n ultimele trei decenii cea mai dinamic economie din ntreaga lume

a fost i continu s dein recordul mondial Republica Popular Chinez. n

ultimele decenii nici o alt ar nu a mai avut o perioad att de lung i un
ritm de dezvoltare mediu anual att de nalt de cca. 10 la sut, precum a
avut China. Ceea ce caracterizeaz aceast perioad de dezvolatre, pe care
analiti politici i economici, personaliti marcante ale lumii contemporane
o definesc surpriza secolului XX a fost stabilitatea politico- economic, a
cretere constant, fr suiuri i coboruri. Creterea sntoas i
puternic a economiei chineze a creat o baz pentru stabilitatea preurilor i
a cursului monedei naionale, Yuanul fa de dolarul SUA i alte valute
convertibile, aspecte benefice pentru economie i pentru viaa chinezilor.
Principiile reformei i alte politicii de deschidere spre lume au fost
astfel gndite i formulate de conductorii chinezi, nct au permis trecerea
Chinei de la economia socialist excesiv centralizat i dirijat la economia
socialist de pia cu specific chinez, n condiiile n care nivelul de via al
chinezilor s-a mbuntit continuu, iar China a devenit una din marile puteri
economice ale lumii. n decurs de aproape trei decenii de reform, n China
din cei 350 milioane de persoane cte erau n stare de srcie, peste 250
milioane au depit acest statut umilitor i degradant .
Salariile au crescut constant n ultimii ani, iar o competiie acerba
vine din India, Mexic, Vietnam i cteva state est-europene, mutnd
investiiile industriale de amploare ctre aceste zone. Efectul se resimte mai
ales n scderea nivelului exporturilor realizate de China comparativ cu
perioada anterioar crizei economice.
Nivelul exporturilor ctre Statele Unite a sczut cu 2% din 2011
i pn n prezent, adugndu-se declinului de 2,3% nregistrat de
exporturile Chinei n general.
Un alt motiv al turaiei sczute la care evolueaz economia
chineza l constituie incapacitatea de a absorbi producia excesiv generat
de investiiile la scar mare realizate n 2010-2011.
Pe lng industriile tradiionale: metalurgic, chimic, a
materialelor de construcii i naval, China menine ramuri competitive
precum industria energetic din surse alternative la o capacitate de
funcionare de doar 75%..
China este nevoit s se adapteze noilor provocri, dup ce curentul
reindustrializrii a revenit n unele economii importante de pe glob.