Igiena muncii

intelectuale

Igiena muncii intelectuale ramur a igienei muncii care studiaz

particularitile activitii intelectuale, aciunea ei asupra organismului,
elaboreaz msuri de ocrotire a sntii i de sporire a productivitii
muncii. n condiiile progresului tehnico-tiinific volumul de informaie
crete permanent. nsuirea acestei informaii i dezvoltarea ideilor noi
cer o considerabil intensificare a activitii intelectuale. Munca
intelectual cuprinde diverse genuri de activitate, n care predomin
participarea sistemului nervos central. S-a constatat c munca
intelectual include parial i un component al muncii fizice (meninerea
corpului ntr-o poziie anumit, micri voluntare i involuntare).
Mecanizarea i automatizarea proceselor de producie condiioneaz
schimbri considerabile n coninutul muncii. n acest fel devin importante
varietile de munc intelectual a operatorilor i a personalului de
conducere. Controlul procesului de producie necesit o calificare nalt a
muncitorilor. n timpul muncii intelectuale au loc modificri ale
metabolismului, pulsului (devine mai rar), tensiunii arteriale (poate s
creasc), respiraiei (se intensific). Munca intelectual intens i
neraional organizat poate fi urmat de oboseal i surmenaj, de aceea
ea trebuie nceput zilnic la acelai timp, oferind totodat organismului o
perioad de includere treptat n lucru. Numai dup aceast perioad
capacitatea de munc ajunge la valoarea ei maxim. Este deosebit de
important planificarea muncii. Problemele complicate se rezolv la
nceputul zilei de lucru. n decursul zilei de munc, n afar de pauza
pentru masa de prnz, se recomand pauze de 510 min. pentru
gimnastica de producie . a. Este necesar, de asemenea, odihna activ
att dup ziua de lucru, ct i n zilele de odihn i n timpul concediului.
Un rol important se acord exerciiilor fizice, sportului, muncii fizice n
gospodrie, practicnd totodat i astfel
de forme de odihn, ca vizionarea
filmelor, frecventarea teatrelor,
audierea muzicii, lectura
artistic.
Paralel
cu
regimul
raional de lucru i de odihn
pentru organizarea muncii intelectuale au o
mare
importan i condiiile de lucru. Iluminarea
insuficient,
zgomotul, aerul impurificat contribuie la
obosire i chiar la
surmenag. Din aceste considerente
camerele de lucru
trebuie s fie spaioase, amenagate
cu gust i aerisite
sistematic. Locul de munc
comod, scaunul cu
speteaz i sprigin pentru bra.
Pe mas se va menine
permanent
o
ordine
exemplar.
Toate
obiectele
necesare
pentru lucru se vor aranga
n aa fel, ca s fie
mereu la ndemn. Randamentul muncii va fi mai mare dac va exista o
atmosfera psihologic binevoitoare i favorabil att n colectiv, ct i n
familie. Asupra capacitii de munc are o aciune duntoare consumul
buturilor alcoolice i abuzul subsatnelor tonizante (cai tare, cafea), care

pe o perioad scurt pot avea un efect pozitiv, n schimb, ns, survin

foarte curnd oboseala, insomnia, nervozitatea, scderea ateniei.

Sanatatea nu e totul, dar fara sanatate totul este nimic

In lumea de

astazi, oamenii pot face pentru

sanatatea lor mai mult decat orice
medic, spital sau progres al stiintei
medicale. Datele stiintifice
confirma ca deciziile pe care le
luam ora de ora, zi de zi,
determina in mare masura
starea sanatatii noastre,
bolile de care suferim si, deseori,
chiar momentul cand vor muri. De
aceea, ceea ce trebuie facut este sa-I
educam, motivam si inspiram pe oameni sa
inlocuiasca acele deprinderi si obiceiuri ce distrug sanatatea cu un
mod de viata care promoveaza sanatatea. Abundenta de informatii
medicale care impanzesc mijloacele de informare este coplesitoare,
generatoare de confuzie si adesea contractorie. Descoperirile
senzatioanale de astazi devin marile esecuri de maine. Nu-i de
mirare ca oamenii tanjesc dupa informatii de bun-simt, pertinente,
usor de inteles si fundamentate stiintific. Informandu-ne corect, vom
ajunge in stare sa strabatem si sa interpretam la justa valoare
noianul de informatii medicale. Asa, vom dobandi o cunoastere
elementara, dar solida a principiilor nutritiei, a cauzelor si remediilor
bolilor comune de astazi, precum si o intelegere clara a modului in
care vom putea trai viata in asa fel, incat sa ne bucuram de
bunastare si o sanatate cat mai buna. Sanatatea nu este totul, dar
fara sanatate totul este nimic Apasat de suferinta si amenintat
necontenit de perspectiva mortii, omul a cautat si cauta inca ceva
care sa-I dea siguranta si pace, sanatate si viata: o potiune, un elixir,
o pilula, un drog sau un crez Si, o data cu trecerea timpului,
retetele s-au inmultit si au devenit tot mai savante. Insa necazurile si
bolile s-au inmultit si ele Devine tot mai limpede ca, pentru
probleme atat de complexe pe care suferinta umana le ridica, nu se
pot oferi solutii simpliste, ieftine, unilaterale. Se simte nevoia unei
abordari atotcuprinzatoare, cauzale, care sa aiba in centru formarea
si insusirea unui mod de viata sanogen, din care sa nu lipseasca
igiena sufleteasca si spirituala. Parcurgem o etapa de transformari
dramatice, in care, cu mic, cu mare, incercam sa ne aliniem la
standarde occidentale. Si, daca in alte domenii se pare ca avem
unele dificultati, in privinta bolilor de care suferim putem spune ca
am intrat deja in Occident. Cel putin asa reiese din datele statistice
disponibile, care evidentiaza ponderea majora pe care bolile
civilizatiei(afectiunile cardiovasculare, obezitatea, cancerul, diabetul
zaharat, osteoporoza etc.) o au in morbiditatea si mortalitatea de la
noi din tara. Acelasi lucru se poate spune si despre obiceiurile

alimentare ale
romanilor (precum
si despre oricare
alt aspect al
stilului de viata),
care, chiar daca
nu sunt la fel de
sofisticate ca ale
celor de peste
ocean, ridica
aceleasi probleme
pentru sanatate,
daca nu chiar mai
serioase uneori.
Oamenii depasesc
masura in tot ceea
ce fac: mananca
prea mult, beau
prea mult, fumeaza prea mult, cheltuiesc prea mult, petrec prea
mult. Moderatia a devenit un concept la fel de popular ca si
sanatatea totala. Traim intr-o
societate a urgentei, dominata de o
mentalitate a rezolvarilor rapide, si de
aceea ne vine greu sa acceptam ca o
sanatate de buna calitate nu poate fi pusa la
dispozitie pe moment (imediat), la cerere. Si
orice
ciudatenie care-si croieste drum prin mijloacele
de
informare in masa gaseste destui "clienti" care so
asimileze. O dieta pe baza principiilor bunuluisimt
si a echilibrului este singura de care
organismul are nevoie cu adevarat.
Prezentarea unui
stil de viata sanatos si echilibrat(cumpatat)
nu are darul de a acapara titlurile cotidianelor, de a creste vanzarea
revistelor(fie ele chiar reviste de sanatate) sau de a crea noi piete de
desfacere a produselor alimentare. Adevarul fundamental este ca
echilibrul, cumpatarea nu numai in ceea ce mancam, ci in intregul
nostru stil de viata, este cheia care ne deschide calea catre
sanatatea si fericirea de durata. Stilul de viata sanatos, echilibrat si
consistent constituie o veritabila reteta utila pentru prevenirea si
tratarea celor mai teribile amenintati la adresa sanatatii si vietii
omului modern. Este motivul pentru care e recomandat oricarui om
interesat, mai ales ca nu are efecte secundare sau contraindicatii. Cu
o precizare insa: simpla lectura a acestor randuri nu va aduce cu
nimic mai mult pentru sanatatea noastra decat citirea instructiunilor
de folosire a unui medicament. Pentru a putea beneficia de pe urma

lor, trebuie sa le si asimilam, sa le integram in viata noastra de zi cu

zi.

Reguli generale de
igien la locul de
munc

Igiena muncii urmrete

mbuntirea condiiilor de munc i
msuri de nlturare a tuturor
factorilor care contribuie la
producerea accidentelor i
mbolnvirilor profesionale.
Modalitile de realizare a msurilor ce
trebuie luate n toate situaiile legate de munc, cu scopul protejrii vieii
i sntii angajailor sunt urmtoarele:

asigurarea n permanen a ventilaiei corespunztoare i a

iluminrii uniforme, suficiente la locul de munc;
prezentarea la vizita medical la angajare i la examenul medical
periodic;
nsuirea i respectarea normelor de securitate n munc;
utilizarea integral a echipamentului individual de protecie a
muncii;
interzicerea consumului de buturi alcoolice;
nsuirea instruciunilor de prim ajutor n caz de accident de
munc;
respectarea normelor de igien personal;
ntreinerea cureniei i igienei la locul de munc;
folosirea raional a timpului de odihn;
evitarea prezenei la lucru n stare de oboseal sau n stare de
sntate care poate pune n pericol sntatea altor persoane;
pstrarea cureniei n secii, pe scrile i n grupurile sanitare
comune;
containerele pentru gunoi i deeuri vor fi amplasate n zone
corespunztoare i golite suficient de des pentru a evita umplerea
excesiv;
aparatura, uneltele i sculele folosite n timpul lucrului vor fi
curate, verificate i depozitate corespunztor;

Ministerul educatiei al Republicii Moldova

Colegiul de constructii Chisinau

Referat
La S.S.M
Tema: ,, Particularitatile Igienei

Muncii

A efectuat :

A verificat:

Chisinau 2015