,

ANUL IL-No. 3.

10 banI numrul.

17 Ianuar 1910.

NEAMUL ROMNESC
LITERAR

APARE IN FIECARE DUMINECA

"

r,

ABONAMENTUL

Redactia i administratia :
Vitiena-de-Munte (Prahova).

Pe un an 5 lei.
Pe lese luni 3 lei..

4.11

.'

Literatura romneasca din Regat, in Bucovina.

-

51.

4..

inch din anul trecut Liga CulturalD voise s organiseze serate literare si musicale ill Bucovina, si persoanele care ar fi

lint parte la aceste serbrl ale cultural romnest n'ar fi lipsit

fr indoial. Se scrisese si unor anume individualittI marcante

in vederea pregtirilor trebuitoare.
Rdspunsul ce a venit nu era din cele maT indemntoare. Se

credea c asemenea festivittI ar fi rag vzute, de cine nu va

vedea bine nicIodat vre-o manifestare de cultur romneasc,
,si chiar eh' ele n'ar putea izbuti. In adevr, ternimea n'ar fi

avind - asa ni se scria - nick) tragere de inim pentru asemenea lucrur1; clasa mijlocie ar fi prea atirntoare de Guvern
pentru a se manifesta vre-odat in public romneste, iar boierimea neinstrinat ar fl din cale afar de putin.
Peste putin ins, fr vre-o legatur cu aLiga, societatea de
musich Floral, cint la Cernutj: Cum o fi cintat, nu ne priveste
si nu-1 privia asa de mult nici pe BucovinenT, - de si cred c
va fi cintat multmitor. Lucrul de cdpetenie era c in cultul
adus sufletului romnesc, manifestat intr'o innaltd forma ideal
si de cintecul neamulul nostru, ne intilniam noi, eel din Begat,
cu Moldovenil de peste Molna.

Acum, aSocietatea scriitorilor romlnID, intemeiat pentru a

represinta interesele profesionale ale poetilor i prosatorilor nostri, si-a anuntat visita in citeva din cele mal insemnate centre

LS

romnestl ale Bucovina Propunerea el a fost prima& cu cea

mat mare Insufletire, d. Sextit Puseariu, pi'ofesorul de rom-

'1
,

"

www.dacoromanica.ro

')

34

'

NEAMUL ROMNESC LITERAR

neste la Universitatea din CernAuti, a inteles Inca odat a-sf indeplini chemarea fat de neamul s, chemare care e malt superioarA unor lectil de filologie si de istorie literard, orIcit de
bine fcute. In coltul sii clmpulungean, poetul Rated, pe care
totusI confratil In Apollon i confratil in Zoil nu 1-ail primit cu
o prea mare simpatie, a fcut minunI pentru primirea unor

;
.

oaspetl, dintre cari uniI, ca dd. Sadoveanu, Iosif i Girleanu

aveat o mare valoare personate, iar toll laolalt, pAn la cel mal

'
,

mruntel, aveat o insemnat calitate representative..

S'a cetit mult i s'ati ascultat cu rbdare i cu plcere cele
cetite. La dus i la intors, s'ad fcut visitatorilor literarl cele
maI marl onorurl, .pAnd la cetele de cldretI terant venitl din
vile cele mal deprtate ale muntelul romnesc pentru a intimpina si a petrece pe oaspett S'a apreciat dupa cuviint prilejul
de a cunoaste personal un numr dintre represintantil mal tinerl

'

al literaturk romnesti si de a asculta cetirl fcute in cea mal

curate limb literard.
De sigur cA dupa aceastA primire membril Societatil Scrii,

torilor Rominto se vor intoarce In Bucovina. S'ar putea Indrepta

rugaciunl si cAtre altil, din scriitoril generatiel mal vechl, cari
se pot vedea mal putin timp: 0 serat a d-lul Delavrancea, eu
una din cuvintrile celuI mal ilustru orator romin, o seratA a
d-luI Vlahut orl a d-luI Caragiale, a carul converatie spiritual
e atit de interesant, o serat a seninuluI povestitor bdtrin d.
N. Gane ar rasa urme nesterse in sufletele celor de fat.
-,,

'
"

In astfel de lucrurl inceputul singur e greti, i ceia ce s'a

ingdduit unora, cu greti s'ar putea interzice celorlaltI de ace!

'

cari s'ar pArea cd si-di luat misiunea de a interzice ceia ce este

si trebuie sA fie.

N. IORGA.
J

CUGET ARL
,

Adevrat nobil, din orIce clash' ar fi, e omul care nu face

nimic dincolo de dreptul s. SA fad altfel, inseamn s te dovedestl un mojic. (Edmond Thiaudire, din Almanacco del Coe,
nobium)),
,

"

Cea mal bunk filosofie e cea care munceste /Mouth un colt de ogor.
.
'

www.dacoromanica.ro

0!

;-i

'

35

IORGU G. TOMA : CONVOIUL INDIANILOR

CONVOIUL INDIANILOR

DE LENAU.

I.

E vaier trist pe malul Susquehanii,

7, caltorul simte jale-amard;
Dar cine-s cei ce piing asa, scirmanfi?
Sint Inclieni, ce se despart de far&
'

Ci vaietele-amufesc de-odatd;

Greibit si aprig Cdpitanut vine,

Cu Or cdrunt, privire 'ntunecatd,
Rosteste vorbe de minie pline:

4 Tot. Mai departe, tot at chin $ i snit,

_Ne-alungd Albif, sd ne nimiceascd,

Ale smulg, a furisifii, feirei mild
De lingd zel si brazda streimoseascei.

,
,

0 still, si-o veld, $en flacclearzcitoare,

-Ce-mi arde'n piept cu groaznicci urgie,

11,

Adus-all crucea lor mintuitoare,

-Sd reistigneasc'a noastrd, vitejie.

Ridurea, care ni-a scutit

unciaA.

O pdretsim, cu toate ce-ocroteste ;

In ea am strins cu dor la piept sofia,

.ea

morfif ni-i sdleisluieSte.

Aprbpiindu-vd de-a' lor morminte,., - ,

..Petsifi in jar cu multd chibzuinfel,
SA nu-i trezifi, i nici sd iea aminte,
-Cd noi ne-am lepdat de-a lor credinfd.

*"`,
-

Inclatei si batjocura veni-va,

Cind plugul prin morminte va ardbate:

Atunci cenusa sfintd gunoi-va
Serninfele dusmanului bogate!

Apoi el, celor morti fac parastasul ;

Cind ioarele'n amurg vrea sd se scalde,
.

_Acopr, ridicindu-sf, jalnic glasul,

Mormintele cu brad $ lacriMi calde.
V

Se

www.dacoromanica.ro

'

36

:-.?.

NEAMUL ROMANESC LITER AR

Durerea tor neiprasnic izbucnete

fi se revarsd'n unde largi prin aier :
Ca un potop, vetzduhul clocotete
De bocete seilbatece i vaier.

ut.1

?i pleac'apoi desmogenitii gliei,

Mai salutind cu jale 'ntunecalei
Mormintele, pe calea pribegiei,
Cu lacrimi si bldstdmuri preseiratd.

Trecind pe lingei arbori, cu iubire

Duioasd-i, string la pieptul lor cel tare,
0-apoi slob&l, in semn de despeirtire,
Din durdel cite-un foc, de flecare. - '

'

Dar sunetele-adinc tinguitoare

S'aft stins pe'ncetu'n liniiea cea mult,
0-amurgul lin sullarea jcilitoare
A sulletelor doar de-o mai ascultei.
-

Ei multe mitc-aft streibeitut in vale;

Aleituri Susquehana mindrd trece,

Rostogolind talazurile sale,

Un bun tovare4, care Ii petrece.

Avintul de-a fugi tot mai departe

De-al lor dumd,n spre teri nelocuite,
il poate numai somnul scurt, in parte,
zi

Supt nalti stejari ard focurile 'n tihne ;

In jurul lor e injghebat sdlaul
Beirbatu-0 catei locul de odihnet,

lar mama i adoarme

'

copilaQui.

Tot scade focul, prin [rands plute0e

Zeiduful greii al nopfilor de yard,

peirul mamelor it reizvreitegel

Ci ele dorm cu dulcea lor povard.

..1

Cdruntul Capital, fi unul

'twat

Din eel, beitrini sint Weft mai vegheazei ;

Vorbind de-a lor mihnire, grea, adincd,
.

Mereft tin para focului lor treazet.

www.dacoromanica.ro

'

'
'

.11: .

Astimpeira in oasele trudite.

;--

37

N. IORGA : TEOHARI .ANTONESCU

Uitiridu-se prin ritrigea din fafei

Spre patria pierdutet 'n neagra zare,
Cunosc el de pe-a cerului rogifei,
Cum arde-a lor yeidure 'n depektare.

Tar Cdpitanul care sof grefiege:Ii vezi tu cum ucid peidurea deasei?
In urma ?wastrel, plugul pregdtege

Ogorul pentru-a lor seirninraleasei:

'

A.

Din somn stirnit-aft noaptea de urgie,

Ca set se'mbrace 'n haind fleicegrate :
Peidurea arde ; fiarele 'n pustie
,Din jar s'aruncn goand desperatei.'" De urletul sfc4ietor trezite
0 de lumina cea imeldtoare,
Vin peisdrile 'n cirduri incticite,

"

Se Cpiarei 'n flaceira filfiitoare.

'

Dar cu seminficrile lor bogate

Se vor plodi din ura noasteamarei
Blestemurile noastre neincetate ;
Tirzi, dar totug ref o set,' li parell
si *riff, lencremeneye
Privirea 'n zbor spre zarea inroitei,
Ce 'n aurora zilei se topege,
Pe and durnbrava ride 'nauritei.

IORGU G. TOMA.

j.

Teohari Antonescu._

A lost din generatia noastr, a studentilor cari mergeam In

4strindtate cum doudzed de aM cu mM putin ainbitie strlucitoare i 'rece, sigurd de mecanismul el, decit alte generatil.
Am studiat K aceleasT UniversittT, am cunoscut In iceleas1 Imprejurrl arta Si viata modern, am locuit supt acelas1 acopermint. Si, cu toate .0., In aceast strins colegialitate, n'am fost prietenT, cu dinsul se duce ceva din - tinereta mea, ii piing 'si
pentru dinsa cind amintesc cu adincd prere de ril pe acest tovards ,
-de studil din anil tinerT.,

J.

`.

www.dacoromanica.ro

"'
5

38

Antoneseu era Un elev al lul Odobescti si un elev al d-lul

Maiorescu, iubit de amindoT

i Incerelnd,, cu o recunoscAteare.' admiratie, a se apropia de amindot. In tesa sa despre Cultul

dabirilor, ea si In articolele i publicatiile sale urmtoare, se.
vede spiritul luT Odobescu : iubirea stiltilut frumos, cu draperit
largt &kind cam lene i luxul expunerit, al ilustrati.eT, al ipo-!,
teset si reveriel stiintifice.
In felul de all faCe lectiile si chiar in corivorbire era vdit.
Inrlurirea d-lul Maiorescu, fr a degenera In 'acea
jenant ea- ricatur pe care o alli la altil.
Inchis, timp de dotrzect de ant, Inteo viat de familie- care-T
ajungea, el n'a fost un' om de actiune, Mel un om de
convingerT.
Profesorul de arheologie din Jest tria estetic, inteo lume a lut,.
pe care o domina

NEAMUL ROMNESC LITERAR

un rece ideal de frumuseth etern. Si aid

era Inca o inriurire a unuia dintre cet doT maiestri at luT.
Se duce inc tinr, lsind totusT impresia une1 vietl
incheiate,
care-1 plcea ins, tocmat prin' aceia c in pacea el asigurata.
In toate privintele, nu mat ascundea niclo surprindere.
Nu WA un zimbet in urin a intrat astfel sufletul luT id luntrea ce trece.
T
peste apele riulut de uitare.
N. 1011.GA..

Olamintire despre Augustin Bunea:

Ca student al scolilor din Brasov am avut prima
ocasie de a vorbi
- numaf dou, trer vorbe - cu printele canonic dr. A.
Bunea in van,
anutut 1907. Eram in gard
la Teius ; cetiam Floarea

Darurilor a d.lui
N. Iorga -o cumprasem, cu alte citeva
artf, in Blaj, de unde veniam
cind de odat observ pe pirinteli. Bunea pe
'hu ti, dar mergea acas la Blaj. li salut, mii peron : de unde venise
saluti si

mat departe. Nu paste mutt imi zise : lint pare ca te vizui se primblik
cu Floarea
Darurilor. Da, Santia Voastri, paftim, - si-I in lind
revista.
MA asteapti acasi - zise el dar ttusT si vad* ce cuprinde. Risfoind,
se opreste si zimbeste binevoitor la poesia tradus de
d. N. lorga, din
Giuseppe Giusti 1, Treizacl si cinci de anIS) ;
irup ce-o ceteste zice :
Da..., niciodati el steagul n'a schimbat.
(Cu aceste cuvinte se sfirseste poesia.) Frumoasi, frumoas. Oare
nu pleac trenul ?
Nu, Sfintia Voastr,. inc mal sint cinc!
minute.
-

.e

.4
s

1 V. Floarea Deroriloro, vol. If, n-1 18.

,r

. ,
5

-r

:
'

.1

www.dacoromanica.ro

'

'

STEFAN METES.: 0 AMINTIRE DESPRE AUGUSTIN BUNEA

39

Incepe a ceti : a Un arhier'eil artist : Anastasie Crimea. If aud numal '

aceste cuvinte : E foarte ade-vdrat, candidatul o lucra, adecd o prelucra,
o copid, o traducea, o cirpogia ; cu aceasta Intia in lumea . scriitorilor -. si indatd dupd aceasta iesia dintr'insa.
Nu mintuise articolul de cetit si Ungurul zbierd : Balzsfalva, .Kis. ,
.
kapuss,. etc. Init. dd revistd, multdmindu-mi, si pled.
.
.

,
':-,

Ali trecut dol ani de atuncT. Ea, din ce in ce, cdpdtasem o dragoste
maT .mare pentrii studiarea istoriel si literaturil romdnesti, multdmitti

;.,

't
,..

fostuliff mica profesor Andrei Birseanu. Era in vara anuluT 1909. Studiam

serios astoria Bisericii de d. N. Iorga. Ajunsesem cu studiul la partea

a I1I-a : Politica religioas a lui Mihai Viteazul, in care .era i capia "
tolul despre Noua Mitropolie din .Bdlgradv. eAstfel a luat fiintd, pria
cheltuiala, sirguinta,. si ideia rodnicd a lui Mihai Viteazul, Arhiepiscopia
si. Mitropolia Bdlgradului:. . . , cel mai trainic si mai de folos asezdmint
al neamuluI nostru de peste munti, astfel . se incheie capitolul
despre alloua Metropolie din Blgrad. Aid m oprii si-mi pusei din
no intrebarea : avut-am noi oare Mitropolie greco-oriEntald innainte
de MihaT Viteazul, sail nu ? Stall nedumerit. Ieaa tot ce s'a scris in
chestia aceasta, adecd ceia ce aveam la indemilid, si le cetesc din nail,
fail extrag toate argumentele pro-si contra.
In War. Nu eutezam s md aldtur niel la' _una, nici la - alta.' MA
hotdriid atunci la un pas indrdznet, sd intreb adversarii. Dad osolgd .
birduly imi permitea, poate iotrebam pe d. Iorga (vroiam sd inerg la
cursurT la Vlenil-de-Munte); asa, a trebuit sd Ind adresez la pdrintele
canonic Bunea, fund mal aproape.
Plec la Blaj.
Pdrintele Bunea era toemai acas. Intrii in chilia lui : Sint N. N.
afmt pare cat te-am vdzut undeva; - adaugi el. Ii amintesc casul de
miff sus. Da, la Teius, acolo ne-am intilnit.
aSfintia Voastr, a avea o rugare, nu still dad nu"vd causez nepldcere cu Aa. Voi vedea, s'o auzim. '
. Studiez aIstoria Bisericii. Si ce rugare al ?

1;2

.
,

Avut-am, Sfifitia Voastrd, Mitropolie innainte de Mihai Viteazul, sail

nu ?, - intreb cO pe' scurt.

aCe intrebare i apoi ce rugare ! m asteptam cu totul la alt ceva.
Cunosti tot ce s'a sctis cu privire la chestia aceasta 9 oCunosc, Sfintia
Ta, atit argumentele pro, cit si contra. Mnnel cari avern dreptte 7

"-

1--zise'e1, cam ironic. Nu stia. Cred c tog& chestia se baseazd pe interpretarea celor cloud diplome ale lui Mateia i Vladislav. lnterpretarea
Sfintiel Voastre si a d-lui Iorga imi pare mat verosimil6, dar iardsi nu-ml
-pot inchipui ca noi, peste o mie de ani, sd fi trait frd Mitropolie, cd1
slut documente care amintesc de ea. Nu-1 niclun document, intrerupse

www.dacoromanica.ro
;43

40
.4

NEAMTJL ROldkliESC LITERAR

'
-

el. Chestia pretinsei Mitropoly se baseazi pe cuntiasterea istofid 'a tre-

cutulta nostru si al Ungariei pn in secolul al XVI-lea. Dad vreT sit

te ocup't pe larg de chestia aceasta; atunci studiaza in mod critic,
pe
linga cartile pe care lelal studiat - adese ori 'foarte putin bune si adOrate
colectia de documente Hurmuzachip, eArhivulo si Acte

.1

Fragmente ale lui Ciparia, operele istoricilor mar noi Xenopol, Hasdea,
Onciul, Iorga, etc., si atunci vel sti cu toat siguranta dad
am avut
sail nu Mitropolie. De alteum chestia aceasta se va discuta ind mutt.
Asteptam, cu privire la pretinsa Mitropolie, o lucrare noun, Mufti( te-meinic si critic, care sa ni larnureascd mai deplin existenta eT innainte,
-de Mihai Viteazul, dad a existai)y /
tie Durnnezeii, cind va aprea, - zic ea.
oPal rabdator, c nu peste mult
- adauga el 1.
Am fcut o mica excursie in niste sate rornanesti - incepui et
abatindu-m i pe la preoP i invatatorl ;
intimplarea a lacut sa vad,
.

-,

la acesti luminatorl al poporului, 'o carte de polemid : Istoriograff

vechf, istoriografi no' de T. Pacatiati... elstoric de Curte - zise Bunea ; las'o, cad asuiira el mi-am spus sentinta. Numai
aceia am
vrut sift art. Santiei Voastre, dit sint de subrede cunostintele
istorice
ale preoPlor i invnttorilor i cud II pop seduce
cu
o
carte
fad
va,:

loare

lipsita de .adevir.

aAceasta o stia ea foarte bine, cad de la cine s Inv* ? Ba se intimpla ca profesortl stie mat putin ca elvul. Un singur istoric de searit
am avut in seminariul din Sibiiil d. profesor Lupas, dar,
vezi, acum
1. a transportat la Saliste.
Amintesc i efi pe un fost profesor- din Ardealul nostru, care propitnea
literatura romiaa, dei n'a fost auzit niciodat de Istoria literaturii reli:

gioase a oarecui.

A invtat, de bund sama, in scoala lui Alexici si. Moldovan

Gergelyz,
-zise printele Bunea.
Da, e i abonat, i poate dhiar colaborator la

spurcata ca si el, -'adaug ea.

Ungaria in! Moldovn,

Trist destul, am ajuns, ca de la astfel de oameni murdarl

s invete
tinerimea noastra de azi, mine conducatoare a poporului nostru, istoria pi
literatura romin. Catedra e pentru oamenil bine pregatip, destoinici,
oameni de caracter, cari sint aproape de Sfinta Sfintelor co cunostintele
for, tar nu de aceia cart abia se an in pridvorul catehumenilor.
Ar trebui, Slintia Voastra, ca acela care voiete sa ocupe vre-o cte'dra
la colile noastre romanesti, s studieze
si in Romania cel putin 1-2 anl,
Mi-e ingiduit a crede c parintere ''Bune avea- de gind, cu
ocaiiq
rostiril discursuluI la Acadenfie, s i. vorbeasa i despre existenta Mitropo7
lid romnestl din Blgrad.
,

www.dacoromanica.ro

N.

r.

41

ORESTE : VIFORUL
'

act doar azi avem si noi omen! invAtatT, cari pot sta aldturi cu mice
invAtat din Apus.

Hotdrit, azi stiinta romAneascd, dar in deoebi istoria, medicina, economia, e represintatd prin celebrittT europene, si a asculta cursurile
acestor savanti e o adevdratd mindrie pentru un Romin,. i un folos

pentru orisice stain, fie din Germania, Franta, Anglia ori Italia.
Emil 12 ceasing din zi. Convorbirea tinuse cam mull Multdmindu-I
pentru bunivointa ce mi-a arAtat, il rugAi sd m scuse pentru incomodare i, poate, pentru neplceri causate, i da sA plec. Dar el,
- puninduil mina pe umdrul mien*, imi zise aceste cuvinte de Inbdr'Ware pentru lupta airmen& a vietil ce mA asteapt : Grip, frate ! Calea
pe care at apucat, e anevoioas de strAbAtut, vet intimpina greuttT marl,

dar mergi tnnainte de spre aceia, cci veT invinge inteun tarsi% dar

Wadi, Racial al ceva din Insusirile oamenilor cari loving cu mice pret.

Peste trel luni de la aCeastA convorbire se lteste stirea In toate

prtile locuite de RominT c printele canonic dr. A. Bunea a murit subit.
Doamne ! Pierdere mai mare nu poate fi pentru not' decit aceasta. M'am
grbit sA titi i e de fag la inmormintarea lui, si sA vrs o lacrimd
fierbinte pentru acela care a fost Augustin Bunea, personalitate supeHoard, minte luminoas, om Imboglit in sufletul sii cu cele mai vaste
cunostinti, orn intreg.
PArinte Bunea, n'ai murit ; sufletul MI mare planeazA vultureste
de-asupra noastrA ; idealurile tale sint ale intregulul popor romnesc.
De aceia nu le vom pardsi niciodatA. Pn cind doina va rsuna in vAile
.si

multi! nostri, pn clad teranul romin va purta dacica opined,

pn atunci vel fl In mijlocul nostru, cAct aT fost suflet rupt din sufletul
nostru. Vom nimici - cum zicT - cu puterea noastrA de visit, (oft' dusmanif. Ni vom stringe rindurile i vom luptA, chiar dacA va eddea cerul
asdpra noastrA, cacT doar nu sintem in War strnepotif Dacilor.
Am crezut cA e o datorie a mea a educe acestea la cunostinta tuturor.

'

TEFAN METES.
,

VIFORUL"
'

--

'

- DRAMA d-lui DELAVRANCEA. -

Dupd clasicul Apus de scare, in care actiunea se desfsoard asa de

linistit de mret, cum linistit i grandioas se alege, din negura yeacurilor, imaginea ca de zeil a luT tefan-cel-Mare, - Viforul, a doua '
lucrare dramatic a marelui scriitor, a stirnit aplausele si ovatiile cu
.
puterea elementard a fenomenelor naturale.
-

www.dacoromanica.ro
N.

ij

42

NEAMUL ROMINESC LITERAR

Incontestabil, e cea mal mare biruinta a scrisuluI romnesc mai noil.

Si trebuie sd fi vazut cineva cum 41 vale pnblicul, la fiecare represintatie, admiratia i iubirea lui_ viforoasd pentru incruntitul, dar vesnic
stralucitorul Delavrancea, ca salt dea bine seama cd in opera a ceasta
strabate vechea sanatate i putere din cele mal depilate adincuri ale -,..
sufletului romnesc.
Altfel nu-mi pot explica atita armonie i intelepciune la un loc, cum
,
numal in marile creatiunl poporale se mal pot gasi.
Miezul piesei se poate arata in citeva cuvinte. Autorul pune fat in
fat& lumea romaneascd din vremea lui Stefan-cel-Mare, intrupata, in toata
splendoarea
simplicitatea el, in Lum Arbore, cu zvircolirile neputin" cioase ale firii lu Stefanit de a se innalta si el plat la uriasul sad
innaintas, de a se incunjura si el de divinisarea de care putuse a se in_
cunjura, pentru totdeauna, Stefan. Asa dar conflictul dramatic locul sa spunein ca un conflict dramatic mat zguduitor cu gret1 s'ar
putea gAsi, chiar i in multi dintre cunoscutii dramaturgi al Waal --, -_
conflictul dramatic, decf, resulta din ciocnirea sufletuluir tut Stefan,
incremenit in Arbore, cu ambitia nemargenita a epigonului, care io
plimba caricatura nefasta in fata ,strabunului, fringinduli Viforul de
marmura tare iu care se eternsiase amintirea acestuia.
Dar, cu toata violenta cu care se deslantuieste Viforul, Stefnit
nu poate Lotus! prabusi si ruin mareata cldire a lui Stefan, rzimat& pe stilpil neclintiti al vitejiei i intelepciunit tut.
Acesta - in Hail generale -e subiectul piesef. E de prisos s amintim
ca scenele se imbina si se desfac cu o rare rniestrie artistica si cu un
gi mare adevr dramatic.
'Jar desnoddmintul, pregatit cu puterea gi cu visiunea clank' a drama'
turgulut creator, da cuvenita satisfactie acestui adevar dramatic.
Limba -e cea mat infloritd si mat arrnonioas, gi totusi de o simplicitate aproape neintilnita, pe care a scris-o maestrul Delavrancea.
Une ori te eutremuri clad vezt pana la ce marl i nebanuite frumuSeti
se poate innalta limba ta, priu pana unui scriitor ca el. Moldova,
vechea i falnica Moldova, cu muntii el prpstios, cu bielsugul gi
nemargenirea limpede a gesurilor sale, cu fulgeratoarea salbatacie a
zimbrilor ei periti pentru totdeauna in adincul intunerec al codrilor sal
balder, - toate it! tree pe d'innainte, asa cum at" tost, ferecate in
cetluirea acelel limb plina de cabana si de izbucnirt luminoase.
Despre Viforuly se va mat scrie hied mutt si de aict innainte, i cu
fiecare cercetare critica serioasa se va descoperi cite o nouA frumuset.
Deocamdata, noi am crezut cd e d datoria noastr s multmim marelul scriitor pentru noua comoara cu care a irnbogatit literatura si limba
romneasc t s-i urim pe viitor Wand tot asa de glorioase gi de str- ,
lucitoare, pentru biruinta acelui sullet romanesc pe care-1 exprimA in it
cadrele vechil actitml de istorie cr Luid.
ORESTE.
-

'

'

'

,
.

www.dacoromanica.ro

, ,

{0.

,
0

:r

43

MIHAIL IORGULESCU : OEDIF LA COLONA

comp LA COLONA
DE

.j

."

SOFOCLE

'

(TRADUCERE DIN GRECESTE.)

Fetele dramel,
.
Oedip
Antigona
Strinul
' .Crul btrInilor aienienT

,.

..

Teseit

*,.*

Creon.

,.-

Polinic-e..
PristavuL
sy

'

Oedip.

In ce .Tinut, copil, m ducT; spre ce oras?

La ce brbay vom cere si astz1 un Was?

Si care om In casd primi-v'a 'ndurtor
Cu darurl de-ospetie pe-un orb rtcitor ?

,La portile bogate zdarnic m Inchin,

Putin Oedip li cere, e [lag i maT putin.
Curagiul doar mh 'nvat sh sufr maT usor CInd gr6u1 vietiT mete It due din mila lor.
SA poposim o clip din lungul nostru drUm
Si s. 'ntrebam pe unde am rtcit acum ?
AseazA-m, de este vre-un loc adpostit,
Safi de se vede-aproape de ,noT vre-un cling santit.
-

Antigond.
_

-7

"." Srmanul mien printe, cIt poll sh vezT In- zarei

Se 'nnalt o cetate cu zidurl de-aprare.

E sfint ptimintu-acesta, cum al putea s crezt
Din pomiT cly da umbr pe 'ntinsele livezT,
, Alturea de tufe de laur cresc mslinil : ,
-

*Si vite roditoare si arboriT grdinil.

`,

.1

'

' 0 lume 'ntreagd zburd prin tainicul desis

,
.Privighetoarea cint ascuns In tufis.
*Aid, pe-aceast piatr, stT jos si te-odihnestel
' De-0 cale-atlt de lunad
0 puterea se sleieste.:

nr .4

..,

-.

-.J".
,

'

www.dacoromanica.ro

...

44

NEAMUL ROMANESC LITERAR

T./

Oedip.

AseazA-ma, copil, i 'n. paza ta. mA tine.

-

,Antigona.

E-o sfintA datorie vegherea pentru tine.

,

Oedip.

;7

Poly spune cum se chiam A. acest intreg Tinut ?

Antigona.

-Dei. zresc Atena, mi-e locul nestiut.

Oedip.

La fel spunail bArbatil cu earl ne:am intilnit.

sAptigona:

MA due sA 'ntreb cum este acest ipAmint_inumit?

Oedip..':

Da, da-te si IntreabA dei locuit cumva.

Antigona. -

'

Ed cred CA da, dar nu e nevoie-a cAuta

Mal mult, cA ni soseste un trecdtor acum.
Oedip.

Cum ? As sosit strinul, sad e Inca pe drum ?

n

Antigona.

-.

.Ba nu, Cad WA omul ! El este. 'n fata ta,

i poate sd-ti rAspundd la ce-1 vel intreba.;
Oedip.

StrAine-aceast ic mi-aduce o 'veste bunk

'

Cad iat 'n sfirsit oiul, care-ar putea s spunk.

.Strinul. .

1."
a

Nainte de-a-ti rAspunde la cele ce-ai de Zis,

lesitl din aste locurl, cAcl nu este permis
SA calpe muiltorul in locurile-oprite ! ",

www.dacoromanica.ro

4:4

'

t.

45

MIHAIL IORGULESCU : OEDIP LA. COLONA

-

Oedip.

Dar ce-s aceste locurl ? De cine-s locuite ?

_

Strdinul.

M auzit tu dare de Zinele temute

Ce din pmInt si noapte se zic cd slat nsbuteir
.

Oedip:

Ce nume se cuvine Zeitelor s dati ?

Strdinul.

'
Zeite Eumehidel. li zice prin popor,
'Si nevAzut nimica nu scapd de-ochiI Mr,
.

Aiurea 'n alte locurI alt nume poate a.

Oedip.

SA MA primeascd dard Zeitele, cdcI vreati.

in tar' aceasta capt durerilor sd puT !

Strdinul.

Nu te'nt,eleg prea bine ce vel fi vrind s. spuE

.

"Oedip."

Asa e hotrlrea destinuluT, strinel

'

Strinul.

"t) I
t.
'
SA te gonesc
e insuml, nu simt putere 'it Mine
Nainte de-a cunoaste vointa
. tuturor. _
*

Oedip.

-11.

Pe Zeif totl ascult i ruga mea 'n sfirsit,

Si n'arunca .despretul pe un biet nenorocit !
.

Strinul.

Te-ascult ; cit. despre mine, nu estI despretuit.

Oedip.

Ce loe. sfintit e,ac'esta ? .Rspunde idmurit I

www.dacoromanica.ro

..

1.
c

46

NEAMUL ROMNESC LITERAR

,

Strinul.
-

Cit slid de-aceste locur, atit IV spun si ed :

Pamintu-1 stpineste Neptun i Prometeil.
Pe-aici intri'n cetate ; prin pragul de aram

T.,

0 boltd subterand te duce In ores.

Cimpia ce se vede o stpinia 'n trecut
Un cavaler, Colonus, bogat, de top temut.
Iar azI mosia 'ntins cu numele-1 se chimed
Colona, unde Zei s ail al lor Ideas.
Prin datina strveche, mai malt ca prin cuvinte,
Supusii se Inchind acestor locuri Ante.
.

A7

*51;1

01

Oedip.

Si care este neamul brbatilor din tara?

Strdinul.

Din mosi-strmosi se spune din Zei c se coboar.

A

'

4.

Oedip.

'

Dar cine stpineste : un rege sa poporul?

,

Strinul.
:!;,

Un rege tine cirma, a-tot-stdpinitorul.

-

'

Oedip.

cine guverneazd prin drepturi i prin legl?

-

Strinul.

Ilustrul fig din neamul regesc al MI Egeil.

.

Oedip.

Dar cine In cetate pe rege va vesti ?

I

.1'

-strinul.;

'

SA-1 clued vre-o solie sail ca s-1 cherne-aci ?

ar

'

Oidep.

Mult bine o sti aibd pentru 'ndurarea lul

.

www.dacoromanica.ro

'

.L
te

s,

t-

'

'

N, iOR GA : CRONICA '

47
,

Strinul.

- De la un orb ca tine, ce poate el s'astepfe ?

r

Oidep

Desi Ont orb;, 'mele culiinte-s lntelepte.

Strinul-

'

Un om de sam parc te vezY din cite spul :

Lipsit est1 de iredere, dar nu si de &dire.
Asteapt dar in locul in care te-am gsit, ' :
Merg ctre cetate s dad la oamen1 stire, -,
SA chibzuiasc dinsil cum cred maT nemerit.,.

..

...

.
.

%.).-

(Va urmA)
MIHAIL IORGULESCU.

.-CRONICA.
Carti. -

'

Cu cheltuiala unut crestin din Telega; preotul Ioan Zincd-

lescu tipAreee, pentru enoriasil se, cArticica de invAtAturli Credinta

ca virtute crqtineascA.
,
* In aCalendarul GorjuluT pe 1910, publicat de dd. V. D. Hortopand
si Al. C. Calotescu-Neicu, in cele mat bune conditii tipogratice, se intilnete o bogatA materie, din care se desface idealism, cinste, iubire
pentru popor, hotArire bArbteascA de a lucra pentru innAltarea neamulul, prin critia netndurAtoare i muncA neobositi.
D. *tefulescu da note despre neamurile boiere0.1 goijene. [Wile, cu.-.
getArile d-lut Hortopanu. Povestirl de A. C. Neicu. Mull& literaturA
popularA,

i bung. Poesia de indemnurt cAtre terani a d:lut Enecu-

'
'

..-

Stilpeni va afla rAsunet.

Reviste. Dd. Sadoveanu, losif si D. Anghel scrifi.revista sAptAminalti
CumpAna ; li rAspune aFalanga d-lor Girleanu si Corneliu Moldoveanu.
* Pentru intAia oarA la nol in tara a apArut o revistA a copiilor, Flu-'
ierapl, scoasA in Bucurestl de institutorit Florian Cristescu i Cas
_trip!). Revista se presintl. bine, desteptind copiilor dragostea cAtre carte
si purtart bune. In fiecare
numAr condw;Atorit revistet descriii scene
, din trecutul nostru glorios. - E.
, ,
Ziare. Din Patria de la CernAuti :
Cu ant in um& se Area ca sin rupt orIce legAtur cu lumea literari
din hegat si, cufundatI in hArtdielile; dusmAniile
i vrAjrn4iil'noastre,
.

.rdoFtvitmpraknt,,-a
.

..

<Z47,41:f,44.-

'

<

www.dacoromanica.ro

,
,

NEAMUL ROMINESC LITERAR

48

pierdusem orice avint mai nobil, orice tresrire in spre mai innalt. Dar
de o buns!! de vreme a inceput a se strecura cdrtile i revistele literare, la inceput putine, pe urm tot mai multe, i multi dintre tinerii
literati sint gustati i cunscuti destul de bine si la noi. Si a inceput a
se forma si la not un gust literar, a se curti, devi pe incetul, limba
de oribilele germanisme i slavonisme si a se inalzi sufletul pentru
problemele noastre nationale. Serbarea din zilele trecute a dus rniscarea aceasta, ce se all& abia la Inceput, cu zece ani innainte. Pe cei
putin bated!' i-a Intel!! in credinta lor, pe net nehotdriti i-a resit, celor
necunoscatori li-a deschis ochii. In numele tuturor acestora, cari cu
drag i-ad primit i cu dor ii asteapt, multmim scriitorilor romini
pentru truda lor, i li aducem aminte Ca sminta bund, arnncatd in loc

,
'

mines, are totuo nevoie de ingrijire ca sa incolteasc

aducd

sd

roade bune.
Ciudb. leaf.
"

- Cirtea d-lui Ibraileanu este una din acele rare aril

care marcheazd o datei in istoria culturil unlit popor. Ea ferment, impreund cu studiile d-lui Philippide despre Specialistul Romin, cele cloud

fundamentale lucrart de spirit critic care ail aprut, cu privire la start a

noastr culturali, in ultimii cincisprezece ant. - G. PASCU, in aArhiva
din Iasi.
* Foiletonistul Epocei a izbutit a fix rolul numitului N. Iorga in ,
literatnra romdneasca :
.1
aAbia in anit din urma, i natoritd unor imprejurrl in general cu.

noscute, in care staruinta d-lui N. Iorga a mers mind in mini cu spiritul comercial al d-lui G. Filip, s'a ajuns ca sa se plateau!. ceva mal

bine munca intelectuald a scriitorilor.

Credem cd numitul ar merita deci sd fie introit intendent la viitorul
palat al Societtii Criticilor Romini.
,

'

A ARA' RUT :

tN AMINTIREA

:1

ts!'

....:

li
,

'

CANON1CULU

11

^t

J
1

'

'

s-

4,

. -7

AUGUSTIN BUNEA
,;..,
- '

'

ARTICOLE

,'

.,--

I ALTE SEMNE DE DURERE ALE NEAMULUT v

crane CULTURALED.

'
.

"

'

Y..:r

4:
4

Prefut: 50 de .bani.

TIPOGRAFIA (NEAMUL ROMINESC), VALEMI-DE-MUNTE (PRAROYA).

www.dacoromanica.ro

,,,..

,
,

r..),

,,,

RETIE' ARITE DE COMITETITL CENTRAL AL

./
-