'

ANUL II.-No. 7.

'10 bani numrul.

14 Februar 19'10.

"

NEIMUL ROMINESC
LITERAR
APARE IN FIECARE DUMINECA
ABONAMENTIIL IN TARA :

Pe un an 5 LeT. - Pe pee huff 3 le.

Redactia

ABONAMENTUL IN STRAINATATE :
l

Pe un an 7 lei - Pe sese hug 4 let

Administratia : Vlenil-de-Munte (judetul Prahova)

'FREI VOLUME DE POESIL

I.
- PoEsil DE P. CERNA - -

'

Trel volume de poesii, de la poeti cari nu sarrigng intre ei,

nici in ce priveste talentul, nici in ce priveste stilul cintecului
lor, nici in ce priveste izvorul de inspiratie, - i abia sarning
in ce priveste vrista. i, cu toate acestea, e curios numar in
aparent dank supt acelasi titlu i in acelasi articol, se vorbeste
de cgrtile de poesii pe care ad binevoit s.' ni le trimeatg dd.
P. Cerna, Oreste si G. V. Botez-Gordon.
D. Cerna e un om invgtat, deprins s cugete la generalittile ce cuprind in ele viata omului, ca suflet, viata naturii,
ca sens. Rar se va aluneca s scrie un cintec care s fie numal
un cintec, rar va gresi s dea o poveste care sa fie numar o
poveste, o priveliste in care s se aibd in vedere doar privelistea. Un poet mare ar putea s se opreascg la un aspect al
firii, la o imprejurare omeneascg, la o impresie trecgtoare, la
un sentiment care nu pretinde si nu poate fi mai mult ; el se
ridicd mai presus de cultura lui, de cugetarea, de conceptia
lui i ajunge el insusi in acea clip un glas al firii, care . inflo-.
.

.
reste, scinteie, cintg, frearngtg, iubeste, viseazg..
D-lui Cerna i se va intimpla asa ceva de tot rar. Orice chemare la poesie trezeste in el lumea gindurilor, provoacg inchegarea simbolelor, porneste nvala intrebdrilor i ipoteselor.

Isus, - el e noi, noi, modernil, cu Indoiel, cu frmintri, cu

plinset de durere i moarte de orn in chinuri, - cel putin pAng

www.dacoromanica.ro

98

'A

NEAMUL ROMANESC LITERAR

la fericirea obsteasca a omenirii, care se va astepta inc g. mult

si bine. De la cbuchete pentru stalpina din vise', se trece
la tot ce se afl in aceast lume mare de la hlamida de stele
a noptii) pan la cel din urma zgomot neldmurit al eL Cain,
- nu e Cain din Biblie, Cain care a ucis, Cain care poart

pe frunte stigmatul osinder si in suflet gindul care musca, facind

g. se verse necontenit singele negru al nelegiuiriI, - nu e fiul

lui Adam, fiul cel d'intaid i mai iubit in leagdn, e o jertfa,
jertfa miniei unei Cer care ar fi putut s ierte si a carui menire nu era sg. samene dihonia intre cei de acelasi singe ;
<am sfint copil al Eve e pentru poet acela care, cAtind lacom
ziva, duce prin crima lui cea mai neagr noapte cu dinsul. $i
din poesie in poesie vezi trezindu-se, prin orice fel de atingere
din afar, prin orice miscare sufleteasca din launtru, aceiasi
lume de scinteieri i umbre, de arome i oapte, de rugAciuni
si plinsete, de sperante i blesteme.
La inceput te impresioneazg. adinc. Nu mai e, de sigur, poesia de toate zilele, ci ceva cu alt rdsunet, cu alte note, cu alte
intelesuri. intr'un vers care nu loveste nici prin icoane noun,
nid prin formule netede, nici prin rime neobisnuite, care nu
e simplu i totusi nu e mestesugit, un fel de melodicd pros

trist, - cetesti lucruri care, daca nu te mic, te pun mdcar

pe &dull. Pe urrna repetitia oboseste, i n'ar fi de mirare

dacd s'ar opri i cel mai mare amator de reverie filosofic innainte de sfirsit.
Altfel judeci la inceput aceast carte, altfel o prsesti la
adec acolo unde s'a intimplat s te opresti. Bun
sfirsit,
-

erad de sigur vremile acelea vechi - i totusi cit de putin a

.

trecut de la dinsele !-, cind, in mijlocul unei societti trind

in virtutile si viciile ei traditionale, cetitorul, invtat de d. Maiorescu s despretuiasc atita zgomot ...amnia al vietil, si ea
un accident vrednic de despret, - urmaria prin aier fantasmele aibe pe care poetul le trezia printr'o evocare i cdrora
li cinta aril misterioase in cursul plutirii lor fantastice. i orice
prea cg. atinge marile intrebrI, trezia cel mai mare interes
pentru cugetrile a cdror desfasurare pornia de la o intrebare
linitit pentru a se mintui cu alta, desperaid sad ironicd.
Acuma, din atitea si atitea motive, nu mai e asa. Poetulul
ii ingaduim sg. ni vorbeascd despre ce-o vrea el, simplu, foarte

'

.-

X,

'

www.dacoromanica.ro

99

L AGIRBICEANU : GARDISTUL

simplu, i curat, foarte ctirat. Modernul zbnciumurilor sufletetr

l avem in nor i nu-I cerem poetulur s acompanieze cu musica

lur melancolia noastrg. Visurr ?, am avut prea multe, i cine se

apropie de nor cu visurile lur, e. un neplAcut tovarg de boalg.

Iar generatille care se ridicg n'aii gust, Ina pentru reverie,

'tier pentru filosofarea ticnita i tristg.. Dacg poetul atinge o
tetra de simtire, sg. simtg, s mite, s zguduie ; adevrata patim s dea . o viat puternia versulur sa, prin care sufletele
sg. vibreze intens. Dacg se apropie de tilosofie, s nu poarte
numal cgdelnita innaintea Isider, incunjurind cu nourr albatri
vglul alb care acopere zeita. Acest vl sa.-1 rupa! 0 vgdire a
.

tainer ni trebuie, orr, altfel, n'avem nevoie s'o tim mgcar.cg. este !.
Poesia in ton minor si ca simtire i ca &dire, cu oricitg.
.

.culturg i talent s'ar face, nu mar e a noastr. 0 stimgm ei

n'o .cetim. $i pcat c aceasta se intimpl i unur suflet asa
de distins i de nobil, unur idealist de o asa de aleas fire,
uriur atit _de nevinovat vistor, cum e d.. P. Cerna.
(Urrneazl.)

'

N. IORGA:
I

GARDISTUL.
Bitea vint cldicel de primvar. In piata ptrati a orselului se zbicise tina limas& din topirea zdpezif, si studentii trecea cu ghetele lus.truite, cu criIe subsuoar, voiosT spre cldirea veche, mare, greoaie a
.liceului. Rsria din toate colturile stradelor, grbiti, usori in hainele
de prididvard. In dimineata aceia, se opriati pilcuri-pilcuri innaintea liceului, 1T aplecail capetele unul spre altul, soptiail in tail* pe chid
.ochil tor fugia spre o figuri imbrcat in uniform. Figura se plimba
pe RITA aripa liceului. Din cind in clad se opria, se incorda, stringind
in mind' minerul unel sbil:

- Cine s fie ?, se intrebail studentii.

Multi din el uniformd de-aceia nu mai vzuser. Din pinz atb, ce
bitea putin in cafeni, citeva incolcirI de galoane rosil pe la grumaji,
la mined, pe amindol umeril,. si, Mind ca o sirm de jar, pantalonil
de-alungul.

Militar nu-T, jandarm nu-T, ce s fie ? Dai unii dintre studentl, Cari
mal cercetaserd i alte orase, l spuseserd cuviatul : E un gardist.
Asta-i uniform de gardist !.
Cum se poate, gardist la nol, ziserd mal muiT. Aid nu . slat gar-

www.dacoromanica.ro

or

NEAMUL ROMNESC LITERAR

400

disti. Sint citeva strji de noapte, care zbiard din rdsputeri in piat si
in colturile strzilor : Zece-a btut oaraaa !.
Dar cel cu uniforma, gicind pared de cine-I vorba, se apropi de pil-

curile de student!. Glad WO de seamd CA pilcurile it privesc cercettor,

sabia de pardoseald, trecu de cealalt parte
se incrunt., i, izbindu-si
.
a strAzii.

- Nu-1 cunoasteti ?, intrebard naiL

- Cum s nu, rspunserd vre-o citiva. Trebuie s fie Galaction

Zozon,

ciobotarul.

rspunserd acum mal multi. Nil, batd-te pustia, drace, dar

asta ce-are sd mal insemne ? Si, aruncind priviri curioase spre omul cu
Asa-1,

uniform, intra imbulzindu-se pe poarta liceului.

Galaction Zozon inteadevAr, asa pe neasteptate si-a schimbat cariera.
Printil orasului de multi an! se tot sfatuiati c'ar trebui sd aibd i el
politie mal de doamne-ajutd, sd she strinul care se va abate pe la el
cd-I inteun oras modern. Mai aveaii ape! si altele, o multime de motive,
pentru inovatia ce-o planarian. Dar cel mai gray motiv erad studentii.
Dine, zicea eI in Sfatul orasului, ape student! II pune la ordine pedelul de la heed. Dar cum ii pune ? Asa cd nu mal poate omul sd se
odihneasc de raid lor. Mai ales cari avem rete marl, ce vretT, un ochi
nu putem inchide, toat noaptea ni url la feresti nemernicil dstia.
Printil orasulul nu vedean cu ochi buni pe student!. Cu toate cd
trgead multe parale de la ei, pentru cask pentru mincare, nu-i puteail
suferi, lauded, spunead el, li shied moravurile. Adevrul era task altul.
PasniciI cetteni era, cu toate indeletnicirile lor, obiectul cel mal plAcut
de critic in gura studentilor.
Astfel, pentru paza orasulul, pentru linistea cettenilor, hotrird, dupd
as infiinteze politia in uniformd, cum e data si dupd
multe &Amin
toga lege at.
toa
Deocamdat, se mrgenird la o singurd persoand, care sd represinte
institutia cea nou. Dar persoana era grad de affat. Citeva sedinti trecurd pline de furtund si de ceart, de injurturi si de amenintdri
cu pumnul.
Partida primarului designase pentru noul post pe unu' Zovian Zoanovici, un Meatus din oras. Om harnic, cu btatul greil, nu era butor,
nu cArtas, si, pe lingd asta, ca argumentul cel mai puternic, nu era
insurat.
- Omul insurat nu-1 bun de slujbb, zicea primarul gesticulind aprins.
Slujbasul trebuie sd fie vesnic dupd trebi, vesnic dus de-acasd. OrIce
slujbas, d'apoi Inca' un gardist ! Domnilor, punem unul insurat. Ce face?
-

Se coace la vatr, tine copiI pe genunchi, se nets de fusttle femeil,

pe cind afard, poate departe, poate in racial, se intimpld omorul eJ
.

mal crud.
I

www.dacoromanica.ro

r
I

.,

I. AGRBICEANU : GARDISTUL

401

- Disk domnule primar, zicea vre unul din partida contrar, la noi
nu s'a Intimplat si nici nu se vor intimpla omoruri.
- Asa, nu s'ail Intimplat P Stil dumneata bine ? Poll vedea dumneata
In viitor ? E imi sustin pdrerea, unul insurat si-s1 vad de cas si de
meseria lul.
Dar Zovian Zovianovici, lActusul, avea o mare slbiciune, cane sluji

celor din partida contrail ca argument zdrobitor.

- Cum ? Si .alegem pe un strain, pe un venetic_? Ba nu, domnilor,
dar ne facern de ris. N'avem noi destuf bArbat in virtute din shall
nostru, sA ne legm de un strAin, pe noT si viitorul familiilor si al orasului nostru ? Nu, nu ne dim odat cu capul! SA s'apuce stuudentil si
s& trimbite in lumea intreagl c la not nu s'a Oat un singur cetitean
vrednic de slujba asta nota ? Asta o vreti dumneavoastr ? Nu ne dim

..odat cu capul !

Si nu s'a dat partida contrail. Dar, cum ei Iasi( avea mai multi
candidati, nu li-a reusit s scoat pe niciunul din eel designati, pentru
a nu putea cAdea la o invoial, i asa se trezirA, in gedinta cea din
urm, cd strigail cu tati, in partida advers :

'

Galaction Zozon sA" fie gardistul, lul s-i dm,uniforma.

Partida primarului n'a avut ce face, a trebuit s se deie invins Ai

s midi toate laudele cu care acoperiag cellalti pe d. Galaction Zozon.

- E What innalt
'

'

i zdravn.

-E brbat corpolent.
- Are familie, si-i om cinstit.
- Girt! Did Asta nu joac.
- Nu, rspunse primarul, adar, in schimb, ben_ de mint. Sti cA va fi

bun paznic al crismelor.

- Da' ce vrei dumneata, se rasa un aderent de-al d-lui Zozon, politia s umble numai pe strade, sA nu cerceteze crismele ? Nu stil d-ta
c cele mai multe crime din crism iese, i, lark'', la un pillar de vin
se descopr mai usor ?
- Bine, bine, rspunse primarul strins cu up, o sA vedeti

vol.

Astfel, inteo bung dimineati, d. Galaction Zozon imbrAcA uniforma cea

nou, care sta sa crape in spate si la pintece, 41 incinse sabia luci-

toare, puse chipiul verde cu bumb aurit, si iesi la slujbl, pe clad femeia, admirindu-1 mere, aduna sculele de cizmrit intr'o scatul, Ai
flan rind prin cas.
- Doamne, bine-i sti lui Galaction uniforma asta! Parc&-i un sergent
de la militie ! Numai de nu i s'ar intimpla vre-o nenorocire in slujba
asta,-Igi zicea femeia.
Gardistul, in cele d'intiiii zile, 41 plirnbr uniforma pe toate strzile,
pe toate huditile, iesise chiar naafi afar& pe amp, dar tot mai mult i
zdrAngania sabia pe trotuarul d'innaintea liceu:ui.

www.dacoromanica.ro

402

NEAMTJL ROMNEk LITEEAR

CetAtenil, unie-1 ntilnia, ,se opria, it prrviati, rnindri, if stringean

mina, gratulinclu-I.

Omul fusese un bun cizmas, un bun mdestru. Lucra cu calfd gi

doi ucenici, si la casa lui nu se stiuse ce e lipsa. Avea clienp multi,
cAcT lucra solid si ieften. Astfel nu-1 mirare cA s'a hrAnit bine, i acum
i simtind
trebuia s&-si poarte pintecele gren, ostenindu-se in grab
lipsa si se odihneascA, acum pe o banc, acum pe alta.
Dar, in schimbul acelel oboself, primia multA cinste de laudA, mull&

atentie din- partea tuturor, asa cd nu-1 pAru WI de meseria ce- a pArAsit-o. Chad se intimpla o hoPe cit de mica, un mAr de la .precupeat4, o pAreche de curele din vre-o satrA, toga lumea striga: upolitai,
politaik!, si el alerga giftind, sosind totdeauna dup& ce hotul T pierdea

'

urma, la fata loculuf, Ina cuienitul proces-verbal Intr'un carnet, si, pe

cind pgubasii il ruga sA vadd de urmele hotului, el pleca, spunind :
aacum eta d-voastr am incheiat, ce urmeazl, e treaba noastra.
Pe zi ce merge, vedea el cA top cetAtenil, in urma urmelor, de la
gardist atirnA, cA gardistul e cel d'intin orn In oras.
convingerea aceasta i se strecura ca o dulceat& molesitoire In
inim. Incepu sA 'priveascd cu ochT mid, din innAltime, la semenii sAT,'
in( epu sA "vorbeascA cn glasul cit putea de innAsprit, si sA facA un
zgomot tot mai asurzitor cu sabia, cind. trecea pe trotuare.
Primarul, vrind-nevrind, se puse bine cu el, oficiantil cellaltr, .asemenoa. Cind venia vre-un domn strain in oras si nu stia incotro s&
dea, lul i se adresh ; cind era vre-o festivitate, din calea cuT se feria
lumea mai smeritA ? Da' iacA din calea d-lui gardist Galaction Zozon,
Chad i s'a mat dat 1111 astfel de cinste ? Cine 1-a luat in samA pe el
pn acuina ?
Astfel gardistul se pretuia din ce in ce mai mult. SA nu fi dal Dam-nezed sA atle pe vre-un amArit de om cA cerseste in- zilele de peste .
sAptmind afar& de SImbAta, cA-1 ingheta, il nenorocia -numai cu privirea sa 5i cu zAngAniful sabiel.
SA nu-T fi pus pAcatele pe T iganii corturarT sA intre in oras fArA de.
stirea luT, cA scote sabia din tead, i vijiia .cu dinsa pe de-asupra capetelor cu pArul incilcit, de-1 cAdeati faraonil In genunchT,z ca la' un ar,
hanghel.
In oras, drept avurA mail din pArinP1 cetAtif, nu- se intimpla vre-un

hicru de mare 'insemnItate, nicl furturi marl, nibi crime. Lumea era
papicA gi-gi vedea de lucrurile sale, ca i mai innainte. i astfel gardistul, -ca sd aibl prilej de-a-T arta autoritatea, ca sA-sT (ntAreascA tot
mai mult .convingerea cA el e mai mare in oras, se acAta de top neputinciosiT, cari i asa niclun rAil nu putea face. Acestia IT luarA groaza,
5i uncle-1 vedeaii, il inconjurail, se faceau atenti unit pe altil cu o singurA vorbA : Iaca domnul.
- .

www.dacoromanica.ro

; .

i
I

I. AGIRDICEANU : GARDISTUL

403

Intr'o privint riu avuse drept primaruL Galaction Iozon, dei era
om cu familie, nu-si tinea nici copiii pe genunehi, 'lid nu se acta de
fustele femeil: Din potrivd, cu cit treceati Mptminile si lunile, gardistul
41 lua aiere tot mal aristocratice in familie, i biata femeie se trezi-

numai cu vorbe aspre, despretuitoare din partea lui.

- Ce-I Galactioane, ce vrei ?, - ii intrebd ea, mai nti izbit de
vorbele luI.

--

..

- Nu vreail nimic. TV spun c aproap nimic nu-mi Mal place in

casa asta:

-I'
.

Si intr'alti privint avuse deci dreptate primarul : Galaction, cit ce._

se Insera, se infunda in vre-o crign, i nu-I mai 'Asa de ce o s ce

Wimple pe afar.
_
.
Astfel, inteo noapte se aprinsese un grajd, arse pnd in prnint, o ,yea i dol cal se fcur scrum: Mergaserd pompieril, se adun tot
jurul acela de ora, dar gardistul nu era Ciciri.
Era intia fapti mai insemnat de cind purta slujba asta, i suferi
cu gre injurturile mal marilor. in &War se apra cd 'n regulamentul
lui nu-I pus focul, in zdar spunea ca a urrririt pnd departe pe hotar
pe un orn suspect, nimeni nu-I credea, ma! dies printil oraplui cari ' .
ati fost impotriva luI, zbierail in gura mare: ejos cu el, e un betiv, ne
prpdim. cu asa slujbW.
Dar intimplarea a trecut, uitarea a acoperit-o, i pe gardist nu-1 mai
.

'-,

'

supra nimenf. Numai acas femeia o ducea din ce in ce ma! greti,

,.

Gardistul if lsa bani putini, pe cei mai multi 11 bea dinsul : eCe vreai,
femeie - ziced el - mie-mi trebuie band.
ies in , rind cu domnii.
Ce vreI tu ? SA ma fac de r4ne ?, '

Era in anul al treilea de slujbl and il chem intr'o zi directorul l

ceului in cancelarie. Galaction Zozon intrd in tinut dreapt, salut cu
cloud degete la chipi.
- - Poftete ezi, if zise directorul. eTe-am chemat pentru c vrea
s-t1 cer ajutorul d-tale, dac ye! 11 bun sa mi-1 dai. Iat de ce e vorba.
.Cum til, la liceul nostru slut tot telul de finer!. i bun! i al. Dar,
mat ales de vre-o dol. ani incoace, ni-a venit nite tinerl de *pe la alte
liceie, cari nicl decum nu vor sd tie de ordine si de disciplin. Pedelul
,liceului nostru e si cam btrin, si cam debit. Cu tinerif, oameni de
acetia nu pot rzbi. Deci te-a0 rugA pe d-ta sit supraveghezl noaptea;
cind al vreme, i asupra astudentilor, Cad mi-a venit la cunoging cd
se imbat i joacd la art! in tog& floaptea. Primeti ?
0 bucurie mare se revrs pe fata gras a gardistului.
aCu plcere, d-le director, cu cea mai mare plcere.
'
3e Galaction Zozon, hied din ziud aceia a inceput o adevi'at.goanti

,
A

www.dacoromanica.ro

404

N.,
,

NEAMUL ROMAKESC LITERAR

impotriva ostudentilor. De mult era sufletul 1111 inncrit impotriva lor,

'cdci el totdeauna trecead frd sd-1 salute, ba chin) se cotiad i ridead
batjocuritor pe ling dinsul.
Acura, in sfirsit, avea ocupatie. Cum se insera, pornla din crism iu
crismd, pnd rsi otelele mai marl le cerceta. Dar studentil vre-O sptdmind-doud il ldsard sd umble degeaba. Se adunati cinci-sese pe la
vre-o cas unde erati in gazdd,. slujoica aducea vinul orl berea. Gar.distul sta in Ilecare crisma putin, gusta un phrel de yin, trAgea cu
urechea de n'aude cumva zgomot in oddile vecine, si pleca mai departe,
urmind acelasi proceded. Cind termina cu colindatul, vinul i se cam Urea
la cap si zicea : (GI dracului Wharf, studenti 'acestia.
Dar era pe o ulit deprtatd, intunecoas, o crisinfi eel zicea : ale
muierea cu barbd. 0. crismd murdard i umedd. Gardistul era convins
ea studen VI In fiecare noapte aid se adund.
0 !Asa deci mat pe. urind. Chid ajungea, afla de reguld ua incuiatd.
- In numele legif, -deschideti, racnia el beat de afard.
Cine-i ? intrebad intr'un trziti d'innduntru.
Cine-I, cine nu-I, deschideti odatc ea' sparg usa !
Iar d-ta d-le Galaction ? intreba birtasul somnorris, fugrozit.
- Vezi bine c iar ed ! Ce ? i-ai incuiat pe studenti in cas 9

--

'

- Pe cari studenti ?

- Aha ! Te fact cd nu stif nirnic ? Si birtasl trebuia sd-i descuie

toate camerele, pnd i pivnita.

- Se vede c azi i-am scdpat

- Nu

'

zicea el oftind:-

i-ai scdpat, d-le Zozon, pentru cd la mine nu yin studentl.

- Ebel !. adecd de-aceia te-af tras in ulita asta, ca s nu yin& studenti la d-ta ?-Si pleca, convins din surisul ce-i 'Area el joacd pe buzele birtasulul, cd aid e locul de intilnire al studentilor. Si, in cele cloud
saptdmini d'intifi, regulat in fiecare noapte, bdtea la birlul la femeia
cu. barbb.
Studentil Ins nurnaf de sild bead peacas. Butura numa 'n crismi
e bund. Cel mai ptimasi, cari erad si mai in virstd, se tot satuird ce
SA facd sa se imprieteneasca cu sergentul. Incepurd .intdid sa-1 salute
pe drum. Dar omul ordinii si al sigurantei nu-1 lua in seamd. Incepurd
sa strige pe la ferestile birturilor unde-I shad pe sergent : foc ! foc I
ca, cel putin pand fugia Zozon, gifiind, si vad unde arde, sa sorb& un
pdhar cu here.
- Asa nu merge, fratilor, zise un ul din 'clam a opta. Care vine cu
mine, sn Inceram o altd cale de impAciuire ?
Indatd s'afi afiat trer Asa dar, inteo seard intrard in crisma
cea ma! '1,
de frunte patru gardisti strdini, toll tinerf, innalti si frumosi. Cineazd
ei, poruncesc vin si incep s beie, incep sd cinte si sd

facd o voie bund

ca aceia. De cite ori se desehidea usa, priviad cercettor,

r.
,

_,

www.dacoromanica.ro

'

4.1

i.

405

I AGNBICEANU : GARDISTUL

Si, tome dupA miezul noptiT, usa se deschise din not'', si d. Galacteon Zozon intrA abAtut, ostenit, si cam clAtinindu-se pe picioarele-f
groase.
Gel patru vorbirA ceva in tainA, apol unul zise : Ef, colega, nu poftpstf cu noi la un pAhar cu yin ? Omul se miscA putin pe scaunul inns.
.

- Pari putin indispus, colega. Se vede cA al avut vre-o neplAcere pe

stradA ?

Acum Zozon T deschise graiul gros : Ce acum ? In toatA noaptea

am eft neplAceri de astea.

'
- UmblA Millard multi ?
_ - Nu, domnule, urmAresc piste studenti betivi i cArtasi. i stie mama
dracului unde se pot ascunde, cd nu del de el!
- Ef, colega, nu fif supArat. De ni-ar merge nou in plin de cite ori
cercetAm ceva, apol, ce cree, noi am fi oamenif eel mal insemnati de
pe fate pAmintulul. IatA not, de pild ? Nu urmArim pe un hot de tref
s ptmini ? Si-am pus mina pe el ? Da' nici vorbA ! Si sintem trel, pe
dud d-ta estf numai unul. Pofteste un pAhar de yin!
Clad auzi Galacteon Mania Astora, se indulei indatA, se tidied ai
'
merse la masa lor. BAurA cu totir cite un pAhar cu yin.
- PoamA mal rea ca studentul nu cred sA fie pe lume,-zise Galaction sugindull mustAtile.

- Se poate - zise rizind unul din gardistl.

tiT, colega, si cintecul

spune asa :

Cit trAiesti sA nu iubesti

Diac in haine nemtestf,
CA diacu-I poamA rea :

Te iubeste, nu te iea.

- Curat asa-T,- zise Galaction privind cu lAcomie la vin. MI el

cu un pAhar, acum numai se atitase. CeT patru II pricepurA ; incepurA
sA umple des pAharele, incepurA sA spunA o multime de aventuri de ale
lor, si, in urmA, o daserA pe cintec. D. Galaction, cu cit bea, cu atit se
", inveselia mai tare, si o dragoste mare simtia cum il leagA tot mal
strips de colegil luf.
Pe afarA, pe ling& otel, trecurA de pe undeva, prin noapte, niste Ti-,,
gaol. Clad auzir cintecele din otel, deschiserA usa, intrarA sfiosi, T
incordarA ceterele si IncepurA un cintec de dragoste. Gel patru strAini

cintail din gurA. Si mail piste plastid ca de privighetori, i d. Zozon,

cu nominal in ochi, li imbrAtise, plingind de bucurie, dud isprAvirA. Acum
Tiganif o intoarserA pe joe, i unde nu incepurA gardistil eel strAini sA
schimbe din picioare, unde nu sAri intre ei i d. Zozon, si se frAmintarti
de mama foculuf.
- A' dracului stilt voi sA vA petrecetf, colegilor. Asa petrecere mal
i eft, - suspinA el asezindu-se pe scaun, pufuind ea un foi.

zic

www.dacoromanica.ro

106

NEA MUL ROM ANESC LITERAR

Dar eel' treT aduceail mere yin, si traser cu totil 'un chef strasnic
pAnA dimineata.

Clad sd se despartd, Galaction mai sh nu-I lase. Se induiosay plingea

sltindu-sl pintecele Mare.
Trebuie sA mergem, colega. Noi ,la -opt punct trebuie sd fim in
clasA. Avem oara ati Cu directorut. D. Galaction rAmsese putin nAucit. Dar i Teculese graboic.
- Asa vezi ! AdecA sintetistudent ?

- Pe cart if urrnriai d-ta !

- N'Are a face. 0 daft draculul alergAturd ! Vol sinteti bdieti buni. Vol
petrece strasnic. Haideti s vd imbrAtisez.

v stiti

Din noaptea aceia si papa .azi, d. Galaction Zozon pe fall e cel mat
mare dusman al astudentilor, dar in &care zi abik apucd sd vie seara.
Stie d'innainte care student are bani proaspetl. El, se ingrijeste sA re. serveze vre-o oclaie pe searna tuturor, el abate inti.'alte pdrti pe pedelul

liceuluT, care mai cautA cite-o datA dup. student!. D. Galaction gardistul

e frate de cruce cu toti astudenti cel mar], e cel maT bun paznic al lor,

dar tot odatd si cel care inghite mai mutt din punga tinerilor.
Si, dupd &care petrecere, fdcuti supt protectia lui, se induioseazA
Ii

--

zice :

A' draculul vd mai stiti vi:11 petrece, mAi ! Aa jocuri, asa cin-

tece !

Ii innbrAtiseazd pe- rind si if se apol mergiud pe cloud cArAri acas,

node doarme aproape toat ziva,

In oras n'are nimic de ludru. CetAtenif
si ,uita!,' nid nu se mai
gindesc cil a gardist,cu uniformt. NurnaT dad it vac], 1st aduc aminte,

dar tree acum pe ling el fan sd-I mai ieie in seamd.

I. A GIRBICEANU.

locietatOa scriitorilor romini'D in Bucovina.

- 0 SCRISOARE A POETOLUI ROTICA -

Primim m;nlItoarea scrisoare :

In Neamul Romnese Literar nr. .3 a aprut un "articol.

Literatura romneasch din Regat, in Bucovina, In Care vorbiti,
Intre altele, si de primirea scriitorilor romInT In orasul Cimpulung.

Fiind acolo vorba si de modesta mea persoand, In care at(

recunoscut un rol prea mare pentru puterile mele neinsemnate,
tin de o datorie a mea fatii de fratit miel romInT din Cimpulung
de a face urnAtoarea declaratie :
E adevrat c Inca n'a vb.zut orasul nostru atita rominiine la
un loc, clth se adunase, In oara spsiri1 scriitorilor romlnI, la gara
din Cimpulung. E adevrat ca un lung convoiil de trsurl, cruia

1/4

www.dacoromanica.ro

107

MIIIAI IORGULESCD : OEDIP LP COLONA

-nu-1 Axial sfirsitul in urrn,

dou sirurl de cldreV dirjl

innainte, aduce26 pe scriitorl iii ras. E adevrat cA, huiag muntil

de bubuitul sicAluselor, i patru buciumas1, innaintea tuturora,

vestiaa cu buciumele o zi mare pentru sulletul roonnese in

strainil, - uimiV i zapdcitl in*
orasul nostru. E adevrat cA
de
ni-ar
(la
Dumnezeii
cit mal multe I -, de putere
acle clipe,-si
nea3teptat cu care izbucnise sufletul neamulul, pe Care-I crei

deaf' mort,

,
x

ziceati : aChiar n imprat

poate pe totdeauna

- nu poate fi primit cu mal marl onoruri si cu !Dal multh dragoste)).

Dard toate aceste minunT ru le-a fcut modesta mea persoan, ci slut Mal -mindru di pot zice : aceste minunl le-a
fcut sufletul romnesc ce trAieste, cu destulA putere, in piep-turile mindrilor fil du plete al niuntilor moldoveneStl. Aceste
minunl le-ad Malt totl cArturarit din Cimpulung, cari ai ad dat
- seam& cA seriitorit rominl pe cari aveatl s-1 primeascd, nu
veniati la noI ca orlcare alt oaspe dintr'o Ord romnease, ci
ca represintantl al 0'1'0 romnestl i, prin carte romneascA, ca
represintantl al uniril suftetelor noastre intr'o singura simtire ti
&dire romneascA.
-

G. ROTICAZ

OEDIP LA COLONA
DE

SOFOCLE
. (TRADUCERE DIN GRECW'E.)
-

(UIIMARE.I

Corul.

(Antistrofa a II-a.)
Biet om, strin pe un pmint strAin,
Iubeste tot ce-acest oras iubeste !
invatd-te s crezl c6-1 demn de ur
Tot ce Tinutu 'ntreg despretuieste.

Corul.

MA dfi 'ntr'on lop acprnal MA d copilul mieu;

*;

1-

www.dacoromanica.ro

7,

r-

408

Unde-om putea de vorh frd phcat sa Adm.

Cu datinile teri1 nu-1 bine s luptdm.

,
A

NEAMUL ROMANESC LITERAR

._

.,

i ..1:. ... r.
.... 7.

Oedip.

,..,

Asa ?

.Sd nu mal trecT de pragul de-aram. Te opreste.!

',..

;.:

Corul.

'

'

.,
,

Corut.

'

Da.

Oedip.

n picioare sd slag ?
Cora,.

'

Aci, pe-aceast sfincd apleacd-te usor

Te odihneste!
!

Antigona.

A mea e grija asta. VezT, mergl Incetisor ! :

Un pas, si-apol un altul !
lt
Oedip.

'

Vat ! vaI !.

Antigone.

De bratul mieff
Tu razimd-g tot trupul, plecat supt anY cu greil !

Oedip.

-Ce groaznice pcate !

Corul.

Acum, clad implinestl.

-

intocmal sfatul nostru; ni spune cine est1?

Si care-tf este tara i cari-al tl printi,
De vil, purtind pe umerl, pover1 de'suferintl ?
Oedip.

Sint exilat.., Dar...

*Corul.

Spune, cdcl vreag s te.ascult!

Unneai.)

- MIHAIL IORGULEkU.

www.dacoromanica.ro

G. CORIOLAN : TEODOR BUBUIIJG

1094

I TEODOR BALO

Logofetil-Mari. Teodor BONO i Teodor Baln

ALTI BOIERI AI LUI PETRII RARE IN INTAIA LUI DOMNIE.

(Urmare.)

"si
4

Un rol insemnat, ca conducAtor al ostii Moldovenesti, a avut .Teodor

Bubuiug i in Willie de la Obetin (1531, August 22). In schita, care
inftiseaz5 pbsitiile ocupate de oastea moldoveneasc care asedia tabara
polon.4, schit desemnat de Martin Bielski i aflat In editia publicat
mal trzi0 de fiul sil Joachim, e artat, afar de Voevodul Fetrile, i
Logoftul, golofettu, ceia ce indie faptul cd, dui:4 Petru Rares, Logofatul
Teodor avea rostul cel ma! insemnat in oasten moldoveneascal. El e inf tisat

in acea schit calare, cu buzduganul In min. Martin Bielski a luat insusI

parte in oastea poloni la lupta de la Obertin, asa !nett artrile sale slot
vrednice de incredere. La Obertin Moldovenii ati fast' infrioti, i nenorocirea ostii moldovenesti .a fost pecetluit prin fugrirea i rnirea lul
Petru Rare i prin prinderea Logofatulul Teodor Bubuiug, dus captiv
la Cacovia impreuna cu Paharnicul (Popescul), Stolnicul (Colun), cu alti
sese.sfetnial ai luI Rare i cu zece (sa optsprezece, dupa alt stire) boieri
de frunte de la Curtea Domnulul Moldovel 2. Teodor .a fost apol liberal

,
"

de Pdoni, ea si Paharnicul si Stolnicul.

In all/ imprejurare, Teodor Bubuiug a condos oastea moldoveneasc
cu mal mult noroc, dar cu tot asa de putin glorie ca si la Obertin.
*I el a avut un rol in punerea la cale cu viclesug a omoririI luI Gritti,
guvernatorul Ungariei. In toamna anulul '1533, izbucnind rzboi5 intre
Turd si Persani, Soliman al II-lea, Sultanul turcee, avea nevoie de
liniste la granitele apusene, si de aceia numi pe ambitiosul Italian Griti '
comisar cu deplinn putere in Ungeria, cu scopul si aplaneze diferendele
ivite .Intre Ferdinand si Zpolya, ce luptati pentru Coroana Ungariei.
Gritti insi urmria, se spune, planul ascuns de a se face el insusi ,Rege
al Ungariei si de a pune mina tot de odat pe Ardeal si Moldova. Spre.
a inlatura aceasta primejdie, se unird. tott Ardelenif, i Lipolya si Vice-

'

Voevodul Ardealuiul, Majlth, partisanul tut Ferdinand. De partea aces,

,

tora se dete si Petru Rares. In fate acestei conspiratil generale impotriva sa, Gritti cAuta sa ademeneascd prin darnel pe Petru flares. Insi
Domnul moldovean intr In Zegituui strinse cu partisanii lui Ferdinand,

hotrind s trimeat trupe, supt pretext sd ajute pe Gritti, in realitate ca s-1 piindn mat lesne. La 18 lunie 1534, Gritti, porni din Constantinopol in spre Muntenia. Petru Rares, potrivit intentiilor sale
Schita e reprodus in B. P. Hasded, loan Voclil eel Cumplit, planaa de
la p. 404 ai in scrierea d-lu1 Czolowski despre lupt.
O

2 Hurmuzaki, Supt. III, pp. 27-30 i 30-40; N. Iorga, Acte i fragmente, I, p. 12.
,

www.dacoromanica.ro

1:t
.

110

NEAMUL ROMNEsc LITERAR

ascunie, se invoi s incheie aliant cerut de Gritti. Apol trimese in

intimpinarea-Italianului pe Logoftul -Teodor Bubuiug (supremum Can:
cellarium), cu trupe in Munteuia. Logofatul trebuia s se iea pe urma
lui Gritti in Ardeal. Seopul urmrit de Rare era s impiedece pe Gritti
.de a educe dupa sine o armat mare turceasc, pentru ca astfel cit mai-

.,

,
>

msor st-1 poat prinde ei da in mina Ardelenilor.

La 4. August 1534 Gritti ajunse in tara BireL Omorirea lui. Czibk,
'Vice-Voevodul ArdealutuT, ptist la cale de Gritti, grbi indeplinirea
planurilor. urzite de Rare ei Maj!th. Gritti se refugi la Medias. ArImata conspiratorilor era de patruzeci de mil de oameni; Ja cari ke
addogiril ,si .0 mie de oameni trimesi de Zpolya. Acum singura nadejde
.de mintuire a lul Gritti -era Petru Rare. Gritti mai spera sa fie ajutat
si de Teodor Bubuiug, Care il urmaie cu oastea si se Oa la vre-o patra
chilometri deprtare de tabra sa. Logofiltul moldovean ins avea o
atitudine echivock :
aparenti, ca si ciltige increderea lul Gritti,
if trimetea slid de cercetarile facutP, in realitate sprijinia pe Ardeleni.
in cele :din urm veni si Vornicul Huru trimes de Petru Rares cu sese
mil de immeni. Toll aliatii incepur la 28 Septembre asediul eetatif
Medias, care fu luata in ziva urrnatoare. Gritti tot mai nadjduia sa
,scape cu ajutorid Moldovenilor. Et trimese la (iCipitanul Moldovenilor,
care nu putea fi decit Logoftul Teodor, un Turc in haine moldoveneeti,
-ca sa vadti ce &dud a Moldovenii. Capitanul, ca vechi Logoft,
-ticlui un salv-conduct, cruia if plii pecetea Domnului stt Avind
acest act, Grilti trimese la Moldoveni pe cel doi fri al MI, apoi se predete el insusi. Moldovenii calcar fagduiota data si deter pe Gritti si
pe copiii sal prad rzbunrii Ungurilor lui Maljth. Gritti fa decapitat.
La 2 Octombre, cel doI conducatori al ostil moldvenesti, Cpitanul,
in care trebuie sa vedena pe Logoftul Teodor Bubuiug, si Vornicet
Huru eraii la Marienburg, pe drumul de intoarcere in Moldova. Ca
.dovada a ispravil facute, ei aduserd capul lui Gritti i pe eel doI fii ai
!acestuia, pe cari Petru Rares ii va omori far mild. S'ail mal dus in
Moldova ei o mare parte din comorile lui Gritti 1
Petru Rare dovedise c intrunia perfect insusirile italiene de virtita
i sceleratezza, si gsise in Logofatul st, un iscusit maestru, al intrigif ei al vicleniei. Siogura lor iudrep'ttire este c, lupta cu armele
dusmanilor bor.
,

Ctitor - al mnstiril Humorul, Teodor Birbuiug a zidit-o cu sprijinul

-sr jutorul lui Petru flares, in cea. mal mare parte hied cu cheltuiala
7

1 Expunerea evenimentelor provocate de venirea lui Gritti in Ardeal, facut.

'

,cu scopul ca et scot in relief rolul luI Teodor Bubuiug, este extras din :
L Ursu, Die austviirtige Politik des Peter Raref, p. 105 si urm.
,
,

Sto

www.dacoromanica.ro

'r

'',`

411

N. IORGA : CRONICA

'

1. Si astzi se vAd la Humor portretele murale ale ctitorilor, Teodor

Bubuiug si sotia sa Anastasia 2. Pentru sprijinul dat, si Petru Rares a
fost pus in rindul clitorilor, si chipul lui de asemenea a fost zugrvit
la mnstire 3. Aid se afl piatra de mormint a Anastasiei, moart la
29 Septembre 1527, si a lui Teodor Bubuiug, mort la 1-iti lanuar 1539 4.

sa

In documentele din acest limp adese orT nu se arat numele de familie al boierilor din Divanul domnesc, si aqtfel foarte usor se pot confunda boierl cu acelasT nume de botez. in Divanul luT Petru Rares, in
intia hit Domnie, se alb mat multi boiert cu numele Teodor (ToaderN
e forma supt care apare acest nume' in documentele slovenestl date de
Petru Rares).
Teodor Bubuiug, Logoft pn la 1535.
Teodor Stolnicul, constatat intre 11 si 12 Martie 1529 5.
Teodor Vistiernicul, de la 9 Septembre 1525 pn in 1527 6.

'

Teodor Pirceilabul de Roman, de la 22 Mart 1535, pAn in Mart 1537 7.

Teodor Pirclabul de Hotin, de la 22 August 1530 pn in Sept. 1538 8.

Teodor Beilq Logoftul, constatat in 30 Mart 1537 9.

Dac Teodor Stolnicul din 1529 este acelasi ca si Teodor, fratele lui
Petru Rares, coostatat din 1530 c Pirclabul de Hotin, sa acelasT cu
Teodor PircAlabul de Roman, ori cu Teodor Bilos Logoftul, nu putem sti.
(Va urm.).

CRONICA.

Ccirtf. Pentru o societate indiferent la lucrurile sufletestI cum e a

noastr, Eroil lui Carlyle sint bine veniti. Mult din ce s'a fcut mare in
istorie se datoreste oamenilor mart, Ef, credinciosT until ideal nestrmutat, ail avut de luptat cu multe greutti : in intiul rind cu indiferenta
public, cu dusrania acelor cart vedeail schimbarea adus de el, pgu-

1 Kozak, Die inschriften aus Bukowina, I, p. 29.

2 Aceste portrete sint descrise de N. Iorga, Neamul romdnese in Bucovina, p. 83. .
3 Portretul hit Rares este reprodus in : N. Iorga, Din faptele stretbunilor,
dup5 scrierea citat a d-lul Ursu.
4 Kozak, o. c., pp. 33-4.
5 Ac. Rom., pee. 27, doc. 47/VI.
.

6 V. lucrarea mea citat, p. 32, doc. I, II O. III ; Ac. Rom., copia 116/XXXV.La 21 Octombre 1527 se afl Vistiernic Dump, (Hurmuzaki, 118, p. 725).

7 Handed, Arhiva [storied, I, p. 83; Melhisedec, Cronica Hufilor, p. 18.

Orest Popescul, o. c., p. 39.
8 Ac. Rom., pec. 166 ; 0. Popescul, o. c., p. 39 ; Hurmuzaki, Supt. III, pp. 110-1

9 Orest Popescul, o. c.

'

t.
.1

G. CORIOLAN.

www.dacoromanica.ro
s:

'

142

NEAMUL ROMANESC LITERAR

bitoare bor. *i el totuS1 an invins. Carlyle ni-I presinta inteo gradatie, g

incepind cu eroif ea zef (Odin, zeul scandinavie) i sfirOnd cu eroul ea '
rege (Cromwell, Napoleon). Caracteristica eroulul e de a fi sincer. E
sincer pana la naivitate, far sa stie, far& sa-si dea seama :,La el sinceritatea e ceva firesc, necautat. Ciutarea sinceritatil e o intaie do vada de nesinceritate. i multamita numal acestor oameni, carord Carlyle far greutate e gata s Ii recunoasca chiar o origine.divini, ornenirea innainteaz. Et ail inteles mai bine decit cellalt1 oameni legile naturii si toate strduintele lor se indreapt spre tinta aceia, a fericirif
oamenilor, cind tot! vor trai dupa invataturile religief, cea mal innalta
revelatie a legilor naturii. - M.
' '
Ciudillenii. Din Cumpana la p.147 :
.
D. Motru da ins& din umerf la aceast constatare i ne insulta, raspunzind : E boala jorgismuluf ! Ah, 'nu e niciun jorgism, iubite ginditor 1 Noi dectinam categoric de la nof onoarea acestut epitet. Straino
fobia d-lui Iorga o cunoastem nof, cu toate ciudateniile ei.
La p. 153 : Niel intr'un cas ins, dupa stirea noastra i dupa obiceiul de control ce ni l-am impus; dublu mai cu seama de cind scriern
impreun, n'am fost necuviinciost lfatrl de nimeni.
* D. Sadoveanu vorbeste amical cu raposatul loan Creanga
-,
- Asa, vezi e o stii... A seris d-lui (d. lorga) odata despre mos -Nechifor, minunindu-se .cum a putut ur biet scriitor ca mine sa fact o
povestire. asa de lunga dintr'un lucru de nimic... Cad ce face mos-Ne
chifor ? Duce pe o fat de Ovreig, nevasta lut We, de la Nearnt la Piatra,
- si se vorbeste despre drum, despre codrul Balauruluf, s rupe caWul crutei, dorm oamenif in padure... gbatita... Un harabagiii duce pe
o Ovreicuta la Piatra... i asta se chiama novela ?...
Daca eel dol interlocutor! imi dad voie, adaug ca acel care ar li saris
..acestea despre mos Nichifor, ar fi seris mare prostie.
Pe care n'am scris-o eq.
4
,

'

* Din Srnanatoruln :
Seiptiimina (X, 4, 1910). Condeiul viguros al d-luf Panu atinge cu au
toritatea-I reeunoseuta chestille literare la ordinea zilei. ...Pot tit i li-

teratif nostri - zice d. Panu - is'ail grupat in mod artificial, forinind

grupulete si seotind reviste care null ail ratiunea de a Ii. Oare poetil '
Si nuvelistif nostri n'aii reviste, ca Vista Romneascd, aSmanatoful o

atc., in care, ar fi putut si-i publice I ucrarile lor i sa se dispensrzs

s;

de a mat uni (sic) citiva impreuna,'spre a face o bisericut si a -si seoate o ,

mica revista 11 Incercarilor ce se fac de -a se muta matca Iluviului li
terar pe albil noua, d-sa raspunde : Sint tref re,viste vechi : Con vor bill )
literare; oSarnntorulo i Viata Rorridneascao .care r,epresinta, o rniscare libera.
Trii s'o cetesc si. asta.., in laSmanatoruly !
.

TIPOGRAFIA NEAMIJL ItOMNESC>, TALENII-DE-MUNTE (PRAHOVA).

..

'
www.dacoromanica.ro
.