bucdtarul cel care plecase.
i. de la fiecare apuca cite ceva. Despre bucatele nationale, ce
s spun me mult ? Clad poftia cuconul vre-o mincaric fcutd
de mind de femeie, cucoana Elencu indeprta de la plit pe bucatarul tigan, insrcinat anume cu bucatele moldovenestl, si it1
ticluia niste borsisor de singe de iepure, orl niste srmlute de
gisc, amestecate cu piept de curcan, de-1 podidiati pe bietul
7

'

boier, cind le minca, cite cloud rindurl de lacrml, de bucurie si de

recunostint !
Bine..., de dulceti, voted de saciz, visinat, pasc, cpzonacl,
baclavale, turte si cite allele niel nu se poate vorbi, pentru c toate

acestea erat nsuI mestesugul cmrsitelor. Dar era lupt

si

la asta intre cmrsitele Roznovnestilor, ale Sturzestilor si ale

Balosestilor. Cucoana Elencu ins le intrecea pe toate ! Apol

chifle pentru cafeaua cu lapte, pinisoare nemtestl, de jural cd

eral chiar la Viena, frate ! Pesmeg ca la Brasov ; bomboane ca
la Paris, si cite, si cite, de nu ti le cuprindea niel mintea !
Si toate bunttile acestea socotitl dumneavoastr c ar fi cata-

dicsit cucoana Elencu s le facd chiar cu mina dumisale ? Val

de mine ! Doar era de oras, nu cine stie ce cMrsitd de tart,
care, neavind a face decit cu oamenil neintelegatorT, e silit une
orl saLsI suflece minele pn la coate ! Dumneael nu intrebuinta
decit degetul arttor, i, de i se intimpla s intrebuinteze si
toga palma, era numal pentru ca 8 cirpeasca vre-o mutr tigneasc. Dar era foarte rar asa lucru : cel mult de dou orI
pe zi, i numal atuncl chid nu da la timp de vtaful de ogradd,
cruia if hotra cu cite loviturl de harapnic s-1 cinsteascd pe
lenesul sag pe obraznica. Firea o mal inzestrase cu un dar care
foarte rar, se intilneste la generalil cel mal marl, ba chiar i la
conduckoril de popoare : darul de a porunci. Acel deget artttor, despre care pomeniam adineaurea, cam. grosut i cu inelul
rposatulul ca semn de vesnic amintire, era mal temut, mali
ascultat i mal bine priceput decit bastonul Maresalulul de Saxa
cel vestit, fie ea intra pnd aproape de inel in vre-o fierturd
puid la rceal, pentru a se incredinta cd este In de ajuns de

www.dacoromanica.ro

DUMITRU C. MORUZI.:- DIN AMINTIR1LC UNUI *BAIRN

59

bine legata, fie c se ridica. ameninttor In sus, cind descoperia

vre-O pinz de paianjen, ascunsa duph vre-un dulap sail vre-o
oglinda.

'

De cum se linnina, de ziti i pn noaptea trziii, dupa ce

se culcail boieril, pasul cucoanel ElenceI se simtia pretutindenea,
*MIA a se auzi nichirI ; iar, pe unde trecea, ochiul eI ager le vedea
pe toate. Nu intra In odaia duinisale decit pentru all face somnisorul de dupa amiazi, orI and II venia poft de o tigara insotit de o dulceata si de o cafelutd. Cind, peste noapte, tusia sag
grijile-I rpiail somnul, punea o tiganca s'o scarpine; pe, talpt

si alta s-I dea In airy sail In bobi.

Zilnic revisuia camara, slobozind, dui:4 eintareald, bucatarulul,

merindele trebuincioase bucatelor trecute. in list din porunca

,

cuconitel. jJnt, zahr, scortisoara, vanilie, mustar, migdale, stafide,

i madeirib pentru .
.. unt-de-lemn de Orovan tl. frantuzesc, bord

sos si de toate. Primia de la vataful de ograd, i in fata gra-

maticuluT, care le trecea la catastif, cumprturile de carne, peste,

vInaturI i trufandale, impartindu-le intre bucatar i sufragit,
duph. felul cum aveail sh apar : gatite sat de-a dreptul pe masa

icre sa poame. Cu prilejul acesta, vedea daca

Chiselele cu dulcet din sufragerie si din odile de dqrfnit erg'
in buna stare de curatenie, cu tot tacimul lor, i dac farfurijle,
boiereasc :

sticlriile i argintria fuseser bine splate, curtite si in deajuns

frecate de catre baietiI de la bufet. pol se grabia s scoata,

din cuptor chiflele i pinisoarele nemtesti ; priveghia framintatul

i umplutul cozonacilor la serbatort Turtele de Craciun le fAcea
chiar dumneael cu mina dumisale, preCum impodobia i colivele
in zilele insemnate pentru rapsatj. La. ghevghir Intra doar chid .

se strica vre-o mobila de sus, ca s'o arunce acolo, cind se da

vre-un bal mare, pentru ca s .scoat argintria mare rzi tacimurile de. reserv, si, odata pe an, cind aducea gramaticul catastifele i izvoadele, cad cheile erail la dumneael, nu la gr.matic ; de sta se flia ca e mg mare In simandichie decit
dinsul, Grijitul .cel mare se fcea dupa plecarea boierilor la
mosie i putin innainte de timpul chid veniaii iar sh se asezede iamb, la oras. Tot asa. facea si cmrsita de tail. Punea la
grijit, putin innainte de sosirea stpinilor, i, pentru a doua oara,
dupa. ce plecail. Asa ea' dumnealor erail scutiy de a umbla cite
dou, trel zile baimana pe ulie, pn ce se fac cele doud griji-

www.dacoromanica.ro

!).

60

NEAMUL ROMANESC LITERAR

turf scumpe inimilor rornanesti, cum pdtesc boieril din zilele

noastre, cind li se intimpl sh dea de o nevasta gospodin:
Noroc cd se cam rresc nevestele gospodine!
Niclun lucru, fie cit de mic, nu se putea ascunde cucoanel
Elena, chiar atunci cind acel lucru nu o privia de loc, ci mal
mult pe grmtic sat pe vataful de ograda. Vedetl ea acestl trel
marl deregtori al easel boieresti, cu toate ca mince' la aceiasl . mas deosebit i OITA a trill foarte prieteneste intre
el, se
iscodia vesnic unul pe altul. Nu din dusmanie, Doamne fereste,
dar din bun paz intre diniI. Fiecare stia cd grmticul are
urechia boierulul, iar coana Elencu pe a cuconita Fiind Tulsa '
ca." cuconul iubia mult pe cuconita, la vre-o neintlegere intre
cele cloud simandichll, tot in spre coana Elencu ar fi atirnat cintarul; asa c bietul vtaf de ogradd de mult s'ar fi dat cu tetul
de partea cmrsitei, de nu l.ar fi inut de chic& grmticul
cu
,
tirguielile zilnice.
Inriurirea dumisale se facea simtit chiar si In familia boierilor ; dar in chip atit de discret si de tainic, Incit niel durnneael nu ar fi bnuit-o. ,Cu mult cinste spune copiilor 'Cuconqicle sa Duduie, dar, de li saruta si mina la zile marl, o
facea ca s dea pilda la eel de jos. Chid ins vorbia de dinsil,
chiar innaintea boierilor, spunea copiii, nof ri, i era Indrepttit
' la aceasta, ca
nu putin ajutase dumneael la venirea lor pe lume,
la cresterea si sanatatea lor.
De la asternutul In care fuseserd zamisliti, de la leaganul in
care dormiserd nevinovatul somn al prunciel i pnd ht incolo
.

trzit, cind IsI faceat si el un not stresin

li se ivia alt cd-

rnrsit, degetul el aratator veghiase asupra lor !,. Dumneaiel Ii

atingea inelele de logodn i li sruta si cununiile !
Cu raposatul, cucoana Elencu avuse mai multi copil, dintre
cari traia numal unu', ajuns ofiter de seam In oastea teril. Stia

dar mal bine ca orIce donor ce trebuia unel tinere mame si

unul copil. De te-al potrivi doftorilor, nu ai mal prididi cu colivele de morb, avea dumneael obiceit sa etch. i asa si
este.
Odat vine cuconita de peste granit si-I porunceste sa-1 &ed. in
toate zilele feredeie calde, c asa i-ad hotrit doctoril. Biata cucoan, care o stia pe cuconita in stare binecuvintat, s'a impotrivit asa de rail, cd era gill piarda locul. Dar nu se rasa paal

www.dacoromanica.ro

. '
,

EMIL A. CLIFFA : RUGACIUNE

'

61

nu venir trel doftorl in consult si se Incredintar c boala cuconitei era cu ochl ! Kt? De se potrivia cucoana Elencu doftorilor de la Viana ,i-T fcea cuconitel feredeie, nu-1 facea In
urm i coliv? Dar asa pregti de botet coleturi frantuzestl cu
wigdale, i fu veselie mare in loc de jale ! '
(Va urmA.)

buMITRU C. MORTAL

RUGACIUNE.

_
,

,
.

Acum, cind gtrbovitii umeri

Povara grea abia o poartd,

Ingenunchem umil, stdpine,
rugei inima ni poartd.
- 0, Tu, prea-bun i milostive,
Ce-al lumii rost il cirmuieti,
Tu, ce la viatd chemi popoare,

le innalti, $ le smereg ;

1Veispitit fd tu sei fretted

Pdharul suferinfei noastre,

0,

dupe& veacuri de bejenii,

Sd ni zimbeascd zeiri albastre._

Tu
bronzului Mr*

Trufta stincilor din valuri :

Puterea sd ni se sporeascd
Cu intefirea de talazuri.
Odd azt trdim amare zile,
7, hidra ce s'a 'ncoldcit
De trup, i mat cu indirjire
Ni cere-al zilelor sfirfit.

La poarta viei noastre bat

Atitea sulite vreijmap:

.Ni-ar sting e-a vie0 sfintd f acld,
Ni-ar gitui copii 'n tape!
zalele ne 'ncing Mai tare,
Ni-s bratele mai ferecate:
Neputincio$, "10, floarea viei, .
Nddejdile ni-s spulberate.

www.dacoromanica.ro

;1,

''.

62

NEAMUL ROM NESC LITERAR

In obidita noastrd, viatd

F set, rdsard dalbul soare,
Un duh de viatd i Ulric
Revarsei cu a la suflare....
La tine inndltdm privirea,
Sperarea noastrd e in Tine,
Cu vorba ta cea tundtoare
Sfeirimei lantul ce ne tine,
De veacuri lungi, in nemivare.
0, dei-ne teferi iar viefii,
7, dupd veacuri de 'ntunerec,
Rdsard astrul diminetii!

Bistri ta.

.-

EMIL A. CHIFFA.

OVINIT?
,

Ceva despre Prima Verba ale Falange! literare si artistice.

Primind <Falange literarA m'am bucurat vAzind o noul

grupare de scriitori fArA coloare politicA, ostenindu-se a imprAstia scrisul cel frumos in poporul nostru.
Dar <prima verba ale d-lor sint ciudate, cAci ce rost
are sA se declare acolo cA. sint Romini asa i asa, Romini

neoviniti, c adecA vreati s feed o punte intre pseudo-Rominq

de teapa cutArui ziarist vindut, si intre cei ce simt cA, innainte

chiar de a fi scriitori, sint Romini ?

'

VA arnestecati, d-lor, in lucruri pe care nu le cunoastetl,

uitind ea' aceia ce scrieti, va fi cetit si de capete mai slabe,

care vA vor crede. De aceia mai bine este sA vA publicati versurile i nuvelele, fArA sA vA atingeti de chestiunea vitalA a
neamuluI nostru, care, mai innainte de toate, trebuie sA fie <so.
vinist, asa cum sint toate neamurile ce trdiesc.
MA aflu de opt luni intre Germani, si nu in usoara viatl :1 -studenteascA, ci trAind intre muncitorii i industriasii Germaniel, acei cari del puterea natier germane, asa cA am putut
cunoaste cit de csovinist este acest neam. De la muncitorul
<socialist pan g. la industriasul Regierungs- ori Komerzienrat
el se simt, innainte de toate, (Deutsch, pentru care strAinul
este un dusman al zilei de azi ori de mine. Pe teren economic,
1

www.dacoromanica.ro

DR. D. I. BUJOR : o\TINIr

43

sovinismul este legiferat, dar aceasta este alt poveste i n'are

loc de vorba cu d-voastrg..
Pe terenul literar sovinismul, stg.pIneste, ca'ci pang. astge nu
s'a ggsit sCriitorul care s Imprstie receala i une ori chiar ura
Germanilor impotriva regelul Frederic-cel-Mare. Pentru acest
neam, Frederic, creatorul Prusiel, nu a fost alt decit un crege
fgra' grij,, prea putin important fat de un Bismark, intruparea
sovinismului german, a anti amintire li este sfint tuturor.
Iar aid, In Capitala lor, impodobita coloang a c Victoriei,
simbolul Germania triumfg.toare, represint In baso-reliefuri pe
Germanul totdeauna Invingg.tor fat de Francesul ce cade invins, fr s opung vre-o resistentg. Falsificarea grosolang a
adevrului istoric, negarea total a eraismului frances ail fost

dictate de sovinism, iar aceast coloan este pentru ei una

din cele mai pretioase lucrgxl artistice.
Acum, o comparatie. Supt cerul nostru Invpgiat de soarele
luptei pentru trail, trgim noi, neamul romgnesc, pe pmintul
umezit din roua noastr, din care mai sug i multe buruieni
strgine. Unit dintre noi ail darul de se ridicb: mal sus i, Inflorind, ne umbresc, pgstrindu-ni sucul dttor de viatg.. Acestia slut eel cari conduc neamul cu vorba i cu fapta.
Iar altii, neavind rdcini adnci in pmintul nostru, palesc,
arsi de soare, nimicind in cderea lor pe eel ce li crescuse
la umbrg. Cu cit ceata acestor vestejiti va fi mai numeroas,
cu atit neamul va fi maT primejduit. De aceia, d-lor, urez celor de aceast teapg o cit mai grabnial disparitie.

, .-

DR. D. I. BUJOR.

Berlin.

CUGETARL
0 anume filosofie e intelepciunea care a ie,sit in stradd pentru
a pune scard la cer.
4

De nimic nu se fereste o anume spet mat mult decit sd bucure pe omul de isprav smnindu-T, i cred c a isprvit
mare lucru cu aceasta !
I.

.1

o
la

www.dacoromanica.ro

64

NEAMUL ROMNESC LITERAR

'

CRONICA.

Cali. In aprarea episcopuluT Gherasim al Romanului de d. I. Voinescu, e o cercetare crud, dar ptrunztoare, a invinuirilor ce s'aii
adus in chestia sinodal printelui episcop Gherasim.
* Primim, in vederea unel candidaturl universitare, aMunca psihic
incercarile determindril ei cantitative. I. Legile generale ale muncii
psihice de d. C. Nadejde,
* Luminisurl de Artur Stavri pun la indmina tuturora dulcea
poeSie diafand a poetului care cu mai putin zgomot a struit maT mult
in elaborarea versului sad ingrijit.
* Acum, clad problema e la ordinea zilei, vor fi de folos indrumrile
si datele pe care le d d. dr. I. Polisu in lucrarea sa : Cluz practicd
pentru intiintarea societtilor cooperative de =sum i economie, Bucuresti, 1910, in privinta ieftenirif traiului prin infiintarea unor astfel
de content), asupra istoricului, foloaselor i modului de constituirea ca-

rora se dad multe amnunte. - 0.

'

* D. Vasile G. Ispir d, in Mnstirile noastre, Bucuresti, 1910, o

descriere a vietii de mnstire de azi ; ea nu e lipsit de adevr si exprima si idel bune despre rostul ce ar fi s aib mnstirile in vials
unul popor ca al nostru. - 0,
* D. I. Giurculescu ni trimete o traducere, dupd frantuzeste, a Constructorului Soho.), (s zicem : Mesterului ?), cu o prefat si explicatie
a d-sale.
'
.

Pstorul sufletesc din

al preotilor I. Budisam,
Alimpiu Coste si Avram Dragos, intr in anul al V-lea. Tipreste predici, intr'o limb destul de bung.
-

- Reviste.

Felurite. Represintatii romnesti in Sibii supt scutul Asociatiei :

o localisare din Grlitz i Arvinte i Pepelea de Alecsandri.

* Represintatie de teatru romnesc la Toplita, cu d. Aurel Birnutid.

i la Sdsciori represintatie de teatru romnesc.

* In Huszadik Szzad d. Oscar Jszi vorbeste cu indignare impotriva proceselor de pres in patria sa si a intemnitrif poetului Goga.
* Romanul d-nei Irina Lecca va iesi mai tirziii in editura noastrd.
*

_.

TIPOGRAFIA ONEIMUL ROMINESC), VALEMI-DE-MUNTE (PRAHOVA).

_

www.dacoromanica.ro