Sunteți pe pagina 1din 10

Dosarul nr.

4r-370/19
Numărul de înregistrare în PIGD: 02-4r-2168-28012019
Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani

Judecătorul Papuha Serghei

DECIZIE
ÎN NUMELE LEGII
26 februarie 2019 mun.
Chişinău
Colegiul Penal al Curţii de Apel Chişinău
Avînd în componenţa sa:
Preşedintele şedinţei, judecătorul: Melinteanu Iurie
Judecătorii: Lîsîi Ghenadie și
Bulhac Ion
Cu participarea:
Agentului constatator Chistruga Igor

judecînd în şedinţă publică, în ordine de recurs, recursul Ofiţerului


patrulare al corn. Rîşcani BP a INP IGP al MAI Inspector principal, Trofim Igor
declarat împotriva hotărîrii Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani din 05
octombrie 2018, prin care a fost declarat nul procesul verbal cu privire la
contravenţie din data de XXXXXXXXX, întocmit în privinţa cet. Pitic Nicoleta cu
încetarea procesului contravenţional în privinţa sa din lipsa în acţiunile sale a
faptului contravenţiei prevăzute de art. 233 al. (1) Cod contravențional al
Republicii Moldova,-

constată:

1. Potrivit dosarului contravențional, Pitic Nicoleta este învinuită de


către INP al IGP de faptul că la data de 04 ianuarie 2018, în jurul
orelor 05:16 min., a condus mijlocul de transport în stare de ebrietate
alcoolică produsă de alcool, ce depăşeşte gradul maxim admisibil
stabilit de lege.

2. În baza procesului-verbal cu privire la contravenţie nr. MAI04


061708 din XXXXXXXXX, acţiunile contravenientei au fost încadrate
de agentul constatator în baza art. 233 al. (1) Cod contravențional al
Republicii Moldova, cauza fiind remisă Judecătoriei Chişinău, sediul
Râşcani, pentru examinare potrivit competenţei.

3. Prin hotărîrea Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani din 05


octombrie 2018, a fost declarat nul procesul verbal cu privire la
contravenţie din data de XXXXXXXXX întocmit în privinţa cet. Pitic
Nicoleta cu încetarea procesului contravenţional în privinţa sa din
lipsa în acţiunile sale a faptului contravenţiei prevăzute de art. 233 al.
(1) Cod contravențional al Republicii Moldova.

4. Considerînd neîntemeiată hotărîrea în cauză, Ofiţerul patrulare


al corn. Rîşcani BP a INP IGP al MAI Inspector principal, Trofim Igor,
în ordinea capitolului VIII al Codului Contravenţional al RM, la data
de 27 octombrie 2018, a contestat-o cu recurs, solicitînd casarea
hotărârii contestate, cu dispunerea rejudecării cauzei în prima
instanță.

5. În motivarea recursului Ofiţerul patrulare al corn. Rîşcani BP a


INP IGP al MAI Inspector principal, Trofim Igor indică că în adresa
instanţei conform prevederilor art.395 al.(1) Cod contravențional al
Republicii Moldova, dosarul contravenţional a fost expediat în
termenul prevăzut de lege. Conform materialelor acumulate şi
informaţiei parvenite în adresa INP al IGP, s-a stabilit cu certitudine
că cet. Nicoletei Pitic a încălcat RCR RM.

6. În şedinţa Curţii de Apel Chişinău, agentul constatator, Chistruga


Igor a solicitat admiterea recursului declarat, pe motivele invocate.

7. Persoana în privința căreia a fost întocmit procesul verbal cu


privire la contravenție, Pitic Nicoleta, deși a fost înștiințată legal
despre locul, ora și data ședinței de judecată, nu s-a prezentat din
motive necunoscute instanței de judecată.

8. Judecând recursul declarat, examinând materialele cauzei,


audiind participanţii la proces, raportând situaţia de fapt la cea de
drept, Colegiul Penal ajunge la concluzia că recursul Ofiţerului
patrulare al corn. Rîşcani BP a INP IGP al MAI Inspector principal,
Trofim Igor, este nefondat şi pasibil de a fi respins, hotărîrea
Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani din 05 octombrie 2018, urmează
a fi menţinută fără modificări.

9. Verificând legalitatea, obiectivitatea și corectitudinea hotărârii


contestate, în raport cu motivele invocate de recurent, Colegiul Penal
constată lipsa de careva temeiuri de fapt și de drept, întru casarea
acesteia, astfel că la adoptarea soluției instanța de fond a ținut cont
de rigorile art. 458 alin. (1) Cod contravențional al RM, care indică că
„examinând cauza contravenţională, instanţa de judecată este obligată
să determine: lit. a) caracterul veridic al contravenţiei imputate; lit. b)
existenţa cauzelor care înlătură caracterul contravenţional al faptei;
lit. c) vinovăţia persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul
contravenţional; lit. d) existenţa circumstanţelor atenuante şi/sau
agravante; lit. e) necesitatea sancţionării şi, după caz, caracterul
sancţiunii contravenţionale; lit. f) alte aspecte importante pentru
soluţionarea justă a cauzei”.

10. Reieşind din norma vizată, dar şi analizând circumstanţele cauzei


contravenţionale, Colegiul Penal remarcă faptul că agentul
constatator, nu a acumulat careva probe suficiente şi verosimile întru
susţinerea actului de sancţionare, astfel învinuirea înaintată lui Pitic
Nicoleta, fiind bazată doar pe presupuneri.

11. Astfel, Colegiul reține că în privinţa Nicoletei Pitic de către agentul


constatator al INP al IGP al MAI, Chistruga Igor, a fost întocmit
procesul verbal cu privire contravenţie, pentru faptul că la data de 04
ianuarie 2018, în jurul orelor 05:16 min., Pitic Nicoleta, aflîndu-se în
mun. Chişinău, str. Ştefan cel Mare 6 a condus vehiculul de model
”Lexus LX 470” cu numărul de înmatriculare XXXXXX, în stare de
ebrietate produsă de alcool ce depăşeşte norma maximă admisibilă,
avînd concentraţia vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,28 mg/1,
astfel ignorînd prevederile pct. 14 lit. a) al Regulamentului Circulaţiei
Rutiere a RM.

12. La caz, Colegiul nu poate reține ca fiind întemeiat recursul în speță,


din următoarele considerente.

13. Conform art.7 Cod contravenţional al Republicii Moldova, persoana


poate fi sancţionată numai pentru contravenţia în a cărei privinţă este
dovedită vinovăţia sa, cu respectarea normelor prezentului cod.

14. Potrivit art. 442 alin. (1) Cod contravenţional al Republicii Moldova,
procesul-verbal cu privire la contravenţie este un act prin care se
individualizează fapta ilicită şi se identifică făptuitorul.
Procesul-verbal se încheie de agentul constatator pe baza
constatărilor personale şi a probelor acumulate, în prezenţa
făptuitorului sau în absenţa lui.
15. Conform art. 440 alin. (1) Cod contravenţional al Republicii
Moldova, constatarea faptei contravenţionale înseamnă activitatea,
desfășurată de agentul constatator, de colectare şi de administrare a
probelor privind existenţa contravenţiei, de încheiere a
procesului-verbal cu privire la contravenţie, de aplicare a sancţiunii
contravenţionale sau de trimitere, a dosarului, după caz,
funcţionarului abilitat să examineze cauza contravenţională, din
cadrul autorităţii din care face parte agentul constatator, în instanţa
de judecată sau în alt organ spre soluţionare.

16. Conform art. 425 alin. (1) Cod contravenţional al Republicii


Moldova, probele sînt elemente de fapt, dobîndite în modul stabilit de
prezentul cod, care servesc la constatarea existenţei sau inexistenţei
contravenţiei, la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăţiei şi
la cunoaşterea altor circumstanţe importante pentru justa soluţionare
a cauzei.

17. Sub aspectul dat, instanța de recurs, relevă că afirmațiile invocate


în decizia de sancționare, poartă un caracter declarativ, neavînd
suport probatoriu de fapt, respectiv în contextul art. 461 Cod
contravenţional al Republicii Moldova, această împrejurare, face
incompatibilă menținerea în vigoare a actului de sancționare.

18. În contextul expus, Colegiul Penal reiterează că în vederea


determinării cui îi revine sarcina probei, trebuie să se stabilească mai
întîi dacă fapta de care este acuzat contravenientul constituie
„acuzaţie în materie penală”, în sensul art. 6 din Convenţie. Criteriile
folosite în mod constant în jurisprudenţa Curţii pentru a se vedea dacă
o acuzaţie constituie „acuzaţie în materie penală” sunt următoarele:
clasificarea faptei potrivit dreptului naţional – potrivit dreptului intern,
fapta săvîrșită de contravenient atrage răspunderea contravenţională;
natura faptei incriminate, dacă se adresează tuturor cetăţenilor și are
aplicabilitate generală; natura și gravitatea sancţiunii aplicate.

19. Așadar, în ceea ce privește sancţiunea amenzii, elementul esenţial


în funcţie de care Curtea analizează aplicabilitatea art. 6 este
caracterul preventiv și punitiv, deci, scopul acesteia. Astfel, chiar în
ipoteza în care cuantumul amenzii contravenţionale este unul redus,
art. 6 va fi aplicabil sub aspect penal, atîta timp cît amenda este un
mijloc de constrângere a contravenientului și o măsură de prevenire a
săvîrșirii de noi fapte, ea neavînd, deci, caracterul unei despăgubiri
pentru acoperirea unui prejudiciu.

20. Ținînd cont de vedere cele trei criterii menţionate mai sus, faptele
de care este învinuită Pitic Nicoleta, reprezintă acuzaţii în materie
penală în sensul art. 6 din Convenţie, acesta beneficiind de prezumţia
de nevinovăţie. Sarcina probei îi revine agentului constatator.

21. Așadar, cu respectarea principiului prezumţiei de nevinovăţie, al


egalităţii armelor, al contradictorialităţii și al dreptului la apărare
impuse de exigenţele art. 6 din Convenţie și prevăzute de Codul
contravenţional al RM, s-a oferit posibilitatea propunerii de probe
către ambele părţi ale procesului contravențional.

22. În conformitate cu jurisprudenţa relevantă a Curţii Europene a


Drepturilor Omului, instanţele de judecată sunt obligate să
demonstreze vinovăţia inculpatului prin adoptarea unor soluţii
motivate. Lipsa motivelor reprezintă o încălcare a dreptului la un
proces echitabil: …în cazul în care instanţele judecătorești naţionale
se abţin de a da un răspuns special și explicit la cele mai importante
întrebări, fără a-i oferi părţii care le-a formulat posibilitatea de a ști
dacă o anumită susţinere a fost neglijată sau respinsă, acest fapt va fi
considerat o încălcare a dreptului la un proces echitabil. (Ruiz Torija v.
Spania, 9 decembrie 1994, § 29; Papon v. Franţa (nr. 2), dec., 15
noiembrie 2001; Boldea v. Romînia, 15 februarie 2007, § 30).

23. Pe fundalul celor descrise, Colegiul Penal relevă că în cauză există


un dubiu care nu poate fi înlăturat prin administrarea altor probe,
dubiu care profită contravenientului, potrivit principiului in dubio pro
reo.

24. În lumina jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului,


Colegiul Penal reţine că acesta este un principiu complementar
prezumţiei de nevinovăţie. Înainte de a fi o problemă de drept,
principiul in dubio pro reo este o problemă de fapt. Înfăptuirea
justiţiei cere ca judecătorii să nu se întemeieze, în hotărîrile pe care le
pronunţă, pe probabilităţi, ci pe certitudini dobîndite pe bază de probe
decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă.

25. Or, potrivit art. 375 alin. (3) Cod contravenţional al Republicii
Moldova și în special, potrivit principiului in dubio pro reo, toate
dubiile care nu pot fi înlăturate în condiţiile legii trebuie apreciate în
favoarea persoanei învinuite. De asemenea, pentru respectarea
principiului prezumţiei nevinovăţiei, simpla constatare ex propriis
sensibus a agentului constatator nu este suficientă pentru ca instanţa
să stabilească vinovăţia unei persoane.

26. Pe cale de consecință, Colegiul Penal reiterează inadmisibilitatea


de drept de a dispune tragerea persoanei la răspundere
contravențională, în lipsa unei învinuiri concrete, veridice și
demonstrate, or, o asemenea hotărîre, ar atrage inevitabil încălcarea
principiilor de drept, or instanța de recurs reiterează că organul
emitent, a aplicat sancțiunea fără a administra probe prevăzute de
lege, dar și dobîndite cu respectarea normelor legale, respectiv, în
speță nu s-au adus probe convingătoare că Pitic Nicoleta, la data de
04 ianuarie 2018, în jurul orelor 05:16 min., Pitic Nicoleta, aflîndu-se
în mun. Chişinău, str. Ştefan cel Mare 6 a condus vehiculul de model
”XXXXXXX” cu numărul de înmatriculare XXXXXX, în stare de
ebrietate produsă de alcool ce depăşeşte norma maximă admisibilă,
avînd concentraţia vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,28 mg/1, și
a ignorat prevederile pct. 14 lit. a) al Regulamentului Circulaţiei
Rutiere a RM.

27. În același context, Colegiul reține că agentul constatator nu a


prezentat probe pertinente, obținute cu respectarea prevederilor
legale pentru a confirma învinuirea adusă contravenientei.

28. Astfel, potrivit prevederilor pct. 3 al Hotărârii Guvernului RM nr.


296 din 16.04.2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind
modul de testare alcoolscopică şi examinare medii pentru stabilirea
stării de ebrietate şi naturii ei se stabilesc următoarele concentraţii
maxime admisibile de alcool: a) în sînge - 0,3 g/1; b) în aerul expirat -
0,15 mg/1.

29. Potrivit pct. 4 al aceleiaşi hotărîri se atestă ca stare de ebrietate


alcoolică: a) cu grad minim - în caz de stabilire a concentraţiei de
alcool de la 0,3 g/1 pînă la 0,5 g/1 în sînge sau de la 0,15 mg/1 pînă la
0,3 mg/l, în aerul expirat; b) cu grad avansat - în caz de depăşire a
concentraţiei de alcool de 0,5 g/l în sînge sau de 0,3 mg/1 în aerul
expirat.

30. Totodată, din procesul-verbal nr. 125 al examinării medicale de


constatare a faptului consumare a alcoolului, stării de ebrietate şi
naturii ei din XXXXXXXXX, anexat la material cauzei de Pitic Nicoleta,
rezultă că medicul a concluzionat că Pitic Nicoleta, la momentul
examinării nu se afla în stare de ebrietate, fiind indicată concluzia
medicului „treaz”.

31. Conform pct. 13 din Hotărârea Guvernului Nr. 296 din


XXXXXXXXX cu privire aprobarea Regulamentului privind modul de
testare alcoolscopică şi examinare medicală pentru stabilirea stării de
ebrietate şi naturii ei, persoana testată alcoolscopic, care nu este
acord cu procedura testării, funcţionarea aparatului de testare,
rezultatul testării, este în drept să-l conteste, prin examinarea
medicală cu recoltarea obligatorie a probelor biologice, în acest caz
persoana testată este însoţită de angajatul Inspectoratului naţional de
patrulare Inspectoratului General al Poliţiei la cea mai apropiată
instituţie medicală abilitată, dar nu mai tîrziu de 2 ore după testarea
alcoolscopică.

32. Potrivit alcotestului „Drager”, Pitic Nicoleta a fost supusă testării


alcoolscopice la ore 05:16 min., iar potrivit procesului verbal nr. 125
din XXXXXXXXX al examinării medicale de constatare a faptului de
consumare a alcoolului, stării de ebrietate şi naturii ei, este indicată
ora examinării medicale 07:16 min..

33. Prin urmare, ținînd cont de circumstanțele stabilite supra


concluziile agentului constatator aferent vinovăţiei conducătorului
auto, Pitic Nicoleta în comiterea încălcării pct. 14 lit. a) al
Regulamentului Circulaţiei Rutiere, sunt nefondate.

34. În această ordine de idei, Colegiul Penal conchide, că argumentele


invocate în recurs, nu şi-au găsit confirmare în procesul verificării
legalității în ordinea controlului ierarhic superior, motiv pentru care
acesta urmează a fi respins ca nefondat, cu menţinerea fără modificări
a hotărîrii Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani din 05 octombrie
2018.

35. Pentru aceste motive și conducîndu-se de prevederile art. 473 alin.


(1) pct. 1) lit. c), art. 474 Cod contravențional al RM, Colegiul Penal al
Curţii de Apel Chişinău,-

d e c i d e:

A respinge ca nefondat recursul declarat de către ofițerul de patrulare al


com. Rîșcani BP a INP IGP al MAI, inspector principal, Trofin Igor.
A menține fără modificări hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani
din 05 octombrie 2018, prin care a fost declarat nul procesul verbal cu privire
la contravenţie din data de XXXXXXXXX, întocmit în privinţa cet. Pitic Nicoleta
cu încetarea procesului contravenţional în privinţa sa din lipsa în acţiunile sale
a faptului contravenţiei prevăzute de art. 233 al. (1) Cod contravențional al
Republicii Moldova.

Decizia este irevocabilă.

Preşedintele şedinţei:_________________________

Judecători:1)__________________________ 2)_________________________
Dispozitiv

Dosarul nr. 4r-370/19


Numărul de înregistrare în PIGD: 02-4r-2168-28012019
Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani

Judecătorul Papuha Serghei

DECIZIE
ÎN NUMELE LEGII
26 februarie 2019 mun.
Chişinău
Colegiul Penal al Curţii de Apel Chişinău
Avînd în componenţa sa:
Preşedintele şedinţei, judecătorul: Melinteanu Iurie
Judecătorii: Lîsîi Ghenadie și
Bulhac Ion
Cu participarea:
Agentului constatator Chistruga Igor

judecînd în şedinţă publică, în ordine de recurs, recursul Ofiţerului


patrulare al corn. Rîşcani BP a INP IGP al MAI Inspector principal, Trofim Igor
declarat împotriva hotărîrii Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani din 05
octombrie 2018, prin care a fost declarat nul procesul verbal cu privire la
contravenţie din data de XXXXXXXXX, întocmit în privinţa cet. Pitic Nicoleta cu
încetarea procesului contravenţional în privinţa sa din lipsa în acţiunile sale a
faptului contravenţiei prevăzute de art. 233 al. (1) Cod contravențional al
Republicii Moldova.

Conducîndu-se de prevederile art. 473 alin. (1) pct. 1) lit. c), art. 474 Cod
contravențional al RM, Colegiul Penal al Curţii de Apel Chişinău,-

d e c i d e:

A respinge ca nefondat recursul declarat de către ofițerul de patrulare al


com. Rîșcani BP a INP IGP al MAI, inspector principal, Trofin Igor.

A menține fără modificări hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani


din 05 octombrie 2018, prin care a fost declarat nul procesul verbal cu privire
la contravenţie din data de XXXXXXXXX, întocmit în privinţa cet. Pitic Nicoleta
cu încetarea procesului contravenţional în privinţa sa din lipsa în acţiunile sale
a faptului contravenţiei prevăzute de art. 233 al. (1) Cod contravențional al
Republicii Moldova.

Decizia este irevocabilă.

Preşedintele şedinţei:_________________________

Judecători:1)__________________________ 2)_________________________