, .

.
28 Februar 1910.
.

ANUL 1I.-No. 9.

10 bani numrul.

NEAMUL ROMINESC
LITERAR 1111110
AMER=

APARE iN FIECARE DUMINECA

ABONAMENTOL IN TAR :

ABONAMENTOL IN STRAINATATE :

".:

Pe un an 5 ler. - Pe lese lunE 3 lei.

Pe un an 7 lei' - Pe sese hull 4 ler.

Redactia i Administratia : Vlenii-de-Munte (judetul Prahova)
.
.

Israel" in versiunea Davila.

---

Ce ideI religioase o fi avind d. Davila, nu m preocupd, si mal

la urma urmel e indiferent.

Tot asa de indiferent e la ce public se adreseazd intreprin-

derea comercial de la Teatrul Liric. Cum e ingiduit s vInd.

cineva Evreilor &nati cuser, strcaml de vulpe, anterie de pieleadraculuI i ziarul Adivorp, romin si independent, de ce n'ar
fi Ingaduit s li se deie, pentru banil lor, represintatil care s-I
mgnlemcd in prejudecdtHe i urile Ion? Astfel un antreprenor
de te aril din Bucurestl poate represinta in beneficiul trupeI sale
piesa Israel, Mr sd se supere cineva i cine are de ce sh se
bucure la piesa lui Bernstein, liber e MIT gseascd bichiria I
Dar iat Ce e. In piesa Israel se sinucide un antisemit care
descopere c e fiul nelegitim al Evreulul cu care era s se bat

,
,

'-

'

In duel. Ramlind unul in fata altuia, dupd ce se aude cdderea

trupulul, ducesa cresting i Evreul, amantul el, se lmuresc la
fulgerul tragediel. Gutlieb d vina mortii tindrulul pe Du:nnezeul
crestin, i cealalth protest din toat puterea convingerilor el re,
ligioase. Dumnezenl el e un Dumnezeii de viat si, fcind cruce
asupya uSit dincolo de care zace fiul ei impuscat, ea 'rosteste
In numele TatAluI si-al Fiulul si-al Sf. Dub).
De la mustrarea Dumnezeulul crestin se suprim in repre-

'

sintatia de la Teatrul Liric tot ceia ce da piesel, seris totusl de

un Berea, acea valoare de Implore moral de care e condi-

tionat Maas/ existenta tragediel. In schimb, osinda btrinulul

inseltor de femel, care duce la moarte, el, prin greseala luI, prin
.
.

www.dacoromanica.ro.

130. .;

NEAMUL ROMANESC LITERAR

'

indiferenta pentru urmrile ei, - un om riling de aceast suartd

gi-ozavei drept la moartea de mina ha inssl, - osinda aceasta,
care e caracteristica pentru Evreul fanatic, facindu-1 s racneasca,

in clipa chiar end fiul s e mort, nu osinda sa, nu durerea

sa, nu cinta sa, ci un blestem impotriva Dumnezeulul cu gindul la care fiul sil a murit ca s nu-I ucid tatl si nicI sh
nu-sf prseasc lupta de care e legat printr'o stint& datorie de
constiint, - osinda aceasta e strigat de dou orI.
Nu poate fi cineva mai amabil fat de clientif sl, nu poate
fi cineva maI sincer In sentimentele sale fat de publicul cellalt,
care taus! vine, la alte represintatil raker decit aceia a piesel
Israel. Si nu poate fi cineva maI credincios fat de spiritul
piesel pe care o inftipaz.
Bernstein nu s'ar supdra de inovatia delicat a d-luf director
de la aTeatrul Leon Popescul. El a fcut doar adausul, nu pentru
sine si pentru ideia sa, ci pentru susceptibilittile publiculul
frances. Odat Ce la e.Teatrul Liric e ins un public omogen
ebraic, de ce s'ar mal pstra acest paratoner inutil ?
Este doar atita invttur : ,ca spectatoril rominf i cretinf
e'en ce cuta acolo, nici da Israel, nicI dupe', dsrael. Aceast
intreprindere nu-I priveste.

N. IORGA.

SECER TORIL
,

_El string, greibiti i plini de bucurie,

Tesaurul ce l-a rodit pdmintul ;

1Vddejdea lor ii infiripd cintul
Vietii dulci de-acum, ce va set vie.
.

'

Din snopii mari, cu spicele bogate,

S'aruncid raza dragostei de virile's,
-Set. li topeascd bulgdrul de ghiatd
Ce-1 a pe sufletele lor. uitate.
.

. .

Durerea grea i ajt azi mormintul,

$i 'en el se prdbupte cu ocard,

De strdlucirea spicelor de yard,Cad ferna 0-a'nnnoit iar legdmintul.

VOLBURI POIANI.

www.dacoromanica.ro

'

. .'

H. STAHL : BUDAPESTA-ARAD

'

131
J.

BUDAPESTA- ARAD.
.

'

(Urmare.)

Va s zica Ala graila rmas la Szeged !)), va s zica o SA

JIM nu mal dol in vagon, o sa avem o banc fiecare, o s ma

-pot intinde In voie, sa-ml scot gulerul,.gbetele poate - de si le-o

scoate Ungtiru 'MAUI
o sa pot ctormi pn la Predeal?! 'Ma
simtfiti alt om, parCa nu mal ma durea capul, vagonul suspect mi
se pru confortabil, priviii cu simpatie candela Uleioas ce lumih:
.atit de proSt, si o binecuvintaiii, cascaiii cu o beatitudine extrema,
intinzindu- ma de-ml pocnira oasele, surisei -simpatic vizaviu tut

s' :

mieti morocdnos zicindu-I, in glumd, pe frantuzeste : En fin seuls b.

Mojicul ins ma privi lung, cu un amestec de mila si despret, si

nu rspunse o vorb. S uit apol cu atentie la geamantanul mie.
Da' ce o fi avind, frate, geamantanul mie de-1 tot soarbe din
.ochl asa tipul !? Ostentativ, ma scol i m uit la geamantan :
n'avea nimic deosebit decit doar hirtiutele multe lipite la granit, la Predeal, i reclamele otelurilor (Grand Mel, Mel

Bristol !

Asa tovaras de drum, mersi ! Plictisit, ma iritinsei pe banch

sa dorm 'Ana la Predeal. Vagonul se legna puternic, dar rit,mic, aproape agreabil. Nu tia cum,' dar, simtindu-m sltat
asa incetisor pe cnapeaua. vagonulta, iml veni gindul ca sint un
copil mic, un bebelache i ca-m't face nani ca o doic Ala

-.cu favorite mid

i
apcd Innalt galonat, d. Whet de odinioar, i pufniiil de ris. Tipul ma privi aiurit .i se uit apol

la mine atit de- urit, Inca, nu rsti de ce, ion inghet risul pe
buze,

Stupid e omul care null isprveste risul i rdmirie cu. buza

rinjita, aratindn-sl dintil ca un schelet venerabil ! Mi-era necaz.
Tipu-nal devenise insuportabil, avea si o mutra suspect, ajimseiti
pared s regret tovarsia Ungurilor celor grasT cu lulele infecte ;
far voia mea, antipatia ce mi-o inspira tipul, crestea, se schimba

In frica, frica de ochil fia infunday in orbite, ochi de asasin I

De odat, in mintea mea suggestionata, se facu o apropiere absolut

clara intre tipul slab, tras la fat, cu ochil fics1, infundatt, cu

palria calabresh, far bagaj, cu care erarn inchis In vagonul'
neluminat si tipul hotulul de . otelurl i tren descris in Cornment on nous tue, i avui presimyrea. uneI nenoroCirt Un fror
Ind trecu d;.n sira spinril pang la rdcina paruluI, si dusei

..

instinctiv mina la buzunarul haineY, sa pipiii de nu mi-a disprut

portnotesul in care tineam banit, biletul circular: M incheidia
Wile la hain i ma sculglig brusc. Im1 perise somnul....

Tipul m privi nelinistit si se Inghemui In coltul s. Il -pri,

viam ea fix acuma, i hotrit! Simtind ea I-am ,,ghicit, canalia
schimba tactica. Trase pe frunte palria calabresa si se prefacu

www.dacoromanica.ro
'7

5,

,132

NEAMUL ROMANESC LITZEIAR

'

cA vrea SA doarm. ti pindiam cu nervii Incordati, gata la once ;:

cAtitain ins cu ochil clopotul de alarm : lipsia. Oribil de raft
mai lumina lampa! Globul de sticla se umpluse aproape pe ju-

mtate cu uleiul ce cAdea inteinsul picatura cu picatura, ca

mrgelele dathihihnbar ; liehidul deios se legana mere" de color

colo, lsind pe sticla murdritk o (lira galben viscoas i, odat .
cu bklabnitul uleiulut :supt :antra panda, o'semiumbr,invluia
pe rind, rapede, chid
cind o,prte, cind cealaltA a vagonulul. Un fier
care tinea plasa de bagaje, rti insurupat, scirtia confine", plin- -;
gator, ca un greiere bolnav, un geam zbirniia enervant, ca si cum

ar tot fi. batut pe dinsul cu degetele toba cineva nevazut din

afar. in vre-o trel rinduri, simii iar privirea fixA a escrocului _'
asupra mea, rApede ins inchidea ochil dud se vedea supraveghiat. in cele din urine adormi cu adevrat, cad il cant plria
si nu simti.
Avea prul rar, cret, dat pe spate, urechile II ere' deslipite,
nasul suptiat ; cu ochil .ia infunday i supt lumina pall* ce-1

-1

"

r-

arta i. mal galben fata, al fi jurat cl un cadavru, atita doar cA

trepidatiunile trenulul 11 slta incetisor ea si cum, In Intunerec,.

canapeaua ar fi fost genunchil trenului. Mina mal ales era ca

de cear, avea niste degete lungi i suptirl ca de hot sail de
poet. De-odat incepu sa sforAie, lugubru, ca un horcit.

MA cutremuriti. i stand, nu sti cum, mi se pAru ca. trepidatiunile trenUlui bat exact tactul marsulul funebru ce-1 cint deobiceit musica militar la noT, si, fr s ma pot impiedeca, it
fredonam in gind, in tact, acompaniat de horcaitul regulat a:

murindului. Ca sa scap de obsesiunea cintecului lugubru, cerediff,

pe acelall tact al trenulul, toate cintecele : niclunul nu se potrivia, si fr de voie reluam fredonarea marsuluT funebru.

Ca s nu mal am mere" in fata figura aceia de mort hidos,

mA silii, privind pe geam, sa disting ceva in intunericul besnA.,

Niclo stea nu era pe cer, nicio lumina la orizont,pretutindeni

un negru infricosator. vain impresia alunecAril rpezi Intr'ogroapa fr fund, a prilbusiril in neant, In tovrsia unui mort

.-

hidos. De odat, din intunerec scApArarA miriade de scintel rosii;

un nor de foe, invluind tot trenul. Era fumul masinil, abtut

de Vint de alungul, ferestrelor trenulul. Spectacolul era feeric :
s fi zis cA trenul, in' cAderea lui in vid, zbura printre stele pe
calea lactee.
Brusc disPrea norul luminos, i rmineati doar citeva stele

'

marl si rosh, ce explode" intr'o ploaie de al te stele ce Wean" Meet,

piezisp, pe gambit, ca lacrml. de foc ; i iar revenia peste o clipa
*

norul de stele, si mai luminos para.

Un horat mal puternic al tipulul cadaveros ma sili fr voie
sa priveso iar, crispat, la dinsul. Drumul mi se prea ingrozitor
de lung, mA rugam, ca un copil, sh vie o statie, sh ne oprim,
sa Inceteze horcaitul,, sA vAd lume, sA: se urce poate un pasager

'

www.dacoromanica.ro

-;.

133

H. STAHL : nyDAPESTAT ARAD

in compartimentul mie, s fim "mitt, s fie yagonul plin, s

tie iar zgomot, viat, s nu mat fin singur, sa nu mat aud hor-

ditul lugubru.,

in sfirsit, cu 9 zgucluiturd, trenul . se opri. Tipul se desteptd

cu un fior, i priVirile ni se incrucisard vrjinase. Pe peronul
,statiel doar seful de gard. In linistea .desvirsita a noptil, masina
" rsulla greoifl, obosita ; clopotele telegrarulut anuntati armonios
si vesel statiel Vecine sosirea trenulut. Cuvintul Whet !) rasund
,
iarst, urmat de mdcditul goarnet, i trenul porni, -pufnind greoiti
: fr sa se fl urcat niment. Tipul adormise iardst, dar nu mat sforia.
Inchisei ochiit, stringindul tare, si ineepuid, ca s adorm, s
"

.zic .tabla Inmultiril in glad, in curind mintea amorti, de odata

,insd-mt veni In glad stupiditatea de dement ad observ momentul

.exact clad o sh adorm, si peri iar somnul. 0 statie, cloud, cinct
trecur : nu se urea niment, si tipul sfordia iarst 1 Ca s adorm,
,cercditi un nod Mijloc : tinind un deget la distant& in fata ochildr
i filch:du-1 prselung, il apropiain Meet, inCet de frunte intre eel
dol ocht, i iar il deptirtam.Adormi in. Fuin desteptat brusc, visind cd

e cutremur. Trenul se oprise iardst.prea rap-de la o statie. Un

miros straniu, de doctorie, de spital, eter-cloroform, nu still, m
izbi. Tipul rontaia zahar, Il vzuid ins c ascunde rdpecle o stidata, ca doetorie, in -buzunar... Cind s'a desteptat ? Ce void, sd
fac cu sticluta ? De ce a ascuns-o ? Rontaia zahar, s. fi luat
-doctorie ? De ce s'a ferit ? Si, atunct, cu. o absolut claritate imt
reveni In minte, din Comment on nous tue, procedarea de deva
lisare cu cloroform. Sticluta continea cloroform cu sigurant,
-zahdrul 1-a luat tipul ca sa cred en c lua doctorie I Lasul ! "Si
nu era in. vagon semnal de alarm !

Tipul mien Ins, cu o rafinare de ocasie, ca s m Insele iardst, se

iritinse pe bane& cu fata spre mine, si se prefcu c vrea s

doarm. Ca s ,nu cread lasul cd mi-e fried, m Intinsein si et"'

pe banc, cu fata sore dInsul,

inchisein ochiit asa" ca sh

fad doar prin gene. M supra veghia ! Data deschideam ochit

,de-1 priviam fix, inchidea ochiil, dar, cum ma fceam ea c dorm,
,simtiam iar privirea-1 fix asupra mea. Era intolerabil ! Nu trecu
malt ins, g i iar incepu sa sfordie canalia! Si, de ast data, si7
u ranta relativ ce-mt da regularitatea acestel abominabile muSict,
fu o usurare. Si, cum stam culcat, privind pe fereast, vdzuin
cd. cerul nu mat e atit de negru, ca, in fund, spre dreapt I, se
.'lrgeste o dunga cenusie, Mcindu-se tot mat luminoas. Venia
:ziva. Fu ca un Calmant tientru nervil miet zdrunCinatt ageasta
constatare, i adormiin dus.
Zguduit puternic si lovit; sdrii in' piciciare. Tiptil, u debit
holbatt la mine, tininduse Cu o mind de gentincht; *sta 'gata s

,
-;
-

Bard asupra-mt. Ge'amantanl, de-a curmeziullatre cele cloud. balm,

.cAzuse. peSte not la oprirea prea brusca a trenulul. Vruiii s stria,

dar in aceiast clip usavagonulul,, trintita.puternic;,,se .deschis%
,

www.dacoromanica.ro

15

134

NEAMTJL ROMANESE LITETTAR

un preot rorrith de dineolo intra in 'Tagon grbit. Trenul:

porni. Spre marea mea uimire, preotul innaint cu bratele deschise spre tiro, spre canalie, spre asasin), si-I imbrtis frteste, zicindu-I, romneste : en, tare m bucur, frate tind al.
'scpat din blstmata de Inchisoare ?.
si

Bmsesem timpit, plouat WI de tot ! M desmeticii doar chid

preotul, printele Soneriu, cu care fcusem. cunostint la Ex:

positia jubilarfi, m recunoscu, si-ml zise, strInglndu-mI mina :
aEf, ce plcere ! D. jurist Popescu
Si, vazind mutra mea plouat, fata mirat a... atipuluI, adause:
inimds : Dar ce, nu v cunoastet1 Treboniu Banciu, de la
Tribunal ; d. Popescu, jurist in Bucuresti !.
imI pare bine... si eti 'care am crezut ca al pus oind r

geamantanuluT mieti ! 'CA sh m clorolormezi !...

- E, drawl domnule, am crezut, z, c e$ ti nebun !...
H. STAIlt.

SERBTORIREA. D-luI MAIORESCU.

," -

Cel care propus in -Consiliul Facultdfii de litere din Bucuresti ca despcirfirea d-lui Maiorescu de Universitate set se tacci.
in forma solemnd neapcirat cerutd de mantle servicii aduse de d-sa
scolii, literaturii, culturii, regretci numai, ca multi alii, cd in Bucuresti serbarea organisatd pentru d. Maiorescu i cartea ce i

'

s'a in feitisat aii corespuns asa de putin asteptdrilor. Vi el re- .

grad si mai mult faptul cd jubilarul de ieri aparfine nafiunii
numai in ce priveste pe Rominii de peste hotare, jar' cei aid la ,noi d. MatoreScu aparfine asa de mult si de exclusiv prietenilor
si indatoritilor scii personali si politici, eari si-aft reservat cu
.

gelosia adevciratei fubiri serbcitorirea d-sale.

Facem loc ad: corespondenfelor ce primim cu privire la cele
'spuse despre d. Maiorescu la Bucuresti si Viena.
N. I.

'

Srbtorirea unui dnvttor

Titif Maiorescu.
La 15 Februar d. Titu Maioresdn implinind frumoasa vrist de septezecI de an!, Convorbirile Literare a it tinut s serbatoreasca, in ceic Testrins, pe acela despre care se poate spune, cu drept cuvint, c6.a fost

un om, i acest om a fost, innainte de toate, un Invleitor,Incru rarla . nol, unde,din toate miile i zecile de mil de invilltorl inscrisl In budget,.

-prea putinl a arms tog viata lor invittitorl.

Serbarea s'a' inceput prin oferirea until numar fekiv-al Contorbiribon), presintat de atre colaboratprif i prietenil revistel. Presintarea a

www.dacoromanica.ro

.
135

V. MIIIIILESCU : SERBTORIREA D-LUI TITU MAIORESCU

fcut-o, printr'o cuvintare pe cit de scurtd, pe atit de emotionant, d,

Delavrancea.
,

Oratoria d-lul Delavrancea e ca zborul maiestos al vulturulul, care nu-

mat In spatiul cel larg al innltimilor se simte bine. II e gred pand sd

inceapd, cdci, dupe ce a inceput, atone simte cum . ii vin puterile, si

.
.

..

Inchipuirea lui se aprinde, i miscd, si zguduie auditoriuL Ne asteptam,

dacd nu la o cuvintare lungs, oricum la o cuvintare din acelea cu care
'
ne deprinsese de mult.
aDomnule Maiorescu, cu prilejul aniversril d-voastr, v aducem acest
omagiu ca o dovad a admiratiunii noastre. D-voastr all fost, sinteti
si yeti fi Mole de lumina' a intregil noastre vieti culturale...
Ce a mal spus, nu-ml reamintesc. Se face o tacere. Glasul d-lui Delavrancea nu se mal aude. Bdtrinul serbtorit it priveste adinc, fire a-4
Intilni privirea, care cat jos, act inchipuirea lui il va fi dus cine she
uncle. D. Delavrancea se emotionase. Tacerea se rupe, cuvintele incep.

a.4

v mal aducem, domnule Maiorescu, inima noastr, toatd...

Tdcem cu totil, i ochii, nu numal at btrinilor, dar i at tinerilor s'ail
umezit. Magistrul a inceput. Glasul s e limpede, sonor, nu-i glasul
until orn de septezeci de aril, dar riot glasul celui atit de stpin pe sine
nu mal e, -e un glas miscat. Vd multmesc, domnilor... In cele ce a
spus d. Delavrancea e vorba de iubire. SA vi iubiti i s ne iubim. Ea

.!

mai am putin de iubit, de -aceia vA voi iubi concentrat, i astfel v iubesc.

Cu o stringere de mind, cu o vorb nemerit frecdruia, asa ne-am

desprtit.
-

- Craiova ce face ? in treabd d. Maiorescu, care-0 va fi adus aminte

de locul nasterii si copilriel sale, pe un Craiovean venit 50 aducd omaguile sale.

- Craiova e un mare punct de intrebare. E greii de vorbit bine, cel

putin astzI, de Craiova, i de-aceia intrebarea rmine fr respire.
Seara, e osptul. Bitrinil si cel mai in vrist la mesa principal, eel
liner! i cel mal tineri la aripl. Dd. Onciul si Tzigara-Samurcas lift
sO orinduiasci in asa fel locurile oaspetilor ca s nu se atingd susceptibilittile. Unit n'ati venit numai Iiiodc li-a fost team& s nu li se dea
locul ce credeail c li se cuvine. Ce frumos st bitrinul serbitorit intre
.

bitrinif cinstiti al terii, ca d. T. Rosetti

,

d. P. P. Carp.

Masa trece rpede, i seria cuvintrilor incepe. D. S. Mehedinti, directorul Convorbirilor, las gravitatea, solemnitatea aceia cu care-I
place sd vorbeascd chiar in convorbiri particulare, gl.pi Incepe cuvin tarea in tonul glumet al Junimii, ardtind meritele serbtoritulul pentru
revista pe care azi o conduce d-sa. La laudele aduse, d. Maiorescu simte

nevoia de a face rectificarea ci singur n'ar 6 putut si foci nimic fard

sprijinul oamenilor i scriitorilor ca Eminescu, Crean gd, dd. Carp, I.
Negruzzi, I. Bogdan si S. Mehedinti.
lt
.
.
'

www.dacoromanica.ro

136
,

'

.1

De netgAduit c sufletul Junimil a fost d. Maiorescu. Mare merit

a avut d-sa de a fl Out si grupeze in jurul revistel atitia scriitorl de

seam, pe RITA cari s'a strecurat, in mod fatal, si mediocrittT si nulittT, dar mat mare meritul e de a fi shut s-1 pastreze tint& vials,

ceia ce alte personalittT, cu inuit mat puternice decit d-sa, n'afr putut,
poate fiindc4 vor fi mers prea departe cu egoismul lor. '
Rind pe rind ail vorbit apol dd. Delavrancea, D. Onciul, Meissner, M. '
Slulescu, Em. Antonescu, I. Negruzzi, Aurel Po povid, dr. Vecerdea din '
Brasov, ca delegat i represintant al Brasovenilor, delegatii societtil
Juniors' Bucovina din Cernutl i alit! al cror nume iml scap.
Cea mat calduroas cuvintare i aceia care a miscat puternic pe toti
asistentil a fost cuvintarea neobisnuit de vioaie, simpl i mestcsugit a '
d-lui P. Carp. Cu minile in buzunar, fr nicTo atitudine oratories, privindu-1 cu un sentiment de duiosie prieteneasc, ca si cum nu 1-ar fi
vzut de mult vreme si n'avea s-1 maT vadd nicIodat, d. Carp a vorbit '
cum n'a vorbit niciunul dintre vorbitori in seara aceia, Die micro' zguduitorul orator, in clipele sale de zbucium sufletesc, care e d. Delavrancea.
Note n'am luat. Am crezut c organisatorii vor fi avut grij sa roage
pe cineva s stenografieze cuvintrile tinute, ceia ce nu s'a fcut. mprumut, ded, d-lul Ern. Girleanu, din aFalanga, citeva din Trasele rostite :
TEtii, iubite Titule, o s vorbesc batrineste. Ea nu still unde te-al
nscut tu, etch cind te-al nscut, aveam numai treI an!. Dar ell still,
c dac nu ni-al creat limba, in schimb ni-al aprat-o, dragul
ni- ai aparat frumosul nostru graiii moldovenesc, frumosul grai omitnesc, ni le-al aprat de toate mediocrittile care cAutail sti le intunece
cu teorif false stiintifice, ad' tu al inteles c, dac stiinta nu e mediocr,
mediocrittile slut totdeauna stiintifice In
Si, batindu-si pe umr pe bitrinul i iubitul
prieten, d. Carp,
cu
.
glasul innecat de lacrmr, incheie cam astfel :
Tu, Titule, ai fost eel mal luminos represintant al generatieI noastre,
de aceia te-am urmat. Te-am urmat, prietene, flindcA al crezut, si al
luptat, i numal noi, cari te-am apirat, stim cit al suferit, cite a Ire-.

.;
9

'

,5

i
1

NAMUL ROMNESC LITERAR

bait s indurl. Te-am urmat fiinda tu nu al fost numai o minte luminoas, numal un mare talent, dar al fost i un mare caracter !
adaug d. Girleanu, plingind amindol, dd. Maiorescu si Carp
s'al imbrtisat. A fost cel mat mischtor moment pentru toti aceia cari,
in picioare, plingind si el, ati aplaudat citeva minute.

Ca istoric critic, d. Onciul a cautat s alle originile Junimil, pi

crede a le fi gsit inteun proiect al lui Joan Maiorescu, dascillul craiovean

care, acum vre-o seized de ahI i mal bine, se strduia sit intemeieze
la Craiova un cerc literar i sd inflinteze i o revist, lucrurI care niel
azT nu le ail profesoril craioveni, despirtitl in tabere i invrjbitl de .,
politician!, si de pcatele lor mal mutt cleat de politician!.

,
..

www.dacoromanica.ro

%.
.

'

'V. MINATLESCU: SERIIITORIREA D-LUI TITIJ MATORESCU

137

Din cuvintarea domoalg, ,dar cuMinte; a presedinteluf aunimit di

Bucovina, retin cuvintele ad de azt inneinte trebuie. sA he rAzimArn pe
propriile noastre puterT.
D. M. SAulescu, ca Crainvean, crede cA pate FRI revendice Craiovel
cinstea de .a fi dat teii qi neamultif pe d. Maiorescu. Aduce vestea pMcut cA Consiliul coMunal al Craiovel TrnpreunA cu Primarul ar fi hoWit sA punt o plea comemorativA pe case in care s'a nascut d. Maiorescu 5i sA dea numele sAti unet stilt& 1.
Dart se tine sainA de faptul cA Consiliul comunale un Consiliu liberal,
iar serbAtoritul conservator, e un gest frumos, vrednic de lauclA, gestul
acesta. SA Pe el un seinn al unit vrernY nouh ?
Asa s'a desfasurat serblito, irea nasterit luT Titu Maiorescu, care, 'daca
n'a fast. un orn genial ea Emines'eu, a lost, totusT, cum foarte bine lia
caracterisat .priefenul sAil iubit, cAruia i se potrive0e aceiasi caracterisare, go minte luminaas, un mare talent si un mare caracter.
Termintnd, am o rectifIcare de fent d luT M. SAulescui i o dorinti
de exprimat serbAtorituluT. D: SAulescu a . vrut sA revendice pentru
Craiova pe d. Maiorrscu. D. Meissner, cu dreptate, a protestat In numele Issulu', si f-a revendicat pentru Ia$T. Apartir acelora pentru cari
at muncit $i te-aT jertrit. Si, judecat dinteun punct de vedere egoist,
'

'

deal mat strimt, d; Maiorescu apartine mat .mult Iuluf, i In urin

att mat putin Drtiovet.
i prea. putin Beasovulut, si cu

Bucure$tilor,

Si totusT Craiova, fie $i Craiova oficial5, a rAspuns frumos, interpretind

fie data aceasta cele mat frumoase sentimente pe care trebuie sA le

averp cu totif pentru oamenit. nostri mart, pretuindu-T, nu mime! chid

nu mat slut. ci $i rind slut Ind in viatA.

La aceastA dovadA de recuno$tintA, cel ce scrie rndurile acestea,_
.

Craiovean $i el, exp.rimA marelut serbitorit urmAtoarea dorintA :

tn lunga si frumoasa d-voastrA viatA all avut multe de indurat i de
suferit, - $i .nu. pentru lipsurile $i pAcatele de 'care nict unit oameni
genial1 n'a fost lipgiti, ci pentru marile Insusirt. Pentru. et att fost
o minte luMinoasA $i mat ales tin mare caracter, pentru aceasla att

avut de indurat $i de suferit. Si, totue, cu toate aceste multe necazurl

$i suferintl, viata (1- voastrA, comparatA cu a altor uria$T contemporanic:
cum hunioar a fost Eanneslu, e o vista 'seninA. Chiar ultima amArciune ce vi s'a oferit, .si pe care. n'o meritatr, la sfir$itul nobilet caHere,
nobild prin ea ins$1, dar pa care atf innobilat-o prin iusd. sperAm cA e. ultima, birea .d-voastrA, chiar aceastA ultimA,

"

1 Casa 6 fostul local al LiceuluT, acum dArimat, i in locul at-ilia se iidicit

trufas Liceul cel no..Cum se schimbI vremurile, dar... cum se intorc, une ort,
aceleasT vremur1 de luptl Grad, gre,1 de tot .41 face binele druinul en) dar

ei-1 face....

.
.

www.dacoromanica.ro

,:

;!

.138
-

NEAMUL ROMANESC LITERAR

amitrigiune a fost urmata de o manifestare de admiratie si de iubire,

care a fost mai mult decit o manifestare, o adevrata apoteos. CAci '
nu s'a pomenit papa astzi, la not, invttor care sa Ii fost astfel ser'agora' cum v'a serbtorit un neam intreg, serbittorire care a fost ei
o protestare, - de ce am tgdui-o ?
Viata aceasta senina se gsqte acum inteun rn5ret asfIntit. Zilele in -..
care- traim sint, 'pentru noT, zile turburi, i, dup aceste zile turburi,
n'avem niciun semn, Islam, care si ni arate ca vor veni zile mai bune,
ci din potriva vremuri i mai turburi ne Weapt, innuntru ca si in '
afar.' Dar poate d-voastr nu le yeti mai apuca. Mai avind putin
de iubit, - in amintirea muncil, a suferintelor si a jertfelor pe care
pirintele d-voastr, Ioan Maiorescu, le-a facia pentru Craiova, in amintirea faptului cd in Craiova atl vzut lumina zilel, aici v'ati petrecut
anil Waif copilrii, in amintirea acestora si a iubirii pe care Craiova,
prin Consiliul i Primarul ei ; v'ad dovedit-o,-din iubirea concentrat
de' care ni-ati vorbit, dar, cel putin, acum, in mretul asfintit al vietii
d-voastr, o mat de iubire i de lumina, i Craiovel.
'

'

'

V. MIHIILESCU.

Serbtorirea d-lul Titu Maiorescu la Viena.

'

LT! zile incheiate a tinut serbatorirea d-lui Titu Maiorescu la Viena.

De . mutt nu se mat auzia de vre. o. ispravi a iinerimil romine din
Viena. Si.' doar de la ea a plecat innainte cu treizeci i ese de ant initiativa pelerinagiului la mormintul gloriosului Voevod Stefan-cel Mare,
afirminclu-se astfel pentru intbiasi data unitatea sufleteasca a Rominilor
de pretutindeni. De aid a pornit Replica. Multmit neghiobiei un.

preen, sock cu tirania, chestia R pliceI pare din ce in ce un punct

mal luminos in istoria 'vigil studentilor romini din Viena.

In fruntea acelui pelerinagiil erail ins& Eminescu i Slavici, iar, mai trzi
d. A. C. Popovici li iea locul. Eminescu, Slavic!, Popovicl insernnail mutt.

In mijlocul unui tineret. Odata ce s'ail impus prin puterea individualiUPI lor, glasul lor era ascultat, intestine tor apreciate i intelese. Tinerii intimpinati chemarea lor cu hotarirl de jertft. Aft lipsit el, ad lipsit
ed initiativele indrznete, viata tinr se risipia in indeletnicir
Zilnice,
in plcerile trecatoare, i astfel nu e mirare c publicul romanesc nu
primia de la Viena decit doar vestea constituiril societtii aRminnia
Jima sail vestea vre-unel cine comtine data in onoarea vre-unul Remiss
In trecere pe-aicl. Acum glasul lor e inlocuit de-a binele cu scrisul oamenilor de bine. Noua chemare, desi vine de departe sinumat prin rostul
scrisului rece, cuprinde inimile tuturor, le mile' si le avint. Dorul de
mina nu e .mai mic, hotarirea de jertt a crescut. eIdeia nationalitttil,
cuvintul nationalism. slat .pline de, farmec, aft atractia celul mat curat
ideal. Tineretut 'de azi are cuvinte de desaprobare fath de eel' ce incurci

www.dacoromanica.ro
r

P. IAZMIN : SERBATORIREA D-LUI TITU MAIORESCU

139

nici
.o lume in credinta:.ei shnitoash si nu- si vd de treburile lor
clad cinth pe muritoriF cel amarlh.. Tineretul de ail serbeazd in eel' maI,
frumos fel de e 'serba aniversara de septezecl de an! a &WI Titu Maiorescu, ma gistrul tiintel, indrepthtorul limbif si indrumitorul literaturil

romdnesti.

lath ce rodese invdtturile d-lui Jorga !. Si serbhm si pretuim figu-* :

rile mad i caracterele nestrmutate ale neamului nostru ; ,sd conlu.
'cram la biruinta unittil sufletesti..
Aniversarea d-luf Titu Maiorescu s'a serbat i aiurea. Solemn si ceremonios. S'a vorbit frumos, .une ori induioOtor de frumos. Vor fi fost
-insd si oratori cari ag coborit treptele clubulul de nuant politich contrail. Ag vorbit. Apol aft urcat- din nog aceleasl trepte, cu frica in sin:,
ca nu cumva s fi lhudat prea Mult pe adversar.,.
sincer i simplu. Prinosul nostru de re- Tot ce s'a, fcut la noi, a fost
de
cunostinti a fost curat ca foile' lotus. Departe de orice preocuprf,
..ceia ce am serbdtorit din manifestrile- acestuf suflet nobil va 'serbiltcirsi viitorul, oriclt de indeprtat.
Pentrii ca festivittile sh reuseasc, comitetul societhfil oftominia Jun a
inceput preghtirile de cu vreme. S'a ingrijit de conterentiarI sf de sli.
Rectorul Universiatil ni-a pus et' multh bundvointh la dispositie sala
Seminariulul de limba latin, iar Guvernul sala de sedinte a Mete! pro- .
.

vinciale.

Serbarea s'a inceput Duminech, 21 Feb ruar, a. c., in lqcalul societiT

Romnia Junv. Dupd desvelirea tabloului d-lui Maiorescu; desemnat de
studentul Lavrici ied cuvintul stude'ntul Marmelidc. S -hiteazi in trAshturf generale viata eroului gindiril noastres. Relev Insemntatea d-lui
Maiorescu, tolaborind la un almanah al ei. Analisaeaza activitatea d-lui.

t
.

Maiorescu pe terenurl deosebite, ceteste apoi Witt! din articolul d-luf Jo' go.
'
scris cu ocasia retragerii 'serbtorituluf de 'la Universitate.,
de
la
Universitate,
vorA doua zi, in Seminiriul limbilor romanice
Meyer.LiThke,
d.
Bacinbeste d. dr. lije Bacinschi. Elev al romanistului

schi e un tbar cu intinsh preghtire tilologich, fire aleash, care cucereste prin
lipsa de Ipretentil i atrage prin fOrma ingrijkt in care- si spune ideile.
O. adevarath plicere estetich sh asculti conferinta d-lui Bacinschi, tinutd
in limba nemteascd, pe care o stpfneste tot asa de bine c,a i pe cea
romneasch. D-sa constat 'cd. a trata despre 'activitatea d-lui Maiorescii
Inseam:1h a face o reprivire istorich asupra culturil romnestf. Simplu
si sobru, Neamt in profunziMe, Frances In eleganta i spontaneitatea spi-

ritulul, d. Maiorescu a contribuit mal mult la inlturaea eiorilor, prejudechtilor i conceptiilor gresite ce dcimniag in viata de Stat,- pe terenul litereturii si a limbit fa 'inceputul carierif sale.. In urma activi-.
Mir d-luf Maiorescu, culturd romneasch a ajuhs .in echilibru.
A'treia zi, la. Diet& provincial; i sale frumos impodobith, cusA:Phn-

'

44.

www.dacoromanica.ro

'

140

'

NEAMUL ROMANESC LiTERAR

'

'

asezate in ' am(itatru

i presenta publiculuT daft un aspect
serbtoresc. Presedintele societtif Romania :hint salute. ca oaspeti
pe Rectorul Universittil, dr. Swoboda, pe Decanul Faculttil de filosofie, dr. Wettstein, pe dd. dr. Urban Jarnik, profesor in Praga, Ministru plenipotentiar dr. Misu, secretarul Legatiei romine dr. C. Argetoianu, pe profesorul N. Tec lu, consulul Alf. v. Lindheim, pe represintantil Burschp-ilor si al studentilor Reheat i pe citiva membri al
cile

coloniel romine.
Aid vorbeste despre d. Maiorescu profesorul de limbile romanice de la

s.,

Universitate, d. dr. Meyer-Lake. D-sa are multO recunosting fait, de

Maiorescu. Cu toate acestea, niel pentru un moment n'am putut s inlturdm impresia et ni vorbeste un German mindru de cultura na' tiel sale, care poate inspira inceputurile de cultura ale altor popoare.
Poporul nostru, pang pe la 1850-60, stelae supt toate influentele grecestI si slave dupd d. dr. Meyer-Lake. Un popor minor ca al nostru
nu putea avea originalitate i putere de creatiune. 0, de ar putea glsui
minunile de podoabe ale bisericilor noastre vechT, florae sdpate in pie-

'r

trele de pe morminte ort vremurile de virtute militia& din trecutul

nostru
lat in Ifni! generale frumoasa conferint : Viena e un centru de
atractie pentru desvoltarea cultural& a popoarelor din Rsdrit, potrivit
si cu situatia et geograficd. Am rspuns la invitarea studentimil romine

i pentru a iptdri legaturile de comunitate dintre profesor i elevi.

Trecind la Maiorescu, spirit german, face o privire asupra Principatelor pent la 1850-60. Ele a stat supt inflenta greceasch i slav.
Elemente de cultura din Apus n'ad putut ptrunde nici cind valurile
Reformatiei ad ajuns departe ; niel Revolutia frances n'a lsat urmele

pe care le-a lsat in alt parte. Ele end isolate. De pe la anif 1840
aid trimete Meth in Apus, de unde se intorc cu idol

incep_Rominii
:

ionaintate. In ceia ce priveste literatura, ca un cas caracteristic aminteste frumoasa traducere:

,
Intr'o gradind
,.
'
Ling' o tulpina
%aid o floare'
-

.,

Ca o lumina., etc.

"

'

' Se stie et, pentru coedit& traducere, traduttorul era considerat mat
presus decit autorul originalului, Goethe. Poesia nu se judeca dupi
legile estetice. De pe catedrd se fcea: aactivitate budgeter& si neactivitate universitarda.

Vine d. Titu Maiorescu, criticul care inltur pe eel nechematl. Introneaza in local nationalismulut declamatoriu, in locul umbel goale,
a belief de cuvinte, arta purl i adevrul estetic.
,

'

www.dacoromanica.ro
tr

r:

P. IAZMIN : nRBA.TORIREA 1),AM TITb MAIOR.EgdIJ

141

Vine Maiorescu, indrepttorul de limb. Linbil vil, a pporului if recunoaste ioate drepturile de a putexprima o cultur national cit de
inUaltd, did lba poporului nostru e 'atil de bogat, Melt poate s
redea cele Inal fine nuante i cele mai Subtile manifest.ri ale unui suflet; Introduce ortografia nafional, fonetick cad, zice ddIeyer-LiAbke; orice
caracter, al scrisului trebuie st aib i un tuteles. i cea:st procedur.
e foarte corect. Tot, asa de cor.ect e criteriul de care s'a condus Maior,
resou in indrumarea literaturii, cci regenerarea orictril literaturl, ca
si a oricirii limbi, trebuie st piece de la popor. Asa. s'a intimplat ii
cu limbile care azi ati ajuns la un tnnalt grad de desvoltare:
fneheie e aceste cuviate : artati-v recunostinta, venerati-1 i luati-I ;
de model, cci cl oe duca, signore, e maestro
.

't

-Sear. a, in' aceiasi zi, s'a tinut o adunare de societate, la care ntimrul
participantilor a sporit binisor. Cum sa. nu ? Ar fi o nenorocire st indrolgeasca Rominul o tonferint cultural cum indrgeste o convenire
sociala, cu bere i yin, eu cintece irs. Intreaga convenire a fost plint , ,
de veselie i voie bun. Presenta intre nol a d-lui dr. Urban Jarnik .
ne-a inseninat i mal mult. D-sa, venit anume la Vieni, n'a lipsit de
la nictun moment al festivitatilor. Calda iubire ce o are pentru Romig
l-a facut st introduci in familia sa' limba romneasa ca limb de conversatie: Ni a Vorbit cum poate vorbi un orn care are h gaturi personale de recunostinti i stimi fat de d. Titb. Maiorescu, brbat mare, .
providential. Ni- a povestit cum a inva tat romneste, cu eft& indul;
gent& s"ati aratat &IA de d-sa membrii Romniel June de pe vremuri,
cind de- abia gingavia in limbo rornneasay.
La Bucuresti a fost prima si .osptat de d.. Maiorescu ssi introdus in
societatea lui Eihinescu, Alecsandri, Odobescu, Negruzzi. Stirsesle. cu
"

vivat, crescat, floreat neanoul romnesc f.

La partea neoticioas, a tinerimii si a celor. In virst cari ar dori

s mai fj odatt tineri, d. Jarnik ni-a cetit, din Drumul pe care am
.mirs, o amintire din copilarie, din care se desprinde aCeiasi dragoste
de viat care se desprinde i acum din ochii scinteietori si figura senind de batrin. A fost un moment de cea mai placut satisfactie safefeasc, cind s'a imbiat singur- si ante cunoscutul cintec vechiil :
.
4
Bray! ostasi al Romnief,
Vivat tam mea, etc.
Oratord festiv la ateast convenire a fost d. M. 'Popovicl. Inteo ex
punere avintat, s'a aratat principiile pe basa ,cArora s'a fAptuit renasterea Piiniipatelor romtinesti, si s'a apreciat opera indeplinit in aeeast,
renastere. de d. Maiorescu;
S'a trimes ser batoritului si .o telegram omagiald de' felicitare.'

'

'

'

P. IAZMIN.

r,
.r

www.dacoromanica.ro

:'

142

NEAMUL FiCIMNESC LITERATI

;1

k;ACALUL ALBASTRU:

- POVESTE TRADITSI . DIN t(PINCATANTRAM ,(TEXTUS ORNATIOR),

I, 11

Era odat un sacal antime Candarava (cel care urld furios), care

'

locuia inteo pester din apropierea unuT oral. Pe cind uMbla,

cu burta goal, dup5.' bran, ptrunse el in oras chiar. AcOlo
ins dui! se rApezira la el sh-1 srsie trupul cu diniI lor ce1
ascutitt Cu inima plin de fried, din pricina ltraturilor, figia
calul, srind Incoace si 'ncolo pn aiunse In curtea until vopsitor. Acolo sari intr'un mare butoiti cu vopsea albastr, iar
ceata de eln1 se intoarse cum venise. Dar sacalul nu murise, ci
shrise cu mult paz4 din butoiul cu vopsea afar* si se .duse In

'pdure. Cind Il vzur dobitoacele care se gsiail in apropiere, cu,

trupul vdpsit albastru, fugird pn la unul, IntorcInd ochiT In _

toate prtile de fried i zicind :
,Ce fel de {lard o ti asta, vpsit cu astfel de coloare ? De
unde o fi venit, ciic1 pn acum n'am vzut-o pe aid l ?
niel nu slit' ce fel de putere i ce obiceiurT. o fi avind... Ccl

se zice :
_

.se
;

luT, nu Arebuie s
(Un cuminte care se liwrijeste de bbinele
.
increadd aceluia ale chru1 puterT, neam si fire nu le. cu-

noaste."
Cind _Candarava bag de seam c dobitoacele erati prpdite
.de frica luT, zise urmtoarele:
ale he I dobitoacelor, ce fugit1 i tremurat1 aSa la vederea

mea ? Ea, numitul Candarava, slut pus maT mare peste vol de,
cAtre Akhandala (un nume al zeuluT Indra), care s'a 01-Ida e
dobitciaCele nu ail rege dar fit1 linistite, cc1 supt Domnia mea
vet1 tri ca In niste cust1
' de dianiant.
Clad turma de dobitoace : leT, tigri, pantere, maimu te, iepurT,
gazele, sacall i altiT, auzir aceste vorbe, se inchinarh Innaintea
luT i ziserd : (iDoamne ! porunceste-ni, ce 6 facem ?. Atuncl
dAdu el leulul loc de ministru, pe tigru It fcu camerier (syyapalaka----pzitorul patulul), pe pantera parfumreas (sthagika---

cutie en betel), pe elefant, portar, pe maimut, purttoare de

umbrela i spion. Cit priveste pe acalf, rudele Jul chiar, IT lug
de git
arund. afar.
Pe and sacalul se bucura de mdee,tia' unul rege, leul i cele-

lalte dobitoace IT adueeati la picioare mice pradh prindeatl, iar el,

dup moda stpInitorilor, imprtia la toll du'p cuviint. Astfel

trecea timpul, cind, odat, sacalul nostru, ajungind inteun loc
dosit, auzi urletele unor sacal1 din apropiere. Cu trupul prins
de 661 bucuriel i cu ochil plinT de lacrmT, se ridica el si
incept' s urle prelung.
Cind leiT si celelalte dobitoaee auzird aceasta i descoperird ch
.

:r

www.dacoromanica.ro

143

T. IORDANESCU : SACALUL ALBASTRU

'regele lor n'a fost decit un peal, Jsar capetele In jos de rusine,
si ziser : AM ah ! cum am lost not legatt la gard de catre
acest pckos de sacal I De acein trebuie s'a nioarfl. Auzind
aceasta, Incerei bietul sb." fug, dar tigrul se rhpezi la el, si-1,
sfIci In buckt. Astfel muri.
be aceia zic e (povestitorul) :
Cine-0 prseste pe a l st i are' dragoste :de strinT,. 10
gse`ste moartea ca prostul de *Candarava.f.

P"

- Tradus din sanscrit de

'

'

T. IORBANESCU.

'
,

10 Immure despre zavera lui Tudor.

.,

,r

,.

...*

!rare hirtiile Mn6stiril GoVora, aflAtoare in biblioteca sfintel Episcopil a

Rlinniculul Noula-Severin, se afl nolita de mal jos, frg numele _autoruliil

.s.
.

-f'

(mal ales eA si sfirsitul el este rupt). Ea priveste, intre altele, oZaverap lul Tudor,

.dind unele date 'ee pot avea un anumit interes istorie. Cuprinde si ceva humor, intru cit se porneste de la hazlia intimplare cu balonul innAltat de la
., Curtea lul Caragei, pnti la steaua cu coad6, care, in mintea celul ce d no-Lila, este prevestitoare de moarte pentru Alexandru-Vodi Sutu, si sfirsind cu
' rscoala stirnit de Slugerul Tudor.
I
.

..(Leatul 1818.

,',:.

.*

"

.2.

'

.,

an zilele Domnulut nostru Io loan Gheorghe Caragea Voe;

vod, cu sfat de opste (sic) ad poruncit de ad fAcut o asmodie
' ce se numia`bsica, ' la casele lut Alexandru-Vodg, In deal,
care arserg de' curfndu. Acea basica era lungul de patru stiffJent, largul tot asemenea, fAcutg de pinzg de Brasov si imbrg.-

.-

'

cat cu batistg : bucAtt 90 ; IntrIns, un burid cu spirtu, de cinci

vedre, pus cu mestesugu : i-ati dat fitil de jos si s'ail inngltat
in slav[] : cit de abia se vedea. Parea cg. este un islic boierescn, si inteinsa area fitiful, si lumin ca un luceafg.r. Si
ad innltat-o dup[g] loc, si ad azut jos la ' sat unde se zice
Cgtel, din jos[ul] Bucurestilor, in zi Dumineca Tuturoi Sfi_ntilor, Iunie 9 zile.

_
::.

(Dup aceasta, la August 29, ad prebegitu acestu Domnu

Carage, ad trecut in Brasov in zi Duminecg, zicindu cg pe-trece pe Rad[u] Golescu la ingropare.

'

:'

'

(1819, Januar 19, _ad intrat Alexandru Nicolae Sutu Voivod

In Scaunul Bucurestilor, si ad domnit dot ant bine si frumos,
si era berechet de toate. inteaceast g. vreme era si [o] stea cu
coada : spre apus mergea. Si s'ad intimplat de ad muriti si 1-ari
Ingropat in sfintul Spiridonul, leatu 1821.
.
( Ghenar 20, in zi Jot, dup[] moartea acestuf Domnu, la zee
zile s'ad sculat unu' Teodor Slugerul, si 'ad strinsu oaste de 01tern, si s'ad inceput Zavera ; 0 ad venit 0 feciorul lilt Ipsi- ,
,

www.dacoromanica.ro

..

r."

144

NEAMUL ROMINESC LITERAR

lantu, cu oaste tot de zaverg, Lunt, in sgptdmina brinzil, si de

atuncia ad inceput boierif a fugi, de f(r)ica lut Tudor. Dup(g)
aceia s'ad scris...
clpsilantu era la Colintina Ghicgl, in casele Brincovenci, spot
a iesit; i Teodor sedea in Cotrcen1, fdcindu santu i mah.

galurf. Si s'ad fcut jafu mare boierilor inteaceastg vreme,

pang. *filet i pe Mitropolit, chir Dionisi'e, 1-ad avut la popreald,
pentru ,alu, pang 1-ad scursu de aVere. Mal marit acestor Zaverf
era Teodor i Ipsilantd, Agi Prodan, Sava Bimbasa i Ghengea.

A fostu acestia ping. la Maid is zile, apol ad venit Turcit,

in zi Dumineca...,
.

Documentul este rupt de aid incolo (dou rindurl Wind numal a fl lips6),
iar intre citeva cuvinte trunchiate se distinge numele alltretul (v. Hurmuzaki, X, tabla, la acest nume).
1,.

P. P. PARTENIE.

CRONIC A.
,

Caro. D. O. Tafrali, care a facut solide studii de bizantinologie la Paris,.

ni trimete un taragi" aparte din articolul sail. despre reparaiile din

veacul al VI-lea la biserica Sf. Dimitrie din Salonic, articol aparut
in r
Revue archeologist.,
* 0 lucrare de un mare. merit e aceia pe care o publica
L

.!

Antonovicl i d. Gr. Cretu, supt titlul:

Tipografiiik, Xilografiile, Librariiie

Ltgatoriile de cart' din &Had; Ea cuprinde cu mutt Mai mutt deck '
anunta. Batrinul profesor Cretu a depus aid roadele unei munci uriase,
privitoale la toate tipogratlile din tara. Aceasta formeaza introducerea.
Ingrijitele biogralii vor ti de cel mai mare folos pentru istoria noastra
litrar i cu:turala. Niciodata pna acum o lucrare atit de amanunpt..
luerata si de precisa n'a mal aparut la no!.
Ziare. In Viitorul, d-na Zoe Girbea-Tomellini traduce foarte bine o
poeSie de Teresa Ubertis.
.
Moravuri literare. Un neprtenitOrresumat : Neamul Romnes.3 Literar continua en publicarea unei bune traducer! din Sofocle : Oedip laColona, d Want lorgulescu. In acelasi numr d. lorga scrie despre :
poeside lui Gcrna, (eSernantorul.)
* Cetim in Cumpna : i nici nu am propus vre-odat ImpmIntenirea
tututor Evreilor, cum a facut-o d. lorga in cunoseuta-1 generositate.
Si asta white fart Walt !
,
.

TIPOGRAFIA aNEAMUL ROMINESC), YALENII-DR-MUNTE (PRAHOTA).

;_;

www.dacoromanica.ro

;.