s

ANUL 11.-No. 8.

10 bent numrul.'

21. Februar 1916.-

ROOM

NEAMUL
LITERAR

APARE IN FIECARE DUMINECA

ABONAMENTUL IN STRAINATATE :

ABONAMENTUL IN TARA :

Pe un an 7 leT - Pe .ese lent 4 letil

Pe un an 5 let. - Pe vise lunI 3 let.
Redactia si Administratia : Vilenii-de-Munte (judetul Prahova)
,

Trei volume de poesii.

H.

>

'

;.?
.

POESII

DE ORESTE.

Traducert iscalit cOreste imi venia acurn cittva ant pentrti

revista cFloarea Darurilora. Ele avea mldiere, natural, gust.,
Faceaii o foarte buna impresie i f1gaduia5 faxa- indoiala o
cariera. literara._ Peste citva timp am vazut i pe autor : traducatorul din englezeste, frantuzeste i nernteste care-st luase
acel pseudonim fara mult rost, pe care-1 pstreaz i pn acurn:
cu o sfiald care nu mar e de mult apanagiul tinerilor; nu era

macar un student, asculttor al deosebitelor cursuri de liferatur si al deosebitelor teorit estetice, ci un cbaiat de liceti),
.

r,

mrunt, palid, foarte simplu in purtart, foarte simpatic in graiul

care nu voi. sa insemneze himic deosebit. Mi se pare ca_ s'a

presintat Georgescu si am auzit de undeva ca o duce foarte

greti inteo familie cu foarte multe greuttt i ncazurt. De
nume nu slut sigur insa nici acum : de si a urmat colabOrara
la Neamul Romanesc literatp, i scrisorile lut personale, in-1grijit caligrafiate, poarta aceasta iscalitura. Oreste. Acum el IV stringe versurile. De. vre-o citeva saptmini
ele cer cumparatort. Nu cred sa .fi venit, cu' toate c tinrul
poet a colaborat, cu dorinta, care se potriveste cu Vrista 'sa
de a se vedea .pretutindent, la mat multe din revistele noastre'
cunoscute. Atita poesie, Cu sunet inestestigit; cu icoane maiestreig,
cu adinc sens filosofic, cu pretentii de innoire in toate, cu alusit

www.dacoromanica.ro
S.7

NEAMUL ROMNESC 'LITERAR.

114

spirituale i atitgtoare de interes la irnPrejurgrile zilei, yede lu-Mina in fiecare lung. !

Dar Oreste. a flcut bine cl ei-a flpgrit versurile. 1_,e potf

ceii Cu pacee de la un capgt On g. la altul. E mult primavarg in ele, asa cum e primgvara, cu nopti frnmoase si line,
cu vioiciune de -iatg la lumina soarelui tingr, cu ciripit gi
glumg si sete de iubire. Poetul n'are pretentia de a fi ,altceva
decit unul care se bucur g. de anii cei d'intid ai viei i, ca

.1

sg-si aducg arninte mai tgrzig, and va sta pe catedrg, va pleda

procese, va studia casuri medicale, va face, inginerie ori va
redacta hirtii ofici.le intenn biuray, si-a pus in gind s. fixeze
In versuri ce i-a trecut prin suflet in zilele de vinovat nevin ovgtie. $i versul, i-a venit de sine, asa de usor, de musical, .
de suggestiv, cum rare oh', in casury de specialg.. binecuyntare
a naturif, le ggseste un cintgret incepgtor.
$i inspiratia ? Mult cetire de sigur, dar nu un. spirit imp>
vrat, persecutat de cetire. Experientg ? Se, laud tingrul,
ca mai top' tinerin Fantasia:i vorbeste, ca atitor poeti, despre
ceia ce viata-i va da ornui va da niciodatg. Oricum, in lumea lui de idei i sentimente, ca i in armtura-T de' versuri
si rime, Oreste se miscg. spriten i vioi.
; CA una e tchiparosub si alta trupul mlgdni), cg tun- alt
sogre e prea mult i pentru cea mai luminoasg iubitg, cg din
tlauri verzl i trandafirf) nu se. face o lirA, - astea o s le
afie poetul mai tgrziil. Dar cind poate scrie cineva la doug,zeci
de any- poate la septesprezece ani - cRuinele sufletului, :

t,

aGindind la anil ce-or s vink

Acum cnd plecT el nu mal vil,
, Mi-asmn viata cu-o padure
In urma unel vijelil ;

sail Ad vitam aeternam,, and aflg strofe ca acesta

aSpre tiara ultimelor sine
$i-a ultimilor trandafirl,

r
- ..i.

Pe unde nuferl albI ingina

Preludiul ultimel iubirl,'

ori versuri cu un astfl de rgsunet :

..._

.-

Dow.' une orl - corbi negri - Orerl de rail, in stol,,

'
.

Sosesc, cu-aripl fritinse, lasitidb-si donioln,

' '

'., sail :

Un cer ,de toamn 'ntrziatA

.

Rasfrint in fund de ape-albastre,

t-

www.dacoromanica.ro

'

;-

115

B. STAHL : BUDAPESTA-ARAD

..cind ;e1 poate tese fina 0414 a .(Povestil Crivtulu,

E mare de-ajunge la cerurl

'n mersu-l.sfrim pAdurl i codri ce-1 stad impotrivl,
lar plru-f 0 barb's 'ncilcit acopere sate 0.-orage,
Pe utnerl aduce furtunile negre i pline .de spalme,
Iar ochil it joac 0-1 scapgr groaznic supt negre sprincenes,
*

s,

rsau, in sfirsit, cind poate da o priveliste. i un sens in aCeste

.,patru mersurT

(Mergead pe drop, cu ptirnl in vint incremenit,

Avind in mers pornirea statuilor antice,
$i 'n urma lor cimpia a prins s se ridice,
C'un murniur de-admirare adinc i nesfir0ta,

- i se :poate prooroci a bine. A o face e datorie

pl-

cefe. jar, (Ina un sfat Arebuie sl 'se adauge, nu poate fi deal

acesta : sci treciascei. ,Dacl va $ti ce inseamn aceasta, va fi

Ain poet.

N. IORGA.,
. v.,.

BUDAPESTA - ARAD.
Nu cred sa existe cArbunT mirosind ma! tare. a pucioas, arzind cu fum mal innecacios si ma negru, scuipind ma! multi
funingine aprins, decit ceI al trenurilor ungurestI hid drum
ma! fard viata, de o mal deprimant monotonie decit cel ce
.:strbate pusta Ungariel de la Budapesta la Arad.
Ristrasem o atit de rea amintire despre mojicia glgioasd a
tovarsilor intaiT cdltoril !Acute prin aceste locur! triste, Melt,
orT de cite ort" mi-a ma! fost dat sd merg in strinatate, numal
gindul eh va trebui iardsf s strAbat portiunea Arad-Budapesta

ajungea ca s atenueze bucuria une! no! eltoriT in Apusul atr-

gtor ori fericirea intoarcerii In tar.

.Aceiast aprehensiune bolnvicioas, devenit cred' manie, si de
care ni siliain s rid, 'rn cuprinses3 acum, la intoarcere pe
clad m . plimbam fra. cost prin Budapesta, pe Andrassy-Ut, cu
xiteva ceasuri innainte de a lua trenul. Vzind ' la vitrina tine!
librriT, in mijlocul until noian de cArtI. ungn rest! si nemtestl
-cloud cart! in frantuzeste : Sherlock Holmes si etomment on
nous tueD (Cum ne asasineaza), le cumpriti ca s [la ce ceti
in tren, zicindu-mI c o carte in care se comit atitea zee! de
.crime in sir va fi poate in stare s ornoare i plictiseala lungu Ini
drum nesuferit.
La gar ajunseig trziti -de tot,,,si abia iml gsi hamalul un loc
intr'un vagon din cele vech!, fr gang, si trenul, care para.'

.doar dupa mine ar ma! fi ,asteptat, porni pe nesimtite. "

"Pentru singura dat in viata mea nu mi-a jrut rti ca sint

,

t.

.1

www.dacoromanica.ro

116

NEAMEL R011NE.SC LITERAR

slab la trup i mic de statur chef, de a fi fost .gras ca restul

tovarasilor de drum, plesnia vagonul cu esiguranta. Poate eh tot-, -- din causa acestel lipse de forme herculeene a corpulul mie ad
tacut destul je rapede i mormiturile egoiste de protestare cu care a .fost intimpinata nvala mea in ultimo. cliph in. vagonul
tixit.
Totl fumati

patru -din lulele infecte, un alter de honvezI

dintr'o tigard iefteng de fol, restul pasagerilor tigarete, si, bladed
:

eram atit de Inghesuitt, eel cu lulele, saracil, abia email loc

s scuipe pe jos. Voriiiail cu toii foarte animat, cu risete so-

more, si se silia, cu aspra ' lor limb maghiara, s &mine pocnetele. rotilor la schimbarea macazurilor multe, trepidatiunile trenuluT, zbrrniitul geamurilor, asa c zgomotul mi se paru asurzitor.-

Nick) figura simpatica. Nate c i fumul albastru

si-1 zvirlia reciprod In piept fumatoriI, dindia-mt

acru ce

mie cu
de-a Sila s tot inghit, tusind, dinteinsul, ddea oamenilor forine
raspingatoare. Privind maI cu atentie descoperii, ,in coltul delinga fereastr, ascuns Indratul corpolenteI voluminoase a until
i

individ unsuros, un tInr, aproape tot asa de slab ca mine, cu

o figura absolut caracteristica : pe cap a vea o plrie moale calabreso-tiroles, era tras si galben la fat i, cu niste ochI negri,
tare adinciti In orbite, privia la tovarsii -de drum, fix, cu des-, .
pret orl minie. Dupa fisionomie nu prea se arta a LI Ungur,
totusI a raspuns rastit ungureste unuia din funiatoril cu lutele,. care, din greseal, it murdrise ghetele cafnit cu riasturi de .
,

sidef ce-I acorieria ghetele:

Hotarit lubru, nicI de ast data nu:mI: va fi fost prielmc drumui
Budapesta-Arad ! Convingindu-ma c slut condamnat a nu putea
,

'

-)

schimba o vorba intr'o limba omeneascd, Oda la Predeal, i *di

nu void putea (fermi noaptea in inghesuiala si aierul vitiat al.
ingustuluT vagon de clasa aiII-a, :ma hotarlid s oMor timpul cetind, i scoseiu eh' rtile din buzun'arele pardesiulul.
incepui's taiia foile, cu un despret suveran pentru aceste periculoase tratate de pedagogie criminalistich amusantd, i apoI srt:
'cetesc, intii plictisit, dupa citeva mint cu interes, jar, In cle
din mad, m pasionaia intr'atit de cele cetite, Inca uitaiil de fumul.
acru al lulelelor, de inghesuiala innabusitoare din vagon i cetiiii,,
cetiia ca si cum as fi avut de pregatit intr'o singura noapte un
examen de doctorat la drept. Mi-aduc..doar aminte de sforditul,
sonor general care a cupriris vagonul la un moment dat, i parch
maI stift; 'asa vg, ea- ofiterul de honvezi, care-sI scosese cizmele
Innainte de a .adormi, a injurat teribil la statia In care s'a. co
borit, neputindu-se incalta destul de rapede, si alit. Am cetit.
ca un halucinat, 'Ana s'a lsat noaptea i literele ad inceput s
salte in rindurile ce se incilciati, iar, cind am lsat cartea din
mina, ail inceput mil 'de scintet sh se prinda in hore nebune-,
in fat,a ochilr. mieI uscati Si a trebuitia-mI free zdravn fruntea

-4

i,.'
.

11-.0

www.dacoromanica.ro

!....1%

-..

yr-J

.-

117

14. STAHL : BUDAPESTA-ARAD

.

'
-

pn saint pot limpezi mintea, s-rn daft seama unde mh aflu.

in piciorul drept amortit alergat" miliarde de humid si tipditi de
durere chid, voind s ma scot, apsAi putin pe cdlcliti.
Trebuie sh fi fost. tare ridicold mutra mea atuncl, de' vreme
ce grasil miel tovardsT de drum, pari, probabil, uitaserd de mine,
ma priviat rizind, cu mil batjocuritoare, de-ml venia, de-as
fi putut, sal ieati la palme pe tot!! Rosu de minie, afectditi un
aier demn, i, intorcind spatele draznic Ungurilor, m
; facuiti
cd. privesc cu atentie cimpia.
.

Soarele de toamnd apusese In dosul unor norl rosil insingerati,

fumul des i negra al locomotive! filfiia In dreptul ferestelor
trenulul, ca un lung vl de doliu agdtat de cosul masinel, minjind aurul norilor 'de foc. Ritmic, stilpil telegrafulul treceaalergindu-se pripit, i nu: mil puteam abtinea sd-1 numr pn la
enervare; sirmele de telegraf, fosforescente, urca i coborati pe

dini rdpede, neincetat, se prindeati cu iuteala fulgerulul de

cestile de portelan albe ca dintil ce rinjese ; claluel de fum, minatt

de vint, se lsati pe alocur! a lene pe sirmele de telegraf, ca

note pe un portativ, si al fi zis cd genial urias al luI Wagner
scria din fugd o musica drceasca de-alungul drumulul fart

sfirsit. In fund; sesul imns, psalm i negru, 'Area ea se invirtia

ametitor de incet, In jurul trenuluT, venindu-I in cale. Vagonul
... se cltina atit de puternic, cd nu puteam sprijini fruntea-mi tierbinte de geamul raCoritor: Gura-ml era aMard, cleioas, aveam
pe limbd un gust de tutun, cdrbunl i pucioas, simtiam pe tot
corpul un strat unsuros, md durea capul de credeam Cd plesneste, trepidatiile sacadate ale rotilor shrind din sing In sin se
repercutati dureros In creieri1 miel zdrunchiall : eram* bolnav.
,De-odat masina fluier strident de-ml crispi nrvil tinindu-ma de timple, -masina fluier iar, mal ascutit, ca in batjocurd.
In fund Ins; o linie de dealurt aprea mrinau-se, si pe cercul de lumina, plutind .pe Inserate la margenea orizontulul, se tidied
Meet, tot mal innaltd, silueta foarte netedd a noel bisericl. ta
juru-T, ca raze albastre, lumiril se aprindeati in linie 'dreapt, una
cite una, pe strzile oraSulu1 de care neupropiant Rotile pocniat"
din secundd In secund la incrucisrile tot mat dese -de huh,
vestind cd sosim la o gar ,iniPrtanik. Ce1 grasl din vagoane 1st
stringeati geamantanele. In &rind trenul 1st inceteni mersul,

frinele Westinghouse scrisnird; muscind rotile hatedlzite, si trenul

trintind pe,banchete pe 'Pelf in ware; ji, apol,
rsuflind puternic i prelung, de parch' si-ar fl dat, sufletul, in-

se

vlui vagoanele toate inteun nor de abort alb! peritor!?

aSzeged ! huz pereczl, tirik'rStit ;until Cu iisapalnnalt ca in
tilindru cu visierd, i deschise brutal usa vakonulul in care eram
)7 ,
secvestrati.
:.;;:i
:3
;;. '
;
aSegheain! doudzed de minute

Ahtiat dup spatiu i aier carat,

www.dacoromanica.ro
i=

.118

NEAMUL ROMNESC LITERAR

Earn pe peron, respirInd adne fumul cleios al masinel i, Inca

ametit, ma lndreptai masinal, dup cetlaltI, spre bufet. '

Ingrmdeala aid era nebun, chelneril, aiuritt, nestiind pe

cine servi Intit , Imbrincitl, bruscatl , vrsail consumatiile ;
patronul restaurantulul, ingrijat s nu-I scape vre-un musteri,
blbnia capul, tot privind jute in toate colturile Wet. Cel mat,
multt cltort se serviaii singurl, zoritI la plat de chelnerl,
cu toate cd era inc timp suficient, fiecare inghitia canibalic,frigindu-se, innecindu-se, murdrindu-se pe haine, bind pe rdpezeal i intinzind banit in acelql timp. Iar, cind alt individ cu
gaped innalt galonat i cu favorite scurte b4g4 capul in bufet,
sunind tare dintr'un clopotel, i incepu s lrkire o serie ,de nume
ungarisate cu barbarie, din care pricepuifi dear Arad. BrssoPrideall graba deveni panic, i bietul birtas 1m1 fcu mila de-,
atita groaza ce cetial pe fata-I crispat ea nu i se vor plti consumatiile toate. Inteo clip restaurantul se goli i ne imbrindram cu totil, zoritI, spre yagoane.
Nu rmsese in compartimentul nostru
. declt tinrul slab cu
eclat adincitt in orbite ; privia cu atentie la geamantanul midi..
de piele. Tresri la nvala mea In vagon, si se retrase la locu-I,
.

lingo. fereastra.

Da ce nu s'o fi coborlt la restaurant ? ! Ce zor avea sa priholbat geamantanul rnie scump ?

hat lui bnuitor locul !toga us. Pe acoperisul vagonulul rasunar pall great, grbig ; se aprindeafi lmpile de uleiti., 0 flacard galbena, murdar, Intunecat de un strat gros de uleiti ce
picase din lampa stricat in globul semisferic de sticl, lumina
vagonul mat raft ca o candela.
,
' MA gindiiti ca poate as mat avea vreme s schimb vagonul,
vechit i nepractic, in care ma urcasem la Pesta 'n graba, dar,
tocmat cind m pregtiarn sh-rnI iea geamantanul, up compartimentuluI, ramash deschish, fu trintit cu putere de individul
cu save innalt, i furm zdvoritI pentru toot noaptea In cutia
strimt frd gang. Mal trecura citeva clipe si voacea rgusit a
conductorulul strig pe nas ((Whet N. (gata), o goarn mci
trenul se puse in miscare, rsuflind grad, astmatic.
'

!/-

(Urmeaz)
,
:

H. STAHL.

,CUGET

'
,

Detect ar fl '6 pedagogic la plante, salcia ei-ar geiti vlstarul

ca set fie stejar.
:
;

't

Din ce-ai fost,

fost, rmine ce n'at petard.
,

j.

fi crezi cd Dumnezed e aa de putin lucru

'

www.dacoromanica.ro

j.'
'

ca set trebuiascet-

119

N. IORGA : CUGETART

chemi la durerea ta, chiar dacci ai fl cel din urmei dintre

oameni? Bagel de seamd: cind te rogi, El te indeamnd 0-0 op-

sd-1

tete.

7.

,
.

..

.. .

,,

'

In vremile seineltoase ,nu vorbesc- mai multi fllosofi odate :

unul ajunge, pe ceilal ii istuiete societatea.
.

Pe Ghetsemani ca

Cer,Cer,

singurul.

..

aiurea crucea durerilor e drumul la

..

,-

., I

"

Soldatul care peizia la crucea lui Hristos trebuie set se fl gindit

ceili pierde degeaba vremea supt lemnul pe care prostia a suit

pe un strain de him%
*
.

..

Libera-cugetare e sluga religiei care s'a imbeitat Dumineca

'
'.
i, nu vrea sel mai tie de stdpin.
,

,,- Noutatea se intoarce ca i cometele.

,
-

'

s.

- Cel mai bun monarh, e un ideal national, cel mai 'bun prepdinte 4e republicd, o dullard moral&

.
.

z-

_ Grad in Hristos-Dumnezeit, nu pentru cd a inviat cum nu

, .'
vom invia, ci pentru cd a murit cum vom muri.

.-.

.1

'

.,

, 0 iscelliturei nu trebuie set insemne decit o rdspundere.

--

.I

i,

Cind ar fl sd-ti fle unit, adu-ti aminte cd ce trece e viala ta)

gustd mdcar acest gind. _

Na existat un geniu pe care sd-1 recunogi oricind dupel gindul,

.
intrecut ce
scrisul i, fapta sa ; astfel n'a existat unul care set fl

avem dreptul set ateptelm de la om feird a fl un geniu.

,

Numai pe cirji de amintire merge sufletul beitrinului;

Nu striga fericirea pe nume, - cd fuge !

De fapt, poate nu e altd fericire decit aceia care stet in opera
ce ai fcicut-o pentru
decit tine.
;
-

,'-.!

N. IORGA,

-.

<

www.dacoromanica.ro
.

'

it.
4i

J.

420

..

NEAMUL ROMINESC LITERAR

-

IAR DACA VOIO MURI...

DUPX ELENA VICARESC:U

.":

lar de, precum mi-e voia, curind e voia muri,

La groapei sd md duceti chid vara va sosi' luna va fl micd de tot -, un strop de apd !
Acolo 8e1 deschizei pdmintul sfinta soma,
Pe unde i neghind i, grine s'or gdsi.
Cind pleacd primdvara, atuncea voia muri.
,Izvorul printre arbori va curge, lucitor
- zarea luminind-o ca neaua de-orbitor
Lumina 'ngrozitoare pe cer s'o rdspindi ;
0.
Albinele in aier atunci vor bizii
sclipeitul de seceri pe cimp se va juca
cardle alene in arii vor intra.
Mi-e drag frumosul tindr, cu arcul indoit,
Ce sfarmd cupa Hebei, zeita tineretei ;
Mi-e dragd primeivara, pribeag neobosit :
fi ea e stdpinit de-acela$ zor al vigil,
fi ea, ca pi dorinta-mi, necontenit creciz, , Pi ceia ce s'a nage din truda-i,
n'o set vcizd.
Peimintului tu cere o cutd, doar o cutd
'ndatei vei i trece o punte plutitoare
Ce zilnic e mincatd de ape eurgelloare.
Tu vezi de pune-o rosd pe inima-mi tdcutd
fi'n mini reimuricd, de Plop tinguitor,
Set simt cd mai apune in clipa 'n care' mor
Un
: neliniOirea eternelor cintdri,
Si n'am s'ascult, e yard,
aprinsele-ti chemdri,
Cal nu-s nereibcleitoare ca floarea ce'n teicere
S'apieadi umilitd la orice adiere
Si griul i neghina acuma incoltesc,
'
turburi, in izVorul albastru s'oglindesc
Amurgurile triste, sceildate. in 8clipiri: Aft dat in floare-acuma atitia trandafiri,
lar vintul frisipote p WITT albastr hetind
Ce iarna o 'mbreicase in Mitt, ea !riteo taind
O
'nduioeazd, fi noptile 'nstelate.
'i zorile senine ludese fifnbui.atc,

1-

..

N.
-

1.

.
7

'

'

www.dacoromanica.ro

I TEODOR JAWS

G. ,WRIOLAN : TEODOR BUBUIUG

Iar luna, din innalturi scdldate in splendoare,

Se Iasi pe intinderi de Lour' visdtoare.
Din cupa primolverii va ?)ea
vara 'ndatd.
Aceasta este oara ce-mi este destinatd!
S'asanicind de altfel frumosul timp de yard
Cu soarta mea pe care norocul mi-o omoard.
Ea vrea st simt ferice a' morfii minglieri,
Vreijitd dearmonia supremelor phiceri !
0, calmei 'mbielpgare, mdreatd strdlucire!
Crutati-md de-al vostru parfam ce dei de tire
Cei teascurile toamnei cu struguri s'or umplea.
0 apd steittoare se-usucd, tot asa
Din causa cdldurii de-un greii lein cuprinsei
Ucis-am primdvara in inima-mi aprinsci !...

'

121

`,

r.,
.

-*

ORESTE.

i"

Logofetil-Mari Teodor Bubuiug i Teodor Raw,

,

SI ALTi BOIER ALMA PETRU RARES IN INTIA LUI DONNIE.

(Urmare.)

eodor Vistiernicul apare Intdia data' la 9 Septembre 1525 in Divanul

i spot in Divanul din Mart si April 1527 al lui Petru

luI
.

Rares. Gel din 'Irma document, cunoscut mie, dat de Steftinitd, innainte
de rdscoala din Septembre 1523, are data de 25 Mart 15231 ; in Divanul
din acest document se afla Vistiernic Eremia. Dung rdscoala din Septembre, el este inlocuit cu Teodor. Dup anul 1527, Vistiernicul Teodor

n'a mar indeplinit altA boierie, dd. in 2. Iunie 1545 este pomenit ea
efoader biv Vistiernic 2. Prin actul cu aceastA datA, un Toader fost

,
.

"

I Arch. Stat., Gondica Asachi, I, pp. 46, 54 i. 89.

2 Ghibanescu, o. 'c., I, p. 262. Anul 7054 al acestul document 1-am trans-

format in 1545, nu in 1546. Motivul este urmAtorul: toate documentele lut

Petru Rare cu data 7054, dup alcatuirea Divanulut se pot impArti in dank
:

'

Divanul 1-i8 : Iluru, Vornic Petit' Cracovicl ; Borcea, Sturza, pircAlabl

Hotin ; Danciu Hum, Miron, OTTAWA de Neamtu ; andru, TAmpea, pirelabl
de Roman ; Petru Vartic, portar de Suceava ; Iurie, Spatar ; Moghila, Vistiernic ; HrAbor, Postelnic ; Hamza ; PAracu, Ceanic ; Neagul, Stolnic ; Plaxa,
Gongs ; Mateia, Logofat.

Divanul al 11-lea : Efrem Iluru; Borcea, Vornic.; Sturza, Moghila, pircalabl

de Hotin ; Petre Grass ; Danciu Huru, Miron, pircAlabl. de, Neamt; andru
TAmpea, pircalabl de Roman ; Petru Vartic, portal' de.Suceava
Spatar,

'

www.dacoromanica.ro

S!,

01

,
,

422

NEAMUL ROMINESC LITERAR

yams, de Suceava vinde lui Teodosie, episcopul de RadautT, o bucata

de loc din hotarul Laslaoanilor, pe Green', pe care o cumparase de la
Toader fost Vistiernic. Acesta cumprase locul pe timpul lui Stefanita,
' In 9 Ianuar 1519, pe chid avea slujba mai mica de ceimeircq de vistierie 1. Dintre urmasil lui Toader Vistiernicul cunoastem pe aTodosia,
fiica lui Toader Camrasul, pomenit lute. document din 1555, Maid.
9 2, In care. se spune c Toader Camrasul avuse &supra mosiei Gin-

deti act de stapinire dat de Stefan Voevod-cel-TinAr. Intealt document din 1559, April 2 3, se pomeneste aMariica calugarita, fiica panului Toader Vistiernicul ; in 1558 April 7 4, se vorbeste de aloe,
Maria, AnuFa, Todosia, alti Todosia, copiil lui pan Toader Vistiernicul. Toader Vistiernicul din aceste acte probabil este Vistiernicul lui
Petru Rares, cad, innainte de aceste date, n'a mal fost in Divanul domnese alt Vistiernic cu numele Teodor.
.
.

Toader, PErcitlabul de Rotin, este fratele lui Petru Rares. In 1528

Petru Rares intareste satele Drujestl si Chislesti pe Sane acredincioasel
slugi, fratelui sag Teodor 5. El nu se poate confunda cu Toader Bubuiug Logoatul, cad apare In Divan de la 1530 incoace ca piralab de
Hotin In acelasi limp ca i Logoatul Teodor ; In Mart 1537 8, II gsim
In Divan in acelasl timp cu Teodor pircalabul de Roman si cu Teodor

a.

Dan, Vistieric ; Hrdbor, Postelnic ; Trif. Hamza ; Pltracu, Ceanic ; Neagu,

Stolnic ; Plaxa, Comis ; Matein Logofdt.
.
Avem cloud documente cu data de 7054, Mart 30, lush unul ate dat din
Birlad 0. are Divanul I-id, iar al doilea este dat din Hug 0 are Divanul al II-lea
(Ac. Rom., pec. 146 0 227). Este evident ch nu pot fi din acelatl an. Toate
celelalte documente cu data de 7054 ad unele.Divanul I-16, iar altele Divanul al
,

II-lea. Divanul al II-lea este 0 acela pe care I-a avut Ilia Voevod in -1547 (numal
pirchlabil de Roman sint
; Ac. Rom., pec. 218 ; N. Iorga, Studii b documente, VII, p. 73, n-1 4), apol boieril subliniatl In Divanul al II-lea sint in innaintare tap de rangurile avute in Divanul. 1-iu : de curia
cu data de
7054 i cu Divanul al II-lea trebuiesc pate in anul 1546. Documentele cu data de
" . 7054 jag cu Divanul 1-15 vor trebui sh fie puse in 1545. Afard de documentele

citate mat sus, de la Petru Rare mal avem documente cu data de 7054
April 2, 12, 17, cu Divanul I-id (Uriectriul, X, p. 104 ; Ac. Rom., doc. 6/XXXVII,

1,

..

pec. 174, Buret 227/XXIII), 0, pe de alta parte, documente cu data de 7054

April 7, 8, 21, cu Divanul al II-lea (Ac. Rom., 4/XCVI, 11/XCV, 2/LVIII. pee.
104,32). Cele din grupa I-iti vor fi puse in 1545, iar cele din .grupi a II-a in 1546.
i Cf. doc. din Ghibnescu, o. c., I,
p. 262; cu cel din Hauled, Archiva is- '
/or/di, Il, p. 37-8.
2 Archiv. Stat., pecete, 6063 Mal 9. ,
8 Ac. Rom., doc. 78/LXX VI.
4 Ac. Rom., doc. 99/XCIV.
6 Orest Popescul, o. c., p. 28.
. 6 Ac. Rom., doc., 10/CVIII.

www.dacoromanica.ro

'
'

'

G. CORIOLAN : TEODOR BUBUIUG

-123

I TEOD6R Bli.LO

-BAlos LogoMtul. CA Teodor,..fratele lui Petru Rare, pornenit in 1528,,

este chiar acest Teodor, pircAlabul de Hotin, aceasta se vede din'teo

scriSoare a lui Soliman, Sultanul turcesc, cdtre Sigismund, Regele Po-

'

loniei, din Octombre 1538, in care Teodor; Pirclabul de Hotin, e ardtat

ca fratele lu'l Petru Raresl.
El este cel ce a aprat Hotinul timp de cloud 'sdptarninl, in August
1538, 'cind, era atcat de PolonT. In urmd, dtipd ce Petru Rare a in-,
cheiat pace cu acestia, Teodor a trecut in Polonia ; de sigur viata fratelul lul Petrti Rareg nu mat era in sigurant, cdcT Intreaga: boierime
prdsise pp Domn si se supusese lui Soliman, Sultanul tureen, care intrase in lard. De aceastd pribfgire a lui Teodor ne informezi scrisoarea,:'
din Oetninbre 1538, a lui Soliman cdtre Sigismund, in care Sultanul
mrturiSeete 'ea fratele VoevoduluI Moldovei, care era la Hotin ca pircdlab, a luat in carte pe fetneia, pe fiul si thee sa,' si toate averile
ei s'a refugiat intr'o cetate a Poloniel, de la margene, unde a fst prima.
Aceast zetate trebuie sd ii fost Camenita din fata HoLinulii. Sulfanul
cerea Regelui polon sa-1 predea pe Teodor, -familia.i .averea lul 2. In,:
a doua Domnie- a luT Petru Rams, Tcodor fost adus in :Moldova ; la

. 22 Ianuar 1542 dial" era in vial.d. La aceasti deli, Petru Rare' ,scria'
lust Nicolae Sieniawski, voevodul din Bieli, cd a rugat pe Regele Poloniei sd-T 'predea pe; niete boierl 'ai sdI, aprecum II fusese predt fratele,
s Teodoro 3.
De sigur Teodor, pirdlabul de Hotin, era frate cu Petru Rare nu,-,
mal dupd Mara, ei, ca atare, fr succesiune la tron. Fratil Domnulul
cu drept de succesiune slut puI totdeauna in fruntea Divanului, dup.
numele Domnultg, ceia ce nu se IntiMpl cu Teodor.-Cunoaetem pe fiica,

lui Teodor : este aGrozavar, fiica panului Toader Piralabulut,de Hotino 4.1
.

La 1554 Main' 5, Alexandra. Lipusneauul dA actul prin care intre"te

vinzarea fcut de Grozava a unel treimi din satul Medveja, stdpinit de,
dinsa din uricul avut de tatl el Toader Pirelabul de Hotin, de la unchiul Domniei mel, Petru Voevodv.
Poate tot despre acest Toader, Pirclabill de Holm, este vorba in seri-soarea din' 7 April 1539, a ILO Nicolae /skrycki, care scrie din Came-

"

nit cd Sullanul a poruneit Voevodulul Moldovel si dea indrdt pe

Toader i fiul acestuiao, cdcI altfel nu-i .libereazd pe flub SAO.

***
Dupd 1535, Mart 9, ei innainte de
,

_.

Mart 30, Logofdtul

, :, Teodor Bu=.
I

1 Hurm:, Supt. III, p. 11i. ,

' ., _ .
2 Hurm., Supt. Ill, p. 110.
3 Ibid., p. 158.
,
..
' 4 Ac. Rom., pee. 164.
5 N. Iorga, Chilia i Cetatea Alba, p: 347.

'..

1' -/
Zi(

'

,.

..,

www.dacoromanica.ro

'

'
.

.
_

124

NEAMUL ROMANESC LITERAR

buiug s'a retras din Divan. Locul Ail a fost ocupat de Teodor Beclq1.
care se constat ca Mare-Logoft in 1537, Mart 30. Pe timpul acesta de
sigiar exista i un Logoft-Mic, subordonat eclat mare 2 In actul prin care

Petru Rares intreste, in 30 Mart 1537, o movie Logoftului Teodor '

Moe, in formula de incheiere nu e trecut numele Logoftului care
atirnase pecetea : flindca acest Logoft era insusi Teodor Bahl si el, deci,
nu putea sA iea parte la autentificarea propriului sail act. Totdeauna

clad se da un act pentru un borer din Divan, acel boier nu mal putea

figuril in Divanul care intaria actul ; in acest cas, boierul cruia i se autentifica actul, era socotit ca o persoan particular, i actul i se intria
de cellalti membri al Divanului4. Teodor Blov trebuie socotit deci ca

Logoft-Mare de Divan.
'
Despre Logottul halos stim foarte putin lucru. Abia putem binui care
a fost atitudinea lui in imprejurrile din. ,1538, care ail adus caderea
lui Petru Rares de la Domnie. Expeditia lui Soliman in Moldova, in Sep.

tembre 1538, a fost determinat intre altele i de plingerile boierilor

moldoveni in potriva lui Rares. Zic eh' si den tear ail mers pre Mina
jalob la Imprtie, spune cronicarul Ureche. i Teodor Blos, Logofltul,
pare- si fi luat parte la conspiratia boierilor. inteadevr, dup cronicarul ungur Verancics, Sultanul Soliman, primind jalba boierilor, a trimes
o porunc fruntasului boierimii moldovene, Logoftului Teodor, ca sa
prind pe Petru Rares si s-1 trimeat legat la Constantinopole.Boieril
moldoveni ar', fi refusat aceast cerere a lui Soliman5. Cu toate acestea,

' ,

necredinta boierilor moldoveni a provocat in mare parte caderea lui

Petru Rares in Septembre 1538. Dup mrturia cronicarulul ungur,

'

'
a

Teodor (Bdlos) Logoftui, se afla in fruntea conspiratiei boierilor, cite lui .

i se adres Soliman. Ce rol a mal avut Teodor Bilos de la aceasti r),.(4"
innainte, nu stim. Trziii de tot, pe la 1562 Mart 10, se iveste ceilugeirul
Teofilact, care nu e decit fostul Logoft Teodor Blos. Cu aceast' data'
avem un document dat de amonah Thofilact, fostul Beilg Logofeit 6, prin
care druieste mnstirif Moldavita, spre a fr scris la marele pomelnic,
Orest Popescul, o. c., p. 39. Aia numele logoftulul este Balosh ; 1-am
numit Mop, fiindd supt aceast form apare in toate celelalte documente '
acest nume.
.
r,.
2 N. Iorga, Chilia i Cetatea Alba, p. 348. doc. din 1541 Mart
19 Cozma
Logollt Mic ; un avtori-Logofdt exista i pe timpul lui tefnit, v. Heeded,
,
Arhiva [storied, Il, p. 9. '.
.' . ,,
.
.
-,, ! "
'
3 Orest Popescul, o. c., p. 39.
i
.
.. : . --- 1 ' 4 Cunosc o singud exceptie la aceastA regul,
pentru epoca de care m
ocup: actul din 4522 Mart, dat tut Teodor (Bubuiug) Pirdlabur de Roman,
(Ac. Rom., pee. 139), Deli actul i se cl lul, totug el este treciit in Divanul
ce-I autentifid.
, id. .4.! 4
6 Verancius, in Pepin Harlan, Tesctur de monument istoriee, III, p. 455.
..
1

..

'

?....

'

aMonah Teofilact bleak Milo Logofet.

www.dacoromanica.ro

,1;

.
:

G. CORIOLAN : TEODOR BUBUIUG

125

I TEODOR Ri.L0

un Tigan Mihul pe care 1-am cumparat e pe dreptl baniI miel, pe 1000

aspri gata, de la ruda mea, de la Petrea, fost pircalab. i Mlle Petrea

pircalabul a adus acest Tigan din Tara Ardealului cu oamenil Mt, clod
a mers Petru Voevodul la Ungurl cu oAle ; i asisderea in Domnia
lul Petru Voevodul i pe timpul ieromonahului Avraam egumenul 1-am
dat Ed &Intel MnstirI 1. La 7 August 1569, Bogdan Voevod intreste mnstiril .Moldovita pe acel Tigan Mihul druit de Teofilact
'
'

cel zis Balos, fostul Logofat 2. Poate chinuit de ding pentru c s'a

ficut Orb la conspiratia boierilor din 1538, se va fi hotarit Teodor

BAlos a se calugari, precurn o pricin de acelasi fel va fi indemnat
pe Eremia, Vistiernicul lui Stetanita pana in 1523, sal se cAlugreasa
supt numele de Evloghie, dupa rascoala din Septembre acel an. In a
doua Domnie a lift Petru Ram gsim un Toader BAlos pisaritio 3.
Nu se poate hotri darn acesta este fostul Logoft Toader Balq.

'

Numele Mop se intilneste Inca dia ,tirnputi maI vechI. In Domnia

lui Ilias, fiul lui Alexandru-cel-Bun, apare in Divan un Beiloq Cecq-

'

nicul". El este boier al lui Ilias, si se ivete in documentele date de

Ilia i Stefan in Domnia lor comuna, de sigur ins tot ca boier al lilt Bias.

Ca atare se constat intre datele 1433 Februar 26 4 si 1440 August 6 5.

Supt Stefan-cel-Mare, la 1471 August 13, se pomenesc cnejiI Balo si
Danciul 6. La 1475 Main' 7, Stefan-eel-Mare intrete lui Cosma, fiul lu
Balos, Cosma rEiln Mosey, satul Balosesti pe Iucasa, unde Este casa
lul 7. Acest Cosma Balo trebuie sa fie acelasi ca i Cosma Blosescul,
despre care se arat, pe la 1545, ca traise pe timpul lui Stefan-eel-Mare,.
El are dol fil: pe Ioan Blosescul si Petriman Blosescul. Ioan Bilosescu
are fil p Petrea, Nicoar i Blos, iar Petriman Blosescu pe Mihul,.
*teful i Maria. Toll acesti nepott at luI Cosma Blosescu i impart,
prin actul din 30 Mart 1545, satul BAlosestI pe heap. 8. BAlo,
lui
Petriman Blosescul, s'a.r putea presupune cd este Toader BAlo, LogofAtul lui Petru Bares 9.
G. CORIOLAN.
1 Acad. Rom., doc. 153/LXXXIV.
2 eTeofilact recomil Balos bivi Logofetn ; Ac. Rom., doc. 156/LXXXIV.
3 Ac. Rom., doc. 97/XCIV, pee. 174.
4 Ac. Rom., 1/XL.
6 lb., pee. 6. '
6 lb., pee. 436.
'
7 lb., pee. 145.
-.

.;

8 Gbibnescu, o. c., p. 209. in privinta date, v. mal sus.

9 in mal acte dintre 1590-1607, pstrate in copil in ms . 234 al , Ac. Rom.,
fol. 2, 6, 9, 11, Vo, 12, 12 v., 14, se pomenesc moat lul Beitn,, sad aBd/egad), sail 134 lo cet bettrin. AcestI copil stgpiniail in Roiiorl din gdirese
ce ad avut BAlos de la btrinul Petru Voevori (fol. 11 Vo, din 1590 Decembre 22). Nu still dacl acel BAlos, BAloqan, sad Balq cel btrin, ce traia
supt Petru Rares, este Logofltul Teodor BAlos.
.

;+-

www.dacoromanica.ro

'

126

NEAMUL TIONC-iNESC LITERATI

invalaturfde la strain'.

'

'

Pentru nol, popor tinr-tinar intru cit priveste forma vietil

de azT, care nu corespunde totdeauna numeluT ce i s'a dat, dar

imbatrinit de multe -necazurT si nevol pe care prea le stim rabda
prind bine cite unele invatAtu,r1 ce, le putem cApAta de la
strata Greutatea cea mare st, ins, In faptul eh, de multe or!,
nu prea stim - sa nu voim, i atuncT e maT r - sa alegem
ce e bun, ceia ce se potriveste cu firea noastr i Cu impreju-

raffle in care ne aflam, orT ceia ce ni' trebuie in legitura. cu

.trecutul de care nu ne putem desParti. Cultura Apusulul, la
care adesea ne-am luminat - ba chiar s'a intimplat ca am privit
atit de mult la lumina eT, Melt mal, mal s ni iea vederile

n'am cautat sa o adaptam nevoilr noastre reale, asa fel ,ca. ;A.
poat .folosi In adevar. Ci, introducind-o asa cum am gsit-o,fr sh ni dam osteneala a, cerceta maT departe conditiile In care
aceasta cultura se desvoltase t i ajunsese la forma pe care noT o
Imprumutam, era firesc ca,- prin schimbarea mediuluT, cultura
s devin.' spoial. E ge cuvintul, dar il indrepttesc faptele,
ce nu Se pot tagadui : SA nu mergem maT departe decit de

4Cultura Romina siD

ti... ePoliticianismulp.
Una din causele. de capetenie ale acestel ratacirT se datoreste

faptulii1 ca n'am stiut sa tim complett; chiar dac am luat, s

zicem, ce am gasit bun la unit, nu ne-am gindit c mal putem
gsi bun si la altit, ci am primit subjugarea - pe clad ne pu-

'.
-

team ridica neatirnatT, rzimata pe viata trecatuluT. 'FAr critic

ci constatind.
aSpiritului flO IT Va 11 dat sa .desavirseasca opera inceputa

cu atitea jertfe.
S, ludm de pilda pe Englest
La acest popor gsim cea mat puternica dovadd de ceia ce
inseamna traditia. Tot ce ni presint acst popor e al WI, e.
resultatul munciT i resultatul adaptariT treptate a formelor la
nevoile vietil : aid gsim. In adevar, forma care represinta.,nu forma care ascundel,." Pavi chiar ii indivizil, luatl fiecare in
parte, slat expresia unel desvoltarT treptate : Englezul simte ceia
'ce este, ceia ce el represinta, si de aceia el vorbeste numal de
drepturT. Datoriile nu se discuta ; fiecare l multmeste constiinta, de oare ce stie, inteun fel sail altul, s-sI Implineasd
datoria. Ca a si el pcate? Da' cine a descoperit In lumea asta
perfeCtie decit in legile firil
Asttel cultura isT are o temelie trainich in educati pe care
Englesil nu inteleg a o da prin incrcarea memorief cu tot felul
!

le informatit, ci prin modelarea. puteriT -mintiT i corpuluT,

cA-

luzite de puterea vointil, cunostintele rminind s si le adune'

fiecare potrivit cu nevolle ce le simte, sa fel ca individul SA re-'

presinte o unitate -de sine stttoare. lath ce gaSesc inteo carte'
adresat poporulul :

www.dacoromanica.ro

127

N. IORGA : CRONICA

Dad ded copiil slut IncunjuratT de privelistIplcute i hranitt cu idel frumoase vor deveni plcutt la minte si la trup.
eFtindca trumuseta nu Insemneaz .obraz suptire. Ci fru1,

emuseta de *genie a orkrul chip atirn de o tes(aura de nervI i naught dedesuptul pieliI, care atirn
'

clack judecata este ocupat cn ceia

numaI de judecat;
ce este curat i bray (am putea zice demn) si frumos,
efectul se va arla in chip, ,

Si, in bund parte, ceia ce spune acest indemn, se implineste.

Nu, forma, ci fondul d valoarea la Englesl. Nu-sI poate inchipui cineva cit de mult este stimat cel ce munceste, 0 dovada
despre aceasta ,ni-o daft statuile oamenilor ce si-a jertfit viata,
muncind, statul ce se gsesc pn si in bisericl protestante. .
Septa la Englest Insemneaz toarte mult. Ins, pentru a face
o dare de seam cuprinztoare asupra scolif lor nu te poll multmi numat cu citeva amnunte rzlete, culese de id si de colo,
ci e nevoie de un 0.de-drat studiti, pe care scriitorul acestor
rindurl, tern a-st lua o obligatie formal, fgdduieste s-1 Intreprinda.. Totusl s dm ce stim. Invtmintal popular Englesil
il zic : educatie - se fcea innainte vreme prin ajutorul corporatiilor de meseriasI, In timpul de ucenicie. Ins, corporatiile chind,

ucenicia fiind desfiintat, s'a simtit nevoia prevederil mijloacelor

necesare pentru educatia copiilor, ceia ce s'a implinit prin obligatia impus patronilor, cari trebuie 55.: se Ingrijasc de soarta
acestor copil intrebuintatI in fabricl. Pe de alt parte, autorittile
locale incepur a se interesa mal de aproape de aceast chestie,
pe care o usurail Infra citva teethe voluntare intretinute din donatil de la particularl. Lege care s hotreascd educatia popdrulul
.
s'a dat abia la 1870, dar aceast lege nu crea - ea toate
legile,
ci intria i orinduia ceia ce exista ; asa-I la Englesl.
de alttel

- AZ( educatia este obligatorie pentru toil copiil de la cincl pn

la patsprezece anY, i fra platd. Organisarea este asa tel 'alc4tuitd, c fiecare se poate specialisa, fie pentru studil mal innalte,
fie pentru viatd, care trebuie s &eased pregtit pe fiecare individ.

Ins cel ce a mintuit cu scoala, n'a mintuit prin aceasta

cu cartea, ci se tine mereil de:aceasla din mane.

si

N. CIOLANU.

CR ONICA.

--

Cali,. 0 carte de la mnstirea Neamtulul a fost adus la Academie.

Aceasta poate indreptti pe arhiereul Narcis Cretulescu a scrie : In
zilele noastre un domn cu numele... (pArintele nu d acest nume), de
la Academia a gsit tiinta, escrocheria i diplomatia de a o lua din minstire ?

i cum de publica gArhiva din Iae (XXI, p. 41) aceste rindurl

nedemne de un arhiereil, in orice stare s'ar gisi el ?

'

www.dacoromanica.ro

'

'

128

"

NEAMUL ROMNESC LITERAR

Reviste. In ultimul nr. din Arta de la Iasi, foarte insemnate scrisori ale lui Asachi nitre pictorul Panaiteanu, in timpul chid acesta
fcea studil in strindtate.
* In Ramuriv, nr. 4, d. N. Bnescu d tiri asupra coli craiovene
cum o organisase la 1840 I. Maiorescu. In colile de sat ale Doljului
erad 4.2C0 de scolari fat& de 2.517 in 1839. In Craiova chiar, o scoala

lancasteriand i Are- scoli de bisericd, avind in fat alte trel

grecestl.
Interesanta lista bunelor carti de premit.
Ziare. Din Lupta :
Nu pun la indoial sentimentele rorndnest ale d-lui Porn (un
critic evreil in serviciul
d-lui Radulescu-Motru; N. R.). Nu pot
uita ins in acelas1 timp cd d-sa are consingeni cari, pe diferite cal, dar
mat ales pe aceia a publicitatil, ne umilesc i ne discrediteaza zilnic
in
octal strindtatil si a opiniel publice in general, cu o dibcie i cu a
fillet& caracteristic, ceia ce e firesc s destepte apol ochil bnuitori
chiar i asupra lucrarilor cu aparenta de nevinovtie.
Asa cred ca trebuie explicate interventia membrilor Societtil
Scriitorilor Remini-recunesc destul de caustica pentru interesele d-lui Porn in
aceste momente, dar sndtoas i moralisatoare, atit pentru nenumratele casuri mat grave anterioare, cit i pentru cele ce vor mal fi
sa fie,
asa cred ca trebuie privitd si judecata chestiunea antirominismului,
' dovedit - in deosebite msuri. - in
scrierile mat tuturor criticilor
strini ai literaturil noastre. E o intreagd sistemi - foarte primejdioasi
si lupta impotriva el, chiar chid e violenta, tot e bine venit.
L A. Basarabescu.

'

81

Lupta adauge :

In ceia ce ne priveste pe nof, vom rdspunde prin aceia ci atragem

atentia cetitorilor asupra literaturil maghiare de astzi. Unguril ail primit
ti primesc si astzi orice element in cultura i literatura lor. Pentru
aceia nu gsim In ele (afar de frigurile oficiale ale stapinitorilor de-o
zi), nici caracter national, nici etica superioard,
nimic decit doar
talente remarcabile razlete, care se vor nita in curind, gratie, mat ales,

'

'

elementulul distructiv jidovesc.

Conclusia fireasca se impune : afar cu Evreil din cultura i literatura romneascd !
.Felurite. Ministrul Lucrrilor Publice, d. Mortun, a gsit calde cuvinte de poet la inmormintarea la Craiova a lui Carad, fostul director

al 'limit Nationale.
* La 18 Februar sedintd literard-musicald in Caransebes, 'data de
societatea de lectura Joan Popasu.
* La 25 Februar, watt' artistica literar in Oradea-Mare, cu concursul d-nel Veturia Triteanu. Pregramul : La sezdtoare icoand din
popor, de d. Sandu-Aldea. Vor 'none Cintece romanesti.

TIPOGRAFIA anAroL BENINESE>, TALEA-DE-MUNTE (PRAHOTA).

-

www.dacoromanica.ro