In legatura cu un adevarat val de informatii contradictorii si zvonuri neverosimile care circula in

ultimul timp, legate de numele meu, deseori difuzate intentionat si cu rea intentie de diferite
persoane, m-am vazut nevoit sa va invit astazi aici, stimati jurnalisti, ca sa fac unele declaratii, sa
aduc argumente si mai multe explicatii pentru a face lumina in situatia creata. Totodata, vreau
astfel sa le dau raspuns acelor indivizi care cred ca pot, fara nicio jena si nepedepsit, sa ma
ponegreasca si mai ales sa aduca o lovitura de imagine afacerilor pe care le administrez.
Asadar, evenimentele legate de Banca de Economii, dar si de alte doua banci comerciale din
Moldova, au avut o mare rezonanta in societate si in presa. Zvonurile despre furturi, jafuri si alte
crime au aparut ca ciupercile dupa ploaie si s-au multiplicat, inclusiv cu ajutorul unor politicieni
si chiar parlamentari!
Cum stiti, eu am exercitat functia de presedinte al Consiliului Banca de Economii din aprilie
2014 pana in 28 noiembrie al aceluiasi an, cand neasteptat si intr-un mod brutal, activitatea
Consiliului BEM a fost intrerupta prin hotararea Curtii Supreme de Justitie, care a decis anularea
majorarii capitalului social prin emiterea suplimentara de actiuni din august 2013, lipsind astfel
pe unul dintre cei mai mari actionari de pachetul lui de actiuni si readucand banca in proprietatea
statului. Imediat dupa aceasta hotarare, la BEM a fost instituita administrarea speciala de catre
BNM, iar Consiliul bancii, al carui presedinte eram, si-a stopat activitatea.
In cele 7 luni, cat am fost presedinte al Consiliului BEM, am creat o strategie de dezvoltare a
bancii si chiar am reusit sa realizam o parte din scopurile propuse pentru reanimarea institutiei
care, trebuie sa subliniez!, avea un bagaj enorm de probleme, care se trag inca din anii 90 secolul
trecut.
Vreau sa va amintesc ca in august 2013, BEM avea un pachet enorm de credite neperformante.
Acesta, apropo, a fost unul dintre motivele recomandarilor facute de comisia parlamentara de
ancheta in anul 2013, iar apoi si a deciziei Guvernului RM privind emisia suplimentara de
actiuni si atragerea investitorilor privati pentru salvarea bancii de catastrofa. Una din conditiile
cumpararii actiunilor din emisia suplimentara a fost cesiunea unei parti importante din aceste
credite neperformante de catre noii actionari. Apropo, la acel moment, printre actionari, a fost si
una dintre companiile mele. Conform conditiilor, au fost cesionate credite in valoare de 300 mln
de lei. La fel, de investitori au fost oferite 50 mln de dolari ca imprumut subordonat.
Nemaivorbind de costul emisiei suplimentare de actiuni in valoare de 80 mln lei. Noii actionari
si-au indeplinit totalmente obligatiunile, respectand termenii indicati.
In aprilie 2014, cand am fost numit presedinte al Consiliului BEM, aproape o jumatate din tot
pachetul de credite oferite de banca constituiau creditele neperformante. Cand am analizat
dosarele, a fost un adevarat soc pentru noi. Milioane de euro au fost oferiti in stanga si in
dreapta, cu gajuri si garantii inexistente.
Voi oferi cateva exemple, cu poze atasate. 4 firme (Alit, Silanta, Fergus, Ti-Bint, toate
SRL), au luat in aceeasi perioada credite cu o valoare totala de peste 8 mln de euro. Stiti ce a fost
pus in gaj? In total, 3 apartamente mici si niste marfuri - produse cosmetice, calculatoare, care sau dovedit a fi inexistente, cum am aflat ulterior. Ele nici macar nu au fost aduse in tara. Juristii
nostri au depistat asta, facand o solicitare la vama!

V-am promis si niste poze. Iata, de exemplu, aceasta cladire a unei foste fabrici de tutun din
Falesti a fost gajata pentru un credit de 4 milioane de euro. Iar rapa asta, dintr-o suburbie a
Chisinaului, a servit drept gaj pentru un credit de 1,25 mln de euro. Stiti ce s-a intamplat cu toate
aceste firme in final? Ele au declarat faliment, iar banii nu au fost intorsi bancii.
E doar o parte mica dintr-o lista enorma de astfel de credite. Tin sa va amintesc, ca pe o parte
buna din aceste cazuri au fost initiate dosare penale.
Ulterior, cand au inceput sa iasa la rampa unele personaje cu nume Ionita, Negruta, cu declaratii
despre asa zisele nereguli la BEM si niste desene colorate ale unor scheme, asta mi-a trezit o
mare uimire, ca sa nu zic suspiciuni. Sunt declaratii ale unor fosti functionari, care pe timpul
cand BEM oferea creditele dubioase, mentionate mai sus, stateau, unul in fotoliul de Ministru al
Finantelor (Negruta) si administra nemijlocit BEM, iar celalalt in fotoliul de Presedinte al
comisiei parlamentare Economie, Buget si Finante (Ionita). Vreau sa-i intreb, chiar nu stiau
despre ceea ce se intampla la BEM, aceasta fiind o banca a statului? Nu sunt oare declaratiile lor
o incercare lasa de a da vina pentru mahinatiile din trecut pe noii actionari?
Sa revenim la cifre. Asadar, in momentul preluarii conducerii BEM, ne-am pus scopul sa
reanimam banca, ce avea 47%! de credite neperformante din pachetul intreg de credite.
Aici voi sublinia, ca la momentul intreruperii mandatului meu, pe 28 noiembrie 2014, acest
procent a scazut pana la 20%! Cei care au cunostinte financiare elementare, stiu cat de
importante sunt aceste rezultate pentru banca.
Mai mult, un punct important in strategia noastra de dezvoltare a BEM era modernizarea bancii.
Am preluat o institutie financiara invechita din toate punctele de vedere. Inapoiata chiar si in
comparatie cu bancile locale, nemaivorbind de institutiile din tarile dezvoltate.
Un sistem operational vechi, echipament IT din trecut, bancomate uzate, dar si acelea extrem de
putine la numar. Cand bancile din tara emiteau deja de cativa ani carduri cu chip, BEM inca mai
avea cele cu benzi magnetice. Asta chiar daca BEM este cea mai mare institutie financiara din
tara ca numar de clienti, marime a retelei si numar de angajati , peste 2100 de oameni. Despre
angajatii bancii voi vorbi in mod special. Dupa parerea mea, oamenii sunt cel mai important
activ al oricarei companii. Iata de ce, atunci cand am stat la conducerea BEM, chiar daca situatia
bancii a fost complicata, noi am reusit sa pastram toti angajatii acesteia si chiar sa cream noi
locuri de munca. Ba, mai mult, am depus efort ca sa imbunatatim remunerarea muncii fiecaruia
dintre angajati.

Deja in decembrie 2014 urma sa reinnoim echipamentul IT si sistemele operationale pe jumatate.

Au fost contractate calculatoare noi si alta tehnica necesara, bancomatele noi chiar au reusit sa
ajunga in tara, iar acum se prafuiesc in depozite. Nu am reusit sa le instalam, pentru ca totul s-a
terminat in ziua de 28 noiembrie 2014. Eliminarea conducerii si introducerea administrarii
speciale a BNM au stopat toate procesele. Echipamentul contractat a fost intors, pentru ca toate
platile au fost inghetate.
Multi se intrebau, ce fac actionarii lipsiti prin decizia instantei de judecata de pachetul lor legal
de actiuni? Pot sa va spun. Ei nu au de gand sa lase asa lucrurile. In tot acest timp s-a facut o

analiza detaliata a situatiei din toate aspectele si mai ales cel juridic, iar in scurt timp actionarii se
vor adresa in instantele internationale pentru a-si face dreptate si a restabili drepturile la
proprietate.
Din luna decembrie au inceput sa circule zvonuri despre extrageri uriase de bani si chiar furturi
de la BEM. Aici tin sa clarific lucrurile, pentru ca multe din cele spuse si scrise nu sunt altceva
decat minciuni. 90% din creditele oferite de BEM in perioada cat am exercitat functia de
Presedinte al Consiliului bancii, au fost rambursate. Iar partea ramasa sunt credite profitabile
pentru banca.
Cat priveste ancheta in cazul BEM, tin sa mentionez ca eu si colegii mei suntem deschisi in fata
organelor de ancheta si oferim toate informatiile necesare. Mai mult, suntem cei mai interesati in
elucidarea cat mai rapida a situatiei create si vom sprijini in toate sensurile acest proces.
In acelasi timp, se fac speculatii si la capitolul plasamentelor interbancare, in special in perioada
noiembrie 2014. Am auzit chiar voci, inclusiv si ale unor politicieni, care numesc aceste
plasamente scheme de sustragere a banilor. Aceste voci vor sa ne convinga pe toti ca anume
asa stau lucrurile si, astfel, sa creeze o panica si mai mare. Deaceea, tin sa raspund foarte clar plasarile interbancare sunt o actiune fireasca in procesul de functionare a unei banci. Orice
institutie financiara efectueaza astfel de operatiuni. Ce este de fapt o banca? E o structura care pe
de o parte aduna bani oferind o rata de dobanda (depozit), iar de cealalta parte ofera bani cu o
rata mai mare (credit). In aceasta marja de procente si exista o banca, daca e sa simplific la
maxim explicatia si sa fiu inteles de oricine. La fel, bancile isi plaseaza banii in alte structuri
financiare, inclusiv straine. Acest lucru se numeste depozit sau plasament interbancar.
BEM a facut un plasament la una din bancile moldovenesti, Banca Sociala. E vorba de
aproximativ 10 mlrd de lei. Pe seama acestor bani s-au facut extrem de multe speculatii. Se
vorbea ca e o suma nemaivazuta, ca asa ceva nu a mai fost in statistica bancilor din ultimul timp.
Da, suma a fost una mai mare decat cele din ultimele luni, insa asta e tot ce o deosebeste. Eu voi
explica de ce a fost asa. Anterior, organizatiile financiare internationale, precum FMI, BM, dar si
BNM au recomandat insistent bancilor moldovenesti sa se abtina de la plasamentele in bancile
straine, in special in cele rusesti. Cauza era destabilizarea situatiei din regiune, evenimentele din
Ucraina si altele. Conformandu-se acestor recomandari insistente, BEM s-a vazut nevoita sa
redirectioneze plasamentele. Dar, pentru ca era foarte greu de gasit debitori pe o suma atat de
mare si intr-un termen atat de scurt, a fost luata decizia de a plasa banii pe piata bancara
moldoveneasca. Intrebati orice expert financiar versat, pentru obiectivitate maxima e de dorit sa
fie unul din exterior, si el va va confirma ca aceasta decizie a fost una logica. Noi am ales Banca
Sociala, care la acel moment avea o imagine buna. Pe parcursul instoriei sale de peste 20 de ani
Banca Sociala a fost o institutie sigura si stabila.
Pana la instituirea acolo a administrarii speciale a BNM, aceasta institutie financiara a fost una
functionala si fiabila.
Timp de multi ani am fost unul dintre cei mai mari clienti ai acestei banci (Banca Sociala),
cunosc bine activitatea sa. Deaceea pot sa ma pronunt la acest subiect.

Bineinteles, urmaresc cu atentie procesele ce se desfasoara astazi la Banca Sociala. Analizand

atent informatiile si documentele publicate, vreau sa declar ca personal consider cesionarea
pachetului de credite drept o masura eficienta, facuta spre binele bancii.
Mai mult decat atat, conform informatiilor veridice, de care dispun, in aceasta tranzactie a fost
platit chiar un avans si niciun punct al acordului nu a fost incalcat.
La fel, acum se fac multe speculatii despre o gaura uriasa, care ar fi aparut in aceste banci. Am
un raspuns foarte clar aici. Ceea ce unii numesc gaura, in realitate este diferenta dintre
creditele rambursate, costul activelor si banii platiti deponentilor. Iar pentru ca termenii
rambursarii creditelor, pe mai multe contracte expira abia peste cativa ani, tot ce se spune privind
acea gaura, nu sunt decat insinuari si specualtii facute de oameni care sau nu pricep despre ce
vorbesc, sau o fac cu rea intentie.
Dupa cele spuse mai sus, puteti sa va intrebati De unde au aparut atunci problemele si de ce
Banca Nationala a vazut necesitatea sa ofere credite acestor banci? Problema aceasta a fost
provocata in octombrie 2014, in plina campanie electorala. Atunci cateva formatiuni politice au
lansat zvonuri precum ca la banci nu ar mai fi bani. Unii chiar, intr-un mod obraznic si criminal,
chemau deschis oamenii sa fuga la banca si sa-si scoata banii, cat nu e tarziu. In tarile
europene aceasta se numeste diversiune economica. E firesc ca nicio institutie bancara nu poate
face fata unei situatii, in care toti deponentii odata vor veni sa-si scoata banii, intr-o singura zi.
Iar deponentii moldoveni, care au vazut de-a lungul anilor falimentarea catorva banci locale, sunt
foarte sensibili la astfel de provocari. Anume panica creata artificial de acesti politicieni si a
provocat necesitatea oferirii acestor banci comerciale a unui credit de catre BNM. Or, aceasta
decizie a regulatorului financiar national este una logica si fireasca. In practica internationala
exista multe exemple de acest gen. In 2014, Banca Nationala a Ucrainei a refinantat cateva banci
comerciale cu 2,3 mlrd de hrivne. In acelasi an, in Bulgaria, Banca Nationala si Guvernul au
sustinut in acelasi mod Banca Corporativa. In SUA, in 2008, in toiul crizei, Ministerul Finantelor
a imprumutat cateva banci private.
Reiesind din cele spuse, o sa declar ca situatia creata pe piata financiara din Moldova nu este
rezultatul unui furt inventat, ci o urmare directa a actiunilor de diversiune ale unor politicieni si
formatiuni politice.
Aici, voi face o abatere de la tema, si o sa spun ca unii dintre politicienii mentionati mai sus
inventeaza povesti la teme diferite, inclusiv cu numele meu. Precum ca as fi prieten la catarama
mai cu toti cei mai influienti politicieni din tara, ba mai mult, ca le-as oferi generos cadouri, care
mai de care, chiar si avioane. E atat de fantastic, incat pot doar sa le invidiez inspiratia.
Mai nou, zilele trecute si domnul Igor Dodon s-a manifestat, publicand pe blogul sau, iar apoi
iesind si cu o conferinta, unde a declarat despre niste documente, care ar scoate la inveala niste
incalcari grave facute la Banca Sociala. Chiar eram curios oare ce putea el sa gaseasca? S-au
dovedit a fi o compunere a unui asa zis fost angajat al bancii si inca o lista de firme care mi-ar
fi apartinut si niste sume in dreptul lor, prezentate drept credite oferite de banca. Aici, confirm in
fata voastra ca eu personal, companiile mele Dufremol, Air Classica, Nobil Air, dar si
companiile partenere, cum este Moldclassica International, au contractat credite la Banca
Sociala. Totodata declar ca toate aceste credite au fost rambursate la termen si la ziua de astazi
nu am nicio datorie fata de Banca Sociala.

Insa, actiunile domnului Dodon, in acest context, trezesc mirare. Fiind deputat, mai mult,
membru al comisiei parlamentare de ancheta pentru elucidarea situatiei financiare si valutare
care, apropo, inca nu si-a finalizat lucrul, sa scrie pe blog, iar apoi sa iasa cu declaratii,
prezentand niste hartii si recunoscand ca nu le poate confirma veridicitatea este un lucru cel
putin neserios. Iar daca e sa ne gandim, aceste iesiri pot fi tratate ca o incercare de a influienta
mersul investigarilor si manipulare a opiniei publice.
Aici vreau sa fac un rezumat al discursului meu. Imi pare rau, iar uneori chiar sunt indignat cand
aud cum unele personaje incearca sa ma acuze de actiuni distructive. Tot ceea ce fac, ca om de
afaceri si ca cetatean al acestei tari, este indreptat spre dezvoltarea Moldovei. Nu am proprietati
in strainatate, cu exceptia casei de la Moscova unde locuieste familia mea. Pe masura
posibilitatilor, eu incerc sa atrag in Moldova investitori si personal investesc anume in economia
tarii noastre. In companiile pe care le administrez sunt angajati aproximativ 3 mii de oameni.
Creez locuri de munca noi, simt toata responsabilitatea si port grija oamenilor care muncesc in
companiile mele, fac tot posibilul sa le rasplatesc munca pe masura si, prin urmare, sa le asigur
un trai decent. Pe langa toate acestea, activitatea mea poarta si un caracter social, de caritate. Eu
am initiat si finantez multe proiecte in acest sens. Am creat o fundatie de caritate, care a oferit si
continua sa ofere ajutor multor oameni. Nu afisez asta, pentru ca despre binefacere nu se striga in
gura mare. In schimb, sustinerea oamenilor si posibilitatea sa le intind o mana de ajutor cand au
nevoie de acesta, ma motiveaza foarte mult.