,

ANUL

III. -No.

31.

10 BAN! NUMfiRUL

14 AUGUST 1911.

HAUL ROI iNESC

LITERAR

11011

ABONAMENTUL IN TARA:

ABONAMENTUL IN STRINATATE:

Pe an 5 let. - Pe vise half 3 la

Pe. un an 7 leT. - Pe pee lard 4 lel.

Redactia I Administratia : Vilenil-de-Munte (Metal Prahova).

SIIMARIt:

N. IORGA : Un fanatic loran al romantismului national : Badea Cirtan.

DINH C. VOLBURA : Mud noaptea e'n putere (poesia). MIHAIL I

'1

PRICOPIE : Verde e speranta (dupe.' A. Kielland).- Dr. S. DRAGOMIR :

0 noui carte despre Brancovicesti (urmare) - N. I. : Cronica.

Un fanatic teran al romantismulul national: Badea Cirtan.

. Vesnicul colindtor de drumurl care gemea supt greutatea
ertilor bune i rele, dar romnestl toate pe care le cAra pe
umerif lui, odat voinicl, acuma ins sfrmati de oboseal si de
vrist, pentru a le duce Dumnezeti side unde i cu ce folos, de
multe ori drept in mina jandarmilor i vamesilor ungurl ee-I
&dint, - badea Chian n'o s mai bat la poarta nimnul, cu
cererile luI struitoare i cu cirniliturile lul istete. A avut norocul s moar aid pe pmint romnesc f, in foe s-i petreac
ultimele ceasurl in arestul vechilor sl dusmani, a inchis ochir
in casa unde-1 asezase mila unel soy! de ministru plenipotentiar.

lar la mormint a fost dus cu cheltuiala sectiunil din Simla a

2

Ligel Culturale.

A fost odat, la CI* lul departe, unde oile, edema *bite,

si-aa pierdut acuma stpinul, un baci ca orlcare. Era orn Rica

cind asupra pallet intregt a trecut un mare vint de spore* romantice. In nurnele originil glorioase, cu gindul la frtia latin,
sa cerea dreptate pentru al nostri cal supusi barbarilor turanicl i
se credea ca o protestare puternica Impotriva tiranilor va ajunge
pentru ca neamul nostru de nobil vit s reintre in stpinirea
drepturilor sale. Memorandul, procesele vestite, cuvintrile r-

www.dacoromanica.ro

-s

j
A

"

482

NEAMUL ROMNES LiTERAR

unAtoare ale rarintelul Lucacirl, albumul lul V; A. Urechi

string-Ind mrturiile de dreptate ale fratilor... i, rind toat lumea
romneascd era zguduit de o lupt al aril sfIrsit norocos se
creclea aproape, de tot aproape,, o .anume constiin t. noun i neapptate dorintl se trezir si in sr, fletela terauilor de dincolo,
ati dat
cari, botezlndu.s1 copiil Cesar si Oatavian, ere' sigurI c
ajutorul lor la renkterea Rome! dunrene.
Si unul dintre diniil lg lu atuncI toiagul pe care nu 1-a mal
prsit niclodat. Nol cetim i credem ; el, ()amen! de tar,
trebuie el vadd, oamenl si lucrurl, dar credinta care iese din
aceast atingere a realittif Insesl, se preface 'in sigurant, in
patirn, ln monomanie. Badea Cirtan nu stia declt romneste,
dar el era sigur c toy fratil latinl In teleg, slat datorl a intelege accentele lul latine. Si era incredintat c lubirea lor,- pe
care a ;i desteptat-o icl si colea prin caracterul impuntor al ener-gicel manifestatil populare cuprinso In fapta lul, -e asa de puternic, tacit niel banl de drum nu-I trebuie. Ala a strbbltut
Italia si Franta, a vzut Column lul Traian, la care s'a Incbinat ca la Efintele icoane din slim lui, s'a minunat de zgomctom rake tie modern a Parisulul i i-a parut totdeauna rL
CA
c n'a trecut Pireneil, dincolo de care alit fratl it asteptair.
i-1
batjocoeitoare,
c
adApostul
lumea-1 privia cu o curiositate
simtia
dus
procura lcgatia Romniel,' astaa nu le vedea el, ci se
niclodat n'o fi pe undele puternice ale simpatiel latine. i
bgat de seam bine clt deosebire este Intro usoarele lul vesminte prfoase, intre chipul lul aspru, 0803, cu prul zburlit et

aut5tura siilbatec, de Dac feroce,

intre Imbriamintea

et

fptura fratilor inbitf....

Se privia pe sine ca un purttor de misiune superioar, ea un
indeplinitor de porunci ce vin mal do mi.& Altfel nu se jerfestelinistea unel vietl /Oreg.!. Si, pentru cii porunca-1 venise prin
ertt, prinse pentru dinsele o dragoste fr margenl. Toate-1
emir de-o potriv ; chiar dupa ce le cetia era convins. cA In fiecare. pagin se vial beste de maica Roma, de latinitatea infrtit,
care 'n iubire 1st gteste viitorul. Manualul de aritmetia, vechea
eolectie de gazet jidove: sa, parnfletul politic, In forme deosebite cuprindeati aceiasl rex elatie sfInt. Si le ducea cu o adinc
reverent, cum David purta pe umeril sl arca invoielif cu Cerurile si i a viitorulul cElor ce vor veni dupti dinsul. Mal la urma
f.

www.dacoromanica.ro

5-

'

DINU C. VOLE URA. : CINE NOAPTEA E 'N PUTERE

483

urine! ce Insemntate putea s aib ultima soart a acestor cArtI r

if ajungea cd se atinseserd de Invelisul sarac al trupulul sdti. i
c6-1 binecuvIntaserd,

dupd urma Jul va rminea iceasta : credinta sllbateed pe

care un teran a avut-o pentru visurile arturarilor din vremea
i nemrgenita lu/ evlavie pentru cartea In care vedea numat
lumina gi mIntuire. Mc& viata lul s'a strecurat, asa de muncit i nelmpdcatd, fr vre-un adevdrat folos, vina e a crturarilor cari trebuiati ad aibd alte visurf i s serie alte cart!.
El ni-a ardtat trig ce adaus de bnergie sufleteased nebiruit poate
s dea poporul la ceia Ce credem, spunem i scriem not

-In!

N. IORGA.

'and noaptea e 'n putere.

Dup Propertiu.

Stdpina adoratd imi scrie c sd via

Chid noaptea e 'n putere, din grabd, la Tibur,
Pe uncle se aratd,
.Semefe, cloud turnuri cu virfu argintift,
i Aniul ce cade cu vuiet, de odatd

Se pierde 'n lin susr.

Sd plec?, incredintindu-mi la 'ntunecimi viata?
Banditii sd md prindd, sd nu vdd dimineafa?..
i-apoi, dac'a mea teamd nu-i va 'mplini dorinfa,
Ta sta 'ntristatd Cynthia, crezind cd n'o iubesc!
i, de greOse-odatd; imi risipesc credinta,
Cd ochi-mi mai privi-vor_ al el zimb et ceresc 1..

Dar, Poamne, cine 'n lume vre-odatd a 'ndrdznit, 3

S' abatd f erici'rea acelui ce-i iubit ?
Fiinta lui e sfintd :
Pe fermul ,cel sdlbatic al Scitiei se pliMbd
i pe-a lui Sciron cale barbaru 'ndatd-fi schimbd
Dorintu.ce-1 frdmintd,
.

gi 'ntunecatul suflet incet se insinind,.

www.dacoromanica.ro

r;

'

$
I

11

'

$.

''' ''
.

J. '

'1

J '

.,
t

t$

4 K,

484

!,i
1

NEAMUL ROMANESC LITERAR

Ceici stelele aprinse fi alba lund plind

ac drumul mai won..
Ah, paste toate inset palpitei dulci ispite,
Ce la iubita 'n poartd te due pe nesimfite
Pe-aripa lui Amr!

Pe drum, nici cinii lacomi nu vor iei in cale,

Cdci Venus se va prinde tovardfd, 0-agale,
Duios, te va 'nsofi I
Ce mare qti, iubire, i 'n suflet cum strecori
Vdpaia vrajet tale, i-i dat nespu0 fiori,
Cu drag de-a te dori
0, dacet 'n fericirea ce 'n mine-a rdseirit,
De-a morlii f ilf tire, pe drum, voi4 fi umbrit,
Dormi-voi somn tqorr
Cad Cynthia, iubita, cu flori m'o coperi,
i 'n linitea 'nserdrii, in aier va pluti

Parfum adormitor !
De sus vegheze zeii, cuprini de intristare,
Ca trupul misO, departe de veteda cdrare
Ce vulgu-o bate des,
Sd zacd somnul vqnic, de nimeni turburat ;
Cdci astfel sfintul nume de-amant este peitat
De lume, nenteles.

fi-n colia-acela tainic, ce bine m'av simti

Cind pe de-asupra arbori stufog m'or adumbri ;
'

Saa,ling' an term de Mare,.

Un val, crescut din uncle, c'o mind de nisip,

Va inveli 'n uitare - nensuflefitu-mi chip In vertic' alinare 1...
DINU C. VOLBURA.

Note : Seironis via - calea lul Sciron - strbltea istmul de Corint gi fusese plin de tilhlriile lui Sciron, pe care l-a omorit Toed.
Tibur, lingl Roma, marl Tivoli. Geograful Strabon pomenegte de aceste
doul turnurl gi spline cl era albe ca zpada.

./

www.dacoromanica.ro
I

IL

A. KIELLAND : (VERDE E SPERANTA)

2)

485

Verde e speranta".
DUPA. A. KIELLAND.

- Nu vezl cg fact praf ?, strig. supgrat Ion.

Andreiti nu-1 auzi.

- Parcg-1 tot asa de surd ca i mtqa Maria!, mormi Ion ;

fact praf, Andreiii 1:.. strig el mal tare.
- Te rog s mg ierg I, zise acesta, i incepu s-sl ridice la
fiece pas piciorul sus In aier. Pentru nimica 'n lume n'ar ft vrut
el sg-1 ma! supere pe fratele s ; i aa avea el pe coRtiint
destule certe cu dinsul.
Chiar In clipa asta, nu mergea el impreung, si nu se gindia
el la aceia pe care ;tia cg o iube;te fratele sAil Ion ? Oare nu

e destul de josnic sg nu poati fi el stpinul unel patina! ce e

un r destul de mare pentru viitorul fratelul s, pe lIngg cg
e un lucru absolut frg de nick) speranta !...

Ca In totdeauna, Andreifi se judeca prea aspru ; de aceia, cind

pe cealalt parte a drumulul se aplecg salt ridice btul scpat,
Incerca sg fie mal nepsgtor In privinta unor asemenea lucrurl.
Cu cit lust incepea s se adInceascl mal mult in glndurl, mere'
se Intorcea pa calea minunath a judecgtil la punctul fie unde
plecase, i &duffle i se retied imprejurul acestut punct oprit

precum fluturg glzele Imprejurul unel lumint.

Am1ndol fratil, cari veniserg salt petreaci timpul vacantel la

unchiul lor, la preotul, se &last acum pe 0:raffle din Imprejurimile Prefecturil, unde se da un bal pentru tinerime. Prin
*tile acestea mat veniserg i alt.1 student!, asa cg asemenea petrecerl se dadeail mat la fiece cash.
Din causa aceasta Ion se simtia In Mat& voia ; cinta, juca
glumia cit era ziva de mare ; i, clack glasul II era putin mal
aspru ca odinioarg, end sustinea ca Andreiii face praf, asta era
unmet din pricing cg nu putea cu niclun pret s-1 fad pe fratele
s putin mal vesel.
*lira cam ce-1 apasa pe Andreiti. Dar, chiar i In viata lul
obipuit, dinsul era mal 1iuitit i mat thud cleat fratele stt
Juca doar ca un urs1) - spunea Ion -, nu putea s cinte nict de
.cum (Ion sustinea el voacea luT Andre! ar fi i nesimpatica .si
monoton) i c, In afar de asta, In fata femeilor era totdeauna
stingaciii i uluit.

www.dacoromanica.ro

486

NEAMUL ROMNESC LITERAR

Chad se apropiar ,de Prefecturk in, urma lor se auzi duruitul

- unef trsurl.
Acesta trebuie s fie doctorul !, zise Ion, si se pregAti sA saluter
del iubita MI era fiica doctorulu! plsil.

'

-0 !... cit de rpitoare e dinsa in roz !..., spuse Ion. Andreiti vzu numal decit ed era inteun cenusia lucitor, dar nu
cuteza s spunk' *re-nu cuvint, de team Ed nu se trdeze : pared
i-ar fi fost sufletul in git.
s.
Trsura ,trecu rApede ; tineril salutark i btrinul doctor li
strig. : Bine-at1 venit La revedere I
-A I- nu !... era in cenusiti lucitor 1, spuse Ion; privirea lul
argtoare de abia avuse vreme s distingl culoarea ; dar asa-V
c era drgutk Andreiti ? ;
-0 1:.. da I.., rspunse acesta, sfortindu-se.
- Tare mal estl sucit !, strig Ion revoltat ; dacktu ti-al pirdut
cu desvirsire orlce simt pentru frumuseta femeiasek mi se pare'
a al putea s arti mcar eitusl de putin interes pentru... pentru... viitorul fratelul tkil I
- Dac tu al $ti cit de mull m interseaz4-, gindi Ion, pie-cindu-sl ochil in jos.
Acuma, dup intilnirea aga atlt de frumoas, Ion se simti ne-mrgenit, plin de iubire si de fericire ; ll invirtia bastonul,
plesnia din degete i cinta din toati puterea. Si, clad se gindia
la aceia cu haina cenusie, - la adeia cu haina ea primvara de
Jucitoare, usoar ca o pasre, cum if zicea el -, is! aminti un
cintec vechiti, pe care, in alte vreml, 11 eInta cu mult plicere :
.

'

Verde e speranta - Tram ta ra"ra ra,

Vesnic ea-1 frumoas - Tram ta ra ra ra I
Versul acesta if pru eft de potrivit situatiel sale, tacit II repeta de nenumrate orl cind in tactul melodid unul vale b4trin, clad ea un mars clad in tonurI innalte i vesele, clad
numal in sopot, ca i clad ar fi vrut 8411 destainuiasca iubirea
lumil intregi, new rgenitel fir!.
Andreiii nu se simtia toemal pe plac. CAcI, oricit de mult res7 '
pect ar fi avut pentru fratele s, acest verde e :speranta) gi
acest vesnic (Tram ta ra ra Ira!) il osteniati atit de mult, inbit simti o adevrat usurare, clad, in sfirsit, intrar In curtea Prelecturif.

-,
-,

www.dacoromanica.ro

A. KIELLAND: ((VERDE E SPERANTAI

487

Dupl amiaza trecu ca de obiceiti ; ail petrecut destul de bine,

cAct cel mat malt! era amorezat' ; dad, se aflati cumva i neIndrgo3titT, acqtia petreceati 0, mat bine pe socoteala color,

d'intnia.

Ail jucat da-a parecele i pisica. Ina alerga sprinten de jarimprejur, i fAcea mil de glume, provoclud incurcal In joc, i
art iubitel bat toate atentiile posibile.
Andrea' sta fixat la locul Jul i lua lucrurile hi series. Ei Incepu jocul i-I condus3 o bank' bacat de vreme cu mult precisie. A r fi petrecut mult mat bine dad aspra lul coNtiint nu
i-ar fi fcut imputrl continue despre iubirea lut criminal, ce
lovia In viitorul fratelul sti.
Clad, odat cu intunerecal, lncepu si bat vintul rcoros al
-noptil, societatea se retrase la salonul cel mare, si dantul Incepu.
Andreal nu jaca nictodata prea mult, dar mat cu searal acuma

nu avea nicto tragere de inim. /.1 pet7ecu timpul privind

pa Ion, care teat& seara ofta imprejarul cold aviitoare). maim&

lu Aldreiti se stringea de durere clad o vedea pe cea cu haina
/Area ca la orIce j slut
cenuie in bratele fratelul sti" ! ..
tot impreun !...
Id sfir0t, veni timpul de pornire. Cea mat mare parta dintre
print( plecaser astfel In demnele lor Wear! bitrInetf, iar tineretul e boar! sa-1 cmduca pe toy spre cas3le lor, del era
o foarte frumoas noapte cu lunA plin.

Cind cel din urmA galop fu jucat, gazda nu voi sA lase

tinerela doamne Intl irbintate da jc s ias la rcoarea noptiL
Pentru acaasta, li hotai o j untate de ceas de odihn.
pentru ca ea treac ia mod plcut i vremea aceasta, gazda

ruga pe 1n s data ceva.

Acesta si fu g ita ; el nu Wee parte din Tindal oamenilor
.

acelora morocanqt, cari se las prea mult rugatt, ci era dintre

cal cari slat glint: cA pot orlce.
De data aceasta, era curioask critica ce i se Men lul Ion, del,
ca nictodatA, prerila erail mult Impartite. Nana! de tret persoane fa tinut cintecul lul ca neaamuit de frumos. Aceste trel
persoane erail : mat intiti Andrea'', pe urn* mtua Maria i, in
urn* InsusA Ion. CA mat mult.t it dldur prerea cA e cam
caraghio3 s-1 ascultt pa Ion chiliad, del pune prea multe de
la el. In urma se forma o partid de rtivoitort, cari pretinser

www.dacoromanica.ro
t

r'

i 71

1,

488

,)

NEAMUL ROMNESC LITERAR

el nu poate fi jadecat cineva dup o simpl cintare; f, deel, ar

trcliui sA cinte din no, si de asti data al se aco inpanieze si la
piano.

In leg-Mara cu aceat din urm punct, Andreiii, in loc sA steie

linigtit gi sa asculte, is! inchipui numat decit cea mat compkt
infringere a glorief fratelut sti.

Cac1 el stie cite ostenell Il coitase pe fratele ski Ion si pe

3, mat cu seami
acele trel ncordurt minora cu care obisnuia s se Mend si
pe care Io exercita mere fonainte de a se duce in lume.
surorl invttura acestut fel de acompaniare,

Cind Il vzu lash' pe fratele s agkat la piano cum 1st gonia

degetele pe clape fr nicto atentie, iT fix privirea in tavan,
mormai, ca pentru el : --(Da !... Si, totust, cum sa face asta ?,
ca si clad ar fi autat arta bogat a tonurilor, pe care el o cam
nesocotise. Dinsul stia c Ion nu putea decit trel acompaniamente peste tot: unul in minor i dou in major.
Dar, cind cintretul, sculinda-se de la piano, mat adogi i cele
trel mult studiate acordurt, acestea sunara atit de ne la locul
lor i atIta de fals, inch prea c'ar fi fost ceva care i-a fcut s
alunece degetele ; Andrei ig cltin capul, 131 iiitoarse privirea

gi

mormi :

A3ta nu-1 do loc cum se cade !... Asta e prea-prea

!Litre acestea, Ion se asezase iarst la piano si incepu s clnte,

in mod liber, din bogatul s repertoriu ; Schubert si Kj 'calf
era favoritiT lut ; putu dect cinta : aTu esti pacea, E nu m
supr, aBietele btrine cinturl, Tot itt pun ell la picioare,
(Din -marl durert fac cinturt /pie!), ; toate acestea, cu acea linigte gi usurint precugetat, acompaniindu-se pe jaratate. Tot
ce-1 fu mat anevoios era nenorocitul pasagiu : En' pun aid intreg
amorul i 'ntinskmea durere, dar i asupra lul mat reveni de
citeva or!.

Andrei gici numal cleat granitile iscusintet lul Ion, clad

'

r,

acesta prsi drumul obisnuit i incepu s izbaascd de-avalma,

la toate clapele: cu groaz Andrei ob3erv c fratele sail incerca- Verde e sperantal, dar, spre norocul luY, nu-1 nemeri, ci
se multmi a-1 zbirrii numal pe jurnatate, aruncindu-t, la urm,
cele trel vestite acordurl minore.
- Acuma curat cA ne-am rcorit 1, zise cea cu haina canusie.
Zelul el stirni un suds general, si dinsa era 'loge ca focul cind
spuse : alloapte bun.
www.dacoromanica.ro

'

A. KIELLAND

489

CVERDEA SPERANT2b)

Andreiii sta in apropierea gazdet ; ig lua dect mat jute rmas-

bun. Ion ins fusese retinut de prefect, care voi si stie la ce

profesor a studiat musica ; i pretenVa asta cerea timp.
AstfEl se fcu de sosir Impreun Andreit i cea cu haina cenuie in antral, uncle tinerit se ingrmdiail imprejurul cuierelor,
atit pentru a-st lua propriile haine, cit i pentru a le zmunci de
desupt pe ale altora.
- Nu foloseste la nimic de te Imbulzestf, spuse dinsa.
Lut Andreill acuma i se urea un foarte suprcios nod in git,

aga ca nu reusi s scoat declt numat un fel de sunet stupid.

Erail lipitt unul de altul, fiindcg era foarte strimt, i Andreiil ar
fi dat ortsice numat s poat spune si El ceva plcut ; dar asta-1
era peste putint.
n seara asta nu prea at; petrecut,-IT spuse ea prieteneste.

Andreiii se gindi la tristul rol pe care l-a jct toat seara ;

neplcuta situ atie It /Area foarte apsteare, si de aceia rspunse
(prostul, par c-t venia Ea cacti cind spunea vre-o vorba !):

-E un r eh' nu pot chile

- De sigur, vre-o slbiciune

ifamiliar
.

it spuse cenusia,

aruncindu-i o ripede ochire.

- A, nu !..., rspunse Andreiil zpAcit de tot.; fratele mieti
cinta excelent !

./

- Da ? Crezi d.ta asta ?, it spuse dinsa surizind.

Lucrul nests it prea foarte curios lut Andrei ; cAct el se
credea in drept s-st dea mat mult decit o prere despre talentul
fratelut sta. iar dinsa, ca una ce era socotit BA fie aviitoarea,
ar fi trebuit BA fad parte dintre admiratort, iar nu s se ex' prime cu atita neplcere.
bias!! o tAcere pe care zdarnic cerca Andrei s'o rup.
Nu i place s jucatt ?, 11 intreb ea cu voacea minglieteare.
- Nu cu ortsicine !, izbucni el.
Ea zin bi.
,

- Se intelege, un cavaler poate alege.

Andreit Incepu 6611 piard podeaua de supt picioare. Era ea
unul care, mergind adincit in gindurt pe-o strad, inteo stranic sail de iarn, de-odat se trezeste pe-o hating pituri de
ghiat lucie. Nu putea s aiba alt ajutor decit s se tie drept,
i cu curajul unlit desperat spune : (Dad a fi stiut sail dad
cis fi indrznit s sper c vreuna dintre d-soare... dar nu !.. c
*

www.dacoromanica.ro

'

1
I

-,--

NEAMUL ROMANESC LITERAR

490

vre-una dintre cele cu care agi fi dorit s joc, mi-ar fi fcut

.plgerea asta, i-ag fi... i-ag. fi..., i Wen molcum.
- Potl si ma Intrebl orIce, rspunse dinsa . co. buntate.
BrAtara i se deschise, si era atIt de greg de iuchis, incit trebul
BA-gl incordeze toate puterile ; du/A asta se fcu rogie la fat.

De pild, cu mine ay fi voit s jucay ceva ?, ti la aceste

vorbe lul Andre! iso pru ca totul i se Invirtegte imprejur.
- Da, gi de ce nu ?, rspunse ea. . Dinsa privia in jos, gi cu
virful pantofului bortilia o crApAturA a podell.

- Vineri or s fie invitatil la preot ; o s-mI dAruiti i mie

un joc?

- Cu

plAcerc ; ce joc al dori d-ta ?, rspunse dinsa, cercind

cs vorbeascii in tonul damelor din lumea mare..
Vre-un cadril...?, Asta e cel mat lung, gindi Andrei.
- Da 1 o si fig liber gi la al doilea cadril.
i un galop ?
- Da 1 ly multmesc ; cel d'intAig galop ; rAspunse ea cu

glas :trAginat.

1,

- Si o

pold ?
- Nu, nu 1 E prea Inuit 1, strigA dInsa privind nelinigtitA spre
Andreit.
de grab.
In cl ipa aceia veni Ion, de-abia il

- Ah !..

Ce fericire BA v gsese, domnigoarA ! Dar in ce to.

vrgie !..
c"
J

0 luA supt protectia lui, gi, ca alti caute Mina, II deschiie

drum printre eel ce ma! rmsese.
Un cadril i un galop 1 - dar nimic mal mult L. Da, da ! da
-

da 1.. repet mereg Andrei. Sta ca gi lnrdAcinat pc locul acelab

Intr'un trzig observ cA a 'riimas singur. Rapede 'flvfAcAl cea

d'intAig plrie ce o zri gi se rApezi ca o furtung pe uga de

din dos, se furigA prin grading, gi dup multe sfortArl sari gardul
llogA o portit ce era pe jumAtate deschis.
Apuni pe cea d'intAig cArare care Be incolcia printre .livezt,
i-g trinti privirea in hornul easel parohiale.

Sirntia ca parc'ar merge prin nigte iarba innalt pn la ge

- nunchl i umed, dar ,nu WO de seam el vechea gapcA de uniform a prefectulul, pe care o luase in grabA, i se blbnia
pe cap in toate prtile, IAA clad rmase linitit, cu cozorocul
cAzut peste urechea dreapt.

{,

www.dacoromanica.ro

",

A. KIELLAND: tVERDEA SPEEANTI/

491 -

- Un cadril i un galop ! Dar nimic mal mult L. Da !..

e-

dal..

Da 1.. da 1..

Era noaptea tirzie cind) Ion se apropi de curtea parohiel. Et

conduse familia doctorulul acas i acuma se intorcea mergind
incet i ginditor. Ig incheia socoteala zilel.
E cam rusinoas, dar, judecind lucrurile mal adinc, asta nu.
e Mare lucru ; principalul e ca-nal convine.

Liza cararea spre grdin. 0 clip se opri in pragul porOf

E rusinoas al draculul, iml e mal mult convenabili
decit iubit ! Trecu prin curte, perindindull prin minte toate
femeile pe care le cunoscuse, i, judecindu-le in toate chipuriler
ajunse la conclusia ca cele mal nesuferite ar fi, nu cele rusinoaser
ci acele ingimfate i nazuroase.
Lucrul ar6-1 nelnistia ins mult, era faptul ea nu se sinatia
de loa multmit de resultatul zileL Nu di s'ar fi Wait o singur:
clip macar de a fi iubit, ci fiindca gash fiinta el prea posac,
prea rece i prea din cale afar de retras. Niclodat n'a p'us

ginditor :

vre-o vorba bun& pentru el, niclodat nu ia. glumit, :si pe

drum spre casa vorbise cu toil cellaltl, numal cu dinsul nu.
A2a. dar, cit mat curind, trebuia Edit schimbe purtarea, tre--

buia s'o inceap alffel ; trebuia s'o fad sa-1 para Mil de purtarea el mat d'innainte.
Pa2i incetisor pe ling casa, astfel ca AA 'nu alit% unchiul cit .

de &zit' vine. Pentru ca s ajungl in odail sa si a fratelul safi,

trebuia s treac pe un lung podet de .'scindurl. De-asupra lul
era o fereastra pe care tineril o ,intribuintati drept us, si la
care ajungea suindu-se e un fei de baleen format de acope-riul setrii din spre gradina.
Ion observa ca fereastra era deschis, iar pe baloh, in lim-pedea lumina a lunil, zri chipul fratelul
A.ndreifi era tot cu mnusile albe de la bal. El se agtti puternic cu amindoua minile de ferf astr, i-1 tinea privirea in lun.
Ion nu putea s priceapa pentru ce fratele sag rmsese afar&
pn la asemenea ceas al .noptil ; cu atit mal mult nu putea s-sl

'
'

inchipuie pentru ce avea in cap un fel de cial de florl.

- S'o fi imbtat, gindi Ion, si se aprpi 'cu bgare de seama,
Atuncl auzi el pe fratele sati murmurind cove despre un cadni1i despre un galop, pe urma-1 vazu facind tot felul de mis.
'earl ciudate din mini.

www.dacoromanica.ro

`." 492

NEAMUL ROM ANESC LITERAR

Ion crezu cA fratele s ar cerca BA trosneascA din degete ;

Ai in urm, In tAcerea noptiT se auzi glasul Jul Andreiti, nesimpatiul i monotonul luI glas :
(Verde e speranta, Tram ta ra ra ra !..
... Bietul ! Niel atlta nu putea cinta....
MIHAIL I. PROCOPIE.
INCONIIM1110

0 nod carte despre Brancovicesti.

- URMARE

Trimisul Ardealulul la Poari Vizaknai instiinta pe Doamna

sa, pe Ana Bornemisza, la sfirsitul lui August 1682, cA un om

al lul Cky, venind din Tara- RomneascA, a umblat impreun

cu Pask si la Trimisul Austriel, la contele Caprara, si In casa
Voevodulul roil:1111,-de unde se poate trage conclusia cA atunci

erat in curs negocierile de o parte Intre .5erban, Ckky

Brancoviel, iar de alta Intro contele Caprara. Acesta din urm

putea fi informat despre aspiratiile lul CBAky, care void BA iea
locul lui AIN, fry. Cit interesa cercurile din Viena o eventual
schimbare de regim In Ardeal dovedeste i stirea trimeas In se).
cret de presidentul Kunitz in Viena : cA, dupA cum i-a. comunicat Pask, Vizirul prin interventia lui erban a promis cA la
o Schimbare a principalul ardelean va avea in vedere Innainte
de toate pe contele Csky. to cursul anulul 4682 lucrarA
.Gheorghe Brancovici i contele CtAky cu loath' puterea ca sA cIs-

:tige pe Serban Cantacuzino pentru o actiune comunA cu aChe.saruh. Ceky intelese rApede arobitiile lui ,erban, cum se
-poate judeca dup scrisorile Jul de mat tirzig : el i-a putut pune
-In perspectiv coroana ConstantinoPolulut, dup ce vor fi iz-

goniti
Turcil din Europa. Cu toate A erban din precautiund
a
se feria de-a psi pe fat, totusi era dispus a se apropia de '
.

,Chesarul, spre a putea scutura Intr'un moment favorabil leg&turile nesuferite ale Turcilor. Sp-e . a putea cistiga pe Serban .
-II ajuta i Gheorghe Brancovici, care spera sill poat realisa
.aspiratille numal in vremurl furtunoase. Gheorghe vd fi Incercat
s" convingA si pe Cfrky despre originea sa, si Innainte de toate
void si fie ridicat In rindul magnatilor .ungurl, ca prin aceasta
s gseaBcd mal mull&
autoritate i incredere la Strbl.
,

www.dacoromanica.ro

'

y
,.!%4C

'

493

0 I70U CARTE DESPRE DRANCOVICESTI

Evenimentele se procipitsa de-acum. Turd! plead spre Bel.grad i Viena, de aceia gi Ctiaky trece in teata graba peste Mol

dove gi Po Ionia spre Viena, unde ajunge prin Mehl 1683, adu-clad instructit (It partea luI Serban Cantacuzino gi a luY
Gheorghe B7ancovicl. la astfal de itnprejurarY, chid Viena se
afla in cea ma1 mare strImtoare, clod Imparatul lua cunostintcu cea mal mare bucurie de simpatiile 1u1 erban gi inclinarea..

lul de a se alltura la " un prilej binevenit

ostiri1 imparategt1,

nu putea sa afle decit cu o vie satisfactie gi de pregatirile lul

Gheorghe B,ancovic1. Da aceia-1 da.du gi diploma de baron in
7 Iulie 1683, al cad! concept II aduse Csky din Bucuregt1
Prim ridicarea in rindul baronilor ungur1 s'a pus Brancovicl innainte de toate in legaturd ma1 strinsi cu Curtea din Viena, In

felul acesta credea el ca va putea realise mal ugor planuL

cam nelamurit, ce gi-1 formase pentru alcatuirea until Stet, nee-Wet sirbesc, supt protecOa /aaparatulul.
Serban Cantacuzino i-a urmat legaturile sale cu Imparatal
dup asediul Vienel, in cursul careia a fcut servicil insemnate
asediatilor. N itural ca. Infringerlie Tarcilor supt zidurile Vienel
gi in Ungaria a avut un puternic rsunet ma! ales in Ardeal,
in Tara-Romaneasca gi in Moldova, care in fate slabiciuni1 Tur-

cilor se putea ginli la o schinabare spre bine a situatie1 lor.arban hotarI definitiv a se sprijini pa Liga crestin. El oredea atuncl c Liga planuiegte zdrobirea haparape1 turcegt1

gi eliberarea popoarelor cregtine supuse. In curind ins s'a con-vins, stInd in legatur1 cu Polonia gi urmarind actiunea emi--

sarilor Imparategti in Ardeal

-

aces& la sine, ca pe linp-

ritul gi pe Polon1 nu-1 durea de jugul Topoarelor cregtine, ci-1*

indemna ma1 ales ocuparea Ardealulul gi a Principatelor dungrene. A observat ins& tot odata ca interesele aliatilor se tails'
de-a curmezigul i aga si-a intocmit purtarea, ca salt scape tara
de vecinil ce1ahtiat1, de Lard, Polonl gi de /mpratul. Cum planurile lul Sobieski nelinigtiaii atunc1 in larga mbar& cer-

1 In diploma aceasta e ridicat la rangal de baron si fratele lut Gheorgher

Sava. Pe clad ins arhimandritul Ruvara6 credea, in :Fragmentele sale despre BrancovicID, el aid nu poste fi vorba de Mitropolitul S iva, d. Radoni6"
o admite aceasta i presupune a la inceputul anulul 1633, cind a plecat
Csaky din Bucureftt, acolo Ind nu sosise vestea despre moartea lul Sava.
Grefeoe aid i d. Radoni6, pentru al Sava nu a murit - cum am spus mat
sus - la sfirfittil anulul -1681, ci la primavara anulul 1683.
-

www.dacoromanica.ro

f.

('

494

NEAMUL ROMANESC LITERAR

curile plitice din Viena, Serban., afl c e lucru cuminte a

so apropia de Viena, care, aparindu-sf interesele impotriva [Poloniel, a/Ara totodata i interesele Terif-Romanestf. Pe urma,
in vreme ce incredinta pe Imparatul Leopold despre fidelitatea
sa, asigura i pe Turd despre nestramutata sa credinta. Ceva
mal ttrzitl, voind si se asigure In contra Imparatulul, si-a indreptat ochif spre ortodoxa Rusie. Politica- aceasta luf S,erban
ni-o descrie foarte frumos d. Rdonie .si ni-o Infatiseaza In
;toate amnuntele el.
ta capitolul al XI-lea ni infatiseaza autorul starna luf* arban
.Cantacuzino in fata Austriacilor de .o parts, iar de alta a Polo.nilor, cari cautati cu ochf de o pctriva de lacomf la Tara-Romaneasca. Prin struinta cardinaluluf Buonvisi, Imparatul din Viena
,a renuntat la inceputul luf Ianuar 1686 la Tara-Romneasca In
favorul Poloniel, care declarase ea nu ridica niclo pretentie
,asupra Ardealulul. Paste clieva saptatninf Impratul It retragea
aceasta renuntare prea grabit trimitind in Ardeal pe generalul
.Scherffenberg, iar In Tara-Romneasca pa Contele Csky, spre

a prepara terenul pentru el.

S.erban, desi a primit si de aka' data soli! Imparatestf,- nu s'a
.declarat hotarit nicf pentru Austriecl, si nicf pentru Polonl, ci,
urmind foarte istet negocierile, s'a gindit sa astepte desfasurarea evenimentelor i, pe urn* sa se hotarasca pentru un
partid. Armata Imparatulul patrunde tot mal departe i se
Apropie tot mal mult de hotarele Ardealuluf si ale Teril-Ro-

mnestf. De aceia declar Serban la sfirsitul anuluf 1686 ca se in..voeste a primi ostile Imprtestf gi a nvli cu ele inlauntrul Imprtief otomane. La inceputul anuluf 1687 planuiati cercurile
din Viena .o actMne energica Impotriva Turcilor. Se trimese
(led un Iesuit, Dino, la Patriarhul din Coustantinopol, ca sa cigitige pe crestinif din Balcanf, iar la Serban porni un alt calugar,
Del Monte, Impreuna cu contele Csky. Raspunsul fu i acum
evasiv. In frase alese Serban ascunse neincrederea-1 fat de AChe-.

saruh i-g spus motivele care-1 indeamna a nu se hotari

inca,de,finitiv gi a fi foarte precaut spre a nu oklea, cu toga
tara luf, intr'o primeklie fatis.
_
De toate acepte, negocierf In taina stia Ie sigur i GlIerghe ,
Brancovid, care ,se afla la CUrtea luf arban. Poke pe el 11 e
ating si Invinuirile prin care incerca Apaffy sa Innegreasca pe
.

www.dacoromanica.ro

"

'

CRONICA

495

Srban la Poarti, anume c acesta, prin clugrt emisart, atit

neincetat popoarele crestine din Ba !cant
Drept rAspuns la motivele pa care le aduce Serban pentru
tinuta sa, Impratul trimese la el pe' cAlugrul iesuit Dino, pe
tare i-1 impunea ca pe un fel de tutor. Imprejurarea aceasta,
precum i faptul c Serban se numeste in manifestul Impratulut (general Imparatescp, 11 descoperia perspectiva nefavorabili a viitoarelor sale raporturt cu trnpratul. Acesta ins era
de-acum aproape. La o resistent nu se putea gindi, ci In casul
eel mat bun nuinal la o amInare a negocierilor, ca al afla
sprijin In alt parte. El trimese decl pe episcopul de Nicopole,
Antonio Stefani, la Viena, (xprimIndu-st sincera multrnit
pentru ocrotirea liberttit crqtinilor si etatornicind vreo citeva
conditil. Pentru stabilirea definitiv a raporturilor intre imprat
,si *erban se trimese in Bucurest1 din nou .contele Csky. Para
a nu ajunge acesta acolo, Iesuitul Dino izbuteste s ieajuramIntul
de credint cAtre Implratul, de la Milaat, fratele lut erban, si de la
Constantin BrIncoveanu. Impratul fgaduia acuma prin Csky lut
erban i urm4ilor sat Scaunul donanesc, afar do aceia demnitatea de conte si saplefrea peste toate terile, pe care le vor ocupa de
la Turd si care mat Innainte aparthiusera Teril-Romnest1, mal
departe pstrarea i respeciarea credintil ortodoxe si a vechilor
datine ronanestl. La promisinnile acestea, precum $ i la celelalte,

$erban a raspuns punct de punct, fr a se obliga Ins In definiti v, fiindd se convinsese ca ImPratul vrea s Intro In provinciile turcest1 cu ajutor strin, cu ajutorul popoarelor crestine
subjugate. De aceia Serban, nelncrezAtor fat& de Austriect, gi
mlnios mat ales din pricina intrigilor meschine ale Iesuitulut
Dino, a trebuit st-gt caute alt anat. Acesta era Tarul Rusilor.
(Va urma..)

CRONICk.

S. DRAGOMIR.
.

iTelegraful Rmni publici : gPoate c nick) aid tara din lume nu asc'unde in pamintul FAA atieea hogiI istorice ingropate, cum ascunde Turcia, care pe &care metru pltrat
din teritexiul el poart urine de mare interes.pentru lmurirea faptelor din
trecut.
-

Pallid seama de aceasta; noul regim turcesc a iatreprins. cercettirl arheologice inteo largl mAsurii, cheltuind sume colosale.
Pentru desgroparea tuturor antichitittilor, Gnvernul turc a numit o comisiune speciali, pus supt conducerea Greculul erudit la ale arheologiel Cosmidi-Efendi.

www.dacoromanica.ro

I.

.'

r
I/
L

N ' -.Ir.,

'

NEA.MUL ROMINESC LITERAR

496

..

i
*

'

'

.
,

A,'

- I.'

Comisiunea aceasta este iusarcinata s't fad slpaturile necesare acolo unde
crede ca s'ar gird luerurl istorice importante, dar in acelagt tun') are gi oblia
gatia al cerceteze gi aranjeze mat irialul extrem de bogat din arhiva IldizGhiosculut, precum gi din alte arhive turceall, care supt regimul vachi eraal
, au total inaccesibile.
Ceia ce a putut II descoperit pini acuma in arhiva din Ildiz-Chiosc este de
mare importanta gi pentru Turd, cad et, dupi caul se atie, nu ad o iotorie
speciala basata pe dovezt positive si cercetart tninutioase I.
Deocalidati comisiunea a descifrat documente, care constituiail corespondeuta chute vechil Sultan! ca stipinitorit Parsiel gi Arabia!, cu limit din
Crimeia, cu autocrat!' din Mongolia, Caucasia gi India, gi in aceasti corespondenti se gasesc pagan( de mare interes.
Corespondtnta secreta cu Statele europene este lacheiatit prin ultimate acri.,
sort ale Jut Abdul-Hamid, scrise chiar in ajunul detronirit sale. Din causa
caracterulut intim al acestel corespondente, nit ti a multor articularitg de
Mil, o buna parte nu va fl data publicit (tit. S'a publicat fast ceva din sari-

't.

,,
;

1..

,..'
.

sortie Sultanilor cuSaveranil europent din sacolul al X V-lea pina la'al XV II-lea.
Aga stare exempla, este interesanta corespondenta lial Frederic-Cel-Mare, in
care acesta cauta et dovedeasca Turcilor necesitatea itnpirtirit Poloaiel, anttn"
tiuda-I in acelaft timp pregitirile da razhohl ale Austrial la granila din

e
.

spre Turcia.
Apol iarill slat foarte multe documente in earl se vorbegte despra riboaiele avute au Rugil, in care se desvalulesc ca prisosaatt toue intrigile gi provocarile acestora, gi cari vor acoate la iveali adevarata tactic/I a diplomatiel

rusegtl.

.,,

:De asemenea in aceasti arhiva a Ildizulut, dapi cum spne ziarnl turcese
_a/al-lab-Rams, s'a gasit'si o Evanghelie care dateszt di la anul 41 al erel

'

a_

cregtine. Evaugheha aceasta nu are valoare peatruidoria turceasei, fil i da aceia

-N.

nuwitul ziar statuiegte pe Guvernul tureen al o vincla vre-anut Stat creatin

pentru 50 000 de lire sterlinge.
Dar 'Puma vs viude, nu, numat aaeasti Evinghelie, ci gi multe eta lacrarl
Ogle, din pretul cirora are da glad el recrganisez a !iota d a razicoid gi et
indrepteze tinantele zdruncinate ale Imperiuluta.
Rugam sa ni se spuie de unde slat luate gtirile.
Data natter"( tut August Treboniu Laurian :

't

"Primim :

`
u

'

alit protocolul botezaWor din comuna Fofeldea am all at, pregitind o con.
ferinta poporali despre viala lut August Treboniu Laurian (am tinut-o la 28
August 4910, inteo adunare general& a despirtamintulut Noarih al oAsoclatill Lei), in Fofeldea) urmitoare date :
tin anal 1t510, made 17, parohul popa lania din Ilimbar a botez at pe loan,
apruncul parintelut Popa Pavel, aviad de nag! pe lo in Popa cu maierea sas.
a Popa Pavel o a fos: preotul greco-catolic Pavel Trifan, tatil lut Laurian, jar'
Io on, despre care vorbegte matricul a este fang' August Treboniu L a:Irian.
Acesta a avut Inca un frate, pa Patru, care a urmat c a preat dupi tatil lo^f
la Fofeldea.
Laurian a avut dot fil, pe Damara, profasoml cuabsaut gi pe Alma, co
merciant, gi o lima, Lucia. Amanuntal di mat sis -- data botezulat - ni
fixeazi ziva naaterit lul August TrehatUu Laurian.
HORIA PETRA-PETRESCILs

1 Autorul celor patru -1,i curind duct -.volume de aGreschichte des Opt
N. lorga.

manisehea Retches ill peRnite o uboara protestare;

J.

TIPOGRAFIA CNICAMUL RUIN/CSC/Pi YiLENII-DE-MUNTIC (PRAHAVA).

A

Itk

www.dacoromanica.ro

i
f