RIS [06.25] Rev. 1 Pag. 4 din 9 25 septembrie 2013 INSTRUCTIUNE ACORDARE PRIM AJUTOR L.GENERALITATI L.4.Prezenta instructiune se aplica la toate locurlle de munca/ punetele de lucnt organizate la nivelul Rominsery Punct de lucru Petromidia de catre personalu! propria si/sau de catre subcontractori si reprezinta un ghid pe baza caruia sa poata fi asigurate instruiree generala a selariatlior - salvatorl si formarea unor deprinderi practice corecte dde acordare a primulul ajutor in caz de accidentare la locul de munca, 41.2. Instructiunea puncteaza principille generale de organizare a actiunlor de prim ajutor ia locul accidentului, tehnicile de prim ajutor care trebule acordat direct la. locul accidentulul, de obicei de catre colegul (colegil) de munce, format (format!) ¢2 salvator (salvator) si trensportul accidentatilor. 1.3. Semnificatia expresiei salvator de mai jos este conform principillr generale de organizarea a actunilor de prim ajutor la locul accidentulul. Astfel, salvatoril sunt lucratorii care au fost instrulti pentru a acorda primul_ajutor, lucratoril desemnati din cadrul Serviciulul Intern de Prevenire si Protectia Muncit si PSI care indeplinesc activtatle de protectle si de prevenire a riscurilor profesionale din Intreprindere, din detasamentele de internetie in caz de dezastre, etc. Cel care acorda primul ajutor (salvatorul) nu inieculeste medicul dar, prin masurile pe care le aplica el trebuie sa reuseasca sa evite: > Inrautatirea starii angajatulul; > Aparitia altor complicatl; > Producerea morti victimel. Salvatorul de la locul de munca este important si de neanlocuit, deoarece: > El se gaseste la locul de munca si in momentul produceril accidentulu; > El este colegul de munca al victim Competenta salvatoruiul este limitata, dar absolut necesara si de cele mai multe ori suficienta. Actiunes sa se termina atunci cand victima este preluata de salvatori- profesionist! (medicl), in unitatile medicale specializate 2.DESCRIERE 2:1. Descrierea obligatillor salvatorului 2.4.4. Conduita salvatorulul in cazul produces! unul accident Prima’ obligatie a fiecarui salvator este aceea de a asigura securitatea victimel (eviterea Lune! explozi, electrocutare, strvire etc.), de a elimina orice cauza imediata care ar putea actiona in detavoarea el Vietima va fi deplasata de la locul accidentulul numai daca pericalul de acciéentare continua sa existe sill agraveaza starea, Salvatorul trebule sa indeparteze persoanele care, prin agitatia pe care 0 creeaza, prin actiuni sau sfaturi nepotrivite, dauneaza salvarii victimel, instituind un *baraj de securitate” marcat vzibil in jurul vietimel (victimelor) Pe cat posibll salvatorul ist alege 1-3 ajutoare s\, printr-o persoana potrivite, anunta ‘accidentul sefului direct si dinspensarul de urgenta Policlinica Medlife Avand grija sa nu-si periciteze propria sanatate (sa nu devina din salvator, victima), salvatorul trebuie: > Sa cunoasca regullle de aplicare a primulul ajutor; > Sa-si pastreze caimul; > Sa actioneze energic, eficace si rapid in lvarea unor masuri 2.4.2. Protejarea viepimei (victimelor) Salvatorul trebuie = fle capabil sa efectueze urmatoarele interventi Aprobat : D.P.L. Verificat : NA Ire aust |ipmingeay RIS [06.25] Rev. 01 Pag. 2 din 9 25 septembrie 2013, INSTRUCTIUNE ACORDARE PRIM AJUTOR > Fara a se expune pe el insusl, sa identiice eventualele riscuri remanenete care ‘ameninta victima accidentulul si/sau mediul sau inconjurator; > Sa actioneze pentru suprimarea sau izolarea riscurllor sau sa scoata victima de sub actiunea risculul fara a se expune el insusi la risc. » Salvatorul trebuie sa-si_insuseasca atat_cunostinte generale, necesare pentru Interventi in orice stuatie, cat si elemente pentru actiuni specific, in functie de riscurile ropri intreprinderil, sectel,atelierulul,locului de munca, 2.4.3. Examinarea victimel (victimelor) Intr-o situatie de accident salvatorul trebule sa examineze victima (victimele) inainte de @ fefectua interventia adecvata de prim ajutor, pentru a putes actiona corect si a obtine rezultatul asteptat. Primul ajutor este asistenta medical& de urgent’ aplicaté la locul accldentului. Primul ajutor este necesar pentru a micgora riscurile accidentatulul (a evita agravarea stiri ul) $1 a face posibil transportul acestula. In general primul ajutor este simptomatic, adic trateazs.simptomele accdentatulul (dureri, stare de InconstientS, sdngerdri, absenta pulsulul etc.) si nu cauzele lor (tratament etiologic). Scopul séu este de @ asigura supravietuirea, a evita complicatile 51 de a scurta timpul de vindecare. Salvatorul trebule 8 nu igi dep8seascd niciodaté nivelul cunostintelor, deoarece poate ‘agrava starea accidentatului. Obligatia primar a salvatorului este 28 stabllizeze storea ‘accidentatulul, astfel incdt acesta sé poats fi tinsportat cu riscuri minime catre punctul cel ‘mal apropiat unde poate primi asistent medicals de specialitate. Orice alt actiune se afl in plan secundar. Moralul accidentatulul trebuie sustinut pe tot parcursul actlunil de salvare. Nu avem Voie in nici o situate s8 reprosim unui accidentat c& a fost necesar si i salvim. Pe durata transportulul starea accidentatului trebuie supravegheat® in PermanengS; pén& in momentul in care acesta este preluat de mecicll specialist Fesponsabiltatea apartine salvatorulul. Acesta din urmé trebule sé fle capabil de ‘autocontrol si s8 alba capactati organizatorice, Etapele primulul ajutor sunt: I. Scoaterea accidentatului din mediul in care s-a produs accidentul (ap8, foc, zipads, automobil etc.), Acest lucru nu este intotdeauna posibil Tl, indepsrtarea curioslor trebuie avut8 in vedere pe toati durata acyiuni, Ideal ar fs vem cel putin un colaborator care s& facd acest lucru, TIL, Examinarea accidentatului se face cu foarte multd bigndete, pe c&t postbil fré al rmigca. Se controleaza: > pulsul (Ia incheietura main, Ia carotid’ sau artera fernural8); > respiratia (de obicel se aude sau se simte in ureche; eventual se poate folasi 0 aglind’ rece, care se abureste); > reflexul pupilar; Dac nu se constat semne vitale se incerc, in cazul in care exist’ ganse de reusité (2 trecut foarte putin timp - de ordinul minutelor - dela Incetarea actvititi cardiace), resuscitarea (masaj cardiac si respiratie artificals). In caz de ineucces sau inutiltate evident’ accidentatul trebule lsat exact aga cum I-am gisit, pentru ca procuratura 8 ppoatii eventual intocmi actele de deces. Dac& accidentatul are puls si respiratie, se verificd starea de constient (aumele, data de ativ, Se stabilesc conditle accidentului (ce 2 pagt? unde ii'doare?), le posible. feziunile existente Hehom OMRIRSEEY RIS [06.25] Rev. 01 Pag. 3 din 9 25 septembrie 2013 INSTRUCTIUNE ACORDARE PRIM AJUTOR > hemoragille exteme sunt viziblle. Cele interne pot apare in creniu, torace sau abdomen 51 sunt de obicel insotite de vingtdi sau pligi. Locul respectiv se durifics din cauza Séngelul care curge in Interior. in cazul hemoragilor interne craniene, deosebit de Periculoase, accidentatul devine palid si isi poate pierde cunostinta; > fracturlle Se pot identifica prin palparea cu blandete (atentle!) @ intregulu corp. Dacd accidentatul este cBzut pe spate, este descaliat si se trece un ac peste talp3, Dacé nu ‘simte nimic, aver de a face cu fractur& de coloans. ‘Acordarea primulul ajutor va fi aprofundat& pentru fiecare caz in parte in continuare. Anungarea unui post medical de nivel ct mai inalt. Toate spitalele, autosaniterele, ‘echipele de salvamont, salvamar etc. folosesc o frecvents radio “de salvare” Organizarea si efectuarea transportulul catre postul medical Supravegherea permanent accidentatulul, care trebule transportat pe targ& cu capul inainte, pentru ca salvatorul care std in spate s& posta abserva orice modificare apruts 2.2, Stopul respirator este starea organismulul caracterizata prin oprirea respiratiei si {decl prin lipsa oxigenuiut in sange, ceea ce poate produce distrugerea tesuturiler vtale si chiar moertea, 2.2.4. Cauzele care determina asfisia pot fl grupate in tei categori ‘nsuficienta oxigenului in aerut inhalat; oprirea respiratie! sia circulatiel; obstruarea cailor respiratori Cantitatea de oxigen poate fl mai scazuta in spatil inchise ca: incaperi etanse, canale de scurgere. Gazele toxice pot inlocul oxigenul din aer, ducand la reducerea nivelulul de ‘oxigen din sange. Situatii ca producerea unor socuri electrice, vatamarea coloanei vertebrale, a toracelul sau {olosirea unor medicamente ori @ unor substante otravitoare pot afecta fuctla respiratorie sl activitatea inimil. Obstruarea (blocarea, astuparea) cailor respiratoril poate fl determinata de corpuri straine localizate in gst, de sange si mucus produse ca urmare a vatamarli gurl si a nasului sau de vorismente, dar cel mai frecvent ea este cauzata, la persoanele care si-au pierdut Ccunostinta, de caderea limb in fundul gatulu De asemenea calle respiratort pot fi blocate de spasme musculare cauzate de patrunderes ‘ape! sau @ alimentelor pe calle respiratorii sau de inflamarea tesuturlor gatului in alergi, boll sau rani Atentie: Tulburarile circulatei sanguine antreneaza intr-un termen mai mult sau mai putin ‘curt si tulburari respiratori si, reciproc, stopul respirator antreneaza stopul cardiac, cele doua functil(respiratias/ crculatia) find complementare, 2.2.2. Semnele tulburarllor respiratorii pot fi recunoscute prin: Tespiratie neregulata, prea repede sau prea rara; respiratie superficiala sau prea adanca;, + respiratie 2gomotoasa sau dificil: © sforaituri: caderea limpil in fundul gatulul; ‘© garguimente (chioraitur): lichid, saliva, sange, continut stomacal in gura (varsaturl); suleraturi: corp strain in calle respirator; Congestionarea vaselor de snage de pe cap si gat; coloratie vanata fetgnotica) a buzelor, urechilor si unghillor; transpiratl abuntighte; Aprobat : DP. Verifcat : NA,RIS [06.25] Rev. 01 Pog. 4 din 9 25 septembrie 2013, INSTRUCTIUNE ACORDARE PRIM AJUTOR - imobilzarea toracelul, circulatia de aer nu poate fi auzita sau simtita, Daca nu se aplice respiratia artifcala, vor urma rapid stopul cardiac, starea de Inconstienta si apol survine moartea, 2.2.3. Respiratia artificiala este 0 tehnica de allmentare a plamanilor cu aer in cazul in Cre acestia sunt incapabili sa functioneze. Respiratia artificiaa trebule sa inceapa imediat, deoerece organele vitale ale corpului, inima si creierul, au nevole de o allmentare continua cu oxigen pentru a supravietui. Crelerul poate fi afectat definitiv daca este lipst de oxigen © perigada mai mare de 4 minute, 2.2.4, Faze de intervertie ~ la un pacient care nu respira: 1. Aprecierea capactatli de raspuns a victime! Ti, Deschiderea (eliberarea) cailor respiratori UiL.Verificarea existentei respiratiel 1V. Ventilarea plamanilor V. Verificarea existentel pulsulul 1. Aprecierea capacitati de raspuns a victimel Procedati astel > Nu interveniti asupra_unel persoane aparent inconstienta, pana cand starea de inconstienta nu este confirmata; > ‘Scuturati usor umarul si intrebati persoana daca-i este bine, pentru a determina capacitatea de raspunde; > Daca felul in care s-a produs accidentul indica eventualele vatamari ale capulul sau {gatului, mainte de a solicita raspunsul, imobilizati-le (sprijinti-le) 2.3. Plagile 2.3.4, Plagile pot fl cauzate de factori mecanici (muscaturi, t8letur, rosétur), termici (ersuri 51 degersturl) sau chimici (pligi produse de baze sl acizi). In toate cazurile se lexecut8 toaleta plégi, care consti in: 2.3.2, Degajarea plagii de haine (rationals - nu se tale haine acolo unde nu este neapérat Inecesar) sau pir (prin tiere in smocuri care vor fl apucate individual, pentru a nu eadea fire in plag8, dinspre plaga catre exterior). Umezirea pérulul juts foarte mult 2.3.3.Dezinfectarea instrumentarului_ se poate face prin cite cu dezinfectant foarte Puternic (alcool), flerbere minimum 30 de minute sau flambare 2.3.4.Dezinfectarea mainilor salvatorului se face prin spdlare cu apa si spun de 2-3 or, 8rd a sterge mainile pe prosop (este o surs& de infectie), apoi mainile se clatesc cu alcool 51 se UsUCS prin scuturare. Din acest moment salvatorul va atinge numal oblecte sterlizate, 2.3.5.Curtarea plagll se face In 3 etape: 1. se curd plelea din jurul pligit cu un tampon de tifon Inmulat in ap cu spun; 2, se curds plaga cu un tampon de tifon (niciodati vati - poate lisa scame in lag) inmuiat in dezinfectant slab (aps oxigenat®, rivanal). Spilarea se face din interior spre exterior ; 3. extragerea corpurilor strdine. Corpurile mari (pietricele, ace) se scot cu 0 Penset8, cele mici sau sférémicioase (scame, pimant) cu ajutorul lichidelor (ap’ ‘oxigenata din abundenta, jet de api cu o seringé, dintr-o punga de plastic gauritd ete.) Exist& pastile (Perogen) care se dizalvé in apa, rezultand aps oxigenats; 2.3.6.Dezinfectarea pidgi Se face cu un tampon de tifon imblbat in dezinfectant. Mai int 5e dezinfecteazé piéjba din jurul plagii cu un dezinfectant tare (alcool, lod), apoi plaga cu un dezinfectant slat{(riygpol, ap’ oxigenat’, mentol). Plaga se dezinfecteaz® prin tumare, meen . Pa Verificat : Aprobat= EINER RIS [06.25] Rev. 01 Pag. 5 din 9 25 septembrie 2013 INSTRUCTIUNE ACORDARE PRIM AJUTOR Jn cel mai ru caz prin tamponare. Atentie ~ niciodat8 nu se aduce plaga tn contact cu dezinfectanti tari, acestia provocénd necroza (“arderea") fesuturilor! 2.3.7-Acoperirea plagii se face cu bucati de pansament ster, Dac dimensiunile compreselor nu sunt suficiente pentru a acoperi intreaga plag, se pun mai multe comprese, dar nu aliturate, ci suprapuse pe 1/4-1/3 din suprafat. Dacd_hemoragia strabate stratul de pansament, se mai adauga straturl. Dupé 4-5 straturi se poate pune un strat gros de vat& care s8 absoarbé séngele, 2.3.8.Pansarea se face cu fag8 sterill, fiecare zon a corpulul in mod diferit. Totus! ‘majoritatea acestor zone pot f aproximate cu trunchiuri de conuri. Pentru segmentele Cconice exists elemente comune de pansare 2) rola de fas se apucd cu mana dreapts, capatul fasei cu mana stang’; b)__rola se tine sub planul faset; Pansarea incepe in zona subtire a trunchiului de con, sub plagé, cu 3-4 ture de fixare, mal stranse (1). Apoi se merge pe diagonals in sus (2), iar deasupra plagii se infésoars din nou 3-4 ture de Fixare (3). In continuare se coboar8 din nou cétre partea de sub plagi, tot pe diagonala (4). 30s se mal Infésoars 2-3 ture de fixare (5), apol se fixeaz8 pansamentul fie cu leucoplest sau un ac de siguranta, fle despicand fasa $1 fécand un nod (atentle, nicl prea stréns, nicl prea larg i nicl un coz, : plagét) 7 7 7 2.4.1nfectia 2.4.1.5e considerd cB orice plagd este Infect. Dack dezinfectarea nu se face seu se face incorect, apare infectia. Aceasta poate apare 3 In cazul in care panserea a fost fScuts corect, dar pensamentul nua fost schimbat_un timp indelungat. Din acest motiv pensamentultrebule schimbat cel putt o dat pe 2, n cazur extreme la dou zie 2:4.2.In cel mult 24 de ore de ia declangarea infecie}, 20na afecats se invoseste, devine imal caida, pot apere dure atenuate sau intepsturt. In acest stadlu percolul nu este mare, {ar trebule actionat cit mal rapid pentru ca staree accidentatului s8 nu se agraveze. 2:4.3.Intr-o primé etapa se reface pansemental 31 toaleta lagi, curstand puroll co pe tn corp. strin. Se_aplicS un unguent antbiotie sou dezinfectan slabi (infucile. de pétlaging, ‘museyel sau. ment’ sunt foarte bunel). Dacl nu se observa o stagnare a Infeci!, Se mai deschige putin plage pentru a patrunde mai ad&ne si se repets procedura, 2.4.4.In cazul unel str febrile, situate in care accldentatul se aflé dejan pericol (este Primul pas spre septicemie - infectia se generaizeazs), se administreazé antibiotice (Genicing, tetracclin8) 2 pastile apol cite una la 6 ore. Dac& dupé 12 ore nu apare stagnarea se administreard 0 pastilé la 4 ofe si se organizeazé transpartul de urgent cBtre cel mai apropiatspial Se recomands aplicarea de comprese recl in zona infecVel, procesul de infectare fing astfe incetint. 2.5. Hemoragille, pot a) hemoragile Interne se manifests prin durert in zona lagi, paloare (fata si/sau Verificat : NARIS [06.25] Rev. 01 Pag. 6 dino 25 septembrie 2013, INSTRUCTIUNE ACORDARE PRIM AJUTOR apare 51 din cauza hipotensiunii sau lipsei de calciu, Se aplic’ comprese reci pe locul hemoragie! si se organizeaz3 transportul cat mai urgent, intr-o pozitie care s8 micsoreze aportul de sange catre zona lezata, b)_hemoragiile interne cu manifestiri externe sunt cauzate de leziuni interne, dar stngele lese in afare corpulul prin orifcil naturale (nas, gurdi etc.). Se actioneazé ce $i in cazul hemoragilor interne. in cazul sngerérilor pe gur& se poate inghifi apa rece sau cheats, lar in cazul hemoragilor nazale se pot aplica tampoane in nari. )_hemoragille externe pot fi arteriale (sngele provine dintr-o arter8, este rosu aprins, s8pneste cu presiune sau pulssnd) sau venoase (séngele provine dintr-a vend, este Tost Inchis. si curge continu). ‘Tratamentul const in opriree —hemoragiei si eventual administrarea de analgezice 2.5.4. Oprirea hemoragiei se poate face prin compresie digital (pentru scurt& durat8), ansament compresiv (legat strans) sau garou. Acesta din urms poste fil un tub de auciuc, un snur, © curea ete. Garoul se aplici deasupra pligii in cezul hemoragiilor arteriale 1 sub plagi in cazul celor venoase, astfel Incdt si impiecice ajungerea séngelu la lags. La fiecare 15-20 de minute garoul trebuie siSbit obligatoriu pentru cateva minute, Pentru @ permite irigarea zonel respective cu snge, in caz contrar aparand necroza (fesuturle,lipsite de oxigen, mor). Garoul trebule scos definitiv dupa 4 ore, in cel mal rau caz 6 ore. Pentru ca tot! salvatoril s& poat’ tine cont de acest lucru, pe obrazul ‘accidentatulul se serie cu past ora $1 minutul aplicirt garoulul 2.5.2.{n cazul unor vase de singe importante se poate aplica un garou compresiv ~ in unctul de compresie se aplic’ un corp dur, de dimensiunile unui dop, Invelit in mai multe straturl de fa58, care s8 preseze vasul, ar peste el un pansament legat strins, 2.5.3.Hemoragille foarte puternice, cu pierderi masive de s2nge, pot duce la starea de ‘coma, deoarece crelerul nu mal este irigat suficient. In acest caz, ca 0 ultima solute, se poate aplica autotransfuzia. Accidentatul este culcat cu pieloarele mai sus decat eapul si cu mini riicate, astfel Incdt s8ngele s& curgs catre creler. LLeziunile termice . Degerdturile sunt provocate de expunerea local a yesuturlor la temperaturt Negative 91 fevorizate de stanjenirea circulate! sAngelui, umezeals (haine ude) 51 contactul ‘cu suprafete metalice (ele, cercel, brétirl etc.). ExistS 3 grade de gravitate 2 degeratunior: 2.6.2.Portiunea afectaté devine alba, usor inflamat8, se pierde mobiltatea articulatillr, Sensiblitatea locals. Segmentul respéctiv trebule izolat de frig (cu m&nusi, fular, clcull, Clorep de lind etc.), dupa care trebule IncBlzit lent la temperatura camerel, Pe durata reincéizirl apar dureri si mancérimi. Cu cdt ineSizirea este mal lent’, cu atat durerile sunt ‘mai mici. Se poate masa locul cu un corp foarte moale, in nici un caz cu z8pada! 2.6.3.Sunt afectate straturi mal profunde ale fesuturilor, culoarea este usor albistruie, La reincdlzire durerile sunt foarte mari, portjunea se Inroseste, apa se invineteste, Se apiicd acelagitratament. 2.6.4.Forms foarte gravl, sunt afectate zone mari ale tesuturilor, care sunt lpsite de ‘oxigen $i materie nutritiv un timp indelungat. Zona afectats se innegreste $i apare ccangrena. in acest caz membrul afectat trebuie amputat 2.6.2, Arsurile sunt provocate de expunerea la temperaturi inate. Primul pas const in indepartarea hainelor si obiectelor care conserva c#ldura. Apol peste zona afectatl se toarn apa rece timp de cel putin zece minute, pan’ cind durerea nu mai reapare atunc! nd nu se mai tgapA& aps. Plaga nu se trateaza in nicl un fel, doar se panseazd ster. Imoemi nse Aprobat : DP.RIS [06.25] Rev. 01 Pag. 7 ding 25 septembrie 2013, INSTRUCTIUNE ACORDARE PRIM AJUTOR Basiclle nu trebule sparte niciodatS. in cazul arsurior produse de lichide sau gaze flerbiny se va bea api rece eu inghitituri mi 2.6.2.1. Arsurile chimice se vor cati cu multé ap8. Nu incercai nciodat& s8 neutralizat\ substanja care a produs arsura cu alte substanfe. Se procedeazS apol ea iin cazul arsurlr termice. 2.6.2.2. Hipotermia este un fenomen care apare in cazul expuneril corpului umen la temperatur scézute (nu neapérat negatwve!). Organismul, incercdnd s¥ protejeze organele vitale de temperatura sc&zults, reduce circuatia séngelul in zonele periferce ale corpulu Simptomele sunt amefeals, somolent, psi de energie $I voings, ncverent®. tn ultimele momente controlul reflex asupra circulate! se plerce, caplarele se redeschid st apare © Senzatje de cdur8, avand loc aga-numita moar alba ‘Accidentatul trebuie izolat termie cat mai bine, invalit in haine groase, pituri, sacl de dormit ete. nu acopert}), migesndu-l cat mai lent. MigcBrile bruste pot antrena ciculatia. sangvin’, singele rece de la perfere ajungénd astfel la organele interme si producand moartea. Din acelasi motiv accidentatul nu trebule in nici un caz masatt Acesta trebule transportat intro incBpere cu temperaturs normals (20-30°C) 31 ncBlat treptat din interior spre exterior prin administrarea de bgutur calde dull, nealcoalzate. Hipotermia este favorizat8 de disipatonl de céldura (nalne use, 2p. 2.7. Fracturile 2.7.2. Fracturle pot fi inchise sau deschise. in al dollea coz osul rupt 0 rupt fesuturile Incanjuratoare 58 lsit in afaro corpuul, complicdnd astfel situa, deoarece pot flezate ‘vase sangyine importante sau nerv. Fracture, dacs nu sunt deschise 3, dec, vinale, se ot identifica prin pelparea usoard carpulul aecidentatull, {a special tn locurle fn care cesta simte durert puternice. Se administreaz8 analgezice (calmerte) si se imobilzeaza in cezul tracturlor deschise se efectueazs mai Intal hemostaza (oprirea sangersri) $i toaleta lagi Uneori poate apare doar fsurarea osu in urma lovirt sau solicit anormale, Durerea este foarte iocalzaté lar membrul afectat nu poate fi flast. Se intervine ca si in cazUl fracturior. ATENTIE! Niciodat® nu trebuie incercaté in cedrul primulul ajutor reducerea fracturl (reasezarea oaselor in pozitia naturals), deoarece un nespecialist poate astfe! produce leziuni suplimentare! 2.7.2. imobiizerea facturior Pentru imobiizare se folosesc obiecte de o constructie specials, numite atele, care pot fi ins& improvizate (scéndur, creng), tablS etc.). Se imobilizeaz8’ embele capete ale osului rupt. Extremitatile membrululimadlizat trebule sate libere pentru a putea observa orice Schimbare (umfiare,paloare) care ar putea indica o Imobilzare incorec, care stanjeneste Greulagia singelu (vez! garou). Capetele osull, ea] atelee, trebulre ivelte In materale ‘mol (vat8, prosop etc.). Imobiizarea este specine’ pentru fiecare tip de fracturé in parte 5 trebuie invtats prin exerci practice. in general se folosesc cate dou atele, pe ambele inti ale membruliiafectat. in cazuri extreme un picor se poste imobilza legSndu- de Eelblalt far un brat prin legarea de corp. 2.7.3. hte afectiuni ale aparatulul locomotor 2.7.3.1. Cércell sunt nigte contract Involuntare, dureroase, ale muschilr, cauzate de lipsa de calc sl favorizate de fig, umezeald 51 efot. Se relaxeaz8 membrul in cauzs, se adminisireazé calcu luconic, se maseaza usorlocul si se fereste de fig si umezeals 2.7.3.2. Intinderig’ dle muschi, igamente saul tendoane sunt produse de solcitarea anormals a elemenlui respectiv si favorizate de lipsa ce calcu, de antrenament sau 0 Aprobat: DP. Verificat : NA, Intocmit: stpRIS [06.25] Rev. 01 INSTRUCTIUNE ACORDARE PRIM AJUTOR ‘ncdizire _necorespunzitoare. Apar dureri surde in locul afectat. Se administreazi vasodilatatoare, antiinflamatoare, se aplic& comprese reci i se imobilizesz3, (a sollcitar ‘mari poate apare chiar ruptura elementului in cauz8, identificabilé. prin palpare 1 ceracterizatl de 0 durere puternicd. In acest caz membrul afectat trebule tinut In repaos. 2.7.3.3. Entorsele apar [a solcitarea anormal8 a unei incheleturi, care se umfid $i devine ureroass. Se administreaz’ analgezice si antiinflamatoril, se aplicé comprese si se imobilizeaz8. Uneor', la solicitiri mai puternice, poate apare luxatia, oasele deplasandu-se Lunul fajé de celdlat g esind din articulate Interventia este identi. 2.8.Luxatil .B.A.Luxatlo reprezinta deplasarea permanente a doua extremitati osoase ale unel articuiatll din poztiaintiala. in general, aceasta se praduce in urma unui soc puternic seu din cauza unei miscari bruste, rapice, anormale. Durerea poate fi resimtita sila 2-3 ore dupa accidentare, 2.8.2. De obicei, luxatille se produc la glezna, genunchi, cot, mana sau incheletura main In momentui accidentaril, se poate auzi o pocnitura, urmata de durere, fle imediat, fie la doue-trel ore de la incident. Luxatia este des intalnita, indiferent de varsta, cauzata de alunecare, cadere sau, pur si simplu, de o miscare gresita a articulate, 2.8.3.Imoblizati articulatia cu 0 fasa elastica 2.B.4.Atunci cand are loc accidentarea, este important sa va pastrati calmul pentru a putea acorda primul ajutor persoanei in'cauza. In primul rand, nu 9 trageti de picior sau dde brat, far daca s-a lovit la genunchi, asigurati-va ca acesta este in flexie, pentru 2 permite’ relaxarea tendonului iui Achile: Asadar, pana ajunge la medic, imobilzeti sau sustinetiarticulatia cu o fasa elastica, avand grija sa nu strangetl prea tare. De asemenea, aplcati pe zona afectata comprese reci sau chiar gheata aproximativ 15-20 de minute, oar Sub nicio forma nu masati lacul cu probleme. 8.4,Putetl verifica singuri daca arterele si nervll au avut de suferit in urma unei lovituri fe incheietura main. Asadar, palpati baza incheleturi, in spatele degetului mare, pentru 2 afia daca pulsul arterial se simte, sau apasati varfurile degetelor de la maini timp de cateva secunde. Daca atunci cand ie dati drumul acestea se albese si in trel secunde revin le culoerea initia, inseamna ca totul este in regula. In cazul luxatiel la cot, puteti verfica forte musculara prin atingerea acestula si a bratulul cu mana opusa. Daca simtiti amorteala, se recomanda consultul medical de urgenta. Prezentati-va la medic chiar dace hu pare a fi grav! 2.8.5.Pentru a diminua durerea, puteti lua un antinflamator u2ual. Pot fi de folos si antiagicele locale, insa exista posibiltatea sa nu alba efect foarte puternic. Oricum, chiar ddaca nu pare 2 fi ceva grav, specialsti recomanda sa va prezentati la medic in cel mal scurt timp. In majoritatea situatilor, se impune 0 radiagrafe pentru a exclude riscul unel fracturi. In cazul in care ligamentele sunt rupte, operatia este iminenta, In plus, celor carora Ilse intampla frecvent sa-si luxeze glezna, li se recomanda interventia chirurgicala Pentru scurtarea ligamentelor sau mutarea unul tendon pentru a ajuta la stabiltatea gleznel 2.8.6.Muschilslabiti a gleznel, factor predispozant in luxatie 2.8.7.Factori predispozanti in cazul luxatie! gleznel, de exemplu, sunt eapacitatea slaba de refecere dupa un incident anterior, ablitatea scazuta In a’ simti exact unde este articulata, caz in care muschii nu sunt capabili sa reziste unel luxati, find slabit Luxatile severe de glezna sunt de obicel caracterizate prin difcultatea la mers dupa producerea ‘raumatlsmulul Aprobat : D.>.RIS [06.25] Rev. 01 Pag. 9 din 9 25 septembrie 2013 INSTRUCTIUNE ACORDARE PRIM AJUTOR Daca aveti de-a face cu o luxatie la glezna, este indicat sa va odihnit piciorul, eventual s3- | sprijinti pe ceva moale, deasupra nivelulul inimil 3. INREGISTRART 3:1, Formularul de Raport al Investigatie! Incidentului, SAFODL 3.2. Manual QHSE, Sectiunea 8.1.02 Formulare de Raportare a Incidentelor s1 Continuare 4, DOCUMENTE DE REFERINTA 44.1. Primul ajutor la locul accidentului ~ coordonator lucrare dr. Ing. Alexandru Darabont, colectiv lucrarea: dr. lleana Grigoriu, psin. Mihaela Seracin, ing. Vieriea Petreanu, ing. Dragu Iovorschi, avizat de Ministerul Muncii si Protectel Sociale. 4.2. Legea 319/2006 privind securitatea si sanatatea In munca; 4:3. Norme metodologice de aplicare a Legi 319/206, 4.4, Ghid elaborare proceduri si instructiuni de lueru QA-01.03. 5. ANEXE Nu este cazul pen Lcir she