-

Arm II1.-No: 46.

40 BIN! NUMIKUL

4 MAre 1911

NEIMUL OdiNESC
LITERAR
ABONAMENTOL Ill TAAL:

Pa an 6 lei - Pe vise Ina 8 lei.

Reds ctia i Administra

ABONAMEK rut IN STRAINATATI:

Pa an an '7 saL -Pe leas lon! 3 Ia.

eS.

: Wilenii-de-Monte (jutietul Prahova).

SUM MAIO :

N. IORGA : Certe confesionale. - T. BERECHET : Un ciiMtor Ills la no! in 1816

(

Poi aria Uspensehi. - H. FROLLO : Cintec (poesie).

- N.

r. GRAURt Frunza,

frunzuleana mea (din noua poesie populara). - N. EtbiEscu :Contrihutie

la letoria invillamintului din Muntenia In veacul al XIX- lea (urmare). Mnitur.. I. PROCOPIE: S./1E1001 s'ail trezit... (poesie). - FLoniza. : Citeva
ins !mufti. - Gronica.

Certe confesionale...
Fraiii nogri din Ungaria a de sigur mull ragaz. Ce se spun'
.despre perseculitle unguregi e nu mat o vorbd ; colile stail foarte
bine i in pecare an se ridica, in satele bogate, palate mart dupl.,
cele din urmei prescriplit golare inchipuite de acel mare filantrop pentru copiif ce vor,i pot, sd. $ uite limba parinteasca, Apponyi, facatorul de pace ; de drepturile Bisericit rometnegi nu
se atinge nimeni si Guvernul intarege fdrd zabavd pe cei mai
bunt dintre clericit romint, ale$ de sinoadele ortodoxe ; nick/
carte, nicto revista, .nicfun ziar din Romania nu se opresc; e
mull de and nu se mai aude despre vre-un proces de presa:
Aot fiind, e uor de infeles ragazul cel mult
care-I ait
trap nogri din Ungaria. gi, cind n'ai un dufman pe
in lap, chid
at mogenit de la paring avere i siguranfol, se inylege cum,
antra alte rnijloace de a trece vremea, le mat colt putin.
trap nqtri se ceartd intre el, neavind ch4mani cu cari sd se

L.

lupte.

De o parte, tinerif de la e Tribunal cearta pe abeitrtnii, din

(

www.dacoromanica.ro

.k

L.

'

'
:

242

NEAMUL ROMANESC LITERAR

Comitet pentru cd nu sint mai (inert - i chiar dacei ar fl mai

tineri ; iar de alta, aceict0 ebatrini, mustn't pe ziii atineri,
pentru al nu sint beitrini - i chiar dacei ar fl mai batrini.
Dar calla nu ajunge. Doge' politica este $ $iina, literatura,
.

cultura.
Dacei ar fl altf el de vremuri, i acestea ar av ea un strapic
caracter militant impotriva streiinilor, acolo i stapini, cari ni
teigaduiesc tot : rasa noastrei, vechimea pe parnintul nostru, cul-

tura noastrd originald, dreptul nostru la o viatet a sufletului.

Eroii nogri sint tilhari ; sfinfii notri in$elettori ; oamenii nogri
de lumina fdpturi ale intunerecului. Tineri romini din toate
colfurile, string efi vd inteun singur metnunchiii luptdtor i in

limba lor, a protivnicilor, spulberali rninciuna, risipi calomnia,

cureitifi icoana, aburitd de sufldri otrvite, a neamului vostru.
Dar firete avt era odatet. Acuma, top ne lauda i mice drept
al nostru e recunoscut, (rice valoare pretuit, orice silinfet culherald ajulatel. i, dacet e na, i pentru ca liner* are doar
totdeauna putina pof tel de harp, de la cel din urmei dobitoc
Find la teologul cel mai purtat prin ;coif, hai sei ne sfadim!
De pilda, zice unul - bdiat bun, dar dacci n'avem cu cine ne lua
la trintet I -a ortodoc0i- notri sint ce sint, unitii vogri, - uritcl

breasle - Ba nu, reispunde

mai aprins cellalt - Mat bun,

-:

uniiii
dar dacd n'are ce strain sei apuce cu minile de chioa !
sint flit lui Dumnezeii, iar neuniii, pravoslavnicii vogri, ni0e
ucenici ai lui Scaraoschi, care edea la Seminariul din Sibiiit
bunicet-sa era nepoata de flied a Vladicai Brancovici, om cu
purteiri rele din acel punct de vedere. fi, i neaparata inedierare ce urmeazei, in aplausele ambelor taberi,mai mine= i noi,
ciftia din Romania, cite un dos de mind de hatirul Vletdiccii Atanasie, care, el, era orn bun i la vrista d-voastret, biel, juca
frumos cu poalele anteriului in brig-. t !

SA dea Dumneze, care n'a feicut pe nitro?. i unit nici neunit

pe lumea ceialaltei nu intreabd de asta decit doar pe cite un
Fariseit, ca domain sei ne iubeascei tot act de mull ca astzi.
Cd altf el te trezeti cd trag folos din asemenea zburdeiciuni ale
i

tineretelor sf eidalnice I

N. IORGA.

CUGETARI.
Sorted i vorba cuiva slat, ce slut plus sail minus o viat care

s samene cu ele.

-www.dacoromanica.ro

v.

BERECHEr : UN CiLiTOR RUS LA NOI IN 1816

243

g- -

Un cilator ras la nol la 1846: Porfirie Uspenschi.

- URMARE. '

N maul episcop a construit in aceast mnstire un paradis,

In cinstea &lulu] Maicel Donanulul, si, ling el, o sufragerics
curat pentru osptarea inchinAtorilor la raznice. El a -administrat mult vrema mosiile Vatopedulul in Moldova si Rasarabia, dar teak In Chiin. L-am vzut in Olesa. Riposatul era
gras, roscat ca lenta ()Mafia Sf. Ana de gradul
cu care
a fost recompensat, - drept vorbind, nu stia pant .11 co anume.
tanuntrul mnstirit Golia slat magazil, o casuti Dumas&
pentru chirie i o cldire joas1 pentru tinerea nebuailor. Guvernul moldovenesc sileste pe Vatopedanl s cldeasc de-asupra
acestel cldirl un spital i s latretie pe medic cu chaltuiala lor.
Egumenul a !alms ns c el va imbuntti camerela spitalulu!, dar doctor nu va tcmi, pentru c, in mnstire la el,
pe ceI balnavl l vinded Maica DomnuluI.
Clugnil vatopedanI din Athos, cari triesc la Mewl acesta, in
numr de 12, administreaz toate mosfile bogate apartinAtoare
Vatopedulul in Moldova si Basarabia. Lam apucat la masa comun, li-am transmis complimentele confratilor de la Athos i
am gsit intro el Mani cuviincioT, ptrunzatori i chiar plcuti.
Et mi-afi artat basinul principal fault la mnstirea lor, in
care apa e adus de departe. Aranjarea luI e saricacioas
urit. Apa iese din 24 de Mart, se vars in largul cuprins
prin buzele until leg i printeo sit de fief. i, de acolo, se rispindeste prin tot oraul.
Acest basin' e construit de Alexandru Moruzi, in 1823, si dres
de printul de acum, Sturza, in 1844. Ingenioasa inscriptie 1 de
pe el, in stihurI ritmice, proslveste fapta vrednic de laud gi
_
-7de oblte folositoare a lui Moruzi :
I Et; 'On xxov tav .cpbt'cov Oval. wv cpXoTep;
K'sIG rip) 7c6Xtv 'Icccraou Opoy.6o; apoospc5;.

'Exer cpch,cq, lays p6aon, &stet nap, Vq) vspev

'Egsps-ropza xcd, xtivw ecn cpcpurpc vv.
"Woro p.'d4sv fir/ cpcnv 6 ril-G nscoG cnotp,
'0 'AsEccv8po; Moupoi)C%, TOv 6UVON, 6 bcor4p.

1823, Mxtoo. - Cf, forgo, lascriptii, II, pp. 170-1.

www.dacoromanica.ro

"

'

244

1.

NEAMUL ROMANESC LITERAR

la erupt zodiilor este un led infocat,

Dar in oragul lagi e un izvor de rAcorire.
Acolo fhelrg, aid insti ricoare, acolo foe, aid alai
Las gi virs din gura mea dada.
Ala mi-a schimb it firea mintuitorul oragulul,
Alexandru Moruzi, dAtatorul de ape.
1823, Maid.

'

' lief place si privesc i s cetese inscriptil de pe cldirile puNice si de pe lucrurile sfinte. Pentru calator ele inlocuiesc cartile si oarnenit pa cari ar trebui sa-.1 intrebt deeps vremea i ctitorif wicker monumente. Veal un chip stint, un vas, o crime,
o biserica, mnstire, turn, stilp, mormint, pod, mink gsestl
inscriptia, o cetestt si stit cine i clnd [a intiparit aid urma
existentel sale], a fcut aceia sa cealalt ; deep& anil Insemnatl
pe
ele stadiezt i coral:QM diferite epoce de arhitectur, sculptor&
.
zugravire ; dupa numele scrim judect despre lrgimea iubiril
crestinestl, care, din IV sa Bucurestt, din Tarigrad sail Tiflis,
din Moscova sa Trapezunt, a fcut bine sfintelor lut Dumnezeil
biserict In Sinal, Sion, Athos, Egipt, Serbia, Bulgaria. Pietrele cu
inscriptil, ca i cuvintele pe cotoarele legAturilor de aria, date
Intelesul trebuitor despre monumente, obiecte i fundatort. Vechil
Egiptent lint Buis istoria pe pretil de piatr al templelor, palatelor, mormintelor, pe obeliscurile si statuile lor. Vechil Elint
gi Roman! ni-a lsat o multime de inscriptil pe cladirile lor.
Asirienit si Persil /lint vesnicit faptele lor pe table de piatra.
La Greet de azt, la Turd si la Arab! pietrele vorbesc urmasilor.
Numat not nu sintem doritort de inscriptil. Not ne leganam Inca
in leagn, dar leaganul nicairl nu-i scris In inscriptie. Not iubim
mult traditia familiar i indestularea, dar slava exterioara foarte
putin. Cred ea a cam sosit clipa s se desvolte si la not duhul
publicittft i iubiril populare, ca s se sape pe margenile drumurilor si pe piete faptele ilea mulul. E foarte de dorit ca si la
not toate edificiile publice, note& si yacht, in orase si sate, sail
primeasc inseriptiile lor istorice, pe aram sail pe font. De ce
nu s'ar innlta In &care oras coloane i obeliscurt cu Insemnarea epocelor principale ale existentel lor de slav sail suferint ? Astfel de monumente ar invta i ar avea o influenta
binefacatoare din neam In neam.
2) Mnstirea Barboia 1 a fost zidit de un oarecare Ioan Br-

Mt* istorice de episcopul Melchisedee, pp. 262-70.

;

www.dacoromanica.ro
e

4-

.1

krr. BERECHET : UN CILLTOR RUS LA. NOI IN 1846

245

boiul, Voevod (sic N. R.) (clup cuvintele egumenulut), Biserica de

.acuma, din ea, In nutnele Sf. Apostolt, este intemeiata, dupa cum
xlasuiete inscriptia, la 1838, Iulie 1, sfirita i sfintit& la 29 Iunie
1843, in domnia lut Grigore Sturza, in zilele luminatulut Mitro,polit moldovean Veniamin, pentru pomenirea neamulul Sturzes-tilor, cari aft inchinat-o Vatopedulut din Athos. Vatopedul a con-

struit-o cu cheltuiala sa, supt privigherea episcopulut Irinopolet, Grigorie, i a arhimandritulut Dionisie. Jertfir1 de sume. din alte 0E11 pentru acest dint lucru nu s'a Mont, afar& de
-200 de ducat( olandest de la Logofatul- Dimitrie Sturza (1839)
i 30 de la fial sag, Alexandru, pentru cumpararea placit de

marmur de la Santa Masa. Biserica e extraordinar de fru:

.moasa, Innalt, la minoasa, larga i infrumusetata cu dou rindurt de coloane de marmura, dar neintregt. Timpla Inc& nu-i
urit. Pa paretele din spre Apus al el slat zugravitt ctitoril :
loan BarboiilVo avocla. (11V. R.)
Grigorie Sturza i sotia lul, Xanta.
Mateitl. -

Chiriac.

Alexandru Sturza.
.

altil, i altil.)
.Dup incredintaria egumenulut-(Iinga care, in treacat vorbind,
-triete o cocoan& greac), mnstirea aduce venit de 2.000 de

florinl. Citeva od&1 din ea se da in chide.

3) Manstirea Dancuaapartine Xiropotamulut din Athos. Vech ea
bisericA din ea este de o architectur& grea ; nu-1 frumoas i
prin nimic atrgatoare. Pe. paretele exterior de sud al el, aproape
de clopotniti se vede inscriptia slavoneasca. Dar, fiindca-1 pus&
.

foarte sus, n'am putut-o descifra i numal din ultimele doua

rindur1 am cetit : do Petra Voevod in anul 7049-1541. Se intelege ca acest Voevod a dada sail a innoit biserica mnstiri12.
Averile aceste1 mnstirt le administreaza arhiereul in retra7
.gere Antim i egumenul Chesarie. P. S. Sa traiete aid in indestulare intr'o cas& speciali bine construita (II slujesc dot biietr
-de o frumusete rara : unul de 17 ant, iar altul de 12. Ea n'am
Intrebat cine Ella el, i pentru aceia nu indraznesc sa-1 ,numesc
odaial... E uor i pacat a judeca pe aproapele. Meta -, singe
cu layte 1 Dupa chipnl i coloarea fetel mi s'a parut c&-s fit at
Albantel). El (arhiereul Antim) Intro altele mi-a spus cA din paO. c., pp. 256-58.
2 De faot.--: v. lorga, 1. c., p. 134 - ctitoril din 7049, 30 Inlie, eat lurle
1

Damn, din vremea lull Petra Rarep.- N R.

www.dacoromanica.ro

f;

--

'
'10

246

NEAMUL ROMNESC LITERAR

durea node delineated se clot gratis Guvernulut lemne pentru

construire de casrml.
13, Marti. AstzI am cercetat patru mnstirt ale Sf. Mormint:
Barncvscbi i Sf. Sava, Frumoasa, lAcak sinait i Tref-Ierarhl,
Maas apartinMor Sf. Munte Athos. Putine cunostinte
daft
la Indemin despre ele.
1) Mnstirea Barnovschi 1 este adit de Voevodul Miron
Barnovschi in 1627.
2) In biserica mnstirit Sf. Sava 2, innoit la 1844, sint zuglvitt ctitorit :
Maria Doamna
loan Postelnicul
' Vied Voevod
Radul Voevod
Petru Voevod
Roxandra Doamna.

3) Lcasul Frumoasa, care se innalt pe un deal in fata Ia-

-:

silor, a fost adit i inchinat mnstirit din Sing de Grigore

Ghica Voevod, acum mat bine de o sut de ant. In ea e o minu-

' nat biserica cu o frumoas limpid fcut in 1838 de arhimandritul loam f. El e zugrvit aid la locul obisnuit cu ordinul Sf.
Anet clasa a doua cu diamante. Dup incredintarea functio-

narulul consulatulut nostru de aid, d. Turnanschi, Frumoasa d

anual un venit de 10.000 de ducat! olandest. (Cu un asa venit
Sinaiyf n'ail la ce se mat duce in Colhida dup ling de aur
Dar unde se cheltuieste o asa bogtie ? Mnstirea din Sinal inskt e in zdrente: cu ban' nu ajut pe Bimetal i pier nu se trudeste cu editare de OW. Se vede c monahil sinaitI a un stomah foarte larg, i mat cu seam egumenul lor, arhiepiscopul
Costandie, care trieste in toat indestularea la Constantinopol.)
4) Mnstirea Sf. Tref Ierarh13 este zidit si Inchinat la donzed de lacasurt din Athos cu bogate most! de Io Vasile, Voevod
moldovean. In ea-I sobor cldit tot numal din buctt de piatra, pe
care pe din afar sint spate diferite modle. Alit aceast variatie de modele, cit i bogAtia de mold druite acestel mnstirt
arat c aceast cas dint& a fost innltatfi de numitul Donny
printr'o anumit impulsiune pioas. In adevr a ridicat-o numal

,
,

respectul lul Vasile pentru moa stele fcatoare de minunt ale Sfintel
O. c., pp. 429-34.
-

2 0. c., pp. 437-40. - Interesantele chipurl de canal ad displrut. Maria eDoamna lul Petra chiopul, Vlad fml lul, loan Postelricul, nepot. -N. R.8 O. c , pp. 449-55.

www.dacoromanica.ro

"

.247

H. FROLLO : CfNTEC

Para3chiva din Tirnova, numit i Petca. Aceste moate, dup

dorinta i cererea acestui- Voevod, a fost strmutate din Constantinopol i puse in mreata bisericA Trei Ierarhl la 7149=1641,
in al optulea an al stpinirit luI Io Vasilie (dup emit se vede
.. din inscripye). I le-a trimes Patriarhul ecumenic Partenie i lea
intovrti0t trel Mitropoliti : Ioanichie al Heracleil, Partenie de
Adrianopol i Teofan din Paleopatrai, pe cari i-a intimpinat Var barn, Mitrpolitulucevil. Spre mrirea bucuriel religiosulu1 Voetefan. Toate aceste
vod Vasile in acst an i s'a nAscut fl,
evenimente aint venicite in inscriptia de pe biserica soborulul.

ST. BERECRET.

(Urmeazi.)

CINTEC.
Cite florT albe ndscute,
Nedeschise incd bine,

Cite gingafe mlddife

Mor in driid de soare,

.tynainte ca din ele
Sd reisard prima floare !

Se usual, smulse, rupte,

Pentru cine ftie cine I

7 aft Muguri de speranfe,

Prea lirii, sa prea gretbite,

Cad surprinft de frigul toamnei

Safi de-al iernei nesMite 1
H. FROLLO.

DIN NOUN POESIE POPUL A RA

FRUNZA, FRUNZULEANA MEA...

.Frunze frunzuleana mea, '

Pentru C8 eti tu, ape,

Trist i inglbenitd,
Cind e lumea -inverzitd
fi cind lumea-i fericit
-la, m'a rupt din creang a mea

.Un orn cu inima rea,

fi-a cintat, bade, din mine

Tot de rdf $ i nu de bine;

i-a cintat durerile,
fi-a plins mingiierile,

Cd munce0e, tot muncete,

Pe boier imbogdege,

'

lar copiii nu- 1, hrdnefie,

Minna: te-ar pustiile ;

Sd-i pidteased ddrile,
inneca-le-ar mdrile 1

'

Sd dea datoriile,

.-

91. a tot spas cu-atita foc

Cd n'are 'n lume noroc ;
1-a cintat cu-atita jale
Cd-i std foamea tot in cale,

fi-etfa de amar a plins,

Cd de buza-i m'am aprins,
fi, din mini. cind m'a ldsat,'
Bade, zdfl, cd m'am uscat.
(Culeas de N. T. GRAD%)

www.dacoromanica.ro

248

NEAMUL ROMINESC LITERAR

Contributie la Istoria InvtAmIntuluI din Muntenia

In veacal al XIX-lea.

(URMARE).

Indat se ivesc ins alte aolatestl trebuintev, cutia milosteniilor ajunge in mare lips i Domnul se vede snit a porunci
boierilor BA aduc oarecare modificrt in modestul budget al
colilor. IatA cuprinsul noulul pitac (5 August 1823) :
lo Grigorie Dimitria Ghica Vvd. i gospodar Zemli
Vlohiscoie.

Preaosfintiia Ta Parinte Mitropolite, iubitorilor de Durcfne]zefi

episcopilor i duro[nea] [oastr] cinstitilor i credinciosilor velitilor boierl al Domnii[] Male hale i mazill, cu toate cA, prin

domnescul nostru pitac, de la 14 ale t-ecutulul lul Apr[d], am

blInI suma banilor ce ail a se cheltui pe an in trebuinta scoa-

lilor, neapratele ins obstqt1 trebuinte, ce din intiroplrile vremil

se izvodesc i urmeaz ca i acelea sA nu fie cu totul trecute cu
vederea, ne silage de a mat pipi si a mal cumpni, clt va fi
prin putint, cheltuiala scoalilor, mal virtos cA acum scoala cea

greceasca urmeazA a lipsi, i cutia milosteniilor, ce este iarsl

obsteasc mg, se aft& Iipsit si in mare trebuinti, - precum vA
este stiut -, de cele neaprate cheltuiell, din care se adapt gi
se minglie cel Barad i scptatt. De aceia poruncim Domnia
Mea ca, adun.indu.v cu totil la un loc, BA cerett mal intiti a

cAuta socoteala scoalilor din vremea ce Wail fost asezat scoala cea
greceasc [cu] dascMu[I] Neotit Arhimandritul pn acum,
dupi aceasta, s cercetatt a v pliroforisi ce fel de orinduial se
urm la scoala ot Sfintul Sava, clad s'aii feat intocmit inttias
dat; i, Wind cuviincioasa chibzuire, atit pentru aceasta, clt si

pentru lipsa Intru care se AA cutia milosteniilor, dupi buiur-

dizma Domnii[ ] mele, ce vi s'aq dat, in trecutele zile, la anaforaua dumn[eallul biv Vel Hatman Pan Costescu, epistatu[l]
Vorniciilor Ob2tirilor, BA aratatt Domniil Mole grin anafora.
Toilco pisah gospodstvani.
1822, Avgust 5.1)
brag o licun, in privinta rspunsulut boierilor si a hotririt
Domnulul. Ins& faptul ca, in luna urmtoare numal, acesta aprob
I

Ibid., p. 167.

re

www.dacoromanica.ro

N. BINESCU : ISTORIA INVTAMINTULUI DIN MUNTENIA 249

In totul propunerea boierilor- de a se strAmuta bursieril teril de la Pisa la Paris si de a li se spori' bursa cu cite 1.500 talerl pe
an, ni aratA in de ajuns intentiile de care crab. insufletitl, Domn
boieri, pentru propAsirea invAtAturil. Este, prin urmare, putin
probabil el pitacul domnesc de la 5 August BA fi adus vre- o scidere in suma alocatA colilor, pe acest an.
si

Spre a stringe la un loc toate actele Demniel lul Grigore Dimitrie Ghica, privitoare la scoalA, tipArim i aceastA interesantii
anafor a boierilor, desi am mat publicat-o, in all& parte 1. , .

Prea Innatate Doamne,

Cu plecatA .obsteascA anaforA arAtAm MArii[1] Tale cA, la cincl
ale urmAtorulul, ne-aii infAtisat dumn[ea]lor boieril Eforl al S. coa-

lilor o scrisoare de la loan Pandeli, unul din patru ucinicI rumin!, ce sint trimisl la scoalile ot Biza din Italia, pentru invAtAturA, cu coprindere cA el ar fi sAvirsit invAtAtura Gbiometrii[1],
Trigonometrii[I] i Aritmeticin. pro cit se paradoseste la scoa-

lue ot Biza i cA scum face trebuintA a merge si la scoala din

Paris, a face praxis la matimaticA aplecatA, sded IdravlicAl, Arhit[e]ctura idravliceascA, Mecanica, Astronomiia i celelalte ; pen--

tru care, spre mat bunA incredintare, trimita i aceste trel ates- -taturl, care s'ail alAturat a se vedea si de InnAltimea Ta, ale
profesorolo .(sic) de acolo, arAtAtoare cA se OA on mare sArguintA la invAtAturA i c, pentru mat sus arAtatele invAtAturl, face
trebuint a se trimite la coala Parisulul. Asemenea ne-ati mal
arAtat cA si cetlaltf trel ucinicl, in scrisorile ce a trimis la
Eforie, InsA de la trecut Apr[i]l, zic cA si el face trebuintA a

merge la scoala Parisulul, pentru deosebite invAtAturl, care nu

se paradosesC In Biza, rugindu-se Efori[ii] CA, de vreme ce a
hotArit obstea a se procopsi, ca sA fie pentru scoalile neastre, i

at i cheltuit cu dinsil, In 4 anl de chid s'a trimis, sA binevoiascA a-I trimite . i pe dtni1 la scoala Parisulul, in soroc de
dot anl, ca sA se fad desAvirsit la invAtAturA, a nu le fi oste-

neala in zadar i sA poatA a fi destoinicl, lAudatl si de Sltil. A.

.cArora cerere chibzuindu-o nol cu totil,*facem cunoscut lanaitimil Tale cA, de vreme ce chiar profesori[1] gsesc ea cale ca
sA se trimitA acestl ucinicl l scoala Parisulul, hi soroc de .dol
.Rev. Gen. a invcIplmtniului, VI.

L.
.

www.dacoromanica.ro

.1

250

NEAMUL ROMNESC LITERAR

anl, sA binevoit1 Mria Ta a li se da aceastA voie, socotindu-li.se

soroc de la viitorul Sfintul Gheorghie, cu l[ea]t 824, i, mcar cA"
acqt1 ucinicl acum la viit-or[al] ct[ona]v [de] urmeazt sA se afle

la Paris, ca art intre in roale, dupA sistima ce este acolo ; dar,

fiindd la Paris este cheltuielile mincAri[1] cu intreit pret mal
scumpe decit la Biza i, deosebit de aceasta, face trebuint a
cumpAra mulb intrutnentur1- ale matematici[1], cum i art!
pentru invtturk - care, dupA venirea lor aid, are sit rAmlie
toate pa seama coalilor eti1 -, se roagA sA li se ma! adaoge
din bang]] Visteri[0] ceia ce este hotArit, ceia ce va fi cu cu-

'
_

viint, ch nu care cumvag, mergind acolo, IA fie cu totul in lipsA,

din care pricing sA nul1 poata cAuta de invAtAtur'. A drora ru-

'

gAciune i cerere in mal Maid cercettnd-o de este adevArat5,

de la eel ce ad fost la Paris, ne-am incredintat cd acolo, intru a-

'

devr, slut toate scumpe .i cu mare deosebire decit la Biza. Decl,

de vreme ce Casa Scolilor a cheltuit pAn acum, in patru an1,
cu ace01 ucenic1 atlta sum de ban! i, pentru zece sa cinspre-

zece mi1, ce ail si ii se adaoge, intr'amtl dol an!, ca sa mearga

la Paris, sA-1 popreascA este lucru de mihnire, de aceia gAsim
cu cale de a fi i bunavointa MArii[1] Tale sA li se adaoge, in-

tr'acqtI dol an1 viitorl, cit vor fi la Paris, Ind cite

i[a]l[er1]

1.500, peste t[aJl[er1] 2.000, ce se dail de fierare, pe an, ca s

se facA cite t[a]l[erl] 3.500 de fierare, i BA se poruLn]ceasca dedtre InnAltimea Ta dumn[ea]lor boieril Eforl al coalilor sA ingrijeasca a li se i trimite acqt1 ban! mal din vreme, cu bunk' _

sigurantie, scriindu-le a merge, ca, la viitorul Oct[om]i, [rie], dnd

at sit intre la roale, sA se afle la Paris i sA ingrijeasca dum-

n[ea]lor apururea a le eerie ca BA puie tot felul de silintA la

InvlturA, ca, cu Intoarcerea lor aid, la BucuretI, sA poatA a
face laudA neamulul nostru romAnesc i al se poat lumina eel,.
ce vor avea rivn de invtAturA.
823, Sept[emlv[rie] 8.

[ss] Grigore al Ungrovlahi[ii], RtMnicu Galaction, Grigore

Episcop Arg4, Costandin Cretulescu, Barbul VAcArescu, Istrste

-Cretulescu, Costandin BIldceanu, Milallache Manu, Grigorie Filipescu, Costandin Dudescu, Costandin Filipescu, Iordache Golescu, Scarlat Grdi2teanu, Ioan tirbei, MihAlache RacovitA,..
,Stefan Bet[u], Dimitrie Bibescu, MihAlache Ghica, Nestor, Costache

Rasti, Ioan Flcoian[u], tefan BIlAcean[u].);

www.dacoromanica.ro

N. BNESCU : ISTORIA INVTAANTULUI DIN MUNTENIA 251

Iat i Intrirea DomnuluT :

ib Grigorie Dimitriu Ghica Voevod i gospodar Zemli

Vlahiscoie.

Dum[nea]v[oastr] boierilor Eforl BY Scoalilor, chibzuirea ce ni

se arata printeaceast obteasca anafor, ca una ce privete spre

folosul, atit al acestor ucenicl, cit si al patriil, priimit este
Domni[i] Mele, i poruncim dum[nea]voastr] ca pe ling& taker)]

doao mil, ce se da fievruia din el, pentru cea de peste an

cheltuial, s se mal adaoge la &scare cite t[all[erl] una mie si
cincl sute, cu urmare intocmal precum in dos se arat.
823, Sept[em]vl Se] 12 1.)

In anul urmtor, se acord un ajutor de 2.000 de talent anual,

pe timp de trel anI, fiulul Eufrosinel Roat, asotia rposatuluI
dohtorulul Teodorache, tinrulul Hariton, care era dus de vre-o
cincl ant la colile din Viena i Lipsca pentru medicin6. El fusese
trimes prin bunAvointa si ajutorul citorva compatriot!, cari, acum,

nu mat tannin contribui la intretinerea el In schimbul ajutorulul ce primia de la Stat, ad chezaie maicA-sav, reports('
Eforil, !coercing de Down a cerceta pricina, tea, in cit viiat
va avea, sa fie dator a data pe dascall ,i ucenici[I] ce se vor
afla la coale, fr nick) plates". Iar, de nu se va tinea de acest
legAmint, atuncl sa fie dator chezaul ce va arta, t a intoarce la
Casa coalelor toil banif ce-I va da, pe cite trel anl, cu dobinda
lor 8.

La 1- i S3ptembre 1825, boieril, Wind o nou orindifire Invtturilor, potrivit cu veniturile, sporite acum, ale Case! Scoalelor,
adreseaza Domnulut anaforaua ce urmeaz, insotit de budgetut

_.

amnuntit, care ni d o icoan exacti a invtmintuluI teril din

acest an. Cum se vede dintr'insul, in dol anl numal suma chel- tuielilor se indoigte i numrul scolilor se mrete simtitor.
Prea Inndltate Doamne,
Cu plecat omteasc anafora artm Innltimil Tale ca noY
cunoscind bun cugetul i cAlduroasa rival a Mtii[l] Tale, inc
din ceasul ce te-ati incoronat Proniia prea-milostivulul i atot1. Cond.

108, pp. 109-10.

2 Cf. articolul nostru asupra celor d'inilid bursierl romint in striinitate,Bee. Gen. a Inveit., VI, n-le 1,2.
a Cond. 111.

,
www.dacoromanica.ro

252
'

--

NRAMUL ROMANESC LITERAR

<

puterniculuT Dum[ne]zeti cu oblgduirea acestil tgrl, cg este pornit cu tot dinadinsul spre cele aducgtoare de folos buni
intoc-

mill ale opstiT, iar maT virtos spre cele ce aduc luminare i laud

neamulut ruminesc, avind osebit silint a fi strglucit cu iscusinta invtturi ca i celelante neamurl, dintre care fiind una
si cea maT de laud bun intocmirea Invtturilor, diet printeaceasta doblndesc oamenif maT intiig cunostiinta Ziditorulul lor
si a credintil adevrate, se fac vrednicl a fi ludatI de
totT, dobindese obiceaiurt bune, cunosc datoriia ce se cuvine a o avea
si cAtre Dum[ne)zeil i cgtre Stpinire,-ne-am
adunat cu totil la
un loc, unde, puind innainte toate mijloacele cu care s'ar putea
pune in lucrare acest de laud si de folos lucru al Invtturi
spre a se putea face rod in fapt, am si Intocmit k file dascAlilor, cum si orinduiala a tuturor invtturilor in ce chip are s
fife, atit aid, In pclitiia Bucurestilor, cit i pe la toate orasele
du prin judete, dup iraturile ce are ast un data Casa Somlilor, precum mal jos se arat, anume, made afi Ed file cite dof
dasell, unul s invete rumineste i altul cintrile bisericestf,
dup mestesugul psaltichi sistimit eel not* cad prin
detail si
citnif cuvioase se cade a se slvi Dum[ne]zeil in sfintele sale
.

lcasurt. Care intocmire sintem bine incrEdintatT c este plcutg

gi priimit fatal limit Tale;

pentru care ne ruggm s binevoinstt

Mriia Ta a se da laminat porunca cgtre dumEneallor
boierit
Efort at scoalilor, ca s o i puie in lucrare,
orinduind dasell,
atit pentru invttura carpi romnestl, cit i pentru cintrT. la
toate locurile ce se arat, i nel6jduim c in zi[leile
Mart[] Tale
se va face un mare folos ii luminare neamulut nostru,
iar /aril
Tale vesnicg pomenire i lauda.

825, Sept[em]v[rie] 1.
[ss.] Grigorie al UngrovlahieT, Grig. Episcop APges, Neofit

Mamie, Vel Postelnicul, Cost. Blceanu Vel Ban,

Mihalache Ghica Vel Vistier,

Teodorache Vcrescu Vel Dvornic, Di.

mitrie Racovit, Iordache Golescu Vel Dvornic, Scarlat
Griffisteanu Vel Dvornic, Ioan *tirbeiti. Dvo -nic, Dimitrie
Bibescu Vel
Dvornic, Vel Logoft Costandin Clinpineanu, Nestor Vel
Logofat,
Alecu Cretulescu Vel Dvornic.)
(Unneaa)

N. BANES=

www.dacoromanica.ro

r^

'

FLORIZEL : CITEVA INSEMN Aid

/WM

253'

STRMOV S'AI1 TREZIT...

' In anul una mie noud sute gyte,

In lumea celor mid Muse vintul

Din alte lumf, ea venicd dreptate,

di-a dqteptat in pieptul lor avintul.

Ca la un semn, zbucni sdlbatic cintul

Temutelor revolte pe la sate 1...
di singe-a curs de s'a 'nroFit peimintul,

Strdmqii s'a trezit in grog uitate,

6-

piing de mila noastrd I di suspinul,

Dureria lor mdrege 'n noi amarul,
Trezel' ecoul vremurilor spite I...

Stntem martirI? Ni-i partea noastrd chinult

Ne mingiiem cu-atit: Ni-avem, altarul ;
Sint neimpodobitele morminte.
MinAn. I. PRO&IPIEv

Oteva insemnri.
Mama MAndica, vecina noastri, m'a chemat Inteo zi printreuluel sA-I cetesc ceva. M'am due IndatA.
DupA ce a scos dinti'un sArtar trel fol de htrtie, legate cu
at si Infkurate lntr'o bucatA de mitasA alb, s'a arzat, lingA
mine, pe un scAunel, gi-a rzimat bArbia in palma dreaptA, iar
pe cea stloga gi-a aezat-o pe genunchl, si a ascultat ce-I cetiam,

Era un scris mArunt, des si tremurat ; se vedea cA-1 de o

min slab, chinuitA de boalA. Nu purta ncLn titlu.

lath ce scria :

28 April. ...AM voin hicerca el inA ridic din pat. Docto rut.
mi-a zis BA fit cuminte i sA nu mA misc de loc. Dar adierea
vintulul, aducAtor de mireazm proaspt de floare, multimea
razdor ,de scare, .ce striThat prin geamurl i vin BA se anine in
pitru-mI despletit, cinipitul drgAla al atitor pAsArele, inA In?'
deainnA BA-ml uit de boall i s mA due sA privesc, Dakar de
la .fereastr,depArtrile..., acele depArtArl albastre, pe unde m

www.dacoromanica.ro-

"Pk

'

254

NEAMUL ROMNESC LITER.AR

-pierdeam adesea, insotit de Durel, stringind manunchiurt marl

%de gura-mieluplalut gi macil cimpulut.
Ce ciudt mi se pare cind stag ap i ma gindesc I Simt In
-

mine curiositatea omulul care este acum, dar care nu va mal

- A poate peste citeva minute.

4 vrea sa imbratipz cu privirea toata firea, pana in cele

mat tainice amanunte ale el, sa ma bacur Inca odata de pH-

'

velitea negrait de frumoasa a naturil intinerite, sa respir aierul

cald, dulce, ametitor de dulce i de imbalsamat, al cimpulul.
Dar...

' Facuid o micare, vrind ea Find ceia ce doriatn, i realitatea

'
A.cruda imt readuse &duffle tot pe fagapl suferintil 1
0 durere cumplita leaf apasa pieptul. Inima st pare& sa-ml
-ias din piept, aa zvIcnete de tare. Une or!, ea un fir de arama
inrosit iml strabate tot corpul fiorul nliaitil. Ce void fi mine ?
Nu tia
Fiinta mea intreaga se infioara in fata necunoscutulul.
30 April. Mi-a spus mama ea trel zile in sir am gent in ne:- stire. Cear-canele vinete ce-1 incunjoara ochif mi-arata cit de
'June trebuie sa fi fost noptile de veghe ale sarmanel mame.
.0h l ma 'nfiorez I
clad s'a tutors sa-ml dea doctoria de pe mast, am vazut-o
.cum i-a ters ochil, incet, cu capatliul naframel de la icoanii.
Cind mi-a intins lingurita la gull, zImbia... Un zlmbet trist,
silit. Pe semne, ca sa-mt fad curaj.
Dar ochil if emit
Ce mult trebuie sa sufere biata mama l
Dad va veni doctgrul azl, il void zice sa-I spuie ea slat mal
bine, i, dupa aceia, am .sa lacep sa dd. Asta o keo liniteasc.
.
,

Dupa amiaza a venit pe la mine Marioara, o prietena din

coal. Acuin am simtit e end mingliere i alinare sufleteasc

itt poate aduce un prieten clad vine sa te vada fa asemenea

Imprejurarl.

Clad m'a vazut atit de slab i de win, ia 'curs lacrimile

izoaie. Dar gi le-a ters rapede, sa nu-mt fad rat. Apol, cu

CU

vinte duioase de imbrbatare, m'a facut. ea uit amarul su-

fering
0 alinare dulce, mai duice Ca o zi de pritnavara, am Simtit
turn se revars, valurl-valud, peste sufletu-ml trudit...

www.dacoromanica.ro

---

FLORIZEL : CITEVA INSEMNARI

255

- (Mal stal putin, MArioarA, i-am zis, clad vru s piece,

crezind ca prin aceasta void schimba o din& de nAdejde Intel)
vesnicie de uitare.

Si a plecat, figAduindu-ml ca va mal veni sa m melt, iar

ed am cAzut din nod pe gindurl.
Void mat vedea-o oare ?
Uitatu-mi-am ad chit, sad n'am putut ?...
1-itia Maid. E serbatoarea florilor, i ed n'am nicluna.
Mi-aduc aminte c acum un an, la intaid Maid, a trecut pe
strada noastrA un car plin cu florl albe.
Era atit de multe, de parc ninsese de-asupra carulul. i
supt ele se zaria sicriul unul copil,
Eram tot bolnavA, dar ma puteam duce On& la fereastr.
Yin! 'Area tare Mil cd n'am i cd atitea nor!.

A trecut un an, si simt din nod pArerea de tilt eh n'am

ea nor! albe de intaid. Maid.

Az! i-am spus mAicutel cd mA simt mal bine. MA gindesc
grczav de mult pentru ce m cuprinde une orl frigul, cind afar
e cald i frumos ; pentru ce mi se coboarA in Buffet nelinistea
asta chinuitoare ?
Oare pentru c5... ?
Oh ! nu indrznesc SA m gindesc mal departe. Mama m'ar
gici i ar plinge iar1. E slab, srmana, mal tare ca mine.
Mi-a zis cd vrea sd-ml impkteasca prul, care mi-a crescut

afar din cale de lung, dar ed am rugat-o sA amlie pe mine

treaba asta, de team& de-a nu m putea ridica in capu' oaselor.

0 vecin, mama Mndica, mi-a adus putin orez cu lapte cald.

A pus farfuria pe coltul sobel, m'a indemnat cu un glas innecat
s-1 bead ca-I bun, s'a uitat odat lun g la mine, a dat usor
din cap, i a iesit, stergindu-sl ochil cu coltul basmalel. Dula&
co a inchis alga, am auzit un oftat innAbusit, care mi-a eagle
inima. Ce-o fi vzut de-a plins ? Si de ce n'o mal fi stat cu

mine de vorb ca alti data? Nu slat tot et Florica el cea

drag& ?

3 Medic Sa scurg zilele ca apa de izvor.

0 nadejde scampi se unite din viata-ml abia inceputa.
Aducerile aminte tail
In cuget vi-ml_ desvAluie, pa

www.dacoromanica.ro

' 256

NEANIIIL ROMANESC LITERAR

Incetul, coltul trecutulul, - anil du1 odat cu copilria, printre

fiintele iubite, duse i ele din lumea asta piing de farmec i de
durere.

:..Venise apele mart, potopitoare. Se scurgeat de pe toate

"

vAile in valea noastr, care era mat jos.

Le simtiatn, Infioratt, ridicindu-se ameninttoare, In bezna necuprinsa a noptil, ca un puhoi uria de munte.
Iar not - tata, mama, e, Florinel i Ileana, fra tit mel - ni,

&jam liman de scapare pe acoperiul tremurator al agate!

noastre de birne.
Fulgerele care brazdati cerul la fiecare minut ni irtati lute()
clip, cit era de mare prpastia de supt picioarele nos stre.
Mugetele ingrozite ale anirnalelor i tipetele oamenilor i copilailor, innbaite de vuietul asurzitor al uvoaielor, ce se prvlia din deal cu o furie cumplit, izbindu-se de slabul nostru
.1m de sCapare, rsuna tot mat desndjduite i tot mat slabs.
&Hap laolaltti de frick imprejarul tatet i mamel, cari ne

IncurajA de-a surda, cu ochil phut de spaim, cu mlnile Incletate pe hAinele parintilor notri, ascultain zgomotul lugubru

al apelot lovite de straina csutet cltinate ca frunza la Ant.

se desUn glas fioros, cumplit - glasul apelor in turbare
prindea parca din urletul furtunit i ne cherna in sinul et_

-,

Si ploua...

FLORIZE L._

(Camera)

CRONICA.

In ultimul numr al revistei (Archiv des Vereins far siebenbrgische

Landeskundep, un studin al d-lui dr. R. Huss : aergleichende Lautlehre
. der rumnischen Dialecte und des ga.conisch-pyrenaeischen.
Dup ce dovedeste marea asmnare, pe care o semnalaseri i altii,
dupit ce crede c amindoui limbile s'a format din una i aceiasi (1 N. R.),
promite a studia In numerele urmitoare chestia identittii intre Geti gi cap.
Aceasti reeditare, poate cu probe mai serioase, a celticismului Getilor, disci
si a Dacilor, n'ar fi cu totul neinteresant .
* In. illistorische 'Zeitschrift un studiu al lui R. Sternfeld : gAbirrungen und Ablenkungen der lireuzzges.
Soco Ate ca hstile cruciate a fost izvorite dintr'o pornire erpic, idalistii,

dar acesteia i s'a adiogat indati consideratii politico, care aii fost niste
abated. Bohemund persoiifici intentiile practice, materialiste, ca s'ai
amestecat. De sigtir, in* c aceste repetate expeditii nu se pot Implies
numai printr'o uria pornire idealist& ; ele Sint expresia unel stiri de
lucruri Intinse; adinci, pe care entusiasmul religios o a prefcut bates
P. C.

gigantic acOune.
I

TIPUHKA PIA *LI KAM Uk HOSIANKSC ., VA 1.KNII-Ds-tdurvix, Muni)! A).

www.dacoromanica.ro