ANUL II1.-No. 38-39.

20 BANI NUMAIIIIL

NEAR

9 OCTOMBRE 1911

ROMINESC

LITERAR

ABONAMENTOL IN pill:

ABONANENTUL IN STRLINATATE:

Pe al 5 Let. - Pe ease Ian' 3 let.

Pe en an 7 Id. -Pe lase lent 4 lei.

Redaotia l Adminiatratla : Vlenii-de-Munte (judetul Prahova).

SUM AR Ill.
N. oaca.: Serbirile de la Tag!. - D. Sextil Pugcariu despre aerbArl. - Cuvintarea Regelul. - Alte cuvintri ale Regelul. - Cuvintarea rectorulul W. Waldeyer (Berlin). - Cuvintarea d-lui prof. dr. Swoboda
(Viena). - Salutarea Facultlitii de Filoaofie gi Litere din Bucuregti. N. IORGA : t Profesorul Agura. - MIHAIL I. PROCOPIE : Noptil (poesie
dup. Eichendorf). - i. : Cugetrl. - N. IORGA : Invierea lul Stefan-Vod

.(poem istoric). - D. C. VOICULESCU : 0 clliltorie pe malul Nistrului.

M. BACIU: Cintece poporale bucovinene.

SERWILE DE LA Ilia
_

Serbdrile de la lag nu se pot pune aMturf cu cele de la Blaj

ti cu acele, mai noud, de la Bucuregi, decit intru atita intru
cit toate a fost ale culturii romdneti fi toate a provocat manifest9fil spontanee, de cel mai bun augur pentru viitorul acest6i culturi. fi poate cd acest din urtnd caracter, comun, e mai
insemnat decit toate deosebirile, flindcd el inseamnd, in aceste
trei centre ale viefii neainului nostru, iegrea la luminci a ace,
leiag marl puteri, de pref acere t innaintare, pe care multi
;1.'ar fl crezut-o cu putinfel.

La Blaj era jubileul unel societdfi neoficiale, pe pcimint de

robie, uncle limba noastret are sci poarte o luptel necontenitcl

foarte grea cu ace' cari infdfipazd i apcird and limb, altd
civilisafie, altd energie nafionald. La Bucuregi ere/ simple ser-

bell de petrecere ale unei tovdrdfil pentru ocrotirea culturii

noastre mai ales in Tinuturils ameninfate. In lag serbcirile aft
qvut din capul loculur un caracfer oficial, flind ale unei Uni-.
versitdfi fi avind tnnaliul patronagiu al Suveranului fi al fah.

miliel sale.

.
.

www.dacoromanica.ro

594

- NEAMUL ROMANESC LITERAR

La Blaj n'oft fost decit Rominii culfi inccilzifi de idealul nafional i incunjurafi de o fercinime simfiloare pentru innaltele
' scopuri ale ccirturarilor. La Bucuregi, mulfimea a stdpinit, si
ccirturaril o fost acol numai pentru a-i da intimplcitor, in
mijlocul petrecerilor, indrumdri i sfaturi. La lag aceastd ?nuttime nu putea set apard decit pentru a privi la trecerea Rcgelui i a Reginef, a prinfilor, la defildrile celor din fruntea ferii.
9i incd orqul, coplegt cle jidovime cum este -g Evreil c fost
in aceste Zile destul de visibili -,n'a putut da un mediu ',Om&
nesc cultural.
Universiteffile- strdine aft fost chernate, i aft trimes in parte,
i: in foarte micci parte, represintantil lor,
- trebuie sci spundm
celelalte mulfdmindu-se cu per gamente festive i cu delegare de
persoane din farci. Totug a fost o mare onoare pentru invtdmintul superior romcinesc aparifia rectorilor din Berlin $ Viena,
,
marele istolog Waldcger i cerceteitorul arhcologiti cregine, pet- rintele Swoboda, unul un spirit de o finefd deostbitcl, cellalt un
orator cu f rase largi i dicfiune solemnd. Ne-qm bucurat in
deoSebi de venirea in mijlocul nostru a celor trei inv fafi strdini cari aveo un vechi drerit la iubirea noastici prin -.studii
i publicafii privitoare la noi ; in rindul vristei, d. loan Urban
Jarnik, prof fesr de filologie romanicci la -Praga, autorul, impreunci Cu d. Andrei Birseanu, al uneia din cele. mai vechi pi
al celei mai alese i metodice culegeri de poesii populare"; d.
Mathias .F riedwagner, acum la Academia din Frankfurt-re' .Main, fost rector la Cerndufi i autorul unei per f ecte traduceri
de cintece romcinegi din Bucovina, din acelea pe care le-a strins
cu atita rivnci fi le pcistreazd cu arc de multd iubire, pi d. E.
- de Martonne, de la Sorbona, Care a inchinat Romania cele mai
mutts din cercetcirile sale de geogro f pi a dat o lucrare clasicci
asupra 7'erii-Romeine0f, tla Valachiep.
Atenfta toatii s'a. indreptat asupra lor 0, firege, asupra Regelui pi a familiei regale. Discursuri, toasturi, con f thrife, omagii,
excursii aft fog pentru Suveran, pentru Regina, pentru principi,
cuprinzindu-se intre ei g cei
pentru oaspefif de peste hotare
trei represintanfi ai Universitcifii cerndufene, par. rector Saghin
pi trap Tarnavschi. De fart Universitatea din lag ea insclg
' a avut o singurci zi mare, aceia in care, la Teatrul National,'
innaintea unei numeroase ti strcilucite asistenfe fi in presentee

www.dacoromanica.ro

'

.593

N. IORGA : SERBRILE. DE LA IAV

tutuppr inembrilor dinastiet, .Rcgele i principele Ferdinand find

pe scencl, s'aft

presinlat pe rind, pentru a o saluta, a-i recu-

noafte silintile, a-1 wet izbincla 0 mai departe, eel doi rectori
ai Universitcifilor din Capitalele Austria i imperiului german,
apoi rectorul Saghin, care a vorbit romeinefte i a cetit dupd
aceia, Universitatea din Cernauti find gormand, in nerntege si
romdnege, prqedintele Academiei Boning, rectorul Pangrati din
Bacur e Of, membrul A.!-ademiei Romine d. Stef anelli

i,

prof e-

sorul Purariu ca represintanti ai Societdtii pentru cultura fi

'

literatura romind din Bucovina, represintantul Universiteitii celei

-

-s:
-

noud din Sofia, Agura, crescut intre .Romini 1i sortit, din nenbrocire, sci i incheie viata intre noi, in chiar aceste zile de bucurie, i delegatii Facultcitilor de Drept i de Litere de la BuCUre0i. Incolo, la Tedtru, o alegorie a prof esorului Gel vcinescul,
-o cantata de Mezzetti, in onoarea institutiei jubilare. Univer-

sitatea a primit, in sfir0t, pentru studentii ei fara mijloace, regalul dar de 300.000 de lei, din care se va face inqd o f Bun-

daie Carol..

Dacia scopul serbarilor, lorificarea Universitdtii, n'a iefit indestul la iveala, aceasta se datorefte mai mutton cause. Inteifii
lipset, intimplatoare, dar mai ales voile, a multora dintre profesorii et, intre cari d. Philippide, d. Raranu, bolnav i lovit
de o grea durere in familie, d. I. Caragiani, d. Stere, i, de sigur

di am uitat atitia. Vezi Doamne, se luase hotarirea solemnd

ca, pentru anume plingert vechi impotriva rectorului, dr. G.
,Bogdan, prof esorii liberali si tachilti sit nu iea parte la jubile.
vi, afard de prea putine esceptii, aft si facut-o, a avut lipsa
de tact Qi tristul curaj s'o faca
Dar chiar intre prof esorii cari erail de fag nu domnid
ma ierte c'o spun - vesela camaraderie a celor cari serbeazci
impreuna dupe& Ce impreuna a lucrat : graft prea razleti fi
oarecum desorganisatt. Din nenorocire afa va fi, Mira indoiald,
i la jubileul, ce vine peste patru ani, al Universiteitil din Bu,:
cureei. Sint tristele moravuri ale vremii.
Studentimea era i ea numai in mica msuret represintaid.
.

Semnele distinctive, irnbrdcamintea de serbaloare, disciplina de

fier it lipsia. Prof esorii pareaft cd n'ovd in de ajuns.:Se poate
zice ca feint energia si talentul d-lui C. IV. 1frim ,rolul et or fl
fost cu; descivir0re ters. Mal mUlt se vedeail studentii din Bucovina, alerg aft in' numcir mare $ in dispositic serbdtoriascd.

www.dacoromanica.ro

596

NEAMUL ROMINESC LITERAR

Din Bucurqti era abia cifiva tineri pierclufi in multime, lucru

care nu trebuie sd mire cind Facultdfile de Medicind $ Teo-

logie n'a trimes niclun delegat dintre prof esori.

BotiI elevi al Universildfii nu s'a strins in jurul apzcimin-

tului de la care ail primit lumina. Inifiativa a lipsit. N'a

apeirut in corpore nici la solemnitdfi, nici la banchete. Dacd
prof esorii romini i aLiga Culturalcil aft strins la un cope/ pe
colegii lor strdini i pe tineril de peste hotare, dacd ministrul
a dat cloud, trei banchete, ospdful frfesc al fogilor studenti a
lipsit.

Dar aceste lipsuri nu s'aft bigot de seamd, de i ele ail lost

aFt de marl. Nici alte neajansuri i grepli n'aft ie0t la iveald.
fii, pe de altei parte, oricit de oficial ar fl lost orinduite, in chip
firesc, aceste serbeiri, oficialitatea lor nu s'a afirmat mai presus
de mice, ci, din potriv, aceastd ofliialitate s'a pierdut adese ori
in ceva cu mull mai mare, cu mull mai insemnat.
De la inceput represintantii Universiteifilor strdine, venifi de
sigur i cu oarecare prejudeccifi impotriva nolstrd i, oricum,
find o deosebitei pretuire pentru oriOialitatea i valoarea noastrei culturald, aft fdcut cunogintei cu aceste element superioare
ale fiinfei neamului romeines1 Aft ascultat in Auld, in seara de
consfeituire, o conf
d3sp-e partea pe care am adus-o civilisafiei umane 0 despre interesul pe care-1 of erim cerceteitorilor
in orice domeniu a tiintei. Ricunoscind aceasta aft vorbit oaspetit nogri la edinfa solemnei de salutare ;i, mat trzi, rectorul Sw9boda ni-a fag
o ceildtorie de studil a Universitcitii
din Viena. Dupci cererea colegilor din depeirtare, s'a visitat
museele public i acele musee de artd pe care slujba donnezeiascci le binecuvinteazd in flecare zi, bisericile, mnstirile..
Tot rectorul Sw.koda a insistat asupra:insemneittii acelei
strinse legcituri care unia pe prof esori, ciki emit, cu studenfil,
sift' se intimplaserd set fie, $ a veizut in aceasta un element de .
superioritate al viefii universitare romdne0i. i, de fapt, la last

"

mdcar, aceastd legclturei este i, . se intdrege necontenit. Ea nu

pornete din specialitatea flecdrui prof esor, ci din spiritul comun,

din idealul unitar care insufl3fege tot mai mull pe ,inveifeltori

i ucenici. i un dufman al acestui sentiment de revere* /am
de 'recut, de pietate f afd de religie, de neconditionatd alipire
afire neam, de interpretare nalionald a culturii universale, pro-

www.dacoromanica.ro

N IORGA':

SERBLITLE DE LA IA.

597
. 1.

f esorul Riegler, a trebuit s'o recunoascd, pe and aplause entusiaste salutaii din net ideile conducdtoare neapdrate ale vigil
noastre de astdzi. i orice alte aplause nu s'a indreptatbiti colegi -, de studenti i de publicul intreg, care un orn
pentru a jigni pe altul, ci mitre acele idei in serviciul cdrora
orice bundvointd luminatd trebuie sd se puie, la lag. ca 0 la
Bucuregi.
Vi tot de aceia inaugurarea statuii lui Kogellniceanu a fost
la locul ei, ea a fost un capitol necesar in acest ciclu de festivitdli neuitate. Toatei aceastd lume, incalzita de aceict0 simfire
puternicd pentru nevoile superioare ale natiel, a velzut i aclamat
frenetic, nebune0e, in bronzul cel nod, ap de simplu i de
elocvent, prin gestul care intinde unui popor setos de culturd
cartea deschisd, intruparea inteun orn genial a crezului tin&
de astzi, a faptei noud de mine. Desrobitorul de suflete, desrobitorul de ferbi, desrobitorul de neam 0 de lard steitea ca un
exemplu via, al celor ce trebuie indeplinite. lubire de trap instrdinati, iubire de trap grad i pardsifi, iubire de acest pdmint intdiA, de acest singe mai presus de toate, iubire de not
infine, in suferintele Qi speranfele noastre, iatd ce se cetia pe
filele de anima deschise in lumina celor din urmd raze calde.
.

'

i de la prinful de Coroand, care va gi, la timpul Ma, sd vorbeascd limpede i nod, de la flul s, intreg numai bundtate,
blindetd, infelegere

i voie de muncel, de la invdtaiii profs sori

pawl la mulimea fcolarilor crescuti cu bune indrumelri, pawl
la publicul strain de Universitate care se imbulzia f aryl vre-o
firma din curiositatea rece et solemnittilor obifnuite, aceia0 era
con0iinta ce stdpinia, i aspiratiile ce se desfeiceaii, acelea0.
Fiecare moment al serbdrilor a avut o insemneitate mai mare
sad mai mica dupd cum el era in raport mai strins sad mai
slab cu acest spirit care 0 aid ll serba cele d'intdi avinturi biruiMare. Guvintele Reg elui insu0 il consacraii, pests reserva solemnd a frasei protocolare. Ministrul de Instructie, d. Anion, a
fast cel d'intcliii care s'a declarat, cu energie, numai ef al invcildmintului, fend de careli simte singurele datorii i toate datoriile. Spiritul de partid a Meat, lingufirea a ramas mutd,
apelurile interesului personal, de orice natant, aft intimpinat tdurea desprefului sad zimbete ironic&

IN1u odatd Suveranul fi familia sa aft visitat monumentele vechil

www.dacoromanica.ro

598

NEAMUL ROMANESC LITERAR

noastre arte. Rind acuma inset aproape numai in clipele de bucurie pentru o reparatie mai mutt sail mai pufin izbutitd pi in
mijlocul obipnuitei pompe de Curte, in sunetul de complimente
ale cciletuzilor oficiali. Visita discreld feicutei de innalta doamnd
care infelege mai mult intre femeile Romania arta noastrei originald pi de principii Carol i Elisaveta la bisericile neprefetcute, deci nestricate, ci pline de adevdratd frumusefd, ale lasului a insemnat un omagiu suprem adus acelelapi civilisalii
originale de care ne mindrim i pe care eram acolo pentru a

o glorifica in acea manifestare modernd a ei care e Universitatea.

Astf el so Voile aft ceipeitat, pe lingd obiectul, motivul lor, fi

un tuts les. Pdtrunpi de dinsul, aft fgdcluit colegii din Apusul

innaintas in culturei sei se mai intoarcei pentru a pdtrunde ceia
ce deocamdatei ail cunoscut. Peitrunpi de dinsul, si-aft areitat
membrii Dinastiei dorinfa de a se gdsi iardpi in mijlocul acelor
cari 1i-et dat, nu numai pleicere, dar adevdratd bucurie i siguranid de viitor. Pdtrunpi de dinsul aft reimas de sigur studenti i profesori pentru a-pi incepe, cu un mai innalt simp

pentru valoarel silintilor ce cheltuiesc, munca lor rwud.

'

N. 1ORGA.

D. Sextil Puscariu despre serbArT.

din popor care, dupd atit indelungate lupte, izbit fiind de crincenele loviturl ale sortil, a putut 0-0 pstreze fiinta i originalitatea sa ne0irbit, un Stat a cdrul intlie 'fapt, indat dupd intemeiarea sa, a fost infiintarea unel UniversittT, stirne0e cu
drept cuvnt admiratia noastr a tuturora.
Cuvintele acestea frumoase le-a rostit cu ocasia edintel festive de supt presidentia M. S. a. gelui Carol celebrul orator
profesorul Waldeyer, delegatul Universittil din Berlin.
S e, intr'adevr, vrednicd de cea mal vie, admiratiune grija
marilor barbell cari ad svirlit Unirea Principatelor romine de
a fi dat noulul Stat tot ce trcbuia ca s-1 ridice la importantul
ring ocupat de el &Adz! in Europa. Acei entusia01 1:6.6 fost in
.

stare numal BA invirgd cea mal mare piedecd pentru desvoltarea

nationald. a RoMinistrifila, prej.ddecdtile secttlaR; care ail des-

'

prtit frate de frate, ci lor ii revine meritul urial de a fi avut:

www.dacoromanica.ro

,
.

D. SEXTM PUSCARTU : DESPRE SERDRI

599

tria sk nu se opreascti la intiiul pas, ci neobositl, ail mers -mat

departe, tot mat departe, cercind aproape imposibilul : crearea
unel Universittt intr'o tarA in care ea mal putin de o jumtate
de veac In naiad limba romneas36 lack nu se invta prim coll.
Un semicentenarid universitar in Romania este deci un. simbol,
artind puterea poporulul nostru de a psi ca un element civilisator In Estul indeprtat al Europe!, indat dupi ce, prin tria
sa, a rupt lanturile ce-1 legail de Orient.
Wag, nu poate fi socotit ca neinsemntor faptul ca tocmal
vechea
Capital a Moldovel se serbeaz acest semicentenarid.
In
CAC!, clack astzl, printr'o fireasck tendint de centralisare, Universitatea din Bucuresti ocup locul bald intre institutiile noastre
culturale, strlucind prin numrul elevilor si in parte prin numele profesorilor, .bucurindu-se in acelas! timp de o mat dar-

.-

nica dragoste din partea guvernelor, - orasulul NI II revine

marital de a fi infptuit mal intliu ideia unel Universittt
Gael aid tria maril visionarl cari, vroind sa croiasca viitorul

poporulul lor, ail flout ceia ce legenda minunat a poporulul

nostru spune ca svirsisa Meterul Manole clad, spre a salva
opera, ia ingropat ce avea mal scump pe lume In zidul manstiril, ceia ce ni spune basinul atit de simbolic al poporului
despre Ft-Frumos, care, ieind din intunerecul celullalt Carla;
a tiat o oc de carne din pulpa sa spre a Irani pa scorpia ce
avea s-1 duck la lumina ; aicl, in Ia1, s'a adus jertfa WA de
care nu se poate imagina o fapt mare. Capitala Moldovel ei-a
-

jertfit strlucirea sa spre a putea face strlucitoare Capitala Teri!

,

Romnestl.

De aceia a fost o dovad de dragostea adevrat parinteasca

ce o poart Regele C trot teril sile, clad, incunjurat de intreaga

familie regala, a descins in Capitala marilor sal innaintasT. Printr'o

vorbire academic& i ptruns de o adliack intelepciune, de o

rdpitoare frumiuset a limbil, El twang a tinut si dea serbrilor

strlucita insemntate ce o merit. i, in fata lui, represintantif
celor mal marl UniversittT
din Apus, cu Parisul, Viena i Bara
haul In frunte, a adus omagiile lor de admiratie sincera Universittif din iasl.
i, precum nu se put-)a altfel, Litre urrile de bine pentru
viitor, s'a auzit i glasul duios al celor ce.el aduceail aminte de
profesoril de odinioar a acestel Universittt Litre cel d'intkiii
.

www.dacoromanica.ro

,*

---,

_
VIP

600

NEAMUL ROMNESC LITERAR

lea amintit numele profesorilor ardelenl. Aid at sttut Simion

Brnutiii, Petru Suciu, Stefan Emilian, Stefan Miele, Ion Pop,
Aron Densuianu i altil, cari at venit, nu numal ca represintang al tiintil, ci cari at. smnat in sufletul elevilor, lor decenil de-a rindul, i iubirea invgpiat i fanaticA de neam, aa .
cum o supseser el acas la sinul maicelor lor, i cum nu li-a
foot dat s'o predice de pe catedr in tara care i-a nseut. CAcl
pentru el Universitatea nu trebuia sti se asemene soarelul ce
apare pe orizont in zilele de iarn, mare i luminos, dar MIA
putere de a incAlzi, ci soarelul din dricul veril, care cu lumina
impreun d i cAldura imbielpgatA.
La inceput, mat ales aceast dildur era trebuitoare pentru
ca Universitatea din fag EA fie ceia ce a vrut intemeietoril el :
aintia coal limit! national a Rominilon.
In acest sans serbim cu totil astzI aniversarea el de cinzecl
de anl, urindu-1 un viitor strAlucit.
.
(aTribuna.1)

Cuvintarea Regela
.

4r

Cu cea mal vie bucurie urez bun venire invtatilor notri

oaspetl, cari ni-at fAcut ma rea cinste de a veni spre a serbatori

cu nol intMul jubileii al tinerel noastre Universittl din lag.

Multmirea iml este cu atit mal mare, cA MA gAsesc in mijlocul
iubitilor Miel Ieenl i c pot presida la o serbare de na mare
insemntate pentru desvoltarea cultural a Romniel.

Intemeiat acum cinzecl de anl de cAtre Principele Alexandru

loan Cuza, dup initiativa marelul &CI ministru Mihail KogAlniceanu, a cArul nqtears amintire se va slAvi mine, aceasta Universitate a fost intiiul dor binecuvintat al Uniril Principatelor
dunrene, cea d'inti manifestare a redeteplrif intelectuale i.
nationale, mult timp dorit i impiedecatti. Ea s'a ridicat pe ruinele Academiel Mhi1ene, uncle cuvintul infildrat al lul KogAlniceanu rmunase deja, aruncind iminta cea mintuitoare i
yestind timpurile mal bune ce era s soseascA.
In curse! sAt de Istorie National, insufletit de-un adinc patriotism, Kogilniceanu vorbqte, nu ca un Moldovean, ci ca un
Romin, care ptrunde viitorul 1 pregAte $te.
.
Dar aceastA indrzneal prematur provoad o nemiloasi reactiune : voinicul lupttor o pl tete cu surghiunul, jar Academia Mihikilean este inchisA.

www.dacoromanica.ro

...

'

.CUVINTAREA REGELUI

601

Nu trecu mult Ural) ins, i Koglniceanu, ajuns sfetnicul ascultat al until Domnitor patriot, avu fericirea de a putea atinge
telul urmrit fr preget in tot timpul tineretif sale, aded de
a deschide larg usile acestel UniversittI si de a da sufletulur
romnesc hrana intelectual care trebuia s-1
i s-1 re-

genereze. Din acest moment innlttor, i supt impulsia unor profesorl cu iubire de tar, constiinta national incepu a relua cunostint de ea inski, iar calea propagiril se deschide larg in toate
directiile i pentru toate treptele sociale.
-

Luind contact cu stiinta i cu civilisatia, am putut s ni asimilm pe incetul progresele dobindite de celelalte popoare, sa
:ne apropiem de ele i s iesim din isolarea i intunecimea in
care trisem.
Acesta este nemsuratul folos ce l-am cptat prin interneiarea ambelor noastre Universittl.
Ele ne-ati invtat a cunoaste conditiile neaprate ale adevaratel culturi si ale adevratel mrirl ale line! ter!, adec munca
struitoare care imbogteste, instructia Entoas care lrgeste
judecata i educatia moral& care alcatuieste caractere tar! si asigur buna ordine social.

UniverSitatea este dar cheia de bolt a cldirif Statulul, menit a intinde cimpul cunostintilor folositoare ale AdevruluI
Frumosuluf i ca un focar puternic, a lumina mintile i a in-

calzi inimile spre a le indruma pe Cane roinice

moralisa-

toare ale munch aprige si a le inchina binelul obstesc.

Iat, d-lor profesorI, programul i domeniul nostru de actiune,
el cuprinde nu mal putin ca intregul viitor al Patriei, i acest
fapt cat sa vA dea, impreun cu mindria falnicel voastre chemarl si simtul mud! rspunderl ce apas asupra constiinteI

domniilor voastre.
Dati-mI voie sa Ara reamintesc una din frumoasele invtturI ce
le dadea btrinul Voevod Neagoe Basarab fiulul sag. Ea vi va

arta aceast rspundere supt o form i mal mirtoare

dlintea stAin trupul omulul drept ca steagul in mijlocul rzboiulul. i toat oastea caut la steag. i, pang st steagul in rzbola, nu se chiam acel rzboiti. biruit ; mcar de are si naval!
prea spre sine, ci caut steagulul si se adun imprejurul luI,
iar, dac steagul cade, atuncl toate ()stile se risipese si nu se
stie unul cu altul cum fac i incotro merg.)

www.dacoromanica.ro

'

602

NEAMUL ROMANESC LITERAR

Acest steag, de care alien& viitorul nostru, Il inett in minile

voastre: supt cutele lul alearg o tinerime doritoare de lzbinzt.
Dea Domnul ca s stea tot sus pe calea mintuiril i i preamaririt neamuluf i sa se vaza de departe, pentru cinstea i innltarea scumpel noastre Romnil.
Aceasta este cea mat adinc, cea mat mare dorint a inimil
Mele.

"

'ag.

Alte cuvintrls ale Regela

A. RASPUNS PRIMARULUI IASULUL

Cuvintarea d-voastr aa de bine simtit si mgulitoare pentru

mine gasete un rsunet recunoscator in inimile noastre.
MA simt fericit ca am putut i e4 veni in scumpa noastr a
doua Capital, care m'a primit i ast data cu bratelp deschise.
Adinc mipat de frumoasa intimpinare i pentru dragostea ce
mi se arat in toate imprejurarile, va multmesc din inima.

Doresc ca laul sa fie, nu numal un focar al tiintet, dar sa

pinta folosi i la avintul neateptat pe care tam 1-a realisat in
jumitate de veac.
Aceast desvoltare insemnat se-datorete in mare parte Uniril
Principatelor, din care a rsarit Regatul.
Vechiul Scaun domnesc al Moldova a fcut in privinta aceasta
jertfe simtitoare i merit& cea mat vie recunotinta pentru abnegatia pe care a aratat-o in momentele hotaritoare pentru viitorul Romania.
Nu se va nita nictodata cit de
. mult a contribuit Iasi! la maArea patriel.
InsufletR de aceste simtiminte i fAcind urarile cele mal calde
pentru acest ora, ridic pdharul in sacatatea iubitilor miel Ieent.
-

B. LA UNIVERSITATE : RASPUNS RECTORULUT.

Sint vie micat de sentimentele de dragoste i credinti ce mi

le reinnoitf din partea Universitatif Imulut i care gsesc un
adine rsunet de recunqtint in inima mea.
Dung vrednica serbitorire a jubileulut Universitatif, in care
s'a amintit trecutul, am dorit e via din coil in mijlocul vostru
la deschiderea cursurilor, pentru a ni indrepta gindul impreun

www.dacoromanica.ro

CUVINTAREA RECTORULUI W. WALDEYER.

603

spre viitor si a v arata desvlrsita mea incredere ca roadele

acestul Innalt asezmtnt de cultur, care a primit acum o nou

sfintire, vor rspunde asteptrilor teril.

Aceste asteptrt le cunoastotl : o mane& sIrguitoare Inchinat
Binelul i Adevrulut, pstrarea nestirbit a credinil strmosestI
ridicarea patriel prin fort le morale si intelectuale ce le ATV
dobindi aid.
Jartfele Insemnate ce le face Statul pentru vol, iubitt student!,
solicitudinea i necurmatul mkt' interes pentru studiile voastre,
v vor Indemna cu sigurant a v arta vrednict de dragostea
ce v incunjoar.
Ca un semn al acestul interes i un not' imbold la muncg, am
hotrit, in amintirea acestel serbdtort, a drui 300.000 de let, a
cAror dobindb. se va intrebuinta de Senatul Uaiversitar pentru
tiprirl de ten, si mat ales pentru sprijinul studentilor lipsitt de
.

mijloace.

Urez ca anul universitar care incepe s ni aduc dovad c

ndejdea ce punem In vol este pe deplin intemeiat si c din

cuvintul profesorilor, ca din o smint aruncat inteun ogor

mnos, va rsri un rod imbielsugat, spre folosul vostru si al

scumpet noastre ter!.

Cuvintarea rectorului W. Waldeyer (Berlin).

.
-

O scurt privire asupra istoriel Romnilor 11 aminteste cuvIntul poetulul roman : aTantae molis erat romanam condere
gentenn. Veacurf dup veacurf se perindar de clad luptele lul
Traian cu vitejil Dad ail pus temeiti istoriel romnestf ; In cursul
tuturor acestor secole, terif i poporulal romin nu-1 fu dat s-sT
vind In fire. Situatia geografie a teril, pe drumul larg dunrean

care ducea din Orient spre inima &trope, purta pe aid toate
popoarele migratoare de la Est spre Vest, -o pornire care si
azi dinuieste si pare a fi o mostenire a locuitorilor pmintestt :
soarele doar 111E44 cltoreste pentru ochil nostri in fiecare zi
pe acelast drum ! Si, ma! trziti, cind puvoiul de noroade se potoll, nu a venit linistea dorit, chct popoarele ce se asezara jur
imprej am, lt Intindeati unul dup altul minile lor insetate de

www.dacoromanica.ro

604

NEAMUL ROMINESC LITERAR

nAdejdl cuceritoare asupra ispititorulul pAmInt romAnesc. Abia

dad a trecut o imitate de veac de clad cloud din terile locuite de RominT, Moldova si Muntenia, ail fost Impreunate supt

un sceptru.
Si care a fost unul din cele d'inti roade ale independentel
clstigate si ale pAcil care veni ? A fost Intemeiearea unel institu-punt pentru ajungerea celor mal Innalte probleme ale culturit
omenestl, infiintarea unel Universittt pe acest pAmint !
Nol toil am venit nth!, si In fruntea noastrA Innaltul Suveran
al acestel terf, stimat de intreaga lume civilisat, spre a aduce
acestel Universittt "lade noastre pentru viitor, dorindu-I sA se
desvolte mat departa printre surorile el mal btrIne, spre fericirea tent, spre progresul stiintit si spre gloria el.
Dar nu numal acestel Universittt a Lisilor slat adresate felicitrile noastre, ci intregulul popor romAnesc. Un popor, care,
dupl atit de Indelungate lupte, izbit fiind de crIncenele loviturl
ale sortil,a putut s-sT pAstreze fiinta i originalitatea sa nestirbit, un Stat a drul IntAie fapt, IndatA dupA Intemeiarea sa,
a fost Infiintarea unel Universittt, stirneste cu drept cuvint admiratia noastrA, a tuturora. De aceia felicitArile noastre se Indreant azt i Wit i poporulul romAnesc. Amintindu-ni ziva
.

'

Intemeieril UniversitAtil din fall, putem zice : Accipiebamus omen !

Gael o natiune care se Indreapt spre cultivarea celor mal in- nalte bunurl, dupA ce abia i-a cistigat neatirnarea, poartA cu

sine un omen norocos, precum a si dovedit-o de atonal istoria

RomAniel. De aceia put= zice astAzI, din mijlocul serbArilor jubilare, privind asupra RomAniel : Accipimus omen !
Ci represintant al UniversitAtil din Berlin, trebuie s mat adaug
citeva cuvinte. Cuvinte de multmire : Cind, anul trecut, Universitatea din Berlin se pregAtia sA serbeze centenariul et, sora
mat tinArA din last a cedat celel mal marl locul. Pentru acest
fapt, precum i pentru invitarea la serbArile de astAzi, vA exprim,

'

In numele UniversitAtil RA gale Fr iedrich-Wilhelm cele mal cAldu-

roase multAmirl. Raporturile Intre UniversitAtile Romania i

cea din Berlin slat de mult prietenestl. Multi dintre tined! Romini ail venit la nol ; el ni vor fi si de aid Innainte totdeauna
bine venitT. Si dea Dumnezeil ca aceste raporturl bune a rAmlie
pentru viitor i sA se. Intreasd i mal mult ! SA dea Dam-

www.dacoromanica.ro

?..

CUVINTAREA D-LUI PROF. DR. SWOBODA.

1.

605

ne zed ca Universitatea din lag s se desvolte atit de mult, ca

- in viitor s vedem student! germant primind invatatura in Balile de curs si in institutele el I
0 sincera urare de bine tinerel Alma mater a Moldovel
,
(traducerea dup (Tribana.))

Cuvintarea d-lui prof. dr. Swoboda (Viena).

Luind nastere dintr'o nobila i viguroas necesitate de cultur,
Universitatea din Tall I serbeaza azI in plina si fericita tinereta
jubileul de aur, cad intaile el decenil de viata stiintiflca s'ail
scurs in vremea marilor progrese metodice si a acelor descoperirl care desleaga in zecl de ant probleme pentru care trebuia
in trecut secole.
De aceia o Universitate care va serba in curind al 1100-lea
semestru trimete augur salutul s catre sora el, ce-I drept

mal tinr, dar nu numal egal indreptatit cu privire la tintele

ei stiintidce, ci i egal in aspiratiunI i Immune% de sue-

cese bogate.
In mod intuitiv ne-am convins in zilele acestea &IVA insemna-

tata are o Universitate pentru orasul in care se afla si pentru

intreaga ea tar, clad nu pierde contactul cu poporul.
De aceia luam i mal cu draga inim parte la imnul de serbtorire care cuprinde azl toate stratele sociale ale natiunil

d-voastre.

Sa zice ca Austria e inima Europel, iar Viena, inima acestel

Wing; din Viena aceasta, dar, trimetem azi salutul nostru, izvorit
din adincul sufletulul, catre natiunea romneasca, prietena non,

a aril cultura original nu ni-a limas straina,

asemenea

cum Dunrea noastr poart cu orIcare val al el, dela Vin_

'

dobona Dana la Carnuntum, salutul unor traditiunl de aceiasl ve-

chime, pn la termul uncle vechiul fluviu, via rspinditor de

cultura, se vars in vesnica Mare.
Privind din tara noastra intr'a d-voastr, ni ridicAm ochil cu
adinca veneratie la Suveranul d-voastr, amicul Impratulul
nostru. Numele Carmen Sylva e cunoscut si admirat cu insufletire pretutindenl unde bate o inima pentru Frumos si pentru
Bine.

'

www.dacoromanica.ro

7,

606

NEAMUL ROMNESC LITERAR

Avind aceleasl sentimente i aceleasl ideale ca d-voastrh, alma

mator Rudolphina trimite Magnificentel Voastre, d-le rector, onoratilor domnr colegl i studentimil, ndejde mIndr a Rompier, adresa el de felicitare,
i m simt foarte onorat a putea

fi eh interpretul urrilor de bine. (Traducerea din aMiparea.)

Salutarea Faculttil de Filosofie si Litere

din Bucuresti.
Facultatea de filosofie i litere din Bucurestl, a OM misiune
de cpetenie este cultivarea cu strduint, metoci i nesfIrsith
iubire a studiilor privitoare la limba, literatura i istoria intregulut neam romnesc si care Intelege c adevrurile cele mal
innalte ale stiintel ail s serveasch si la ridicarea cultural gi
moral a acestul neam, vede in Facultatea din list o tovars
bung, urmind pe aceleasl chi acelasI scop, mal innalt decit toate,

arena si mat departe spor mult, ucenicl bunt, traditil santenna de orientare dreapt i glorie cultural brgath.
Profesoril el stria, in parte, fostl elevl, phut de o fireasca recunostint, al Faculttil iesene. Et 1st aduc aminte de mill petre-

cutl aid in munch, dar mal ales intr'un larg idealism, intr'un
spirit de tolerant senin, late() credint desvirsith fat de moralitatea sublim a adevrulul. AstzI el privesc cu o simpatie
pioas pe vechil lor profesorl, rmasl, prin stiinta, talentul si
iubirea lor de tineret, In fruntea Universittir, cu prietenie pa
colegil lor, cari ia luat, prin nobile silintl stiintifice, locul de
Invttorr ling% aceia, i cu phrinteascti iubire pe acestl tinerl
chiar, cari vor fi &matt mine, in timpurl poate i mal grele decit ale noastre, a da dovada meld constiinte luminate, a celor moraving curate, ocelot spirit de jertf, prin care se tin si Innain-

tent natiunile.
i intre scolaril adore. li inchin silintile lor cele mal iubitoare, ele amIndoud ar fi bucuroase i mindre dad li s'ar re-

cunoaste dreptul, la care tin asa de mult, In constiinta egalithtil

la care ail ajuns, in multe privintl, fat de alte asemenea agezhminte din terl mal innaintate, de a initia In cunostinta adlac
a:trecutalul nostru, in ptrunderea deshvIrsit a spiritulul ro-

www.dacoromanica.ro

N. IORGA t PROFESORUL AGURA

607

mnesc, in necesittile materiale i ideale imperioase ale viito-

rulul, pe principele care odata va sui treptele Tronulul, de

uncle astazY, prin presenta Suveranulul si a familiel Sale, vine

pentru cultura superioara national& o asa de innalt recu- .

noastere.

=11111110
'

-I-

Profesorul Agura.

Lutz%) rsepresintantil straial cari, se pateail astepta mal putin

la serbarile din Iasi 'a foot de sigur acel al UniversitAtil din

Sofia. Nu din vina noastr. Am dat Balgarilor pribegl pentru
causa culturil i lib arttil lor nationale un sigur adApost, toate
polite noastre, ba chiar acele locurl in functil," mal de jos si

mal de sus, care i-ah ajutat s trailed pana in clipa clad all
,

putut sa lupte ftis pentru invierea patriel. De atunel ()Mee progres al lor ne-a bucurat, pontru ca adesea era un rod al Amin-

tel aduse de pe aceste plaiurl care ail dat totdeauna i hrani

pentru alil. Aspiratiile lor mationale de reintregire le-am inteles
si le-am aprobat de atitea orl, chiar clad realisarea lor putaa fi in
dauna sigurantel. noastre. I-am incredintat nutnal ca, dac nu
voim s trecem peste hotarul cucerit . prin mil de vietl cazute
intru apararea damnititil si a drepturilor noastre, nu vom lam
pe nimenl s-I incalee. Se pare a nu era de-ajuns. Ce puteam
face mal Inuit?
Orlcit de nedreptl r fi fost vecinil nostri de peste . Dunre,
nu li pastram niel o dusmnie. Ne-am bucurat dad sincer clad
am vazut nitre nol pe represintantul culturil Ion, mal tinere.
cu atit mal mult, cu cit el era pentru atitia o veche i iubit

cunostinta, care se intorcea, batrin, &Inv. da anl, ruinat de

boal, ca si aduca un winos pe, care niclunul din conationalil
sal nu I-ar fi oferit dinteun cuget asa de deschis i cu o-inim
asa de. voioas.

Agura a trait cu noT jumtate din viata sa, cea mal vesel
mal placuta pentru dinsul, daca nu i cea mal de pret pentru
altit Cind "s'a dus in Bulgaria, pleca de la nol unul dintre al
nostri, i nol sintem duiosl la despartire. Acolo si-a luat sotie
din neamul s, i in media bulgarese, de famine, de societate, de
cultur, a trit de aeuna inainte, aj Ina profesOr deNniversitate
gi

www.dacoromanica.ro

608

NEAMUL AOMNESC LITERAR

ministrti, foStul pedagog, ducal de Hug i magistrat din Romania. Dar de nol n'a uitat niclodata, cad prea eram string legatl de cal mal luminosl anl al vietil lul. A.ceasta bun i credincioas amintire ai-a dovedit-o i prin culegerea de doeumente
slavo-romine pe care o publica, acum aproape douazecl de anl,
in rSbornicul din Sofia, cu colegul sag, invatatul filolog Mileticf.
Cuvintarea lul festiva a fost ascultata intaig cu oarecare curiositate i neincredere. Apol, clad -a amintit vechea datorie, de
imprumut a culturil europene, de amide a ospitalittil, ceva
s'a mipat in inimile noastre, i sala a aplaudat calduroS. Mann
de un lucru eram donvinsl : ca unul care ceteste aceste rIndurl,
scrise de dinsul, ne iubeste, ne iubeSte ca adevrat.
.

Dar nu Maui= cit era de mare dovada de iubire ce nio

Muse bltrinul nalt, alb, rosu la fatd, cu spinarea adus, cu

mina usor tremuratoare. Greg bolnav, sigur de o moarte aproliata, el se pusese pe drum ca sa vie la nol, la tinereta lul, la
invttura lul de la inceput, la obirsia sufletulul sag. Se ridicase din pat ca s se infatipze Regelul innainte caruia, Domn
fink, statuse el odat, pentru merite, ca polar silitor. Cetia tare
iute, oprindu-se nurnal din cind in cind ca s traga, printeo

ultim silint a vintei eroice care face puterea poporulul sag,

Inca o inghititura de aier, de viata, de putere. Isprvi, primi
stringerea de mina a SuveranuluI i, tacut, so aseza la locul
sag, fra a mal privi in jur. /2I Meuse datoria, is! implinise
jerfa. Si era foarte bucuros de aceasta. Poate se gindia la al

luf de acas, sotia, fetele, la biiatul plecat pentru studil, la

toamna . rece a Balcanulul. Oricum, era in sfirsit la Iasl, va-

zuse Universitatea, vorbise ; If strinsese mina nesigura un Rege

care fusese odata Domnul sag. Peste citeva ceasurl, in clip

cind de la dinsul if venia darul cStelel Romaniel, bitrinul

dormia linistit. Era acas, i nurnal trupul trebuia adus intre al lul.
A venit sa-1 ridice de la biserica Bane! Vestirl rectorul Universittif din Sofia si acel tovaraS de studil romnestl, d. Mileticl.
Ail vorbit amindol, prieteneste de sigur, dar nu ca &Lisa Et .n'ag
crescut intre nol, nu s'ail apzat la masa noastra, n'ag vorbit in
graiul nostru. Nol am dat slujbl de Mitropolit, coroane oficiale,
onorurl militare, into vrsire de profesorl al Universitatil. Sin-

tern multamitl ca am facut tot ce se putea astepta.. de la nol

fata da prietenul pierdut.

www.dacoromanica.ro

M. I. PRICOPIE : NOPTI (POESIE).

609

Acuma el lua cu dinsul la Sofia, i rang in fundul pminLulu! bulgresc, in care a curs adinc singe de al nostru, desrobitor, cele trel color! ale Romniel. Cel cari le vor vedea
acolo, n'ati de ce s se supere : ele infsur un ultim omagiu
fat de acela care n'a crezut cl pa ruinele recunogintef se poate
cldi cel mal bun patriotism. Si pate c mcar atuncl nu vor
gIndi cu sete la ceasul clad ni-ar putea trimete colorile lor in
steagul unel qtirf nvlitoare. Spiritul aceluia care cu citeva
ceasurf innainte de moarte a rostit cu durere cuvintele (De ce
nu vcitl Ea ni fitl prit ten!), if va fi cprit de la aceasta.
N. IORGA.

Noptil
(DUP EICHENDORF.)
6:
Calatoriam prin noaptea
De printre nori o Luna plina

Se ['trip, pe ginduri duse

Adinc in vdi plutio flori,
Se deOepto privighetori,
i 'n urma,- Wrists nespusd.

0 tu sublin.' a noptilor cintare

.Ni-aduci din tell cu vepic scare
Murmur de frunze i izvoare-,

Md lag alit de ginditor!

lar cintul mic ovaitor
E strigat ca dintr'o visare!
MIHAIL I. PRICOPIE.

CUGET AR I.
.

Tradip e macar ca rdcinile uscate ale copaculul mort :

ea tine pmintul in risip.

Intelegl viata cu atit mal bine, cu clt mal multI din al tat

te chiam dincolo de dinsa.

I.

11117=11

www.dacoromanica.ro

610-

NEAMUL ROMANESC LITERAR

Invierea 'lui stefan-Vocl.

(Urmare.)

C-T IJL al II-le.

SCENA a II-a.

Aceia0, preotul de sat, muliime.

(Glasuri de teranT)
UN TERAN.

Rugine 1 Tard.1 asta in care eel czutf

Pentru a noastr cinste i-a noastri aprare
Si n'aib pomenire cleat de la same!?
ALM,.

Uncle e Vod, 'a fruntea jl wiel si stele ?

Ori i-a uitat de-aceia ce zac aice jos,

Ca s-1 pastreze-o tar i-un Smun de Domnie

UN AL TRETLIEA.4

In clatece de leggin copilu-o..fi- dormind.

UN AL PATRULEA.

'

--

'

Si are 'n jar destule dadace ca s-1 elate

UN AL CINCILEA.

i nu-s Vldiul pe urma 1111 Teoctist cei mort ?

i ce face acela ce-astkt tine clrja ? ' .
UN AL SOUSA.

.Ce face-? La Suceava slat pivnite de-ajuns,

i Donanil notri, .Turcif, nu Nail vin dupa lege.!
(risete.)
_

UN GLAS DIN BISiBICA.

la lturL. Iese popa cu slujba la morminte 1

(Preotul, cu un singur ducal dupi diesel ; multime
de steta.)
PREOTIIL.

Si pomenim pe Domnul nostru, pe Alexandra.

www.dacoromanica.ro

611.

N. IORGA : INVIEREA LUI TEFAN-VOGL

(glasurl din multime.)

Si 3,1-1 trtzeasca Domnul din atipirea luI !
ALTUL.

Si sAlt aduc'aminte cA tara e cretitink!

UN AL TREILEA.

-CA Turcil lul nu-s singurl...

sN AL PATRULEA.

CA ma! sIntec si nol.

UN AL CI - CILEA.

i poate cl aice ace i tatti luI.

Tor 1NTIt'IIN GLAS.

Stefn cel Bin i Mare, Viteaz i Stint.

UN

GLA S.

0, yin'

stranic

'Ca s ni mintuI tAra, to, Doh 'senin

(0 fungi tcere. Din codru se desfac, ca doi c51ugri,
'
tefan

Teoctist, st se .alipesc la muli,ime.)

PREGTUL (urmeagd).

SI pomenim, pe Domnul down Givorgbie Vldica..

..(Noti miscare.)
UN GLAS.

SA-I pomenim i poate i a aminti, de nol !

ab

ALT GLAS

i de aceia . cari se odihnese aice!

.-

TEOCTIST.

SInteti cretinI, orI poate v'atl Molipsit de Turd,

Cari-s stpinl acestel srmane terl .robite ?
Datt glas acelul care chemat .e a vorbi
Sji-a face rugciunea aga cum spune legea..
Printe, 'ndeplinete acela ee e seris:
v

www.dacoromanica.ro

att

612

NEAMUL ROMANESC LITERAR

UN GLAS.

Ce zice popa care din codru nia wait?

UN ALTUL.

Ce zice, zice bine. SA ascultam, naIl frate.

-

PREOTUL.

'

...SA pomenim pe-aceia ce se lupta pe mArf,

SA pomenim pe fratil ce ia pierdut vIata

ca sA 910ge viata de apol,

Spre mintuirea legit i-a teril noastre-amin.
'MATE GLASURILE.

AW

Amin; s-1 pomeneasca Domnul din cer pe totT,

i s-g coboare mila i peste no!, srmanil.
_

SCENA a Ill-a
7

Aceiag. Trei lenicent.

(Din pdure rsar trei Ieniceri. Rdsbat prin mulVme
care se d innapol.)

IENICERUL INTAIO.

Am nemerit la mas...
IENICERUL AL DOILEA.

Colacl, colivA, vin...

IENICERUL AL TREILEA.

(spre jupneasa cea tinr)

florile pe mas, i-o floare pe morminte.
JIIPANEASA.

Nu te-apropia! In cale-t1 nu veal nimic ? Et vad

0 luminoas umbra ce sta sA te strpunga...
IENICERUL.

De sulitj nevAzute doar fricA nu mi-o IL..

JUUPANEASA.

i, daca-f o dreptate pe lume, va cAdea

Asupra ta pedeapsa. Tu cire dorml aid

LAsa-vel ca In preajoi-IT sA fit. batjocurit
www.dacoromanica.ro

N. IORGA : INVIEREA LUI *TEFAN-V0D-4.

Aar

613

De pleava ticAloasA ce n'al putut opri?

,
Nu e un om aice, lntre atltia robl,
trebuie din groapA BA chem pe mortl la lupt?
(Din ascunzisul sat, Stefan, prinzind un arc, sgeteazd.
Ienicerul cade: Zvon in multime.)

S'a sivirit minunea. 0, Doamne,11 multAmesc

CA at In seamA tara ace.asta pArAsitA.
CE!LAVII U01" lENICERT.

Nu e minune. Cerul Inchis e pentru vol,

Chat WA de credintA i fArA de pUtere !
Un uciga,aice se aflA : sA ni-1 datt 1
CELLALT IENICER.

cercetAin pAdurea. Acolo e asCuns.

De nu-1 gAsim, atunce plAtt-vett tot( cu pielea!
(Se indreaptd spre pdure. Frunzele se daft in lturi.
Apar eel doi calugri.)
SA

MULTIMEA.

CAlugArit ? Aceia s ne fi mintuit?

aTZFN (spre Ieniceri).

Nu cAutag, 0-asupra lor -nu 0141 pedeapsa ;

Cine-a ucis e Domnul,
(arat spre 'cu.)
Cine rAspund, slut eft.
Si, de poftitt, stag gata : vol dol, e unul singur,
Si nu am altA armA &eat acest toiag,
Pe care-1 fling in douA, i IDA 'narmez cu crucea.
(Rupe toiagul, face cruce vi innainteazd dol pasT.)
UN IENICRR (tulburat).

E vrAjitor. Cu dlnaul puterea nu mi-o pun..

-

CELLALT.

Ba e nebun, i omul bAtut de nebnie

Cu cerurile are aacunse legAttirt.
Si mergem....
.

www.dacoromanica.ro

614

NEAMUL ROMNESC LITERAR

MULTIMEA.

SA nu merget11

'

ALTUL.

S1-1 pedepsim aid!

UN AL TRE1LEA.

SA mingliem pe-aceia ce dorm, cu al lor singe.

--

UN AL PATRULEA.

Skill !... Sa duce fiara, i vie n'o lAsAm...

-

JUPNEASA

Al miel slat: de la mine gllceava a pornit,

Si ea nu-1 da spre moarte. P.'ea sfint e acest singe
Ce-a frAmintat trina prin mortil ce-aid zac,
Ca sA li daft tovarks ce ail talent 'n vine.
'
-

(cdtre copiL)

Privete, Aldeo, lupil, acestia slat, 11 veal :

MI chip ca no!, asemen1 cu oamenil arata,
Si-al zice cks Mptura lul Dumnezeil i el.
Dar ce a fAcut Domnul, poate minti Satana.

Si, cind ye! fi tu mare, gi lupil vor urla

Ca azl peste cuprinsul Moldovel noastre blinde,
Si iar va curge singe de miel nevinovat,
Si va fugi de ghiara de vultur porumbita,
Tu sky aducl aminte de fapta ce-al vAzut
Si ea til cA acela ce ochiul nu-1 incbiie

Lovete i cu mina unlit poet pribeag.

(Multimea incunjuri pe calugri.)

Da unde est1, pArinte ?

ALTUL.

Ce Ant te-aduce aid ?

AL TREILEA.

V'ati scos din manAstire sAlbatecif i cruzil ?

AL PATRULEA.

A prihAnit si acolo morminte si altar ?

'

www.dacoromanica.ro

615

TEFAN-VODA

N. Midi.: tN1VEREA LU

A CINCILEA.

-Si-acclo sate-s arse ca 'n tot cuprinsul teril?

-

STEFAN (se desface de oprirea lui Teoctist).

E vin de uncle alp sit vie n'ati putut,

Si ti toatA durerea ce este In Moldova,

Si nu e ora pe lume sA o plIrga Mal mult.

Datt drumul celor cari v'at tulburat: ail plata!
IENICERIT

(in

genunche).

Allah gAtise 'n cerurl Mewl pentru nol,

Si am fi vrut acolo sa mergem mal degrabA.
Dar, and un om ca tine ni zice eh' trAim,
Vedem, nebune, insg porunca !tit din cerurl.
STEFAN Onineai4

Nu-s vinovatI aceia ce splr.cuiei aa

0 turma pArsAA de cel chematl s'o pascA
Pe drum de sigurantA, ki nu la codru-adinc.
Ci el, pAstoril, poartA rspunderea IntrergA. '
MULTIMEA.

E VocIA ce nu tie purta grija de noI...

ALTUL.

SA mergem la .Suceava SA-1 isPrAvim veleatul

STEFAN (se cutremura).

Nu-1 vinovat copilul ce a ramas orfan

Si n'are IWO dinsul stApin orl cAlduzi,
Nu-1 virovat acela cc-a fost urcat pe mini
In Scaunul la care n'a lost dorit s'ajungA...
Ce ,stie el de rostul Domniel, de rAzboia,
De incAlcarea teril, de suferinta care
41 all glas in orlce cuvinte ce-am rosti,
Ce tie el, saracul, In temnita-1 mAreatA ?

Si mal ales ce tie clad incA n'ag vorbit

Acolo lingd dinsul Inelt sa vA audA?
MULTIMEA.

SA ne pornim ! S'audA T S

tie ce voim !
.

www.dacoromanica.ro

616

NEAMUL ROMANESC LITERAR

7

TEFAN.

Awl() mg stilt altil, ce-afi ait de mult

Dar nu pot sA cuprindA in teasla lor cea-strimtA

Ce poate fi o pace Mil. de injosirt,. ,

0 Inchinare fr urgia ticAloasA

A cetelor de flare ce s'at InstApinit.
Si capetele celor ce nu pricep aceasta Se cade sA ajungA in praf, cum ajungeafi
Pe vremile dnd Stefan avea sabia 'n mina,
Si sA rAmlie numal ace ce inteleg
Si titi ca i pe altil sA-1 facA a 'ntelege...

"

TEOCTIST (il opregte).

SA ateptAm... Pedeapsa e a WI Dumneze,

numal doar atuncea dud prea mult zAbovqte,

Po t! zice cit ateapt ca nol s'o 'ndeplinim,
FArA a pune 'ntr'insa minie. plminteascA..
.STEFAN (aprins).

SA ateptArn ?

i oare 'cf, am mal atepta ?

SA nu rAmlie 'n tarA un sat nejlfuit,
Un tlrg ce sA nu piarA 'n a foculul vApaie,
O mnAstire,-o biatA bisericA 'n -picioare ;

SA nu mat fie unul spre a se 'mpotrivi

Neomenief care bArbatil II ucide,

Femeile le-aruncA desfrinluf in pat,
= --Si minA cAtra termur1 pAgine copilail ?
.1dULTIMEA (filTIO20).

Nu ateptAna 1
ALTUL.

Cu totil sA mergem la judet

UN AL TREILEA.'

Si sA seApAm pe VodA cel tlnAr de netrebnid.

(Pbrnesc.)
TEOCTIST.

Acela ce pornete corabia pe mArl

In ceasul cind me luptA . cu apele furtuna,

www.dacoromanica.ro

N. IORGA : INVIEREA Luf

TEFAN-VOIA.

Dator e s o duc el Insust la liman :

Ea pot s stag aice spre-a v rugi izblndA,
Tu qt1 dator cu alga rzboiul s-1 pornestl
Si s Incept judetul acolo, la Suceava.
STEFAN (se apr, tulburat).

Nu e rost la Suceava pentru ceia ce-s ea,

Nu weal) s vad cu ochil ce poate fi acolo,
Si nu voiti face drumul acela decit mort,
Chid va 'nceta blestemul ce-asupra mea apas.

TEOCTIST (catre multime).

Vzut-att ce putere din cer s'a druit

Tovarulul nostru, acestul frate, care
Veni ca un cAlugr si se fcu voinic,
Rgspltitor al aorta care ne prigoneste?
Vot v pornitl acuma, i el rmlne-aict...
MULTIMEA (In tetit).

Cu not al vie

ALTUL.

Nu-1 vom lsa s fuglil Nu!

is

'

UN AL TREILEA.
_

'

Cu dinsul ducem insst voia lut.Dumneze.

-

UN AL PATRULEA.

Nu rmlnea In cale, o tu ce fact minunl 1

JUPANEASA CEA 'ATRIA (brad.

Se pierd top dac gindu-tt cuminte n'or avea,

GIndete-te c Domnul a vrut s stat In frunte :
Vet rental Moldova, i-apol ttt vet gsi,
Printe, iar chilia odihnet care-o mutt
TEOCTIST.

Strigatl : noroc in luptA hit Sava CApitanul,

Care, ca Sf/ntul Sava, osta i ucenic,
Palmetto pentru Domnul acum o luptA dreapt&I

www.dacoromanica.ro

617

618

NEAMUL ROMNESC LITER AR

STEFAN.

Sava... CA lugAr... Lupta pentru Moldova mea,

SA desrobim pe Domnul, ce nee prius in Scauu,

*i sA-I gtim Domnie cum a mal fast pa- aicl !
(0 clipd de tdeere.)
Shit cdpitaaul Sava, gi-oiti lavia Moldova!
N. IORGA.

(UrmeazA.)

0 altorie pe malul NistruluT.

- SIMPLE NOTE -

Zilele de 22-30 August ail foot pentru mine cele mal norocite zile din anul acesta, cad am avut prilej .11 BA vAd o parte
din neamul nostru subjugat, pa BAsarabanl, precum i pe Rug,
stApinil lor, de la cari neamul nostru a avut multe de Murat.'
Trimes de o persona ea sentimente adevArat romAnegtl, hate()
comma, Saharna, pe malul Nistrulul, niel n'am gtiut cind mi-am
scos pagaportul, i, cu gindul 'de a ajunge mal rApede, am uitat
aproape sa-nal feat cele trebuincioase:pentru un drum ma de lung.
La lag vizAira pagaportul la consulatul ramose, al arid functionarl te spioneazk cu fel de fel da intrebArl ca : (Uncle te duct?
De ce te duel? Ce sA facl acolo ?b, etc., gi neste o oarA cu trenul
shit la Unghenil-Rugl pe malul Prutulul. tniati ce ajungl aid
se schimbA portul la oamanl. Nu vezt imprejuru-tt cleat numal
Opel, cizme marl gi bArbl lungl. Tot! cAlAtoril slat trecutl,
printeun cordon de jandarml Tull, in sala VAmil, unde se cerceteazA bagajele 1 pagaplartele.
o multime de Jidanl te intreabA dad al banl de schimbat: cetetf in fata lor numal glndul
,

'

dupA cigtig nelegiuit. EmIegrijtsein de ban! magi( din Ia!. Luasem carboave (ruble) a 2.68 lel una. Trecem la Casa. de bilete, unde
casierul, se vede om fArA exercitiu, abia socotia nigte copeicl,
i

Mat un bilet pentru gara Ribnita. UNA casierul de bilete-

gi apol prin toate locurile uncle se fac socotell, stilt maginl de

socotit, de acelea pe care le intrebuintAm nol in gcolile primare.
Nigte bile, in rindurl de cite zece, ingirate pe sirme. Et bine,
Rugil at dobindit o abilitate fArA samba -in facerea socotelilor,
adunArI i saderl cu aceastA mulish. La inceput nu credeam,
Ilia in satul Saharna, unde am stat vre-o citeva zile, am avut

www.dacoromanica.ro

0 CALATORIE PE MAIM. NISTRULUI

619

ocasia sa ma incredintez ea prin admit& ringing cine este exercitat poate face socotell mal rapede decit cu condeiul. Am In,
girat vre-o 15 numere i m'am luat la intrecere cu Mihail Andrievicl, grdinarul mo0el. El socotia cu malina si eh cu condeiul, i m'a intrecut. Mi-a spus decI suma exacta dupa acele
bile, mal iute ca mine, care faceam socoteala cu condeiul.
De la Unghenl, lira la tren numal Jidanl, si el cu Opel, doar ca
s nu se cuiaoasea din Rug, cu fel de fel de bagaje, cu copil
pasarl, etc. Uncle s'or fi due i ce-or fi avut de gout ? Nu stie
dar spun drept, eh m'aii ingrozit ca numar. Cit am calatorit
n'am triad in tren decit Man!, foarte rar stenl i Rug. Ajun-

sesem si cred ca Statul a facut aid trenul numal pentru a

primbla Jidanl.

Trenul rusesc se deoseblte de al nostru. Vagoanele mal spatioase, &care dialer /0 are locul lul i stA foarte comod in
cele 4 clase, clef la tan el ail Inca 4 clase. Toate vagoanele ail
locurl pentru dormit, Seara la gr1 trebuie s le! kplatcart) in
schimbul a 10 copeicl; Dad In tren nu mat slat locurl pentru
dormit, de /a gar nu-s1 da bilet, si decl rattail acolo. Indata ce se insereaza, 'fiecare Orator 10 ridic patul, un fel de
oblon ce stA atirnat in jos pe pretele vagonulul. De &Care
parte se fac astfel treI paturl. Uaal este banca pe care ail stat
calatoril, al doilea, la mijloc, care se ridica si se lad dupa
vointa, i altul sus, uncle se pun bagajeie, aa ca poll dormi in
bung regull, nesuprat de niment
In gall la Calara0 se vinde brinza domneasea aDicescuy.
Cit am mers papa la Chiinaii am stat de vorba cu

)4e

Hamlet basarabenl, teranT, Imbracatl ruse0e, cu cizme, apca i

clomp pe de-asupra pantalonilor, paid la genunehl. Tral spuheaii
ca se due la ChiOnaii pentru o judecata. Am Inteput s-1 intreb

'

despre felul lor de trai, cum o duc el cu Ru01, ce obiceiurl

ail, si all Oman foarte miratl clad auzia ca i la no! in tara
slut acelea0 obiceiurl ca i la el. Sa vita de lips de Ovoid.
Nina la ChiOnail, da- o parte si de alta a Hobs ferate nu vezl
declt ni0e dealurl foarte marl, acoperite cu porumburl si cu vil.

Aproape de Chilinail se incepe o cimpie frumoasa eu iarb verde, -

unde pasc multime* de vita, far in dreapta se vede panorama Chi-'

0nAuluf, ores vechig, reediata Guvernatorulul Basarabiel. La

Bender am trecut Nistrul pe un

pod de fier, in Rusia cea ade,

www.dacoromanica.ro

- '620

NtAMUL ROMNESC TATERAR

vAratA. Dv remarcat este ca gArile In Rusia aceasta slut foarte

marl i inzestrate cu tot ce trebtiie- unul &atm.. Restaurants .
bune, unde "gisesti tot felul de mincArl, precum i vestitele
cpiroschi), 'ichirostele) Moldovanestl, im fel de mid brinzoaice
foarte gustimie si in pregititul clrora Rusil slat vestitl. Sint sAll
de toaletk cu bArbier, care In Schimbul a 20 - 30 de copeicl
te rade, tunde i frileazA. Snnovarele fierb i slut gata in orIce
moment a-tl send un ceai gustos, pe tare Rusil Il beat en -desMare. Am vAzut pe unil, "cari nu aveaii rAbdare de la o astan-'
tie) - cum zic el - pang ',la altA astantie) BA nu hea cealik, ci
Il pregAtia ceaiul in vagon, la mescioarele de la ferestre.
DupA o nSapte de mers prin Rusia, "uncle am schimbat trenul
de dsuA orl, la Rzdelnaia i Sloboica, am ajuns dimineata la
acel orAsel Ribnita pa malul Nistrulul, cam in' dreptul orasulut nostru Dorohoil
Cit am mere de la Bender la" Ribnita,. graft' romAnesc n'am
mal auzit, i o cam sfklissm, cAcl nu stiam o boabA rusest.
Mare mi-a &milt mirarea i bucUria, in acelasl timp, cind In gall
la Ribnita, pe cind mA gindiam ' cum e intreb cArutasil dad
mA pot duce la Saharna; vad pe -unul a se apropie de mine si
mA IntreabA ruseste probabil unde merg ? Efl i-am rAspuns,
romAneste, cA .nu ti ruseste: '
Atunci el numal decit mA intreabA : (Mata e$tl Moldovan.
Tare bine-ml pare. Apol pofteste de grAieste cu mine cum voiesil
mata, cA i e- Is Moldovan3. Am rAmas uimit in fata acestdr
oamenl pe cari-1 ctedeam carat Rusl i acum If aud vorbind

romAneste.

I-am spus unde merg, 1-am toCtait ea carboavA si GO de copeicl (o carboavA are 100' copeicl). ,M'ain suit in brisca lul i.
dupA ce am trecut Nistrul pe o plutA, proprietatea Rusulul Pete
Cuznivici, care,: wirbia- bine MoldoveneSte, dinda-ne in vorbi

de luarea Bisarabiel de la Rominl, el ni-a spus cA Turd all.

foot stApin aid. I-a opus lul nkaicA,Sa -cA "Turcil Il avea in_tArituri pe Malul dript al Nistrulul. s';
-

DupA ce aria trecut Nistrul, am dat prin Pozina,-oraS romAniic;

undo este un tiristav,i4M1-fet de ptilitaid. Am mers ca:vre-6 ieSe
chilometri ' pe "maluli drept ral NiStrulul la Vale pe ma' dram'
foarte accidentat, prin nist kind i malurl, si am ajuns la
Saharna.

www.dacoromanica.ro

ALICE POPOVICT :

621

TIUBEIANCA

Aid am tras la Curte. ProprietAreasa mosiel este o doamn

foarte nobil i iubitoare de popor ; stie bine romneste, atit
d-na, cit i economul mosiel, d. Andrei Dragoiev, foarte bun
inginer i arhitect. Cit timp am stat aid m'a uimit bunAtatea
acestor mated fatA de stenil de pe mosia lor, cit si de prin
toate satele din prejur. Zdnic if ajut cu doctorli, ban! i cu tot
.
ce a nevoie. Pa aceast mosie proprietara a fAcut o scoal de viticul-

.6.

turn, pentru vita american, al cril scolerip, cum li zice

aid, slut Wetf din sat, pe cari-1 intretine intern!, cu tot ce li

trebuie, fArA niclo cheltuial. A o uniform foarte frumoas, '

pe cap cu niste berete rosil ; la lucru pe cimp pard slat niste
mad marl rosif.
In sat este o scoal a Statului rusesc, Ucitelni Norods (scoala
poporulu1), unde se gseste ca invttoare o domnisoarA romind, animat de cea mal mare dragoste pentru luminarea
neamuluf ed. SingurA la scoal, Mr% niclun tovars de mund
si din initiativa sa proprie, toatA ziva,--si era in vacantti,-nu flea
cleat s povtuiasd stenil si stencele la lucrari bune. Face sezAtori cu femeile, fetele i stenil. Char de curind'
cu ajutorul until fink Chisleanu, cintret de biserid, a dat o micA serbare cu bdetil din sat, pe cari i-a lnvAtat vre-o citeva cintece
romnesti, ca De-ar fi mindra 'n deal la cruce), i Hai lelito
-

'n deal la vie).

Am fost cu d-sa la vre-o clteva gospodril in sat. El bine,
m'a uimit prin curajul, felul de a se introduce si modul prigtenesc de vorbire. Cluta prin orice mijloc sA fie inteleas de
stenil din satul s. Mi-a povestit multe despre cite le da
-

soarta. Ar voi sA ceteasca gazete romnesti i mai ales alsleamul

Romnescp, pe care 1-a vAzut la mine, insA cu greil pot pltrunde pAnA aid aceste fol, del abia send de censura de la
1
Chisin.
avi
ruseasd.
Elevil din scoala sa InvatA carte romneasd
-

ttoarea a facut ca gustul cetitului sA fie desvoltat in popor,

tare m'am minunat cind am auzit-o intrebind pe un Mat dad
i-a 'Aleut cutare poveste de Joan CreangA. BAiatul i-a rspuns :
(Da, dudud, si tare mi-ar plAcea dad mata mal nal-al da vre-o
carte cu payout! frumoase). I-a fAgAduit,-; mie InsA mi-a spas
.

www.dacoromanica.ro

622

NEAMTJL ROMNESC LITERAR

ca tare e mihnit el n'are de wide i si le procure. Aid ar fi

rolul Casel coalelor, precum g al orlcaral bin Romin : el
ajute pe acel ce doresc inteadevr redegaptarea constitute! na
tionale.

I-am opus i e ea o s apelez la Casa ,*coalelor g la pro fesorul Forgo, desire a caret miscare avea cunogint g o pre.
tuia foarte mult, ca sa binevoiasca a trimete cart! pentru popor.
Am mere cu d-sa la un schit de calugarl, care era la margenea satulul. Paste tot locul i prin toate casele numarul icoanelor m'a mirat. Nu e loc mat feat, nu-I fluid* nu-I cismea,
cask odaie, el nu fie cite cloak trel icoane. La o sateand am
vazut tot paretele de spre rsarit pan cu icoane.
Felul de trait al Rominilor basarab3nl, chipul cum am foot

primit, precum i graiul cel frumos moldovenesc, nal Marian s

nu mal parasesc aceste locurl, clack alte t: ebarl, pe care nu le
puteana amina, nu ma chemail in tare. Ma gasiam asa de bine
acolo, i pare& nimic, afar& de sapcile rusegt, nu- ml spunea el
sint pe malul Nistrulul, inteo provincie stapinit de o Bath de

anl de Rug.
Venial la curtea din sat oamenl de pests Nistru, din Podolia, ea cumpere oale (tigla) : graiad ala de bine moldovenege
de te crucial. Din latrebarile puse, am aflat eh dincolo de Nistru
sint multe sate locuite de Romani, g el, clad tree Nistrul in Basarabia, zic ca a trecut in Moldova. Acum citiva ant am cetit
o descriere a unel calatoril in Podolia, in revista Achiva (a

d.lul T. Barada. - iV. R.) de la Iag, i nu-ml venia eh cred

clad cetiam ea slat sate intregl de Romial dincolo de Nistru,
in gusia Acum am vazut g am crezat. Jadecind dupa cele ce
am obseirvat in amid satulet de granita al Basarabiel, uncle tot(

locuitoril se gated de praznic, hramul bisericil (7 Sptembre)

diva' tot obiceiul romanesc, nu gresesc dad zic el Basarabia
nu e asa de pierduta dupa cit credead i cred multi de la nol.
Ed, din ceia ce' cetisem, iml inchipuiam ca in Basarabia nu
se mal vorbest bine romanege g pe locuitort Il cred earn pe
jumtate rusificatl.

EI bide, acum m'am incredintat ea; Inca o sut de anl s mal

steie Basaraia supt stapinirea filseaeca, i graiul si obiceiurile
n'ad sa i l "pir'da. Raul !ilea -sr-i4d pierdut, i aid iar am
vazut o mare dorinta a d-nel proprietarese si a d-soarel invtatoare de a introduce portul national romanesc. M'ati rugat chiar

www.dacoromanica.ro

0 at ATORIE PE MALUL NISTRTILUI

623

al trimet cite un costum national, si nu ttiii Ma de unde ak

aleg s trimet : din Oltenia, din Muscel ori din Moldova.
M'a mirat iarsi placerea si dragostea doamnel proprietare
pentru lucruri i testuri nationale romnesti. Avea un adevarat
musea de art : costume din Basarabia, de peste Nistru, fel de
fel de coroane, de asternutri, de testuri cu motive romnesti,
oua incondeiate de toat frumuseta, si de care n'am vazut decit
in Oltenia, de si mi-a spus ca le are de la o Rominc dinteun
sat de poste Nistru. Notati c astfel de oua incondeiate nu slat
decit acolo peste Nistru, la ace! Romini si in Oltenia. In Muntenia, Moldova si Basarabia nu se all. Cum se explid aceasta ?
--` Oale vechl, fusuri, suluri, piti de pisat sarea in vremea veche, furci i alte multe obiecte vecni roaaanestt eraik pastrate cu ingrijire. Are si o Colectie de icoane vechi. D-sa voieste ca, in
anul viitor, sal! faca un paradis de rtigaciune in cas.

'

De asemenea i d. econom Andrei Dragoiev, administratoruL

mosiei, arhitect si bun agricultor, nu cauti a face cldirile de
pe mosie decit in stil romnesc. Poporul II . iubsste foarte mult,
numindu-1 acoconu'. Andrei. Pentru a-st imbogati cunostintile,

d-sa a fgaduit ca are si visiteie Romania, mat ales vre-o

citeva ferme si sate romnesti. As fi foarte fericit daca as putea s-1 ajut i Eu putin in ceia ce vointe d-sa s fad

pentru binele poporului fn mijlocul cruia trinte.

Cu parere de rift am Orbit aceste frumoase locuri romnest!, cu niste oameni asa de bun!, si, spre cunostinta tuturor, am
scHs .cele de mat sus, ca s 'se stie de toy ca in .Basarabia mal
traiese MO multi Romini tocmai ca aT nostri si se gasesc Inca
multi oameni iubitori de neamul romnesc.
D. C. VOICULESCUi
-

-:.

'CUGETAR
orice suflet este i un drum de adevar, nnmat cit la
unii ia coperit balriile formelor sociale.
- Spre

De cite, cirl vezT pe cineva, bucura.te ica i cum I-al vedea

pentru cea din urni oara : macar suiletul *din el pOate sa. nu
J._
maY fie acelas.
.

www.dacoromanica.ro

624

NEAMUL ROMANESC LITERAR

Ontece poporale bucovinene.

- CULESE. DE N. BACIU. <

Of de stii, puiule, tii,

Chid eram tineri copii
**i 'ncepeam dragostea 'ntii.

De ce nu mai vreal s vii,

S mincam mere gutii,
Si fim dragi ca mai d'intiiii ?
Hai, puiule, codru-I verde,
la iubit ni se qede ;
Hai, puiule, codru-1 des,
i ni se vede la mers.
Auzit-am, bade, eii,
Ca-nal blstmi tu dorul mieii.
Las', bade, nu-1 blstma,
Dorul mieii nu-1 lnvtat
Ca s umble blstmat.
Dorul mie li madrit,
Asteaptti 'n brate-adormit ;
Dorul mie if desmerdat,
Ateapt'n brate culcat. c.
Dorule, pare c
Tot de mine de te tii ?

Frunzi verde de trif

Mi-a Mont, puiul molt.
Dar, de-ar fi [timid ca mine,
C m'ar stringe orkicine,
M'ar duce 'n cantilrie,
Uncle staii domnii si scrie.
Unde scrie mruntel,
Ca frunza de pitrinjel ;
Uncle scrie mai mascat,

Ca frunza de 'Pr uscat.

MUMMA (NEAMUL ROMINESC a, VILICNII-DR-MUNTE (PRIMA).

www.dacoromanica.ro

:1