Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Departamentul Drept Penal

Studiu de caz

A efectuat: Comarova Olga,

studenta în anul III grupa 1604

Coordonator: Manea Vladislav

Doctor în Drept,

Conferențiar universitar

Chișinău 2018
1. Hotărîrea instanței de judecată mun. Chișinău
1. Cauza a fost examinată în temeiul art.364/1 CPP RM conform probelor administrate în
cadrul urmăririi penale.
2. Inculpatul Bliuc Nicolae, deţinând permis de conducere al mijlocului de transport,
acţionând în mod intenţionat, conştientizând caracterul social periculos al acţiunii de
conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat şi al
consecinţelor care pot surveni, încălcând prevederile pct. 14 lit. a) al Regulamentului
Circulaţiei Rutiere, în conformitate cu care, „conducătorului de vehicul îi este interzis să
conducă vehiculul în stare de ebrietate alcoolică, care provoacă reducerea reacţiei”, la
08.03.2018 aproximativ la ora 23:40 minute, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad
avansat, deplasându-se pe stradă, fiind la volanul automobilului de model „FIAT” cu n/î
CSD 774, fiind stopat de către colaboratorii INI a IGP pe str. Drumul Viilor nr. 39, mun.
Chişinău şi fiind suspectat de consumul de alcool la volan, a fost supus testării cu alcooltestul
„Drager”, constatând o concentraţie a vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,73 mg/1, ce
reprezintă stare de ebrietate cu grad avansat.
3. Inculpatul Bliuc Nicolae a recunoscut vina integral și a explicat, că într-adevăr la data de
la 08.03.2018 aproximativ la ora 23:40 minute, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad
avansat, deplasându-se pe stradă, fiind la volanul automobilului de model „FIAT” cu n/î
CSD 774, a fost stopat de către colaboratorii INI a IGP pe str. Drumul Viilor nr. 39, mun.
Chişinău şi fiind suspectat de consumul de alcool la volan, a fost supus testării cu alcooltestul
„Drager”, constatând o stare de ebrietate cu grad avansat. Concluziile instanței de judecată:
4. Examinând tot cumulul de probe, instanţa constată că vina inculpatului în comiterea
infracţiunilor imputate şi-a găsit confirmare deplină în cadrul cercetării judecătorești în
următoarele circumstanţe:
5. Conform prevederilor art. 384 Cod de procedură penală RM, instanța hotărăște asupra
învinuirii înaintate inculpatului prin adoptarea sentinței de condamnare, de achitare sau de
încetare a procesului penal. Sentința se adoptă în numele legii. Sentința instanței de judecată
trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Instanța își întemeiază sentința numai pe probele
care au fost cercetate în ședința de judecată.
6. Conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală RM instanța de judecată
nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau apărării și nu
exprimă alte interese decât interesele legii.
7. Conform prevederilor art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală RM, judecarea cauzei în
prima instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în
limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.
8. Instanța reiterează că potrivit principiului prezumției nevinovăției reglementat prin art. 21
din Constituție, art. 8 Cod de procedură penală RM, garantat de art. 6 & 2 al Convenției
Europene de apărare a Drepturilor Omului, persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni
este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu-i va fi dovedită în modul prevăzut de
lege, într-un proces judiciar public, în cadrul căruia îi vor fi asigurate toate garanțiile
necesare apărării sale, și nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de
condamnare definitivă. Concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu
pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în predarea învinuirii care nu pot fi înlăturate
se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.
9. Conform dispoziției art. 51 Cod penal, temeiul real al răspunderii penale îl constituie fapta
prejudiciabilă săvârșită, iar componența infracțiunii, stipulată în legea penală, reprezintă
temeiul juridic al răspunderii penale. Răspunderii penale este supusă numai persoana
vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală. Potrivit art. 52 CP, se
consideră componență a infracțiunii, totalitatea semnelor obiective și subiective, stabilite de
legea penală ce califică o faptă prejudiciabilă drept infracțiune concretă. Componența
infracțiunii reprezintă baza juridică pentru calificarea infracțiunii potrivit unui articol
concret din prezentul cod.
10. Conform art. 113 Cod penal RM , se consideră calificare a infracțiunii determinarea și
constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și
semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.
11. Latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 264/1 Cod penal RM constă în fapta
prejudiciabilă exprimată prin conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate ce are
ca atentat securitatea ordinii publice.
12.Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin intenție directă.
13. Din procesul-verbal de audiere a martorului Cuculic Andrei a declarat că la moment
activează în calitate de ofiţer de patrulare rutieră, iar la data de 08.03.2018, fiind implicat în
serviciu, împreună cu Oprea Ion, în componenţa echipajului MAI 9712, conform dislocaţiei
stabilite de către conducerea INP, în perioada de timp de la 08.03.2018, ora 19.00 - până la
09.03.2018 ora 07.00 minute. La 08.03.2018, aproximativ la ora 23.40 minute, pe str. Drumul
Viilor 39, mun. Chişinău, a stopat automobilul de model Fiat cu n/î CSD 774, la volanul
căruia se afla cet. Bliuc Nicolae a.n. 19.03.1992, s-a legitimat şi a cerut actele la verificare.
În timpul discuţiei a simțit un miros de alcool din cavitatea bucală si conform hotărîrii, i-a
propus să fie supus testării alcoolscopice cu aparatul Drager, la ce el a fost deacord, i s-a
adus la cunoştinţă procedura testării alcoolscopice, conform HG 296. În urma testării în
aerul expirat s-a stabilit o concentraţie de 0,73 ml/1, ceea ce constituie stare de ebrietate
alcoolică cu grad avansat. Totodată i s-a propus să fie supus examinării medicale şi să
preleveze proba biologică de sînge, la ce el a refuzat
14.Prin procesul-verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în
stare de ebrietate alcoolică din data de 08.03.2018 ora 23:40 min., întocmit de ofiţerul de
patrulare Cuculiuc Andrei, s-a constatat că conducător al mijlocului de transport stopat era
cet. Bliuc Nicolae (f.d.11).
15. Prin procesul-verbal de înlăturarea de la conducerea vehicolului, întocmit la 08.03.2018,
prin care se confirmă că la 08.03.2018 aproximativ la ora 23:40 minute, fiind în stare de
ebrietate alcoolică cu grad avansat, deplasându-se pe stradă, fiind la volanul automobilului
de model „FIAT” cu n/î CSD 774, a fost stopat de către colaboratorii INI a IGP pe str.
Drumul Viilor nr. 39, mun. Chişinău și a fost înlăturat conducătorul Bliuc Nicolae, deoarece
existau suspecţii de conducere a vechicolului în stare de ebrietate produsă de alcool (f.d.11)
16. Conform art. 134 12 Cod Penal RM (1) prin stare de ebrietate se înţelege starea de
dereglare psihofuncţională a organismului survenită în urma consumului de alcool, de
substanţe narcotice, psihotrope şi/sau de alte substanţe cu efecte similare. (3) Prin stare de
ebrietate alcoolică cu grad avansat se înţelege starea persoanei care are concentraţia de
alcool în sânge de la 1,0 g/l şi mai mult sau concentraţia vaporilor de alcool în aerul expirat
de la 0,5 mg/l şi mai mult.
17. Potrivit art. 4 lit. b) al Hotărârii Guvernului RM nr. 296 din 16.04.2009 cu privire la
aprobarea Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică şi examinare medicală
pentru stabilirea stării de ebrietate şi naturii ei, se atestă ca stare de ebrietate alcoolică cu
grad avansat – în caz de depăşire a concentraţiei de alcool de 1,0 g/l în sînge şi de 0,5 mg/l în
aerul expirat.
18. Astfel, prin procesul-verbal de examinare a obiectului-un tichet „Drager Alcotest" cu
nr.6810 din 08.03.2018, emis la ora 23:42 min, pe numele Bliuc Nicolae, cu rezultatul de 0,73
mg/l vapori de alcool în aerul expirat, fapt consemnat de persoana supusă testării prin
semnătură (f.d.10).
Încadrarea juridică:
19. Astfel, instanţa încadrează acţiunile lui Bliuc Nicolae în prevederile art. 264/1 alin. (1)
Cod penal RM – conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare
de ebrietate alcoolică cu grad avansat.
Individualizarea pedepsei:
20. Conform prevederilor art.75 alin.(1) Codul de procedură penală RM persoanei
recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracţiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în
limitele fixate în Partea specială a prezentului cod şi în strictă conformitate cu dispoziţiile
Părţii generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei şi termenului pedepsei, instanţa de
judecată ţine cont de gravitatea infracţiunii săvârşite, de motivul acesteia, de persoana celui
vinovat, de circumstanţele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influenţa
pedepsei aplicate asupra corectării şi reeducării vinovatului, precum şi de condiţiile de viaţă
ale familiei acestuia.
21. Circumstanţe atenuante pentru inculpatul Bliuc Nicolae conform art. 76 CP RM instanţa
stabilește că acesta a recunoscut vina și s-a căit sincer în cele săvârșite, fapt ce a generat
examinarea cauzei în procedura specială.Circumstanţe agravante pentru inculpat conform
art. 77 CP RM instanţa nu a stabilit.
22.Infracțiunea prevăzută de art. art. 264/1 alin. (1) din Codul Penal se califică, conform
prevederilor art.16 alin.(1) Cod Penal RM ca o infracțiune ușoară, sancțiunea fiind stabilită
sub formă de cu amendă în mărime de se pedepseşte cu amendă în mărime de la 750 la 850
unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 200 la 240 de
ore, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen
de la 3 la 5 ani.
23. Conform prevederilor art.61 alin.(1) și (2) din Codul Penal RM definește pedeapsa
penală ca o măsură de constrângere statală şi un mijloc de corectare şi reeducare a
condamnatului ce se aplică de instanţele de judecată, în numele legii, persoanelor care au
săvârșit infracţiuni, cauzând anumite lipsuri şi restricţii drepturilor lor. Pedeapsa are drept
scop restabilirea echităţii sociale, corectarea condamnatului, precum şi prevenirea săvârșirii
de noi infracţiuni atît din partea condamnaţilor, cît şi a altor persoane. Executarea pedepsei
nu trebuie să cauzeze suferinţe fizice şi nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate.
24. Conform prevederilor art.364/1 Codul de procedură penală RM inculpatul care a
recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu şi a solicitat ca judecata să se facă pe
baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a
limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă
neremunerată în folosul comunităţii şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă
prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă.
25. Prin urmare, instanţa ţine cont de faptul, că inculpatul Bliuc Nicolae nu are antecedente
penale, a recunoscut comiterea faptei, are la întreținere mama Bliuc Tatiana, care conform
certificatelor medicale este inaptă de muncă, este învinuit de comiterea unei infracţiuni
ușoare şi instanţa ajunge la concluzia că pedeapsa cu amendă penală în limita minimă
stabilită de legea penală de 220 ore este echitabilă şi proporţională faptei comise. Conform
prevederilor art.78 alin.(2) Cod penal RM în cazul în care instanţa de judecată constată
circumstanţe atenuante la săvârșirea infracţiunii, pedeapsa complementară, prevăzută de
lege pentru infracţiunea săvârșită, poate fi înlăturată.
Astfel, instanța constată că Bliuc Nicolae nu are antecedente penale, a recunoscut comiterea
faptei, este învinuit de comiterea unei infracţiuni ușoare și este posibil ca pedeapsa
complementară sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport să fie
înlăturată. Subsidiar, instanța ține cont de faptul, că inculpatul este angajat în câmpul
muncii, în calitate de șofer la SRL”Katifia-Lux” din 01.04.2015 (certificat anexă), fapt ce
presupune obligativitatea utilizării transportului pentru exercitarea obligațiilor de serviciu.
În baza celor expuse, conform art.art. 364/1, 384-389 Cod de procedură penală RM, Instanţa,
AHOTĂRÎT:
Pe Bliuc Nicolae recunoaşte vinovat de comiterea infracţiunii prevăzute de art.264/1 alin. (1)
din Codul penal RM a-i aplica pedeapsă sub formă amendă penală în mărime de 750 (șapte
sute cincizeci) unități convenționale, reieșind din unitatea de 50 lei, fără privarea de dreptul
de a conduce mijloace de transport.
Sentinţa cu drept de apel în termen de 15 zile în Curtea de Apel Chişinău, prin intermediul
Judecătoriei Chișinău sediul Centru

In speta mentionata, atestam prezenta infractiunii – conducerea mijlocului de

transport in stare de ebrietate alcolica cu grad avansat sau in stare de ebrietate
produsa de alte substante. Consider ca organul abilitat corect a incadrat actiunea
lui Bliuc Nicolae, incadrind-o anume ca art. 264 alin (1) – conducerea mijlocului
de transport de catre o persoana care se afla in stare de ebrietate alcoolica cu grad
avansat sau in stare de ebrietate produsa de substante stupefiante. Despre aceasta
ne-ar putea spune urmatoarele fapte:,
 a fost supus testarii cu alcooltestul „Drager”,de catre colaboratorii INI a
IGP pe str. Drumul Viilor nr. 39, mun. Chisinau , care a constat o
concentratie a vaporilor de alcool in aerul expirat de 0,73 mg/1, ce
reprezinta stare de ebrietate cu grad avansat.
 Inculpatul Bliuc Nicolae a recunoscut vina integral si a explicat, ca intr-
adevar la data de la 08.03.2018 aproximativ la ora 23:40 minute, fiind in
stare de ebrietate alcoolica cu grad avansat, deplasându-se pe strada,
fiind la volanul automobilului de model „FIAT” cu n/i CSD 774, a fost
 stopat de catre colaboratorii INI a IGP pe str. Drumul Viilor nr. 39, mun.
Chisinau.
Insa instanta s-a expus ca, conform prevederilor art.78 alin.(2) Cod penal RM in
cazul in care instanta de judecata constata circumstante atenuante la savârsirea
infractiunii, pedeapsa complementara, prevazuta de lege pentru infractiunea
savârsita, poate fi inlaturata. Insa asta este gresit, instanta poate sa inlature
pedeapsa complementara care este obligatorie stabilita in sanctiunea normei
penale, doar conform art. 79 alin. (1). Art 78 alin (2) este aplicbil doar in cazul
in care pedeapsa complimentara are caracter alternativ ( adica cu sau fara).
Acest articol prevede urmatoare sanctiunea - amenda in marime de la 750 la 850
unitati conventionale sau cu munca neremunerata in folosul comunitatii de la
200 la 240 de ore, in ambele cazuri cu privarea de dreptul de a conduce mijloace
de transport pe un termen de la 3 la 5 ani
De aceea eu consider ca in acest caz, lui Bliuc Nicolae trebuie stabilita si
pedeapsa complementara obligatorie a acestui articol si anume : privarea de
dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de la 3 la 5 ani.
Precum si inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu
şi a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de
urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă
prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în
folosul comunităţii şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă
prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. De aceea limitele amendei in
acest caz trebuiau sa fiu de la 562 u.c. la 637,5 u.c. Faptul de care instanta, iar
nu s-a tinut cont.
7. Hotărîrea instanței de judecată sediul Cahul
Bratu Tudor, fiind conducătorul unui vehicul cu tracțiune animală, la 18 iunie 2016
aproximativ la ora 01.30 min., fiind în stare de ebrietate cu grad avansat, deplasîndu-se pe
drumul public pe traseul R-34 Cahul-Giurgiulești în direcția sat. Giurgiulești, r. Cahul
ignorând cerințele art.109 alin.(l); art. 110 alin.(l) ; art.110 alin.(4) lit. a) al Regulamentul
circulației rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr.357 din 13.05.2009 conform
cărui:
-conducătorii mijlocului de transport cu tracțiune animală trebuie să circule pe drumul
public numai fiind îmbrăcați în vestă de protecție-avertizare fluorescent-reflectorizantă;
-vehiculul cu tracţiune animală trebuie să fie semnalizat în faţă cu catadioptri de culoare
albă, pe lateral – de culoare portocalie, în spate – de culoare roşie, de formă triunghiulară;
-conducătorului de vehicul cu tracţiune animală îi este interzis să circule pe drumul
modernizat, în cazul în care în direcţia de deplasare există un drum rudimentar;
contrar acestor prevederi legale a continuat deplasarea fără să fie îmbrăcat în vestă de
protecție-avertizare fluorescent-reflectorizantă, fără a avea instalaţi semnalizatori în față cu
catadioptri de culoare albă, pe lateral - de culoare portocalie, în spate - de culoare roşie, de
formă triunghiulară, evitînd drumul rudimentar în direcția de deplasare existent, deplasîndu-
se în condiţiile menţionate, avînd în calitate de pasageri pe XXXXXXXXX, XXXXXXXXX şi
Velea Iurie, anul nașterii 1986, la ieşire din sat. Văleni r-lui Cahul, au fost tamponați de un
automobil de model „Ford Tranzit” cu nr. De înmatriculare H1750BA condus de către
Savastin Alexandru.
În urma accidentului rutier XXXXXXXXX a primit vătămări corporale grave, periculoase
pentru viață, iar Velea Iuri a primit leziuni corporale „Grave" incompatibile pentru viață,
care au dus la decesul acestuia.
Prin acțiunile sale Bratu Tudor a comis infracţiunea încadrată în baza art.269 Cod penal,
conform indicilor Încălcarea de către alt participant la trafic a regulilor privind menținerea
ordinii şi securitatea circulaţiei, dacă aceasta a provocat urmările indicate la art.264.
Inculpatul Bratul Tudor audiat referitor la învinuirea adusă lui a declarat că nu se
recunoaşte vinovat de comiterea infracţiunii imputate deoarece avea la căruță catadioptri în
partea din spate și de culoare albă și de culoare roșie, însă nu aveau veste reflectorizante și
se deplasau cu căruța jumătate pe asfalt jumătate pe acostament. A declarat că, la data de
18.06.2016 ora 01.20 se deplasa cu căruța împreună cu XXXXXXXXX, XXXXXXXXX și Velea
Iurie din sat. Văleni spre sat. Slobozia Mare r. Cahul.. Din față nu venea nici un mijloc de
transport. Cînd a avut loc tamponarea nu ține minte deoarece nu a observat.
Pînă în prezent nu i-au fost restituite detaliile căruței și nu cunoaște unde se află. Se deplasa
pe dreapta din sat. Văleni spre sat. Slobozia Mare, r. Cahul, în urma tamponării jumătate de
căruță se afla pe asfalt, cealaltă pe acostament. Susține că, nu se recunoaște vinovat de
decesul lui Velea Iurie, îl consideră vinovat de accident pe cel ce i-a tamponat Savastin
Alexandru. În acea seară înainte de a se deplasa cu căruţa a servit vreo 4 pahare de vin.
Drumul unde a avut loc accidentul nu era luminat. Din motiv că pe cal îl dureau picioarele se
deplasau pe asfalt. Se consideră vinovat doar pentru faptul că nu a avut vestă reflectorizantă.
Necătînd la faptul că inculpatul nu şi-a recunoscut vinovăţia, cele comise de Bratu Tudor sunt
confirmate de următoarele probe administrate în şedinţa de judecată.
În cadrul ședinței de judecată, succesorul părții vătămate XXXXXXXXX a declarat că, Bratu
Tudor îi este vecin, dar Velea Iurie îi este fiu. Seara feciorul său a venit împreună cu
XXXXXXXXX a schimbat o roată. Ulterior, mama lui XXXXXXXXX a telefonat-o ca să intre
la ea, apoi cînd s-a dus, ultima i-a spus că a avut loc un accident rutier și i-a comunicat
despre decesel feciorului. Frații Șcurea l-au adus pe fiul său la morgă. Suplimentar a
declarat că, pe data de 18 iunie anul trecut a avut loc accidentul. Seara feciorul ei Velea Iurie
împreună cu XXXXXXXXX, Bratu Tudor, XXXXXXXXX erau în număr de 4 persoane au
schimbat roata la căruță și urma să ducă căruța în sat. Văleni, r. Cahul. Tudor Bratu era cu o
căruța, în sat. Văleni, r. Cahul s-au dus cu două căruțe și s-au întors cu una.
Partea vătămată XXXXXXXXX a declarat că, Bratu Tudor îi este prieten nu sunt rude. A
explicat că, venind de la serviciu pe data de 17 spre 18 iunie 2016 s-au deplasat cu căruța, s-
au pornit și asta e tot ce ține minte. Suplimentar a comunicat că, la Velea la domiciliu nu a
fost, i-a dat brînză lui Jurcă și de la muncă s-au întîlnit. În acea zi a servit băuturi alcoolice,
și întorcîndu-se din sat. Văleni, r. Cahul unde au stat aproximativ o oră și au servit vreo două
pahare de alcool, era seara și era întuneric. Acasă au revenit cu Bratu Tudor care conducea
căruța, lîngă el se afla Velea Iurie, el împreună cu Jurcă stăteau în spate. Cînd a avut loc
accidentul, erau aproape de sat. Văleni, r. Cahul între sate și pe ei nu aveau careva vestă. Cu
căruța mergeau pe partea dreaptă, o roată era pe asfalt, iar cealaltă pe pietriș. În căruță era
așezat lateral cu fața spre dreapta și nu a observat să vină un transport din spate. A doua zi
s-a trezit în spital și nu ține minte cum a ajuns acolo. Consideră că accidentul a fost provocat
din cauza neatenției șoferului microbuzului care conducea cu viteză mare.
Martorul XXXXXXXXX a declarat că, pe Bratu Tudor, XXXXXXXXX și Velea Iurie nu-i
cunoaște. A comunicat că ține minte precis data, dar era vara și pe la 00.00 aproape de 01.00
împreună cu socrul său Savastin Alexandru s-au pornit la Galați la cumpărături cu mijlocul
de transport microbuz. Accidentul s-a produs în afara satului. În acea perioadă de timp a
trecut o motocicletă și un camion cu lumină puternică. Tamponarea a fost a avut loc după 1-2
minute după ce a trecut camionul. Acea porțiune de drum nu era luminată. Susține că nu a
văzut cum a avut loc tamponarea deoarece se afla în spate în microbus. După ce s-a produs
tamponarea a fost ajutată să iasă din mașină deoarece în ușa din spate era un om și îi era
frică. Ulterior, a aflat de la socrul său că mașina s-a tamponat cu o căruță. La persoanele din
căruță nu a observat careva veste fluorescente. Cînd a coborât din microbuz a locului
tamponării, a fost fixat microbuzul de model Ford și în șanțul de partea dreaptă a traseului,
direcția de deplasare din sat. Văleni spre sat. Slobozia Mare s-a aflat căruța deteriorată. În
cadrul cercetării, căruța cu toate părțile acesteia și respectiv bucățile de lemn depistate pe
traseu, s-a stabilit că cea de pe traseu ridicată reprezintă partea din spate a căruței implicate
în accidentul rutier fapt ce se datorează deformării bucăților de lemn ce au rezultat în urma
tamponării din spate, fapt constatat și de alte persoane care se aflau la fața locului. A
menționat că, în calitate de ofițer de urmărire penală din start a verificat partea depistată pe
carosabil dacă are sau nu amplasate careva obiecte sau avertizatoare reflectorizante, astfel
în cadrul măsurărilor a solicitat să fie prezent cineva din persoanele care sunt rude a celor
implicați în accident, anume cu cei ce se aflau în căruță. Lîngă sine a fost prezent o rudă a
persoanei decedate Velea Iurie, posibil îl cheamă Ion. Atunci s-au făcut măsurările și de la
fața locului au fost ridicată partea din spate a căruței unde careva obiecte reflectorizante nu
avea și pînă a fi ridicat a fost verificat traseul cu cîțiva metri mai în spate în direcția sat.
Văleni, r. Cahul de locul tamponării pentru a vedea dacă pe traseu sunt careva obiecte
reflectorizante, care nu au fost depistate.
Totodată la fața locului era un echipaj SMURD care a pornit deasupra niște proiectoare care
ajutau la cercetarea minuțioasă a traseului și careva obiecte sau protecție existente la fața
locului pînă la producerea accidentului nu au fost depistate. Totodată în cadrul cercetării
printre bucățile de scândură cu lungime mai mare a fost depistat și fixat cu aparatul foto un
obiect asemănător cu cel depistat pe traseu care avea deteriorări și care s-a stabilit a fi
partea din față a căruței. Căruța nu a fost ridicată și transportată la IP Cahul deoarece a fost
ridicată doar partea componentă a căruței și anume cea de pe traseu care a suferit impactul
și era un mijloc de probă de bază pe cauza penală. Susține că la locul accidentului erau mai
mult de 10 persoane și persoane din sat și rude a persoanelor implicate în accident.
Cercetarea nemijlocită și starea deteriorată a căruței cît și peroanele aflate la fața locului au
indicat că partea de lemn găsită pe traseu era partea din spate a căruței, locul a fost păstrat
și păzit pînă la finisarea cercetării și nimeni nu a indicat că avea careva semne
reflectorizante. Pe prezenta cauză penală toate 3 persoane au fost audiate în calitate de
martori și au fost întrebați dacă căruța avea catadioptri, la care toți trei au indicat că nu
avea.
Martorul Șcurea Ion a declarat că, pe Bratu Tudor și XXXXXXXXX îi cunoaște deoarece sunt
consăteni, iar XXXXXXXXX îi este soră. I-a fost comunicat că nepotul său a fost implicat într-
un accident și la fața locului, producerii accidentului a fost pe la ora 00.30-01.00 seara. Cînd
a ajuns a văzut că, decedatul era în șanț, roțile de la căruță erau în sus, peste decedat erau
câteva scânduri. Apoi s-a apropiat de șofer tocmai în acest moment de el era apropiat ofiţerul
de urmărire penală și șoferul a spus că a fost orbit de o motocicletă care parcă a căzut din
cer și apoi a lovit căruța. Lîngă șofer era o doamnă care avea calitatea de martor, la
întrebarea unde este bordul căruței, i s-a spus că se află în microbuz, însă pînă în prezent nu
a văzut bordul de la căruță și nu cunoaște dacă acesta avea reflectoriznate. Ofiţerul i-a spus
să i-a cadavrul și să-l transporte la morgă. A mai comunicat că de la marginea drumului pînă
la căruță era aproximativ 80 cm. Distanța de la locul tamponării pînă la locul opririi era de
peste 30 m. Căruța a fost împrăștiată de la locul loviturii pînă la locul unde s-a oprit
transportul. La fața locului a încercat să discute cu Jurcă și cu Bratu, dar aceștia nu
răspundeau. Accidentul rutier s-a produs între satele Văleni și Slobozia Mare, r. Cahul.
Martorul Savastin Alexandru a declarat că, pe Bratu Tudor și pe Velea Iurie pînă la
momentul accidentul nu îi cunoștea. În luna iunie anul trecut s-au deplasat cu microbuzul de
model Ford Tranzit la Galați. Cînd au ieșit din satul Văleni, r. Cahul în întâmpinare venea o
motocicletă care l-a orbit după ce a trecut nu a văzut nimic și a avut loc tamponarea.
Accidentul a avut loc noaptea.
Microbuzul Ford Tranzit este fabricat din 1995 și totul era în regulă din punct de vdere
ethnic, avea lumină și frână bună. Viteza de deplasare era de 65-75 km/h, erau trei persoane
în transport, iar drumul pe care se deplasau nu era luminat. Un tir l-a orbit, a apăsat pe
frână și a micșorat viteza ulterior s-a produs tamponarea. Susține că căruța nu a văzut-o
deoarece nu avea semnalizare. După ce a avut loc tamponarea cu căruța, a frînat și a oprit
transportul. Invocă că căruța se deplasa pe centrul drumului la vreo 40-50 cm de marginea
carosabilului. Mijlocul de transport a fost în partea din față total deteriorat. După ce a stopat
mijlocul de transport a ieșit din mașină și la fața locului nu era nimeni, pe drum venea o fată
și un băiat cu mașina și apoi au sunat la ambulanță și poliție, transportul respectiv s-a oprit
la 5 minute după tamponare și mai stopau mașini la locul accidentului. Din cele comunicate a
înț eles că în căruță erau 4 persoane, 3 persoane se aflau pe asfalt și una se afla în chiuvetă.
A mai comunicat că după accident s-a deplasat la succesorul parții vătămate acasă, pentru a-
și cere scuze să îi ajute în caz că trebuie careva ajutor, dar ultimii nu au cerut nimic de la
dînsul. A dorit să discute şi cu partea vătămată XXXXXXXXX însă acesta nu a dorit să
asculte, i-a propus să îi achite tratamentul medical. Susține că nu se simte el vinovat de
comiterea accidentului, dacă căruța avea reflectoare sau cineva din persoanele aflate în ea
purtau vestă, nu era posibil să se producă accidentul respectiv. După tamponare cînd a
stopat microbuzul, o bucată de căruță se afla pe drum, alta în șanț.
Vinovăţia inculpatului XXXXXXXXX în comiterea infracțiunii prevăzute de art.269 Codul
Penal, se confirmă și prin totalitatea materialelor cauzei penale cercetate în ședința de
judecată:
- Raport de expertiză nr. 180 din 14.07.2016 pe numele lui Velea Iurii, prin care s-a constatat
că, s-au depistat leziuni corporale ”Grave” incompatibile pentru viață, care au dus la
decesul acestuia, manifestate prin politraumatism deschis cranio- cerebral, polifracturi
deschise așchiate a oaselor bolţii şi bazei craniene. Contuzie-distrucţie parţială a creierului.
Ruptura pulmonului, cordului, ficatului. Fractura vertebrei cervical VII, coastelor III-VIII pe
dreapta. Anemie posthemoragică avansată. Leziunile corporale menționate au fost produse în
urma unei acţiuni traumatice masive, ulterior cu compresie (strivire), aplicate în regiunea
capului, obrazului, bolţii craniene, pieptului, abdomenului, sunt caracteristice accidentului
rutier. În proba de sânge de la cadavrul Velea Iurie s-a depistat alcool etilic în cantitate de
2,7 % /f.d.46-49/
- Raport de expertiză medico-legală 320/D din 13.09.2016, s-a stabilit că Bratu Vitali a
primit traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin plagă contuză pe frunte, excoriații
pe faţă şi cap, fractura osului frontal (confirmată radiologic). Excoriații multiple pe membre
superioare şi inferioare. Leziunile descrise, prezintă pericol pentru viaţă şi se califică ca
vătămare corporal ”Gravă” /f.d.59/
- Ordonanță de începere a urmăririi penale din 23.12.2016 /f.d.1/
- Proces-verbal de autosesizare din 20.12.2016 /f.d.3/
- Proces-verbal de ridicare din 23.12.2016 /f.d.8-9/
- Proces-verbal de cercetare la faţa locului din 18.06.2016 cu tabel fotografic /f.d.15-18/
- Schema accidentului rutier din 18.06.2016. /f.d.19/
- Rezultatele alcooltestului Drager: pe numele lui Savastin Alexandru din 18.06.2016 ora
01.52 potrivti căruia ultimul nu a consumat alcool, pe numele lui XXXXXXXXX potrivit
căruia la data de 18.06.2016 ora 01.53 avea o concetraţie de alcool de - 0,57 mg/l în aer
expirat, pe numele lui XXXXXXXXX potrivti căruia la data de 18.06.2016 ora 05.13 avea o
concetraţie de alcool de -0,93 mg/l în aer expirat, pe numele lui Bratu Tudor potrivit căruia
la data de 18.06.2016 ora 05.16 avea o concetraţie de alcool -0,82 mg/l în aerul expirat/f.d.
25-28/
- Proces-verbal de ridicare mostrelor de sînge de la Savastin Alexandru din 18.06.2016 cu
rezultatul -treaz /f.d.29-30/
- Raport de expertiză medico-legală nr. 241 din 30.06.2016 întocmit în privinţa lui Savastin
Alexandru, nu s-a depistat alcool în sînge. /f.d.112-113/
- Raport de expertiză medico-legală nr. 268/D din 27.08.2016, nr.455 din XXXXXXXXX
întocmit în privinţa lui XXXXXXXXX și XXXXXXXXX, careva leziuni corporale nu au fost
depistate/f.d.114, 116/
- Raport de expertiză medico-legală nr. 494 din 30.06.2016, s-a stabilit că Bratu Tudor, a
primit plăgi contuze pe cap, fractură închisă a ambelor oase a gambei drepte, care se califică
medico-legal ca vătămare corporal „Medie” cu dereglarea sănătății de lungă durată/f.d.61/
- Raport de expertiză medico-legală nr.456 din XXXXXXXXX întocmit în privința lui
XXXXXXXXX, s-a stabilit că careva leziuni corporale nu au fost depistate. /f.d.115/
- Raport de expertiză medico-legală nr.455 din XXXXXXXXX întocmit în privința lui
XXXXXXXXX, s-a stabilit că careva leziuni nu au fost depistate. /f.d.116/
- Raport de expertiză medico-legală nr. 241 din 30.06.2016 întocmită în privința lui Savastin
Alexandru, s-a stabilit că careva leziuni nu au fost depistate. /f.d.117/
- Proces-verbal de efectuarea experimentului la fața locului din 05.10.2016, s-a constatat că
în momentul observării de către conducătorul auto în lumina farurilor automobilului „Ford
Tranzit” cu n/î H 1750 BA a căruței cu tracțiune animală (fără catadioptri din spate şi vesta
de protecție-avertizare fluorescent-reflectorizantă), conducătorul automobilului nu dispunea
de posibilitatea tehnică de a evita tamponarea căruței prin frânare./f.d.77-82/
- Raport de expertiză auto- tehnică nr. 1087 din 19.10.2016 s-a stabilit că în sistemul de
frânare, ghidare a automobilului prezentat la expertiză „Ford Tranzit” cu n/î H 1750 BA nu
sunt defecte tehnice, care puteau duce la refuzul funcțiunii sistemului de frînare şi ghidare a
automobilului. În momentul observării de către conducătorul auto în lumina farurilor
automobilului „Ford Tranzit” cu n/î H 1750 BA a căruței cu tracțiune animală (fără
catadiopri din spate şi vesta de protecţie-avertizare fluorescent-reflectorizantă) conducătorul
automobilului nu dispunea de posibilitatea tehnică de a evita tamponarea căruței prin
frânare. Dacă căruța cu tracțiune animală era echipată cu reflectoare, atunci în momentul
observării de conducător în lumina farurilor automobilului „Ford Tranzit” cu n/î H 1750 BA
a căruței cu tracțiune animală la distanţa de 58-93m, care se deplasa în aceiași direcție,
conducătorul automobilului dispunea de posibi1itatea tehnică de a evita tamponarea ei prin
frânare. Reieșind din cercetările efectuate prin întrebările ordonanţei de numire a expertizei,
din punct de vedere tehnic, expertiza nu are motive pentru recomandarea acțiunilor pe care
trebuia să le întreprindă conducătorul automobilului „Ford Tranzit” cu n/î II 1750 BA, cu
privire la acest accident rutier, deoarece conducătorul a fost lipsit de posibilitatea de a
efectua acțiunile pentru asigurarea securității traficului rutier. Astfel, se constată că dacă
căruța cu tracțiune animală era echipată din spate cu reflectoare, atunci, în momentul
observării de către conducător în lumina farurilor automobilului „Ford Tranzit” a căruței,
care se deplasa în aceeași direcție, conducătorul automobilului dispunea de posibilitate
tehnică de a evita tamponarea cu căruța prin frânare. Din punct de vedere tehnic, lipsa
reflectoarelor în spatele căruței şi pe îmbrăcămintea conducătorului, prevăzute prin p. 109
(1) şi p.110 (1) al Regulamentului circulației rutiere, este în legătură cauzală cu accidentul
rutier dat./f.d.85-90/
- Ordonanță din 13.12.2016 privind scoaterea pe Savastin Alexandru de sub urmărirea
penală din motivul că în acțiunile lui lipsesc elementele componenței de infracțiune prevăzute
de art. 264 alin.(3) lit. b) Cod penal./f.d.94-96/
Apreciind probele acuzăii şi apărării instanţa în final consideră dovedită vinovăţia
inculpatului Bratu Tudor de comiterea infracţiunii descrise necătînd la faptul că el neagă
faptul lipsei catadioptrilor la căruţa condusă de către el în momentul accidentului produs în
circumstanţele nominalizate şi în final neîntemeiată poziţia apărării referitor la lipsa
existenţei legăturii cauzale dintre acţiunile inculpatului conducerea căruţei fără vestă
reflectorizantă şi producerea accidentului, deoarece însu-şi inculpatul a recunoscut faptul că
la momentul producerii accidentului atît el cît şi persoanele din căruţa condusă de el nu
aveau veste reflectorziante, astfel potrivit procesului-verbal de efectuarea experimentului la
fața locului din 05.10.2016 şi raportului de expertiză auto- tehnică nr. 1087 din 19.10.2016
rezultă cu certitudine faptul că cauza accidentului ruiter este lipsa reflectoarelor în spatele
căruței şi pe îmbrăcămintea conducătorului la caz a lui Bratu Tudor, din care cauză
conducătorul automobilului „Ford Tranzit” nu dispunea de posibilitate tehnică de a evita
tamponarea cu căruța prin frânare, deoarece conducătorul a fost lipsit de posibilitatea de a
efectua acțiunile pentru asigurarea securității traficului rutier.
În context instanţa respinge şi argumentele acuzării potrivit cărora învinuirea înaintată
inculpatului este abstractă datorită faptului că procurorul n-a indicat în ordonanţa de punere
sub învinuire şi rechizitoriu modul de săvîrşirea infracţiunii, că inculpatul n-avea
posibilitatea de a prevedea posibilitatea producerii accidentului rutier, astfel fapta lui este
comisă fără vinovăţie, actul de învinuire se caracterizează prin imprecizii, că în ordonanţa de
pornirea procesului penal nu este indicată persoana în privinţa căruia a fost pornită
urmărirea penală şi nici fapta, că învinuirea inculpatului i-a fost înaintată după expirarea
termenului de trei luni astfel era necesară scoaterea lui Bratu Tudor de sub urmărire penală,
deoarece din actele nominalizate se desprinde referitor la care fapt este pornită urmărirea
penală fiind specificat data locul şi persoanele implicate în accidentul rutier fără să fie
specificat cine se face vinovat de accidental rutier, forma de comiterea infracţiunii la fel se
desprinde din formularea textului actelor nominalizate, în final cele invocate de apărare nu
afectează valabilitatea mijloacelor de probă prezentate de acuzare, deoarece nu constituie în
sine nulitate absolută, obiecţiile apărării referitor la calitatea textului actelor nominalizate
sînt doar nişte lacune de exprimare şi nu afectează forţa probantă a probelor apărării.
Conform art. 3 Codul penal, nimeni nu poate fi declarat vinovat de săvîrşirea unei infracţiuni
nici supus unei pedepsei penale, decît în baza unei hotărîri a instanţei de judecată şi în strictă
conformitate cu legea penală.
Potrivit art. 101 alin. (1) şi (2) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie
apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității şi veridicității ei, iar toate
probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, judecătorul apreciindu-le
conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele
şi în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege.
Apreciind probele expuse din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității şi
veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării, conform propriei
convingeri, formate în rezultatul examinării cauzei, călăuzindu-se de lege, instanţa de
judecată constată vinovăția lui Bratu Tudor în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 269
Cod Penal și anume, Încălcarea de către alt participant la trafic a regulilor privind
menţinerea ordinii şi securitatea circulaţiei, dacă aceasta a provocat urmările indicate la
art.264, încălcări care au cauzat vătămarea gravă a integrității corporale părții vătămate
XXXXXXXXX și vătămări grave incompatibile cu viața ce au dus la decesul lui Velea Iurie.
Probele enunțate dovedesc vinovăția lui Bratu Tudor în comiterea infracțiunii prevăzute la
art. 269 Cod penal, deorece potrivit Regulamentului circulației rutiere aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr.357 din 13 mai 2009, art.14 prevede că, conducătorului de vehicul îi
este interzis: să conducă vehiculul în stare de ebrietate, dat fiind faptul că, potrivit
rezultatului alcooltestuluinr.8754 din 18.06.2016 ora 05.16 minute în aerul expirat de Bratu
Tudor s-a stabilit concentrația de alcool de 0,82 mg/l, fapt ce se consideră stare de ebrietate
cu grad avansat.
Astfel, Tudor Bratu, urma să evite conducerea căruței cu tracțiune animală în stare de
ebrietate şi să respecte cerinţele Regulamentului circulaţiei rutiere, deoarece fiind sub
influența alcoolului care are ca efect dereglarea psihofuncţională a organismului, a pus în
pericol atît propria sa viaţă, cît şi a celorlalţi participanţi la trafic.
Conform pct.109 al Regulamentului circulației rutiere aprobat prin Hotărîrea Guvernului
nr.357 din 13 mai 2009, conducătorii de vehicule cu tracțiune animală, trebuie să circule pe
drumul public numai într-un singur rînd, menținând în timpul deplasării, în raport cu
marginea din dreapta a carosabilului, un interval nu mai mare de 1 m, fiind îmbrăcați în
vestă de protecție-avertizare fluorescent-reflectorizantă.
Astfel, se rețin ca veridice declarațiile inculpatului Tudor Bratu şi martorilor precum că
nimeni din cei aflați în căruța cu tracțiune animală nu erau îmbrăcați în vestă de protecție –
avertizare fluorescent-reflectorizantă. Instanța de judecată califică acest fapt ca o evidentă
încălcare a Regulamentului circulației rutiere deoarece porțiunea de drum pe care se
deplasau inculpatul și părțile vătămate nu era luminată, și în lipsa vestelor reflectorizante a
dus la tamponarea cu mijlocul de transport de model „Ford Tranzit” cu n/î II 1750 BA
condus de Savastin Alexandru.
Potrivit pct.110 al Regulamentului circulației rutiere, pentru a fi admis în traficul rutier,
vehiculul cu tracţiune animală trebuie să fie înregistrat în modul stabilit şi să poarte numărul
de înregistrare, să fie semnalizat în faţă cu catadioptri de culoare albă, pe lateral − de
culoare portocalie, în spate – de culoare roşie, de formă triunghiulară. Instanța de judecată
reține veridice şi faptul că avertizatoare reflectorizante la căruţa lui Bartu Tudor acestea
lipseau, astfel declarațiile inculpatului Bratu Tudor despre prezența obiecte avertizatoare
reflectorizante nu au fost probate și sunt considerate pur declarative.
Totodată instanța de judecată atrage atenția asupra proces-verbal de efectuarea
experimentului la fața locului din 05.10.2016 cît și raport de expertiză auto- tehnică nr.1087
din 19.10.2016 potrivit cărora s-a constatat că în momentul observării de către conducătorul
auto în lumina farurilor automobilului „Ford Tranzit” cu n/î H 1750 BA a căruței cu
tracțiune animală (fără catadioptri din spate şi vesta de protecție-avertizare fluorescent-
reflectorizantă), conducătorul automobilului nu dispunea de posibilitatea tehnică de a evita
tamponarea căruței prin frânare, mai mult că în cazul în care căruța cu tracțiune animală era
echipată cu reflectoare, atunci în momentul observării de conducător în lumina farurilor
automobilului „Ford Tranzit” cu n/î H 1750 BA a căruței cu tracțiune animală la distanţa de
58-93 m, care se deplasa în aceiași direcție, conducătorul automobilului ar fi dispus de
posibilitatea tehnică de a evita tamponarea ei prin frânare.
Astfel, instanța de judecată nu poate admite declarațiile inculpatului Bratu Tudor că vinovat
de comiterea accidentului rutier prin tamponarea mijlocului de transport „Ford Tranzit” cu
n/î II 1750 BA cu vehicul cu tracțiune animală se face conducătorul mijlocului de transport
„Ford Tranzit” Alexandru Savastin, declarații considerate de instanţă ca o modalitate de
apărarea sa, or, toate probele indică la vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii
prevăzute la art.269 Cod penal.
Instanța de judecată reține că, inculpatul Bratu Tudor a comis evidente încălcări a
regulamentului circulației rutiere și anume art.109 alin.(1), 110 alin.(1), (4), încălcări ce sunt
în legătură directă cu urmările prejudiciabile produse în urma accidentului rutier și anume
vătămarea corporală gravă a integrității corporale a lui XXXXXXXXX și decesul lui Velea
Iurie.
La individualizarea pedepsei în privinţa inculpatului Bratu Tudor, instanţa de judecată va
ţine cont de prevederile art. 75 Cod penal. În temeiul prevederilor art. 75 alin.(1) Cod penal,
la stabilirea categoriei şi termenului pedepsei, instanţa de judecată ţine cont de
recunoașterea deplină a vinovăției de către inculpat, precum şi de gravitatea infracţiunii
săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanţele cauzei care
atenuează şi agravează răspunderea inculpatului, de influența pedepsei aplicate asupra
corectării şi reeducării vinovatului, de condiţiile de viaţă ale familiei inculpatului, ținându-se
cont de prevederile art. 76, 77 Cod penal.
La caz, în calitate de circumstanță atenuantă, în temeiul prevederilor art. 76 Cod penal, a
vinovăției inculpatului Bratu Tudor, instanța de judecată nu a identificat, însă circumstanțe
agravante, conform art. 77 Cod penal, de către instanța de judecată a fost identificat
săvîrșirea infracțiunii de către o persoană în stare de ebrietate.
Totodată materialele caracterizante anexate la materialele cauzei denotă faptul că, potrivit
revendicării, inculpatul anterior nu a fost atras la răspundere penală/f.d.105/, la evidența
medicului narcolog și psihiatru nu se află, /f.d.107a-108a/, potrivit adeverinței din data de
22.02.2017 eliberată de Primăria Slobozia Mare, r. Cahul componența familiei inculpatului
fiind compusă dintr-o persoană, mama Bratu Maria, /f.d.110/, conform caracteristicii din
22.02.2017 eliberate de Primăria Slobozia Mare, r. Cahul, inculpatul Bratu Tudor la locul de
trai se caracterizează pozitiv./f.d.111/
Fapta săvîrșită de către Bratu Tudor în baza art. 269 Cod penal se pedepsește cu amendă în
mărime de la 300 la 800 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani. La
momentul săvârșirii infracțiunii de către inculpatul Tudor Bratu, și anume la data de
18.06.2016, sancțiunea pedepsei art.269 Cod penal, fiind stabilită sub formă de amendă în
mărime de la 300 la 800 unități convenționale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, infracțiune
care potrivit art.16 alin.(4) Cod penal, se consideră gravă, însă în prezent, în urma
modificărilor din 29.07.2016 în vigoare la 07.11.2016 în baza Legii Republicii Moldova
nr.207, sancțiunea pedepsei art.269 Cod penal fiind stabilită sub formă de amendă în mărime
de la 650 la 1050 unități convenționale sau cu închisoare de pînă la 5 ani, infracțiune care
conform art.16 alin.(3) se consideră mai puțin gravă, circumstanță ce urmează a fi aplicată
inculpatului Bratu Tudor în baza art.10 Cod penal, astfel fiind considerat ca săvîrșirea de
către acesta a unei infracțiuni mai puțin grave.

Dând eficiență prevederilor art.7, 61, 75 Cod penal, avînd în vedere faptul că vinovăția
inculpatului a fost dovedită pe deplin, acesta nu a recunoscut vinovăția pentru fapta
imputată, instanța de judecată ajunge la concluzia de a-l recunoaște pe Bratu Tudor vinovat
de săvîrşirea infracțiunii prevăzute la art. 269 Cod penal şi a-i stabili lui o pedeapsă sub
formă de amendă, deoarece pentru corectarea inculpatului nu este absolut necesar izolarea
lui de societate prin stabilirea pedepsei închisorii, cu atîtî mai mult că şi el a avut de suferit
fizic şi material în urma accidentului rutier produs din vina lui.
Cu privire la mărimea pedepsei sub formă de amendă, instanța de judecată menționează că,
la momentul comiterii infracțiunii, și anume la data de la data de 18.06 2016 sancțiunea
amenzii fiind de la 300 la 800 unități convenționale cu unitatea convențională de 20 lei, iar la
momentul pronunțării sentinței mărimea amenzii este de la 650 la 1050 unități convenționale,
cu unitatea convențională de 50 lei. În cazul dat se vor aplica prevederile art.10 Cod penal cu
stabilirea pedepsei sub formă de amendă în limitele în vigoare la momentul comiterii
infracțiunii cu unitatea convențională 20 lei, circumstanțe ce atenuează situația și pedeapsa
inculpatului.
Conform art. 61 alin.(1) Cod penal Pedeapsa penală este o măsură de constrîngere statală şi
un mijloc de corectare şi reeducare a condamnatului ce se aplică de instanţele de judecată, în
numele legii, persoanelor care au săvîrşit infracţiuni, cauzînd anumite lipsuri şi restricţii
drepturilor lor. Iar, potrivit alin.(2) al normei citate Pedeapsa are drept scop restabilirea
echităţii sociale, corectarea condamnatului, precum şi prevenirea săvîrşirii de noi infracţiuni
atît din partea condamnaţilor, cît şi a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să
cauzeze suferinţe fizice şi nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate.
Instanţa de judecată consideră că pedeapsa stabilită lui Bratu Tudor sub formă de amendă în
mărime de 350 unități convenționale ce constituie suma de 7000 /șapte mii/ lei, va duce la
restabilirea echității sociale, corectarea și reeducarea inculpatului precum și prevenirea
săvârșirii de noi infracțiunii cu atingerea scopului prevăzut la art. 61 Cod penal.
Avînd în vedere la moment infracțiunea săvîrșită de Bratu Tudor în baza art.269 Cod penal,
în baza art.16 alin.(3) fiind considerată ca una mai puțin gravă, instanța de judecată
consideră necesar de a aplica şi de a-i explica inculpatului prevederile art.64 alin. (31) Cod
penal, potrivit căruia amenda este o sancţiune pecuniară ce se aplică de instanţa de judecată
în cazurile şi în limitele de lege. Mărimea amenzii se stabileşte în funcţie de gravitatea
infracţiunii săvîrşite şi de situaţia materială a celui vinovat şi a familiei sale. În cazul
infracţiunilor uşoare sau mai puţin grave, condamnatul este în drept să achite jumătate din
amenda stabilită dacă o plăteşte în cel mult 72 de ore din momentul în care hotărîrea devine
executorie. În acest caz, se consideră că sancţiunea amenzii este executată integral.
Conform art.178 Cod de procedură penală, măsura preventivă aplicată în privința
inculpatului Bratu Tudor la data de 18 aprilie 2017 sub formă de obligație de a nu părăsi
localitatea pe un termen de 30 zile, a expirat de drept.
Totodată în cadrul ședinței de judecată, procurorul Alexandru Țurcanu a solicitat încasarea
de la inculpatul Bratu Tudor a cheltuielilor judiciare în sumă de 1071 lei ce constituie: raport
de expertiză medico-legală nr.180 din 14.07.2016, raport de expertiză medico-legală nr.241
din 30.06.2016, raport de expertiză medico-legală nr.268/D din 27.08.2016, raport de
expertiză medico-legală nr.320/D din 13.09.2016, raport de expertiză medico-legală nr.494
din 30.06.2016, raport de expertiză medico-legală nr.456 din XXXXXXXXX, raport de
expertiză medico-legală nr.455 din XXXXXXXXX, raport de expertiză medico-legală nr.454
din XXXXXXXXX.
Conform art.97 alin.(1) pct.2) Cod de procedură penală, în procesul penal se constată, prin
anumite mijloace de probă, următoarele circumstanţe: existenţa, caracterul şi gradul
leziunilor corporale în cauzele penale – prin raportul expertizei medico-legale.
Conform art. 143 alin. (1) pct. 5), alin. (2) Cod de procedură penală, expertiza se dispune și
se efectuează în mod obligatoriu pentru constatarea stării fizice a părții vătămate dacă apar
îndoieli în privința capacității de a percepe just împrejurările ce au importanță pentru cauza
penală și de a face declarații despre ele, dacă aceste declarații ulterior vor fi puse în mod
exclusiv sau în principal la baza hotărârii în cauza dată. Plata expertizelor judiciare
efectuate prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat.
Or, expertiza medico-legală este o probă necesară și utilă care împreună cu celelalte dovezi
ale acuzării au menirea de a demonstra vinovăţia inculpatului Bratu Tudor în comiterea
faptei prejudiciabile imputate acestuia.
Prin urmare, partea acuzării, în calitate de autoritate a statului, îi revine obligația de a
acumula probele necesare ce demonstrează vinovăţia şi identifică persoana vinovată în
comiterea unei infracţiuni, din ce rezultă obligația pozitivă a statului de a colecta probele
necesare în vederea constatării faptei penale, identificării făptuitorului şi implicit asumarea
cheltuielilor aferente procesului din contul statului.
Conform art. 227 alin. (1), alin.2, pct.5) Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare sunt
cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.
Cheltuielile judiciare sunt cheltuielile suportate în legătură cu efectuarea acțiunilor
procesuale în cauza penală, iar potrivit art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța
de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția
sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării
inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o
cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloace necesare.
Astfel, instanța de judecată consideră că cheltuielile judiciare suportate în mărime de 1071
lei urmează a fi încasate din contul inculpatului Bratu Tudor. În conformitate cu art. 338-
341; 384, 389,392-395 Cod de procedură penală, instanţa de judecată
A h o t ă r î t:
Bratu Tudor este recunoscut vinovat de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 269 Cod
penal stabilindu-i o pedeapsă sub formă de amendă în mărimede 350 /trei sute
cincizeci/unități convenționale ce constituie suma de 7000 /șapte mii/ lei.
Se explică lui Bratu Tudor faptul că potrivit art.64 alin.3/1CP este în drept să achite jumătate
de amendă stabilită dacă o plătește în cel mult 72 de ore din momentul în care hotărîrea
devine executorie. În acest caz, se consideră că sancțiunea amenzii este executată integral..
Măsura preventivă aplicată în privința inculpatului Bratu Tudor la data de 18 aprilie 2017
sub formă de obligație de a nu părăsi localitatea pe un termen de 30 zile, a expirat de drept.
Se încasează de la Bratu Tudor în beneficiul statului cheltuieli judiciare în mărime de 1071
/una mie șaptezeci și unu/ lei.

In speta mentionata, atestam prezenta infractiunii – Incalcarea regulilor privind

mentinerea ordinii si securitatea circulatiei. Consider ca organul de urmarire
penala corect a incadrat actiunea lui Bratu Tudor, incadrind-o anume ca art. 269
– Incalcarea de catre pasager, pieton sau alt participant la trafic a regulilor
privind mentinerea ordinii si securitatea circulatiei, daca aceasta a provocat
urmarile indicate la art.264. Despre aceasta ne-ar putea spune urmatoarele fapte:
- Proces-verbal de efectuarea experimentului la fata locului din 05.10.2016, s-a constatat ca
in momentul observarii de catre conducatorul auto in lumina farurilor automobilului „Ford
Tranzit” cu n/i H 1750 BA a carutei cu tractiune animala (fara catadioptri din spate si vesta
de protectie-avertizare fluorescent-reflectorizanta), conducatorul automobilului nu dispunea
de posibilitatea tehnica de a evita tamponarea carutei prin frânare./f.d.77-82/
-Cercetarea nemijlocita si starea deteriorata a carutei cit si peroanele aflate la fata locului
au indicat ca partea de lemn gasita pe traseu era partea din spate a carutei, locul a fost
pastrat si pazit pina la finisarea cercetarii si nimeni nu a indicat ca avea careva semne
reflectorizante. Pe prezenta cauza penala toate 3 persoane au fost audiate in calitate de
martori si au fost intrebati daca caruta avea catadioptri, la care toti trei au indicat ca nu
avea.
Imneamna ca contrar acestor prevederi legale a continuat deplasarea fara sa fie imbracat in
vesta de protectie-avertizare fluorescent-reflectorizanta, fara a avea instalati semnalizatori in
fata cu catadioptri de culoare alba, pe lateral - de culoare portocalie, in spate - de culoare
rosie, de forma triunghiulara, evitind drumul rudimentar in directia de deplasare existent,
deplasindu-se in conditiile mentionate, avind in calitate de pasageri pe XXXXXXXXX,
XXXXXXXXX si Velea Iurie
- Bratul Tudor a declarat ca nu se recunoaste vinovat de comiterea infractiunii imputate
deoarece avea la caruta catadioptri in partea din spate si de culoare alba si de culoare rosie,
insa nu aveau veste reflectorizante
- precum si alte probe mentionate in aceasta hotarire.
La individualizarea pedepsei in privinta inculpatului Bratu Tudor, instanta de
judecata trebuie sa tina cont de prevederile art. 75 Cod penal. In temeiul
prevederilor art. 75 alin.(1) Cod penal, la stabilirea categoriei si termenului
pedepsei, instanta de judecata tine cont de recunoasterea deplina a vinovatiei de
catre inculpat, precum si de gravitatea infractiunii savârsite, de motivul acesteia,
de persoana celui vinovat, de circumstantele cauzei care atenueaza si agraveaza
raspunderea inculpatului, de influenta pedepsei aplicate asupra corectarii si
reeducarii vinovatului, de conditiile de viata ale familiei inculpatului, tinându-se
cont de prevederile art. 76, 77 Cod penal.
Eu consider ca la stabilirea pedepsei instanta de judecata a calificat corect
actiunile inculpatului Bratu Tudor, insa la stabilirea pedepsei nu a luat in
consideratie unele fapte, si a aplicat o pedeapsa prea blinda
 in urma actiunilor neglijente a acestuia a decedat o persoana
Raport de expertiza nr. 180 din 14.07.2016 pe numele lui Velea Iurii, prin care s-
a constatat ca, s-au depistat leziuni corporale ”Grave” incompatibile pentru viata,
care au dus la decesul acestuia
 savirsirea infractiunii de catre o persoana in stare de ebrietate
Rezultatele alcooltestului Drager pe numele lui Bratu Tudor potrivit caruia la data
de 18.06.2016 ora 05.16 avea o concetratie de alcool -0,82 mg/l in aerul expirat
 persoana nu a recunoscut vinovatia pentru fapta imputata.
3. Hotărîrea instanței de judecată Hîncești, sediul Ialoveni

XXXXXXXXX la 29.07.2018, aproximativ la ora 22:50 min, aflându-se în loc public, în

stradă, în faţa Primăriei din sat. Dănceni, r. Ialoveni, unde consuma alcool, fiind în stare de
ebrietate, având scopul comiterii unui act de huliganism, încălcând grosolan ordinea publica
şi exprimând o vădită lipsă de respect faţă de societate, fără careva motive întemeiate,
acţionînd cu intenţie huliganică direct îndreptată ca fapta să fie auzită şi văzută de două sau
mai multe persoane, dându-şi seama de caracterul prejudiciabil al acţiunilor sale, prevăzând
urmările prejudiciabile şi dorind în mod conştient survenirea lor, a stopat forţat automobilul
de model„Mitsubishi” cu numerele de înmatriculare CVF 625 condus de Bivol Nicolae, prin
plasarea sa cu mîinile ridicate în faţa mijlocului de transport şi sub pretextul că ar fi fost
orbit, s-a apropiat de Bivol Nicolae care se afla la volanul automobilului şi l-a numit cu
cuvinte necenzurate, după care l-a lovit de două ori cu pumnul în faţă, regiunea ochiului stîng
în prezenţa lui Ursu Iurie. Continuându-şi acţiunile sale huliganice Şarcu Nicolai, l-a coborît
pe Bivol Nicolae din maşină şi a continuat să-l numească cu cuvinte necenzurate,
concomitent i-a mai aplicat acestuia, multiple lovituri cu picoarele peste diferite părţi ale
corpului prin ce a încălcat grosolan ordinea publică.
Ca consecinţă a agresării lui Bivol Nicolae, potrivit concluziilor raportului de expertiză
judiciară nr.201802P2683 din 31 iulie 2018, i-au fost cauzate: leziuni corporale sub formă de
echimoză la faţă, echimoză la membrul superior drept, excoriaţiila membrul superior, care se
califică ca vătămare neînsemnată.
În şedinţa de judecată XXXXXXXXX Nicolai Ruslan pînă la începerea cercetării
judecătoreşti, arecunoscut în totalitate faptele indicate în rechizitoriu, prin cerere scrisă
personal, a solicitat examinarea cauzei penale în baza probelor administrate la urmărirea
penală, pe care le recunoaşte şi asupra cărora nu are obiecții. Avocatul Ion Tăut şi
procurorul Valeriu Dermenji au sustinut cererea înaintată de inculpat.
Constatînd că probele administrate la urmărirea penală stabilesc fapta inculpatului în baza
art. 287(1) CP, instanţa a admis cererea inculpatului de judecare a cauzei în ordinea
prevăzută de art. 364/1CPP, în baza probelor administrate în cadrul urmăririi penale.
Inculpatul XXXXXXXXX Nicolai în şedinţa de judecată prin expunerea factologică care nu
contravine învinuirii formulate în rechizitoriu vinovăţia a recunoscut integral. A indicat că la
data de XXXXXXXXX în centrul satului Dănceni după ce a consumat alcool sub pretextul că a
fost orbit de faza lungă a automobilului condus de Bivol Nicolae, a stopat mașina, l-a numit
cu cuvinte necenzurate pe șofer și l-a agresat fizic. Se căieşte sincer de cele comise.
Partea vătămată Bivol Nicolae în şedinţa de judecată a declarat că pretennţii materiale și
morale faţă de inculpat nu are.
Vina inculpatului se mai dovedește prin următoarele probe;
- plângerea depusă de Bivol Nicolae înregistrată cu nr. 928 prin care solicită organele
abilitate de a lua măsuri cu XXXXXXXXX Nicolai care l-a agresat fizic în centrul s. Dănceni;
- proces – verbal din 08.08.2018 de cercetare locului conflictului dintre XXXXXXXXX Nicolai
și Bivol Nicolae situat în s. Dănceni în apropierea Primăriei și a magazinului alimentar;
- proces- verbal de audiere a părții vătămate Bivol Nicolae din 11.07.2018, prin care se
confirmă că acesta a fost agresat fizic, lovit și numit cu cuvinte necenzurate în centrul s.
Dănceni de către XXXXXXXXX Nicolai;
- proces - verbal de confruntare din 05.09.2018 dintre XXXXXXXXX Nicolai și Bivol Nicolae
care confirmă faptul agresării lui Bivol Nicolae de către XXXXXXXXX Nicolai;
- raport de expertiză medico – legală nr. 201802P2683 din 31.07.2018, indică că la Bivol
Nicolae s-a constatat echimoză la față echimoză la membrul superior drept, excoriații la
membrul superior, leziuni corporale cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect
contondent dur, care se califică ca vătămare corporală neînsemnată;
- CD-ul ridicat de la Bivol Nicolae cu înregistrări video.
Despre încadrarea juridică
Acţiunile inculpatului XXXXXXXXX Nicolai instanţa le încadrează juridic în baza art. 287(1)
CP huliganismul, acţiunile intenţionate care încalcă grosolan ordinea publică, însoţite de
aplicarea violenţei asupra persoanelor, acţiuni care, prin conţinutul lor, se deosebesc printr-
un cinism sau obrăznicie deosebită.
Despre pedeapsă
Conform articolul 61 Cod Penal, pedeapsa penală este o măsură de constrîngere statală şi
un mijloc de corectare şi reeducare a condamnatului ce se aplică de instanţele de judecată, în
numele legii, persoanelor care au săvârşit infracţiuni, cauzând anumite lipsuri şi restricţii
drepturilor lor.
Pedeapsa are drept scop restabilirea echităţii sociale, corectarea condamnatului, precum şi
prevenirea săvîrşirii de noi infracţiuni atît din partea condamnaţilor, cît şi a altor persoane.
Totodată executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferinţe fizice şi nici să înjosească
demnitatea persoanei condamnate.
La aplicarea pedepsei, instanţa de judecată va ţine cont de prevederile art. 75 CP, potrivit
căruia persoanei recunoscute vinovate de săvîrşirea unei infracţiunii se aplică o pedeapsă
echitabilă înmlimitele fixate în strictă conformitate cu dispoziţiile părţii generale a codului
penal, la stabilirea categoriei şi termenului pedepsei, instanţa de judecată ţine cont de
gravitatea infracţiunii săvîrşite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de
circumstanţele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influenţa pedepsei
aplicate asupra corectării şi reeducării vinovatului, precum şi de condiţiile de viaţă ale
familiei acestuia.
Conform art.16 al.3 CP, infracţiunea imputată inculpatului în baza art. 287(1) CP este mai
puţin gravă, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 1050 unităţi convenţionale sau
cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de
pînă la 3 ani.
Conform art. 3641 al.8 CPP, inculpatii beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de
pedeapsă prevăzute de lege, iar în cazul amenzii cu 1/4 .
Circumstanţele ce atenuează vina lui XXXXXXXXX Nicolai conform art. 76 CP sînt:
-căinţă sinceră, recunoaşterea vinovăţiei;
Circumstanţele ce agravează vina lui XXXXXXXXX Nicolai conform art. 77 CP nu sînt:
Ţinând cont de caracterul şi gradul prejudiciabil al infracţiunii săvîrşite, de persoana celui
vinovat, instanţa de judecată ajunge la concluzia, că corijarea inculpatului XXXXXXXXX
Nicolai este posibilă cu aplicarea pedepsei sub formă de amendă. Instanța este în
imposibilitate să aplice pedeapsa solicitată de acuzare sub formă de muncă neremunerată în
folosul comunității, deoarece inculpatul nu și-a exprimat acordul expres de a executa o astfel
de pedeapsă. Mai mul ca atât amenda penală este unica categorie de pedeapsă în speța dată
care va asigura pe deplin corectarea, reeducarea condamnatului, precum şi va preveni
comiterea de către XXXXXXXXX a noilor infracțiuni.
De asemenea instanța consideră necesar de a percepe de la inculpat cheltuielile statului
pentru efectuarea expertizei nr. 201802P2683 din XXXXXXXXX, în sumă 448 lei.
În conformitate cu art. 364/1, 384-389 CPP, instanţa de judecată
Condamnă
A-l recunoaşte pe XXXXXXXXX culpabil în comiterea infracţiunii prevăzute de art 287(1) CP
şi a-i aplica pedeapsa, sub formă de amendă, în mărime de 500 u/c, adică 25000 lei.
Măsura de reprimare, obligaţiunea de a nu părăsi localitatea, în privinţa lui XXXXXXXXX se
consideră încetată de drept.
Condamnatul este în drept, conform art. 64(3/1)CP, să achite jumătate din amenda stabilită
dacă o plătește în cel mult 72 de ore din momentul în care hotărîrea devine executorie.
A percepe de la XXXXXXXXX taxa de stat în folosul statului în mărime de 448 lei.

In speta mentionata, atestam prezenta infractiunii - Huliganismul . Consider ca

organul de urmarire penala corect a incadrat actiunea lui X, incadrind-o anume
ca art.287 alin.(1) - actiunile intentionate care incalca grosolan ordinea publica,
insotite de aplicarea violentei asupra persoanelor sau de amenintarea cu
aplicarea unei asemenea violente, de opunerea de rezistenta violenta
reprezentantilor autoritatilor sau altor persoane care curma actele huliganice,
precum si actiunile care, prin continutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau
obraznicie deosebita, . Despre aceasta ne-ar putea spune urmatoarele fapte:
- plângerea depusa de Bivol Nicolae inregistrata cu nr. 928 prin care solicita organele
abilitate de a lua masuri cu XXXXXXXXX Nicolai care l-a agresat fizic in centrul s. Danceni,
precum si proces- verbal de audiere a partii vatamate Bivol Nicolae din 11.07.2018, prin care
se confirma ca acesta a fost agresat fizic, lovit si numit cu cuvinte necenzurate in centrul s.
Danceni de catre XXXXXXXXX Nicolai;
- raport de expertiza medico – legala nr. 201802P2683 din 31.07.2018, indica ca la Bivol
Nicolae s-a constatat echimoza la fata echimoza la membrul superior drept, excoriatii la
membrul superior, leziuni corporale cauzate in rezultatul actiunii traumatice a unui obiect
contondent dur, care se califica ca vatamare corporala neinsemnata;
- precum si cainta sincera si recunoasterea vinovatiei a invinuitului.
Consider ca instanta corect a aplicat pedeapsa, sub forma de amenda, in marime
de 500 u/c, adica 25000 lei. Instanta a luat in considerare circumstantele
atenuante - cainta sincera si recunoasterea vinovatiei de catre invinuit.
4. Hotărîrea instanței de judecată Anenii Noi, sediul Central
Balan Anatoli acţionînd contrar prevederilor Convenţiei unice a Naţiunilor Unite asupra
substanţelor stupefiante din 1961, modificat prin Protocolul din 1972 şi prevăzute în actele
normative ale Guvernului, Convenţiei ONU asupra substanţelor psihotrope din XXXXXXXXX
şi Convenţiei ONU contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope din
XXXXXXXXX, la care R.Moldova este parte din XXXXXXXXX, urmărind scopul de prelucrare
a plantelor spre obţinerea propriu- zisă a drogurilor, precum şi păstrării drogurilor pentru
consum personal, fără scop de înstrăinare, în perioada nestabilită de către organul de
urmărire penală, a intrat în posesia plantelor de Cannabis, pe care le-a prelucrat şi le-a
păstrat ilegal in domiciliul său amplasat în r-1 Anenii Noi, s.XXXXXXXXXXXXXX, pînă la
XXXXXXXXX ora 07.34 când, în cadrul efectuării percheziţiei la domiciliu menţionat, au fost
depistate şi ridicate: 4,815 g (2.867 g+1.948 g) marihuană, care se atribuie la categoria de
substanţe stupefiante; 0,047 g. (răşină de canabis), care se atribuie la categoria de substanţe
stupefiante şi 25,369 g masă vegetală urcată şi mărunţită, marihuană, care deasemenea se
atribuie la categoria substanţelor stupefiante, prin urmare în total cantitatea substanţelor
fiind de 30,231 g; care conform raportului de de expertiză judiciară nr.34/12/1 -R-1758 din
XXXXXXXXX se atribuie la substanţe stupifiante şi conform „Listei substanţelor stupefiante,
psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe depistate în trafic ilicit, precum şi
cantităţile acestora”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.79 din XXXXXXXXX, cu
modificările ulterioare, constituie cantităţi mari.
Astfel, acţiunile lui XXXXXXXX, se încadrează juridic după indicii calificativi prevăzuţi la
art. 217 alin. (2) CP „păstrarea şi prelucrarea, drogurilor, săvîrşite în proporţii mari şi fără
scop de înstrăinare ”.
În şedinţa de judecată, până la începerea cercetării judecătoreşti inculpatul XXXXXXXX a
declarat, personal, prin înscris autentic semnat de el, că recunoaşte în totalitate săvârşirea
faptelor indicate în rechizitoriu şi solicită ca judecata să se facă pe baza probelor
administrate în faza de urmărire penală, nu a solicitat administrarea de noi probe, a declarat
că îi sunt cunoscute probele din dosar şi nu are obiecţii în privinţa lor.
Studiind probele din dosar administrate la faza urmăririi penale, instanţa de judecată a
admis, prin încheiere protocolară cererea inculpatului, deoarece din probele administrate la
faza urmăririi penale şi studiate în şedinţă rezultă, că faptele inculpatului sunt stabilite şi
sunt suficiente date cu privire la persoana sa, care permit stabilirea pedepsei.
În ordinea stabilită de art. 3641 alin. (4) CPP, în cadrul audierii conform regulilor de
audiere a martorului, inculpatul XXXXXXXXXXXX a recunoscut integral vina în comiterea
infracţiunii incriminate, confirmând circumstanţele comiterii ei, indicate în actul de
inculpare, comunicând, că menţine declaraţiile date la faza urmăririi penale, vina o
recunoaşte integral şi se căieşte sincer, în aceea că , la data de XXXXXXXXX a fost efectuată
o percheziție la domiciliul său din sat. XXXXXXXX, r. Anenii Noi. Colaboratorii de poliție au
depistat marihuana într-un vas de sticlă aproximativ 20-30 gr. de marihuana, după aceasta
au luat substanțele narcotice iar el a fost reținut. El colaboratorilor de poliție le-a comunicat
că nu păstrează substanțe interzise. Vasul de sticlă i l-a dat XXXXXXXXXXX și i-a spus să-l
păstreze la el pentru ca să fumeze, au fumat marihuana aproximativ 2 luni. Se căiește sincer
de cele comise și îi pare rău.
Ajungând la concluzia, că recunoaşterea vinovăţiei de către inculpat este făcută în mod liber,
benevol, conştient, fără presiune sau teamă, instanţa de judecată a trecut la dezbaterile
judiciare, potrivit rigorilor instituite de art. 3641 alin. (5) CPP. Pe lîngă recunoașterea
vinovăției de către inculpat în şedinţa de judecată, vinovăția acestuia a fost demonstrată și
prin următoarele probe, prezentate de procuror și acceptate de instanța de judecată :
- Ordonanţa de pornire a urmăririi penale din 14 iunie 2018 în baza art. 217 alin. (2) Cod
penal (f.d.1);
- Comunicare de pornire a urmăririi penale din 14 iunie 2018 (f.d.2);
- Proces-verbal de constatare a infracțiunii din 14 iunie 2018 (f.d.5);
- Proces-verbal de percheziție din XXXXXXXXX (f.d. 8-9);
- Raport de expertiză judiciară nr. XXXXXXXXXXX din XXXXXXXXX și planșa ilustrativă,
prin care s-a stabilit că plantele verzi, prezentate la cercetare, în cantitate de 4,815 g (2.867
g+1.948 g) marihuană, care se atribuie la categoria de substanţe stupefiante; 0,047 g.
(răşină de canabis), care se atribuie la categoria de substanţe stupefiante şi 25,369 g masă
vegetală urcată şi mărunţită, marihuană, care deasemenea se atribuie la categoria
substanţelor stupefiante, prin urmare în total cantitatea substanţelor fiind de 30,231 g,
ridicate la XXXXXXX în rezultatul efectuării percheziţiei în gospodăria lui XXXXXXXX,
situată în s. XXXXXXX, r. Anenii Noi, se atribuie la substanţe stupifiante. (f.d. 12-23);
- Ordonanță de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 14 iunie
2018 (f.d. 24);
- Declarațiile martorului XXXXXXXX care a declarat că, este tatăl lui XXXXXXX pe care-1
creşte de unul singur de la vîrsta de 10 ani. La XXXXXX, el se afla la domiciliul său,
împreună cu fiul XXXXXXXXX şi prietena lui XXXXXXXX. Aproximativ la orele 07.20, la ei
în gospodărie au venit colaboratorii de poliţie, care le-au comunicat, că urmează să
efectuieze percheziţie. În rezultatul efectuării percheziţiei, au fost găsite un borcan cu masă
vegetală, un pachet de ţigări ’’Marlboro” în care erau seminţe şi alte pacheţele şi obiecte,
care au fost ridicate de poliţişti. Ulterior au fost întrebaţi cui îi aparţin obiectele stabilite, la
ce fiul Anatolie le-a comunicat, că obiectele îi aparţin lui şi că i le-a dat în seara precedentă
XXXX. După ce a fost efectuată percheziţia, poliţiştii au întocmit un proces verbal pe care toti
l-au semnat.(f.d.29-30);
- Declarațiile martorului XXXXX care a declarat că, la 03 ianuarie 2018, împreună cu
ofiţerul de investigaţie, XXXXXXXX, a efectuat percheziţie în domiciliul în care locuieşte
XXXXXXX, situat în r. Anenii Noi, s.XXXXXX. În timpul efectuării percheziţiei era prezent
XXXXXX şi XXXXXX, XXXXXX XXXXXX fiind permanent lîngă ei. În rezultatul percheziţiei
efectuate în locuinţă au fost depistate şi ridicate din buzunarul unei scurte un pachet de ţigări
’’Marlboro” şi două pachete transparente în care se aflau seminţe asemănătoare cu cele de
cînepă. Cele stabilite au fost ridicate şi împachetate, fiind sigilate în pachetul nr. 1, pe care s-
au semnat toţi participanţii.
Continuînd percheziţia în gospodăria nominalizată, în garajul acesteia, dintr-un rugsac au
fost stabilite două pacheţele cu masă vegetală mărunţită asemănătoare cu cînepa, un muştuc
şi un capac confecţionat artizanal destinat posibil pentru consumul de substanţe stupefiante.
Cele depistate au fost ridicate, fiind împachetate şi sigilate în pachetul nr.2, deasemenea care
a fost contrasemnat de toţi participanţii. În acelaşi garaj, pe pat a fost depistat un capac în
care se aflau frunze mărunţite asemănătoare cu cînepa ce au fost ridicate, fiind împachetate
în pachetul nr. 3, sigilat la faţa locului şi contrasemnat de către participanţi. Lîngă acelaşi
pat a fost depistat un borcan cu inscripţia ’’Castraveţi muraţi” cu capac, în care se afla masă
vegetală mîrunţită ce au fost ridicate, fiind împachetate în pachetul nr. 4, sigilat la faţa
locului şi semnat de participanţi. În spatele garajului a fost depistat un pachet transparent în
care se aflau trei seminţe asemănătoare cu cele de cînepă, care au fost ridicate, împachetate
şi sigilate în pachetul nr. 5, deasemenea contrasemnat de către participanţi. După efectuarea
percheziţiei, locuitorii gospodăriei supuse acesteia acţiuni, au fost întrebaţi cu referire cui îi
aparţin obiectele depistate, la ce XXXXXXXXX a recunoscut faţă de toţi participanţii că-i
aparţin lui şi le păstra pentru consum propriu. Înaintea purcederii la efectuarea percheziţiei
propriu zise, locatarilor, inclusiv lui XXXXXXX i s-a comunicat obiectul percheziţiei,
propunîndu-i-se predarea binevoi a obiectelor interzise la ce acesta a comunicat, că nu deţine
astfel de obiecte.(f.d.31-32).
Analizînd depoziţiile inculpatului, probele administrate şi examinate în şedinţa de judecată,
instanţa ajunge la concluzia că acestea în volum deplin dovedesc vinovăţia inculpatului în
comiterea infracțunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod Penal - păstrarea şi prelucrarea,
drogurilor, săvîrşite în proporţii mari şi fără scop de înstrăinare.
La stabilirea pedepsei, instanţa ia în considerare caracterul şi gradul pericolului social al
infracţiunii comise, circumstanţele cauzei şi personalitatea inculpatului, circumstanţele
atenuante şi agravante a răspunderii penale.
Infracţiunea se califică ca infracţiune ușoară, care atrage după sine urmări negative în
rezultatul comiterii acesteia. Inculpatul are loc de trai permanent, la evidenţa medicului
psihiatru şi narcolog nu se află, anterior nejudecat.
Circumstanţe ce atenuează răspunderea penală a inculpatului, în baza art. 76 Cod Penal
sunt: căinţa sinceră și contribuirea activă la descoperirea infracțiunii.
Circumstanţe ce agravează răspunderea penală a inculpatului – nu sunt.
Analizînd în şedinţa de judecată ansamblul probator cercetat, în mod coroborat şi în
interconexiunea lor, instanţa de judecată consideră dovedită integral vina inculpatului
XXXXX în săvârşirea infracțiunii circulaţia ilegală a drogurilor, adică păstrarea şi
prelucrarea, drogurilor, săvîrşite în proporţii mari şi fără scop de înstrăinare, prevăzută de
art. 217 alin.(2) CP RM.
Instanța de judecată a constatat că XXXXXXXXXXXXXX acţionînd contrar prevederilor
Convenţiei unice a Naţiunilor Unite asupra substanţelor stupefiante din 1961, modificat prin
Protocolul din 1972 şi prevăzute în actele normative ale Guvernului, Convenţiei ONU asupra
substanţelor psihotrope din XXXXXXXXX şi Convenţiei ONU contra traficului ilicit de
stupefiante şi substanţe psihotrope din XXXXXXXXX, la care R.Moldova este parte din
XXXXXXXXX, urmărind scopul de prelucrare a plantelor spre obţinerea propriu- zisă a
drogurilor, precum şi păstrării drogurilor pentru consum personal, fără scop de înstrăinare,
în perioada nestabilită de către organul de urmărire penală, a intrat în posesia plantelor de
Cannabis, pe care le-a prelucrat şi le-a păstrat ilegal in domiciliul său amplasat în r-1 Anenii
Noi, s.XXXXXXXX, pînă la XXXXXXX ora 07.34 când, în cadrul efectuării percheziţiei la
domiciliu menţionat, au fost depistate şi ridicate: 4,815 g (2.867 g+1.948 g) marihuană, care
se atribuie la categoria de substanţe stupefiante; 0,047 g. (răşină de canabis), care se
atribuie la categoria de substanţe stupefiante şi 25,369 g masă vegetală urcată şi mărunţită,
marihuană, care deasemenea se atribuie la categoria substanţelor stupefiante, prin urmare în
total cantitatea substanţelor fiind de 30,231 g; care conform raportului de de expertiză
judiciară nr.34/12/1 -R-1758 din XXXXXXXXX se atribuie la substanţe stupifiante şi conform
„Listei substanţelor stupefiante, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe
depistate în trafic ilicit, precum şi cantităţile acestora”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului
nr.79 din XXXXXXXXX, cu modificările ulterioare, constituie cantităţi mari.
În acest sens, în baza celor menţionate și avînd în vedere faptul că, pedeapsa penală are
drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea
săvîrșirii de noi infracțiuni, atît din partea condamnatului, cît și a altor persoane, punînd în
coroborare circumstanțele agravante și celor atenuante, săvîrșirea unei infracțiunii grave,
precum şi avînd în vedere recunoașterea de către inculpat a faptelor indicate în rechizitoriu,
judecarea cauzei pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, instanţa de
judecată consideră că, corectarea şi reeducarea inculpatului este posibilă fără izolarea
acestuia de societate, în strictă conformitate cu prevederile art.3641 Cod de Procedură
Penală al RM, cu reducerea limitelor de pedeapsă prevăzută de lege.
Conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârşirea unei
infracţiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului
cod în strictă conformitate cu dispoziţiile Părţii generale a prezentului cod. La stabilirea
categoriei şi termenului pedepsei, instanţa de judecată ţine cont de gravitatea infracţiunii
săvârşite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanţele cauzei care
atenuează ori agravează răspunderea, de influenţa pedepsei aplicate asupra corectării şi
reeducării vinovatului, precum şi de condiţiile de viaţă ale familiei acestuia. O pedeapsă mai
aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârşirea infracţiunii, se stabileşte
numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menţionate, nu va asigura
atingerea scopului pedepsei.
Corectarea condamnatului, ca scop al pedepsei penale, presupune conştientizarea de către
infractor a celor săvârşite şi reîntoarcerea, reîncadrarea lui în activitatea societăţii. El
trebuie convins că respectarea legii penale este o necesitate şi că numai prin respectarea
legii el va putea evita aplicarea şi executarea altor pedepse. Prin aplicarea pedepsei se
urmăreşte prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, în primul rând - de către condamnat
(prevenţia specială), dar şi de către alte persoane (prevenţia generală). Această concepţie se
deduce din scopul legii penale (art.2 Cod penal).
În prezenta cauză, instanța de judecată pornește de la premiza că pedeapsa normei juridice
prevăzute de art. 217 alin.(2) Cod Penal stabilește și pedeapsa sub de formă de muncă
neremunerată în folosul comunității în mărime de pînă la 150 de ore.
În consecință, aplicînd prevederile art. 3641alin. (8) Cod de procedură penală, noile limite
ale pedepsei vor fi: de pînă la 100 de ore muncă neremunerată în folosul comunității.
Raportînd cele supra menționate, precum și reieşind din circumstanţele cazului, ţinînd cont
de scopul pedepsei penale de reeducare socială a inculpatului, de recunoaşterea vinovăţiei de
către inculpat şi de judecarea cauzei în baza probelor administrate la faza urmării penale,
instanţa de judecată consideră rezonabil de aplicat în privinţa lui XXXXX, în temeiul
prevederilor art. 364/1 alin.(8) Cod de procedură penală, o pedeapsa sub formă de muncă
neremunerată în folosul comunității în mărime de 90 ore.
Acţiune civilă la prezenta cauză penală nu a fost înaintată.
În temeiul art.176, 177, 178, 195 CPP al RM, măsura preventivă, obligarea de a nu părăsi
ţara, aplicată în privinţa lui XXXXXXXXXXXXX la data de 03 iulie 2018, a încetat de drept.
În temeiul art. 162 alin.(3) CPP al RM, corpurile delicte: 30,231gr. marihuana, care se
păstrează în camera corpurilor delicte a IP Anenii Noi, recunoscute drept corp delict și
anexate la cauza penală, în baza ordonanței din XXXXXXXXX, urmează a fi nimicite, după ce
sentinţa va deveni definitivă și irevocabilă.
În conformitate cu art. 3641 , 384-389, 392-395 CPP RM, instanţa de judecată
CONDAMNĂ :
XXXXXXXXXXXXXX se recunoaşte vinovat în săvărșirea infracţiunii prevăzute de art. 217
alin.(2) Cod Penal şi i se stabileşte acestuia pedeapsă sub formă de formă de 90 (nouăzeci)
ore de muncă neremunerată în folosul comunității.
Se explică lui XXXXXXXXXXXXXXX, despre obligația de a se prezenta la Biroul de
Probațiune în a cărei rază teritorială se află domiciliul său, în vederea executării pedepsei
aplicate prin prezenta sentință comunicîndu-i că în cazul în care se va eschiva cu rea-voință
de la executare muncii neremunerate în folosul comunității, aceasta se va înlocui cu
închisoare, calculîndu-se o zi de închisoare pentru 4 ore de muncă neremunerată în folosul
comunității.
Măsura preventivă – aplicată lui XXXXXXXXXXXXX sub formă obligarea de a nu părăsi ţara
a încetat de drept.
În temeiul art. 162 alin.(3) CPP al RM, corpurile delicte: 30,231gr. marihuana care se
păstrează în camera de păstrare a IP Anenii Noi, de supus nimicirii după ce sentinţa va
deveni definitivă și irevocabilă.

In speta mentionata, atestam prezenta infractiunii - Circulatia ilegala a

drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora fara scop de instrainare .
Consider ca organul de urmarire penala corect a incadrat actiunea lui X,
incadrind-o anume ca art. 217 alin.(2) - Semanatul sau cultivarea ilegala a
plantelor care contin droguri sau etnobotanice, prelucrarea sau utilizarea a astfel
de plante, savirsite in proportii mari si fara scop de instrainare. Despre aceasta
ne-ar putea spune urmatoarele fapte:
- In sedinta de judecata, pâna la inceperea cercetarii judecatoresti inculpatul XXXXXXXX a
declarat, personal, prin inscris autentic semnat de el, ca recunoaste in totalitate savirsirea
faptelor indicate in rechizitoriu si solicita ca judecata sa se faca pe baza probelor
administrate in faza de urmarire penala, nu a solicitat administrarea de noi probe, a declarat
ca ii sunt cunoscute probele din dosar si nu are obiectii in privinta lor
- Proces-verbal de perchezitie la domiciliul sau din sat. XXXXXXXX, r. Anenii Noi.
Colaboratorii de politie au depistat marihuana intr-un vas de sticla aproximativ 20-30 gr. de
marihuana, dupa aceasta au luat substantele narcotice iar el a fost retinut. El colaboratorilor
de politie le-a comunicat ca nu pastreaza substante interzise. Vasul de sticla i l-a dat
XXXXXXXXXXX si i-a spus sa-l pastreze la el pentru ca sa fumeze, au fumat marihuana
aproximativ 2 luni.
- Declaratiile martorilor.

Vreau sa mentionez ca instanta a tinut cont de art. 75 Cod penal, conform caruia
persoanei recunoscute vinovate de savârsirea unei infractiuni i se aplica o
pedeapsa echitabila in limitele fixate in Partea speciala a prezentului cod in
stricta conformitate cu dispozitiile Partii generale a prezentului cod. La stabilirea
categoriei si termenului pedepsei, instanta de judecata tine cont de gravitatea
infractiunii savârsite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de
circumstantele cauzei care atenueaza ori agraveaza raspunderea, de influenta
pedepsei aplicate asupra corectarii si reeducarii vinovatului, precum si de
conditiile de viata ale familiei acestuia. O pedeapsa mai aspra, din numarul celor
alternative prevazute pentru savârsirea infractiunii, se stabileste numai in cazul
in care o pedeapsa mai blânda, din numarul celor mentionate, nu va asigura
atingerea scopului pedepsei.
De aceea instanta a stabilit noile limite ale pedepsei: de pina la 100 de ore
munca neremunerata in folosul comunitatii, si in consecinta a stabilit pedeapsa
in marime de 90 de ore de munca neremunerata. Pedeapsa care, dupa parerea
mea, are drept scop restabilirea echitatii sociale, corectarea condamnatului,
precum si prevenirea savirsirii de noi infractiuni din partea condamnatului.
5. Hotărîrea judecătoriei Ungheni
1.În baza probelor examinate de instanță pe parcursul audierii, instanța constată,
XXXXXXXXX fiind demonstrate dincolo de orice dubiu rezonabile, următoarele fapte:
2. Inculpata, CERETEAN Tatiana, în perioada 25 noiembrie-01 decembrie 2016, aflându-se
pe teritoriul Republicii Italia, în urma înțelegerii prealabile cu Plăcintă Daniel, Ceretean
Mihail și alte persoane ne stabilite de organul de urmărire penală, cu scopul îndemnării și
înlesnirii practicării prostituției de către alte persoane, în scop de profit a comis acțiuni
intenționate de proxenitism,manifestate prin aceia că, la 25 noiembrie 2016, telefonic a
discutat cu Grama Cristina, Babencu Inga și Garbuzari Cristina pe care, le-a îndemnat la
practicarea prostituției în Olanda, manifestată prin prestarea serviciilor sexuale contra plată,
trezindu-le interesul acestora pentru practicarea prostituției prin convingeri că, vor fi plătite
bine, iar în perioada 30 noiembrie-01 decembrie 2016, împeună cu Plăcintă Daniel, Ceretean
Mihai și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, obținănd consințământul
Cristinei Grama de a practica prostituția a organizat transportarea acesteia în Olanda.
3. În ședința de judecată, inculpata CERETEAN Tatiana care, până la începerea cercetării
judecătorești, a recunoscut în totalitate faptele indicate în rechizitoriu, nesolicitând
administrarea de probe noi, prin cerere scrisă personal, a solicitat examinarea cauzei penale
în baza probelor administrate la urmărirea penală, pe care le recunoaște și asupra cărora nu
are obiecții.
4. Atât apărătorul, cât și acuzatorul de stat, au susținut cererea înaintată de inculpat.
5. Constatând că probele administrate la urmărirea penală stabilesc fapta inculpatului,
instanța a admis cererea inculpatului de judecare a cauzei în ordinea prevăzută în art. 3641 ,
Cod de procedură penală al RM, pe baza probelor administrate în cadrul urmăririi penale.
6. Inculpata CERETEAN Tatiana, în ședința de judecată prin expunerea factologică, ce nu
contravine învinuirii formulate în rechizitoriu, și-a recunoscut integral vinovăția, și anume în
aceia că, într-adevăr, în perioada 25 noiembrie-01 decembrie 2016, aflându-se pe teritoriul
Republicii Italia, în urma înțelegerii prealabile cu Plăcintă Daniel, Ceretean Mihail și alte
persoane italienene, la 25 noiembrie 2016, telefonic a discutat cu Grama Cristina, Babencu
Inga și Garbuzari Cristina pe care, le-a îndemnat la practicarea prostituției contra plată în
Olanda, convingându-le că, vor fi plătite bine, iar în perioada 30 noiembrie-01 decembrie
2016, împeună cu Plăcintă Daniel, Ceretean Mihai și alte persoane italienene, obținănd
consințământul Cristinei Grama de a practica prostituția a organizat transportarea acesteia
în Olanda. Se căiește sincer de cele întâmplate și a promis că pe viitor nu va mai comite
asemenea fapte.
7. Analizând declarațiile inculpatulei, depuse în ședința de judecată, în raport cu cele depuse
în cursul urmăririi penale, instanța le reține ca fiind în concordanță cu circumstanțele de fapt
ale cauzei, considerându-le veridice şi convingătoare.
8. Vina inculpatei CERETEAN Tatiana se confirmă şi prin următoarele probe examinate în
ședința de judecată, administrate la urmărirea penală:
- declarațiile martorului, Grama Cristina, expuse în procesul-verbal din 28 noiembrie și 07
decembrie 2016, din conținutul căruia reiese că, la data de 25 noiembrie 2016, s-a întâlnit cu
doi băieți care, i-au propus de lucru în Olanda care, era legat de prestarea serviciilor
sexuale, oferindu-le și costurile pentru astfel de servicii. În aceiaș zi a discutat la telefon și cu
inculpata care, le-a transmis aceiaș informație. La 01 decembrie 2016 a fost organizată
transportarea ei în Italia, dar la frontieră au fost reținuți. (f.d.8-11).
- declarațiile martorului, XXXXXXXXX, expuse în procesul-verbal din 01 decembrie 2016,
din conținutul căruia reiese că, la 01 decembrie 2016, nepoții Plăcintă Daniel și Ceretean
Mihail s-au pornit în Italia. În aceiiaș zi,fiica ei-inculpata CERETEAN Tatiana prin telefon i-
a comunicat că, un domn cu pronumele „Andrei” î-i v-a transmite 1500 E, din care, 500
(cinci sute) i-a transmis lui Plăcintă Daniel, iar 700 E urmau să ajungă în Italia la fiică.(f.d.
27).
- declarațiile martorului, Lupu Gheorghe, expuse în procesul-verbal din 08 decembrie 2016,
din conținutul căruia reiese că,la 29 noiembrie 2016 a fost telefonat de un băiat cu pronumele
Dan care,l-a întrebat de două locuri în autobus pentru a se deplasa în Italia la 01 decembrie
2016, iar la 01 decembrie 2016 a fost informat că, persoanele care urmau să se deplaseze cu
el au fost reținute la hotar cu România.(f.d. 14-15).
- declarațiile martorului Babencu Inga expuse în procesul-verbal din 13 decembrie 2016, din
conținutul căruia reiese că, la mijlocul lunii noiembrie 2016 s-a întâlnit cu Mihai și Daniel
care, le-au propus de lucru în Olanda și anume să presteze servicii sexuale contra plată. Tot
atunci a discutat telefonic și cu inculpata care, le-a confirmat informația prezentată de băeți.
A înteles că, Cristina Grama a acceptat propunerea.(f.d.49-50).
- declarațiile martorului Garabazii Cristina expuse în procesul-verbal din 13 decembrie
2016, din conținutul căruia reiese că, la mijlocul lunii noiembrie 2016 s-a întâlnit cu Mihai și
Daniel care, le-au propus de lucru în Olanda și anume să presteze servicii sexuale contra
plată. Tot atunci a discutat telefonic și cu inculpata care, le-a confirmat informația
prezentată de băeți. A înteles că, Cristina Grama a acceptat propunerea. Cunoaște că,
Grama Cristina a acceptat propunerea și în drum spre Italia a fost reținută de poliție.(f.d. 47-
48).
- declarațiile martorului Moloșnic Alic expuse în procesul-verbal din 14 decembrie 2016, din
conținutul căruia reiese că, la 01 decembrie 2016 în or. Ungheni, de la stația de alimentare
„Bemol”,a luat ca pasageri un băiat și o fată care, mai apoi la punctul de trecere „Sculeni”
au fost reținuți de colaboratorii de poliție.(f.d.53).
- procesul- verbal de examinare a documentului, din 15 decembrie 2016.(f.d.6).
- procesul- verbal de ridicaredin 14 decembrie 2016.(f.d.38).
- procesul- verbal de examinare a obiectului din 14 decembrie 2016. (f.d.55).
9.Din analiza coroborată a probatoriului mai sus prezentat, administrat în cauză, din care
instanța a reținut starea de fapt mai sus descrisă, se constată că în cauză a fost răsturnată
prezumția de nevinovăție a inculpatei CERETEAN Tatiana, care se face vinovată de
comiterea faptelor reținute în sarcina sa – îndemnul sau determinarea la prostituţie ori
înlesnirea practicării prostituţiei, ori tragerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei
de către o altă persoană, dacă fapta nu întruneşte elementele traficului de fiinţe umane,
acţiuni săvîrşite, asupra mai multor personae, de mai multe personae, fiind întrunite
elementele constitutive ale acestei infracțiuni, atât sub aspectul laturii obiective, cât şi sub
aspectul laturii subiective.
10. În drept, fapta inculpatei CERETEAN Tatiana, care constă în aceea, că în în perioada 25
noiembrie-01 decembrie 2016, aflându-se pe teritoriul Republicii Italia, în urma înțelegerii
prealabile cu Plăcintă Daniel, Ceretean Mihail și alte persoane ne stabilite de organul de
urmărire penală, cu scopul îndemnării și înlesnirii practicării prostituției de către alte
persoane, în scop de profit a comis acțiuni intenționate de proxenitism,manifestate prin aceia
că, la 25 noiembrie 2016, telefonic a discutat cu Grama Cristina, Babencu Inga și Garbuzari
Cristina pe care, le-a îndemnat la practicarea prostituției în Olanda, manifestată prin
prestarea serviciilor sexuale contra plată, trezindu-le interesul acsstora pentru practicarea
prostituției prin convingeri că, vor fi plătite bine, iar în perioada 30 noiembrie-01 decembrie
2016, împeună cu Plăcintă Daniel, Ceretean Mihai și alte persoane nestabilite de organul de
urmărire penală, obținănd consințământul Cristinei Grama de a practica prostituția a
organizat transportarea acesteia în Olanda, se încadrează în prevederile art. 220, alin. (2),
lit.a), c) Cod penal al RM.
11. În procesul individualizării pedepsei se va acorda o eficiență cuvenită criteriilor instituite
de art. 75, Cod penal al RM, vor fi luate în vedere gradul de pericol social concret al
faptelor, împrejurările comiterii acestora şi urmările produse.
12. La stabilirea categoriei şi termenului pedepsei, instanța de judecată va ține cont de
gravitatea infracțiunii săvârșite de inculpata CERETEAN Tatiana, de motivul acestuia, de
persoana celui vinovat, de circumstanțele care agravează sau atenuează răspunderea, de
influența pedepsei aplicate asupra corectării şi reeducării vinovatului, precum şi de condițiile
de viață ale familiei acestuia.
13. Inculpata CERETEAN Tatiana a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 220, alin. (2), lit.
a), c), Cod penal al RM, infracțiune care, în conformitate cu art. 16, Cod penal al RM, se
califică ca gravă.
14. La locul de trai este caracterizată pozitiv.
15. Circumstanțe ce atenuează răspunderea penală, conform art. 76, Cod penal al RM, în
privința lui CERETEAN Tatiana sunt: săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni și
atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii, rezultând din prezentarea sa în fața
autorității și contribuirea activă la descoperirea infracțiunii.
16. Circumstanțe ce agravează răspunderea penală, conform art. 77, Cod penal al RM, nu s-
au stabilit.
17. Circumstanțe excepționale, în sensul art. 79, Cod penal al RM, instanța nu a constatat.
18..Având în vedere că, în ședința de judecată cu certitudine și incontestabil s-a constatat, că
inculpata a comis infracțiunea în cauză în lipsa unor circumstanțe care ar agrava
răspunderea penală, se caracterizează pozitiv și se căiește sincer de cele întâmplate, judecata
ajunge la concluzia că atingerea scopului pedepsei poate fi asigurat şi prin aplicarea unei
pedepse principale, care va fi suficientă pentru corectarea infractorului şi pentru prevenirea
săvârșirii de noi infracțiuni.
19.Prin urmare, reieșind din prevederile art. 61, Cod penal al RM, în special, pornind de la
scopul pedepsei, individualizarea ei, instanța de judecată consideră că restabilirea echității
sociale, corectarea şi reeducarea inculpatei CERETEAN Tatiana este posibilă în condițiile
fără izolare de societate.
 20. Potrivit art. 364¹ alin. (8), Cod de procedură penală al RM, inculpatul care a recunoscut
săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu şi a solicitat ca judecata să se facă pe baza
probelor administrate în faza de urmărire penală, beneficiază de reducerea cu o treime a
limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă
neremunerată în folosul comunității şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă
prevăzute de lege, în cazul pedepsei cu amendă. Dacă pedeapsa prevăzută de lege este
detențiunea pe viață, se aplică pedeapsa închisorii de 30 de ani.
21. Dat fiind că, inculpata CERETEAN Tatiana a acceptat judecata în baza probelor
administrate în faza de urmărire penală, în baza art. 3641 alin. (8), Cod de procedură penală
al RM, acesta va beneficia de o reducere cu o treime a limitelor prevăzute de lege în cazul
pedepsei cu închisoarea, deci limitele pentru individualizarea pedepsei vor fi următoarele:
limita minimă de 4 ani închisoare, se va reduce cu o treime şi va constitui 2 aniși 8 luni
închisoare, iar limita maximă de 7 ani închisoare, se va reduce cu o treime şi va constitui 4
ani 8 luni închisoare.
22. Potrivit art. 78 alin. (1), lit. a) În cazul în care instanţa de judecată constată circumstanţe
atenuante la săvîrşirea infracţiunii, pedeapsa principală se reduce sau se schimbă după cum
urmează: dacă minimul pedepsei cu închisoare prevăzut la articolul corespunzător din
Partea specială a prezentului cod este mai mic de 10 ani, pedeapsa poate fi redusă pînă la
acest minim.
23. Prin urmare, deoarece în cauză s-au constatat un cumul de circumstanțe atenuante,
prevăzute de art. 76, Cod penal al RM, instanța de judecată ajunge la concluzia că poate
reduce pedeapsa principală sub formă de inchisoare până la limita minimă.
24. În aşa mod, în împrejurările şi circumstanţele constatate, reieşind din prevederile art. 61
Cod penal al RM, în special pornind de la scopul pedepsei, individualizarea ei, instanţa
consideră că restabilirea echităţii sociale, corectarea şi reeducarea inculpata CERETEAN
Tatiana e posibilă în condiţii fără de izolare de societate.
25.În conformitate cu prevederile art.90 alin.(1) Cod penal al RM, dacă, la stabilirea
pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracţiunile săvârşite cu
intenţie şi de cel mult 7 ani pentru infracţiunile săvârşite din imprudenţă, instanţa de
judecată, ţinând cont de circumstanţele cauzei şi de persoana celui vinovat, va ajunge la
concluzia că nu este raţional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune
suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate vinovatului.
26.Ţinând cont de acţiunile şi comportamentul inculpatei CERETEAN Tatiana, după
comiterea infracţiunii, în cadrul procesului penal, atât în faza de urmărire penală, cât şi în
faza de judecată, instanţa de judecată ajunge la concluzia că nu este raţional ca acesta să
execute pedeapsa stabilită şi sub raportul personalităţii acestuia de a se corecta şi reeduca,
poate fi trasă concluzia că scopul pedepsei poate fi atins prin suspendarea executării
pedepsei aplicate vinovatului cu un termen de probă.
27.Inculpata CERETEAN Tatiana a beneficiat de un proces penal desfășurat într-un termen
rezonabil, cu respectarea drepturilor şi garanțiilor procesuale prevăzute de lege. În acest
context, pe toată desfășurarea procesului penal, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza
de judecată, a beneficiat de asistența juridică a unui avocat.
În conformitate cu art. 78 alin. (1), lit. b), art.90 Cod penal al RM, art. 364¹, art. 382-389 și
art. 395, Cod de procedură penală al RM, instanța de judecată
H o t ă r ă ş t e:
Se recunoaște vinovată și se condamnă CERETEAN Tatiana Grigore pe art. 220, alin. (2),
lit.a), c), Cod penal al RM, stabilindu-i-se pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de
doi ani și opt luni. În conformitate cu art.90 Cod penal al RM, a suspenda condiţionat
pedeapsa principală stabilită lui CERETEAN Tatiana cu un termen de probă de 1 (unu) an,
dacă în termenul de probă nu va săvîrşi o nouă infracţiune şi prin comportare exemplară şi
muncă cinstită,î-și va îndreptăţi încrederea ce i s-a acordat. Se obligă condamnata
CERETEAN Tatiana să nu-şi schimbe domiciliul şi/sau reşedinţa fără consimţămîntul
organului competent.
Măsura preventivă lui CERETEAN Tatiana de menţinut declaraţia de nepărăsire a localităţii
pînă la devenirea sentinţei definitive.

In speta mentionata, atestam prezenta infractiunii - proxenetism. Consider ca

organul de urmarire penala corect a incadrat actiunea lui X, incadrind-o anume
ca art. 220 alin.(2) lit a), c) - Indemnul sau determinarea la prostitutie ori
inlesnirea practicarii prostitutiei, ori tragerea de foloase de pe urma practicarii
prostitutiei de catre o alta persoana, daca fapta nu intruneste elementele
traficului de fiinte umane, actiunea savarsita asupra doua sau mai multe pers de
doua sau mai multe persoane . Despre aceasta ne-ar putea spune urmatoarele
fapte:
- infractorul a recunoscut in totalitate faptele indicate in rechizitoriu,
nesolicitând administrarea de probe noi, prin cerere scrisa personal, a solicitat
examinarea cauzei penale in baza probelor administrate la urmarirea penala,
pe care le recunoaste si asupra carora nu are obiectii
-- declaratiile martorului, Grama Cristina, expuse in procesul-verbal din 28
noiembrie si 07 decembrie 2016, din continutul caruia reiese ca, la data de 25
noiembrie 2016, s-a intâlnit cu doi baieti care, i-au propus de lucru in Olanda
care, era legat de prestarea serviciilor sexuale, oferindu-le si costurile pentru
astfel de servicii. In aceias zi a discutat la telefon si cu inculpata care, le-a
transmis aceias informatie. La 01 decembrie 2016 a fost organizata
transportarea ei in Italia, dar la frontiera au fost retinuti. Precum si marturii
altor fete.
-convobiri telefonice mentionate in calitate de probe.
Latura obiectiva a acestei infractiuni se exprima prin fapta prejudiciabila care se
exprima prin actiune. In cazul nostru aceste actiuni sint urmatoarele: indemnul la
prostitutie, determinarea la prostitutie si inlesnirea activitatii de prostitutia.
Actiunea de tragere de foloase materiale de pe urma practicarii prostitutiei de
catre o alta persoana nu a survenit, fiind ca au fost prinsi inainte de a incepe de a
obtine venitul in rezultatul practicarii prostitutiei.
Pedeapsa in aceasta speta este destul de blinda, dar este justificata, in primul
rind fiind ca infractoarea este caracterizata pozitiv si se caieste sincer de cele
intâmplate, precum si infractiunea data era la etapa initiala, si savârsirea pentru
prima data a unei infractiuni si atitudinea infractorului dupa savârsirea
infractiunii tot a jucat rol la stabilirea pedepsei.
6 Hotarirea Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău
1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20 martie 2018 inculpatul Moroianu
Deonis X (născut la data de X, originar din mun. X, studii medii, nu lucrează, cetăţean al
Republicii Moldova, domiciliat în mun. X, str. X, ap. X, fără antecedente penale) a fost
recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 1 alin. (1) Cod Penal al
RM și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un
termen de 134 (una sută treizeci și patru) ore, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace
de transport pe un termen de 3 ani. Cererea acuzatorului de stat privind încasarea
cheltuielilor de judecată în sumă de 26 (douăzeci şi şase) lei 86 (optzeci şi şase) bani, s-a
respins ca neîntemeiată.
2. Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat că inculpatul Moroianu Deonis la 19
iulie 2017, aproximativ la ora 01:17, cunoscând cu certitudine că acţionează cu încălcarea
prevederilor pct. 14 a Regulamentului Circulaţiei Rutiere, care indică că „conducătorului de
vehicul îi este interzis să conducă vehiculul dacă a consumat băuturi alcoolice, droguri sau
alte substanţe contraindicate conducerii, ce se află sub influenţa preparatelor
medicamentoase care conduc la reducerea reacţiei”, aflându-se în stare de e brietate
alcoolică, intenţionat s-a urcat la volanul automobilului de model „BMW” cu numărul de
înmatriculare X şi în timp ce se deplasa la intersecţia străzilor Constantin Vârnav cu N.
Testimiţeanu, mun. Chişinău, fiind suspectat de conducerea mijlocului de transport în stare
de ebrietate alcoolică a fost stopat şi supus testării alcoolscopice de către angajații Brigăzii
de Patrulare a Inspectoratului Naţional de Patrulare al IGP, prin intermediul dispozitivului
de tip „Drager 6810”, în rezultatul căreia s-a constatat concentraţia vaporilor de alcool în
aerul expirat de 0.52 mg/1, care potrivit art. 13412 alin. (3) din Codul Penal şi a pct. 4) lit. b)
din Hotărârea Guvernului RM nr. 296 din 16.04.2009 „cu privire la aprobarea
Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică şi examinare medicală pentru
stabilirea stării de ebrietate şi naturii ei”, se atribuie la starea de ebrietate cu grad avansat.
3. Împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20 martie 2018 a declarat
recurs inculpatul Moroianu Deonis prin care a solicitat admiterea recursului, casarea
sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Moroianu Deonis să nu fie
privat de dreptul de a conduce mijloace de transport.
În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte: față de inculpatul Moroianu
Deonis este posibil aplicarea prevederilorart. art. 78, 79 Cod Penal, prin înlăturarea
pedepsei complimentare – privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un
termen de 3 ani;
-astfel, Moroianu Deonis se află la un cumul de circumstanţe atenuante, nu este depistată
nicio circumstanţă agravantă;
-căinţa sinceră - atât la urmărirea penală, cât şi în instanţa de judecată Moroianu Deonis a
recunoscut vina, s-a căit de cele săvârşite. Nu a tergiversat urmărirea penală sau judecarea
cauzei. A mers în procedura de examinare a cauzei penale în baza probelor administrate în
faza de urmărire penală;
-săvârşirea pentru prima dată a unei infracţiuni - potrivit materialelor prezentate de acuzare,
Moroianu Deonis nu a fost anterior judecat, nu a avut vreo abatere;
-săvârşirea unei infracţiuni uşoare - potrivit art. 16 Cod Penal în coroborare cu sancţiunea
prevăzută de art. 264 1 alin. (1) Cod Penal, infracţiunea săvârşită este una uşoară;
-conştientizarea celor săvârşite - atât în declaraţiile date la urmărirea penală cât şi în
instanţa de judecată, Moroianu Deonis a conștientizat cele săvârşite;
-luând în consideraţie circumstanţele atenuante - recunoaşterea vinei, căinţa sinceră, lipsa
antecedentelor penale, în corespundere cu principiul individualizării pedepsei penale
prevăzute de art. 7, 61, 75 Cod Penal este posibil de a fi înlăturată pedeapsa complimentară,
deoarece Moroianu Deonis a conştientizat pe deplin faptul încălcării regulilor de circulaţie.
4. La judecarea recursului avocatul Victoria Gamurari și inculpatul Moroianu Deonis au
solicitat admiterea recursului declarat de inculpatul Moroianu Deonis împotriva sentinței
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20 martie 2018.
4.1. Acuzatorul de stat Valentina Bradu a solicitat respingerea recursului declarat de
inculpatul Moroianu Deonis împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20
martie 2018.
5. Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, audiind părțile,
cercetând materialele cauzei penale, Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău consideră
necesar de a respinge ca fiind nefondat recursul declarat de inculpatul Moroianu Deonis
împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20 martie 2018, reieșind din
următoarele considerațiuni.
5.1. În conformitate cu art. 437 alin. (1), pct. 1) Cod procedură penală, (1) Pot fi atacate cu
recurs: 1) sentinţele pronunţate de judecătorii privind infracţiunile uşoare pentru săvîrşirea
cărora legea prevede în exclusivitate pedeapsa nonprivativă de libertate. Conform art. 448
Cod procedură penală, (1) Judecînd recursul, instanţa verifică legalitatea şi temeinicia
hotărîrii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei şi a oricăror documente noi
prezentate în instanţa de recurs. (2) Instanţa de recurs este obligată să se pronunţe asupra
tuturor motivelor invocate în recurs.
Potrivit art. 449 alin. (1), pct. 1, lit. a) Cod procedură penală, (1) Judecînd recursul, instanţa
adoptă una din următoarele decizii: 1) respinge recursul, menţinînd hotărîrea atacată, dacă:
a) recursul este nefondat.
5.2. Colegiul Penal constată că în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, inculpatul
Moroianu Deonis, fiind asistat de avocatul Victoria Gamurari a înaintat cerere prin care a
solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată în conformitate cu art. 364 1
Cod procedură penală, invocând în acest sens că recunoaște în totalitate fapta incriminată în
rechizitoriu și nu solicită administrarea de noi probe (f.d. 69)
Prin încheiere dispusă în temeiul art. 342 CPP instanța de fond a admis declarația
inculpatului și a dispus judecarea cauzei penale în baza probelor administrate la faza de
urmărire penală în temeiul art. 364 1 Cod procedură penală;(f.d.70)
Inculpatul Moroianu Deonis fiind audiat potrivit regulilor de audiere a martorului în instanța
de fond a declarat că vina în comiterea infracțiunii incriminate o recunoaște integral,
indicând în acest sens că la data de 19 iulie 2017 pe la mijlocul nopţii se ducea spre casă. În
timpul acesta se afla la volanul automobilului de model „BMW” cu numărul de înmatriculare
EDC 532 şi în acest timp a primit un apel telefonic de la rude că concubina Cristina Arman
se va căsători pe data de XXXXXXXXX. Primind această informaţie s-a oprit la staţie peco
unde a servit o bere după care a urcat în automobil şi a pornit spre casă. În jurul orelor
01:00 la intersecţia str. Vîmav - str. Testimiţeanu a fost oprit de un echipaj al poliţiei care i-
au cerut actele la control. În timpul verificării actelor au bănuit că este servit, la care el a
recunoscut pe loc că a servit bere şi trecând testul alcoolic s-a adeverit că a consumat
băuturi alcoolice; (f.d. 71)
5.3. Colegiul Penal constată că, instanța de fond, cercetând în cumul probele administrate în
ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și
veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a
stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Moroianu
Deonis X încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 264 1 alin. (1) Cod Penal al RM
– conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate
alcoolică cu grad avansat.
5.4. Cu referire la învinuirea înaintată inculpatului Moroianu Deonis, instanța de recurs a
constatat în baza probelor administrate de acuzatorul de stat că acțiunile infracționale ale
inculpatului Moroianu Deonis întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de
art. 264 1 alin. (1) Cod Penal, sentința primei instanțe nefiind contestată în această parte de
către părțile la proces.
Instanța de recurs a reținut că legalitatea și temeinicia sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru din 20 martie 2018 este contestată cu recurs de către inculpatul Moroianu Deonis în
ceea ce privește pedeapsa penală, solicitând în acest sens excluderea pedepsei complimentare
sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, aplicată de prima
instanță pe un termen de 3 ani.
5.5. Cu referire la pedeapsa penală aplicată inculpatului Moroianu Deonis pentru comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod Penal, instanța de fond a luat în considerație
aspectele săvârşirii infracţiunii, pericolul social, personalitatea inculpatului, circumstanţe
atenuante - căinţa sinceră, lipsa circumstanţelor agravante, apreciind în cele din urmă că
corectarea şi reeducarea inculpatului este posibilă fără izolarea de societate, cu aplicarea
unei pedepse sub formă muncă neremunerată în folosul comunităţii.
5.6. Colegiul Penal verificând legalitatea individualizării pedepsei penale în privința
inculpatului Moroianu Deonis constată că instanța de fond a acordat deplină eficiență
prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod Penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite,
de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori
agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Or, în ceea ce privește
solicitarea inculpatului Moroianu Deonis referitor la excluderea pedepsei complimentare sub
formă de „privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport”, instanța de recurs o
găsește nefondată, deoarece în speță pedeapsa complimentară stabilită la sancțiunea art. 264
1 alin.(1) Cod Penal este obligatorie.
5.7. În acest sens, instanța de recurs notează că în funcţie de caracterul şi gradul
prejudiciabil al faptei, infracțiunea prevăzută la art. 264 1 alin. (1) Cod Penal, face parte din
categoria infracţiunilor ușoare (art. 16 alin. (2) Cod Penal al RM). Inculpatul Moroianu
Deonis a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate și a solicitat examinarea
cauzei în baza art. 3641 Cod procedură penală, anterior nu a fost judecat. Din revendicarea
eliberată în privința inculpatului Moroianu Deonis rezultă că ultimul anterior nu a fost atras
la răspundere penală.
5.8. Instanța de recurs a constatat că infracțiunea imputată inculpatului Moroianu Deonis a
fost comisă în stare de ebrietate cu grad avansat de 0.52 mg/1, survenită în urma consumului
de alcool având ca urmare dereglarea psihofuncțională a organismului. Potrivit prevederilor
pct. 14 a Regulamentului Circulaţiei Rutiere, conducătorului de vehicul îi este interzis să
conducă vehiculul dacă a consumat băuturi alcoolice, droguri sau alte substanţe
contraindicate conducerii, ce se află sub influenţa preparatelor medicamentoase care conduc
la reducerea reacţiei.
Inculpatul Moroianu Deonis a ignorat prevederile citate supra, or, dânsul fiind în stare de
ebrietate cu grad avansat a urcat la volanul automobilului de model „BMW”, cu numărul de
înmatriculare EGK 532, punând în pericol atât viața sa, cât și a celorlalți participanți la
trafic.
În conformitate cu art. 24 Cod Penal, persoana care a săvîrşit o infracţiune în stare de
ebrietate, produsă de alcool sau de alte substanţe, nu este liberată de răspundere penală.
5.9. Instanța de recurs atestă că pedeapsa complimentară sub formă de privarea de dreptul
de a conduce mijloace de transport și aplicată inculpatului Moroianu Deonis este prevăzută
de lege și este obligatorie, iar careva circumstanțe excepționale în privința inculpatului nu au
fost constatate.
În contextul aprecierii argumentelor invocate de către inculpatul Moroianu Deonis precum
că dânsul a recunoscut vina și a solicitat examinarea cauzei penale în ordine simplificată,
sincer s-a căit, a comis pentru prima dată o infracțiune ușoară, instanța de recurs notează că
acestea nu pot fi reținute ca fiind excepționale în sensul art. 79 Cod Penal și în baza cărora
să nu fie aplicată pedeapsa complementară obligatorie, deoarece aceste circumstanțe nu
constituie o excepție și nu sunt ieșite din comun, ci caracterizează în mod obișnuit
personalitatea inculpatului și atitudinea lui față de fapta prejudiciabilă, comisă cu intenție.
Totodată, instanța de recurs notează că circumstanțele invocate de către inculpatul
Moroianu Deonis nu au fost neglijate, ci au fost luate în considerare de către instanța de fond
în procesul de individualizare a pedepsei penale.
Prin urmare, instanța de recurs nu a constatat nici un temei de a exclude pedeapsa
complimentară sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, or,
careva circumstanțe excepționale nu au fost reținute în favoarea inculpatului Moroianu
Deonis.
5.10. În această ordine de idei, Colegiul Penal constată că, instanța de fond a respectat
întocmai criteriile de individualizare a pedepsei penale prevăzute de art. art. 6, 7, 61, 75 Cod
Penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui
vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența
pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață
ale familiei acestuia, și respectiv, a aplicat inculpatului Moroianu Deonis o pedeapsă
echitabilă, de natură să aducă atingere scopului pedepsei penale prevăzut de art. 61 Cod
Penal.
6. Pentru motivele expuse mai sus, în conformitate cu art. 449 alin. (1), pct. 1), lit. a) Cod
procedură penală, Colegiul Penal va respinge recursul declarat de inculpatul Moroianu
Deonis împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20 martie 2018, ca fiind
nefondat, reținând în acest sens că, sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20
martie 2018 este una legală și întemeiată, iar careva temeiuri de casare a sentinței nu au fost
reținute.
7. În conformitate cu art. art. 437 alin. (1), pct. 1), 448, 449 alin. (1), pct. 1), lit. a) Cod de
Procedură Penală al RM, Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău –
D E C I D E:
Recursul declarat de inculpatul Moroianu Deonis împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru din 20 martie 2018, se respinge ca fiind nefondat, menținând această hotărâre
fără modificări.

Eu sint de acord cu Hotarirea Colegiului Penal. Dupa parerea mea, in cazul

savârsirii unei infractiuni, instanta de judecata este singura in masura sa
infaptuiasca nemijlocit actiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul
care a comis aceasta infractiune, având deplina libertate de actiune in vederea
realizarii operatiunii respective, tinând seama de regulile si principiile prevazute
de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.
Dupa cum noi stim, pedeapsa aplicata persoanei recunoscute vinovate trebuie
sa fie echitabila, legala si corect individualizata, capabila sa restabileasca
echitatea sociala si sa realizeze scopurile legii si pedepsei penale. Prin urmare
eu consider ca instanta de fond corect a aplicat in privinta lui D.Moroianu
pedeapsa complementara obligatorie - privarea de dreptul de a conduce
mijloace de transport, just considerând ca corectarea acestuia nu poate avea
loc fara stabilirea acestei pedepse, deoarece scopul legii penale este de
asigurare a sigurantei la trafic, impunerii unei prudente sporite in conducerea
mijloacelor de transport care reprezinta izvoare de pericol sporit, educarii in
acest sens a participantilor la trafic, luându-se in consideratie efectele
alocoolului asupra abilitatilor de conducere a vehiculului.
Invocarea art. 79 trebuie sa fie in cazuri circumstantelor exceptionale, asa
circumstante ca: a recunoscut vina, s-a cait, a comis pentru prima data o
infractiune usoara, constituie pur si simplu circumstante atenuante. Acestea au
fost luate in vederea individulizarii pedepdei lui Moroianu Deonis, si caruia a
fost aplicata pedeapsa mai blinda decit este mentionata in articolul.
7. Curtea Supremă de Justiţie
1. Prin sentinţa Judecătoriei Orhei, sediul Teleneşti din 02 februarie 2018, Cazacu Vasile a
fost recunoscut vinovat şi condamnat în baza art.291 alin.(1) Cod penal la 1 an închisoare, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis. S-a dispus încasarea din contul lui Cazacu
Vasile încasarea cheltuielilor judiciare în mărime de 45,07 lei.
2. Prima instanţă, examinând cauza în procedura prevăzută de art.3641 Cod de procedură
penală, a constatat că Cazacu Vasile, la 18 noiembrie 2017, ora 06.00, încălcând cu bună-
ştiinţă cerinţele de păstrare a armelor de foc şi a muniţiilor în locuri speciale, de neadmitere
a păstrării încărcate a armei de foc, de neadmitere a lăsării armei de foc fără supraveghere
şi fără mijloace speciale care să asigure securitatea celor din jur, adică a admis
nerespectarea regulilor ce asigură siguranţa armelor şi muniţiilor şi ar împiedica folosirea
lor de către alte persoane, fixate în prevederile art.4 alin.(9), 14 alin.(1)-(3) lit.a) - c), 12
exclus accesul persoanelor neautorizate; arma poate fi purtată numai de titularul permisului
corespunzător, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: să fie asigurată în cazul
în care, în condiţii de uzină, este prevăzut să aibă piedică de siguranţă şi să nu fie armată; să
stea în permanenţă introdusă în toc, în loc ascuns vederii; să se afle în permanenţă numai
asupra sa; transportul armelor de vânătoare, pentru care s-a eliberat permis de armă cu
drept de deţinere, de la domiciliul deţinătorului la locul unde urmează să se desfăşoare
vânatul, potrivit legii, se face în următoarele condiţii: armele trebuie ţinute în husă,
neîncărcate; precum şi în condiţiile prevederilor pct.42 şi 52 din Regulamentul cu privire la
regimul armelor şi al muniţiilor cu destinaţie civilă, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr.293 din 23.04.2014, potrivit cărora titularul dreptului de deţinere este obligat: să păstreze
armele şi muniţiile letale şi neletale supuse autorizării la domiciliu, în dulapuri metalice
special amenajate, care sînt asigurate cu sistem de închidere cu cheie sau cifru astfel, încât să
nu permită accesul persoanelor neautorizate; de a transporta armele până la locul de
destinaţie în huse şi în stare descărcată, a lăsat fără supraveghere arma de foc de vânătoare,
de model „MP-153”, cu nr.0015336178, calibrul 12x76, deţinută în mod legal, încărcată cu
un cartuş, pe un pat din locuinţa proprie din s.Verejeni, r-nul Teleneşti. În urma păstrării
armei de foc de vânătoare de model „MP-153” şi a muniţiilor într-o manieră evident
neglijentă, Cazacu Vasile a creat condiţii de folosire a acestora de către o altă persoană, prin
ce s-a pus în pericol sporit securitatea publică şi s-au produs urmări grave, deoarece, la
aceeaşi dată, ora 14.00, fiul său minor XXX, depistând arma încărcată şi fără supraveghere,
a efectuat o împuşcătură din ea în direcţia minorului XXX, care se afla în vizită la acesta,
cauzându-i ultimului, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.133 din 14.12.2017,
vătămări corporale grave periculoase pentru viaţă sub formă de plagă prin armă de foc cu
alice oarbă a toracelui, penetrantă în cavităţile pleurale: orificiu de intrare cu lipsă de ţesut
în regiunea anterioară a umărului stâng şi parţial regiunea claviculară stângă cu defect de
ţesut, fracturi multischiloase a claviculei stângi şi coastelor 1-4 pe stânga, fracturi a
vertebrelor toracale 2,3, lezarea ambelor vase subclaviculare pe stânga, vaselor şi muşchilor
intercostali pe stânga, lezarea ambilor plămâni cu lipsa de ţesut şi contuzie pulmonară,
lezarea pleurei parietale şi muşchilor intercostali pe dreapta; echimoze rotunde mici în
regiunea suprascapulară stângă, leziuni care au dus la hemoragie internă acută masivă şi au
provocat moartea victimei minore în scurt timp.
3. Împotriva sentinţei au declarat apeluri:
- procurorul, care a solicitat casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea
cauzei în această parte, cu pronunţarea unei noi hotărâri, prin care lui V.Cazacu, în baza
art.291 alin.(1) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa de 2 ani închisoare, cu executarea ei în
penitenciar de tip semiînchis, invocând că instanţa nu a dat deplină eficienţă prevederilor
art.61 şi 75 Cod penal şi i-a stabilit inculpatului o pedeapsă prea blândă;
- pedeapsa aplicată inculpatului nu este proporţională infracţiunii săvârşite şi urmărilor
acesteia - decesul copilului minor şi efectele dăunătoare asupra stării psihice a copilului
minor - fiul inculpatului;
- instanţa nu a ţinut cont de persoana inculpatului și neîntemeiat a reţinut drept circumstanţă
atenuantă recunoaşterea vinovăţiei, fără a-și motiva decizia în partea stabilirii mărimii
pedepsei penale și greşit a stabilit tipul penitenciarului;
3 - inculpatul, care a solicitat casarea cesteia în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei
în această parte, cu pronunţarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă
neprivativă de libertate, invocând că instanţa nu a dat deplină eficienţă prevederilor art.75
Cod penal şi i-a stabilit o pedeapsă prea aspră și nu a ţinut cont că a comis o infracţiune mai
puţin gravă pentru prima dată, este angajat în câmpul muncii, are un copil minor la
întreţinere, şi-a recunoscut vina şi a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată;
- instanța nu a ţinut cont de prevederile art.78 alin.(4) Cod penal.
4. Prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 07 martie 2018, apelurile
declarate de către procuror şi inculpat au fost respinse ca nefondate. În motivarea soluţiei
pre-citate, instanţa de apel a reţinut că sentinţa a fost contestată doar în partea stabilirii
pedepsei penale. Astfel, examinând argumentelor recursurilor prin prisma materialelor
cauzei şi a legislaţiei pertinente, instanţa de apel a conchis că, la stabilirea categoriei și
termenului pedepsei penale, prima instanţă a dat deplină eficienţă prevederilor art.61, 75
Cod penal, ţinând cont de toate circumstanţele cauzei, de gravitatea infracţiunii săvârşite,
care face parte din categoria celor mai puţin grave, de persoana inculpatului, care nu are
antecedente penale, la locul de trai se caracterizează satisfăcător, că şi-a recunoscut vina şi
s-a căit sincer pentru fapta comisă, solicitând examinarea cauzei în procedură simplificată,
că circumstanţe agravante nu au fost stabilite, precum şi de influenţa pedepsei aplicate
asupra corectării şi reeducării vinovatului, corect stabilindu-i categoria şi termenul pedepsei
penale.
În context, cu referire la circumstanţa atenuantă - recunoaşterea vinei, reţinută de către
prima instanţă, instanţa de apel a precizat că această circumstanţă a condiţionat admiterea
cererii inculpatului privind examinarea cauzei penale în ordine simplificată şi respectiv,
aceiaşi circumstanţă nu poate fi reţinută în acelaşi timp şi cu titlu de „circumstanţă
atenuantă”, deoarece ar însemna că aceleiaşi circumstanţe să-i fie acordată o dublă valenţă
juridică. De asemenea, instanţa de apel a respins argumentele procurorului invocate în
sensul agravării pedepsei penale şi anume, că prima instanţă nu a ţinut cont de urmările
cauzate prin acţiunile inculpatului - moartea minorului, dar şi urmările care ar putea fi
cauzate în rezultatul folosirii armei de foc, or, reieşind din elementele constitutive ale
infracţiunii imputate inculpatului, „urmările prejudiciabile” nu formează semn component al
infracţiunii. Totodată, contrar celor afirmate de partea acuzării, instanţa a ţinut cont de
urmările infracţiunii săvârşite în prezenta cauză penală, fiindu-i aplicată cea mai aspră
pedeapsă din cele prevăzute la sancţiunea normei penale, cea mai aspră modalitate de
executare a pedepsei.
Cu referire la tipul penitenciarului în care inculpatul urmează să-şi execute pedeapsa,
instanţa de apel a precizat că latura subiectivă a infracţiunii prevăzute de art.291 Cod penal,
se caracterizează prin săvârşirea infracţiunii prin imprudenţă, iar în virtutea art.72 alin.(2)
Cod penal, persoanele care au săvârşit infracţiunea din imprudenţă,
4 îşi execută pedeapsa în penitenciar de tip deschis. Cu referire la argumentele invocate de
către inculpat întru aplicarea unei pedepse neprivative de libertate, instanţa de apel a
precizat că circumstanţele: aflarea la întreţinere a unui copil minor, faptul că este angajat în
câmpul muncii, săvârşirea pentru prima dată a unei infracţiuni mai puţin grave şi că
succesorii legali ai victimei nu au pretenţii de ordin material sau moral față de el, nu sunt
suficiente pentru aplicarea unei pedepse penale neprivative de libertate.
Mai mult, instanţa a reiterat că pedeapsa de un an închisoare, cu executarea ei în penitenciar
de tip deschis, stabilită de către prima instanţă este o pedeapsă proporţională, atât în raport
cu gravitatea efectivă a faptei comise, cât şi cu personalitatea inculpatului.
5. Împotriva deciziei instanţei de apel a declarat recurs ordinar procurorul care, invocând
temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6) şi 10) Cod de procedură penală, solicită
casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei penale, cu dispunerea rejudecării cauzei în
această parte, în aceeaşi instanţă de apel, pe motiv că instanţa nu s-a pronunţat asupra
tuturor motivelor invocate în apel;
- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia;
- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, nu s-a dat deplină
eficienţă prevederilor art.61 şi 75 Cod penal inculpatului fiindui stabilită o pedeapsă prea
blândă, care nu este proporţională infracţiunii săvârşite şi urmărilor acesteia;
- instanţa nu şi-a motivat decizia în partea stabilirii mărimii pedepsei penale, limitându-se
doar la descrierea art.7, 61, 75-77 Cod penal;
- pedeapsa aplicată inculpatului nu-şi va realiza scopul de corectare şi reeducare; - instanța
a stabilit greşit tipul penitenciarului, or în speţă, s-a stabilit că inculpatul intenţionat şi cu
bună-ştiinţă a încălcat cerinţele de păstrare a armelor de foc şi a muniţiilor în locuri
speciale, de neadmitere a păstrării încărcate a armei de foc, de neadmitere a lăsării armei de
foc fără supraveghere şi fără mijloace speciale care să asigure securitatea celor din jur,
astfel fiind aplicabile prevederile art.72 alin.(3) Cod penal.
6. Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către procuror în
raport cu materialele dosarului şi motivele invocate, Colegiul penal decide asupra
inadmisibilităţii acestuia din următoarele considerente. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de
procedură penală, hotărârea instanţei de apel poate fi supusă recursului pentru a repara
erorile de drept comise de instanţa de fond ori de apel.
Recurentul în recurs a invocat ca temei de casare a deciziei instanţei de apel art.427 alin.(1)
pct.6), 10) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanţei de apel conţine o
eroare de drept în cazul în care instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor
invocate în apel; hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia; s-au
aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Analizând aceste temeiuri în
raport cu motivele invocate, Colegiul penal constată că acestea nu şi-au găsit confirmare.
Totodată, Colegiul reţine că autorul recursului este de acord cu starea de fapt stabilită de
instanţele de judecată, precum şi cu încadrarea juridică a acţiunilor inculpatului, şi critică
hotărârea instanţei de apel numai referitor la pedeapsa aplicată lui V.Cazacu.
5 Motivele recurentului, precum că instanţele incorect au individualizat pedeapsa penală şi
greşit au determinat tipul penitenciarului, Colegiul penal le consideră drept lipsite de temei.
La acest capitol, Colegiul relevă că persoanei recunoscute vinovate de săvârşirea unei
infracţiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancţiunii articolului în
baza căruia persoana se declară vinovată. Totodată, conform art.75 alin.(1) Cod penal, la
stabilirea categoriei şi termenului pedepsei instanţa de judecată are obligaţia să ţină cont de
gravitatea infracţiunii săvîrşite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de
circumstanţele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influenţa pedepsei
aplicate asupra corectării şi reeducării vinovatului, precum şi de condiţiile de viaţă ale
familiei acestuia. Pedeapsa are drept scop şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni atât din
partea inculpatului, cât şi a altor persoane. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe
lîngă scopul său represiv şi o finalitate de exemplaritate, în ce priveşte comportamentul
făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa şi modalitatea de executare a acesteia trebuie
individualizată în aşa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii
penale şi evitarea în viitor a săvârşirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare a
pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei şi
autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.
Complementar, potrivit principiului umanismului, legea penală nu urmăreşte scopul de a
cauza suferinţe fizice sau de a leza demnitatea omului. În această ordine de idei, Colegiul
penal constată că la stabilirea pedepsei lui V.Cazacu, instanţa de apel a ţinut seama pe
deplin de principiile, prevăzute de art.7, 61 Cod penal şi de criteriile generale de
individualizare, de caracterul şi gradul de pericol social al infracţiunii săvârşite, stipulate în
art.75 Cod penal, de toate circumstanţele cauzei, de gravitatea infracţiunii, care face parte
din categoria celor mai puţin grave, de persoana inculpatului, care nu are antecedente
penale, la locul de trai se caracterizează satisfăcător, că şi-a recunoscut vina şi s-a căit
sincer pentru fapta comisă, solicitând examinarea cauzei în procedură simplificată, că
circumstanţe agravante nu au fost stabilite, precum şi de influenţa pedepsei aplicate asupra
corectării şi reeducării vinovatului, şi corect a stabilit categoria şi termenul pedepsei penale.
În acest sens, Colegiul menţionează că, reieşind din textul hotărârilor judecătoreşti
pronunţate, contrar celor afirmate de recurent, circumstanţele la care se face referire, au fost
luate în considerare de instanţă la numirea pedepsei şi astfel, argumentele invocate de către
recurent nu pot fi acceptate pentru casarea hotărârii judecătoreşti. În concluzie, Colegiul
penal constată că la stabilirea pedepsei lui V.Cazacu, instanţa de apel a dat deplină eficienţă
împrejurărilor cauzei, considerând că acestuia i-a fost stabilită o pedeapsă echitabilă, în
limitele prevăzute de sancţiunea normei penale în baza căreia a fost declarat vinovat,
pedeapsa fiind individualizată conform prevederilor legale.
De asemenea, Colegiul notează că, instanţele corect au stabilit tipul penitenciarului, având în
vedere prevederile art.72 alin.(2) Cod penal, iar argumentele recurentului, precum că, în
speţă, s-a stabilit că inculpatul intenţionat şi cu bună-ştiinţă a
6 încălcat cerinţele de păstrare a armelor de foc şi a muniţiilor în locuri speciale, de
neadmitere a lăsării armei de foc fără supraveghere şi fără mijloace speciale care să asigure
securitatea celor din jur, astfel fiind aplicabile prevederile art.72 alin.(3) Cod penal, nu este
plauzibil, or, potrivit rechizitoriului (f.d.214 v.1), la stabilirea faptei infracţionale nu a fost
reţinut că aceasta a fost săvârşită „intenţionat”, ci doar cu „bunăştiinţă”, ultimul aspect
fiind propriu stării de imprudenţă, manifestată prin încredere exagerată.
Respectiv, aşa cum prevede art.72 alin.(3) Cod penal, pentru ca persoanei să-i fie stabilită
executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis, aceasta trebuie să
săvârşească o infracţiune cu intenţie, situaţie străină speţei de faţă. Subsecvent, argumentul
recurentului, precum că inculpatului urma să-i fie stabilit tipul penitenciarului în condiţiile
art.72 alin.(3) Cod penal, nu este întemeiat din punct de vedere al legislaţiei penale.
Totodată, Colegiul penal constată că recurentul indică aceleaşi argumente ca şi în apel,
asupra cărora instanţa de apel s-a pronunţat detaliat la pct.5.6.-5.11 ale deciziei, soluție pe
care instanţa de recurs şi-o însușește pe deplin şi a cărei reluare nu se mai impune, fapt ce
este în deplină concordanţă cu jurisprudența și practica Curţii Europene pentru Drepturile
Omului, care în cauza Albert vs România din 16.02.2010, în pct.37 al Hotărârii a statuat că,
dacă art.6 § 1 din Convenţia EDO obligă instanţele să îşi motiveze deciziile, acesta nu poate
fi înţeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk împotriva
Ţărilor de Jos, 19 aprilie 1994, pct. 61, seria A nr. 288). Cu toate acestea, noţiunea de proces
echitabil necesită ca o instanţă internă care nu şi-a motivat decizia, fie prin însuşirea
motivelor furnizate de o instanţă inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuşi în mod real
chestiunile esenţiale supuse atenţiei sale şi să nu se fi mulţumit să confirme pur şi simplu
concluziile unei instanţe inferioare (Helle împotriva Finlandei, 19 decembrie 1997, pct.60).
Cu referire la argumentul recurentului, precum că instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra
tuturor motivelor invocate în apel şi hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluţia, Colegiul penal, aşa cum a fost stabilit mai sus, reiterează că recursul
repetă textul apelului, argumentele expuse de recurent fiind anterior invocate în apel, iar
instanţa de apel, examinându-le în ansamblu, le-a dat o apreciere corespunzătoare, conform
art.414 Cod de procedură penală, pronunţându-se argumentat şi detaliat asupra lor.
Subsecvent, Colegiul conchide că decizia instanţei de apel cuprinde atât fondul apelului
declarat de către procuror, cât şi temeiurile de fapt şi de drept care au fost puse la baza ei,
precum şi motivele adoptării soluţiei, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de
procedură penală. Prin urmare, argumentele recurentului sunt neîntemeiate, decizia instanţei
de apel fiind bine argumentată, motivată şi în concordanţă cu prevederile art.394 Cod de
procedură penală. Deci, analizând materialele cauzei şi hotărârea instanţei de apel atacată,
Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii
judecătoreşti contestate.
7 Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanţa de recurs, examinând
admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanţei de apel, este în
drept să decidă asupra inadmisibilităţii acestuia în cazul în care constată că este vădit
neîntemeiat. În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiurile invocate de către
procuror nu sunt acceptabile din punct de vedere al prezenţei erorilor de drept, care ar da
temei de implicare a instanţei de recurs în sensul casării hotărârii contestate şi, potrivit legii,
se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.
8. În conformitate cu prevederile art.432 alin.(1)-(2) pct.4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie
DECIDE:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de
circumscripţie Chişinău, Bradu Valentina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curţii de
Apel Chişinău din 07 martie 2018, în cauza penală în privinţa lui Cazacu Vasile, ca fiind
vădit neîntemeiat.

Deci daca o sa analizam aceasta infractiunea trebuie sa stabilim elementele

acesteia
- obiectul juridic special il formeaza relatii sociale cu privire la pastrare
in conditii de legalitate a armelor
- obiectul material il reprezinta arma, in cazul nostru - arma de foc de
vânătoare, de model „MP-153”, cu nr.0015336178, calibrul 12x76
- latura obiectiva consta in fapta prejudiciabila, care este exprimata in
actiune. Aceasta actiune este exprimata in pastrarea armei de foc.
Este o infractiune formala, de aceea se considera consumata din
momentul pastrarii armei de foc
- latura subiectiva in acest caz poate sa sa se exprime numai prin
imprudenta , care este concretizata in neglijenta. De aceea instanta
corect a stabilit tipul inchisorii – de tip deschis, fiind ca infractiunea a
fost facuta din imprudenta (in conformitate cu art. 72 alin (2) CP RM)
Deci, eu sunt de acord cu hotarirea Curtii Supreme de Justitie, dat fiind faptul ca
in latura obiectiva noi nu avem astfel de element ca urmarile prejudiciabile, de
aceea urmarile care s-a produs nu trebuie luate la individualizarea pedepsei,
fiind ca sint componenta deja altei infractiuni.
- subiectul infractiunii in cazul nostru este o persoana fizica,
responsabila
8. Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani
XXXXXX A.G. în circumstanţe nestabilite de organul de urmărire penală a procurat substanţe
narcotice, pentru consum propriu, fără scop de înstrăinare, pe care le-a păstrat asupra sa
pînă la data de 23.01.2017, cînd aproximativ la ora 23:30 a zilei indicate le-a predat
colaboratorilor MAI al RM iar ulterior, prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr.
34/12/1-R-488 din 25.01.2017 masa vegetală uscată de culoare verbe-cafenie ridicată de la
inculpat a fost identificată ca marihuana, care se atribuie la substanţele narcotice, în
cantitate totală de 2,107 gr.
XXXXXX A. pînă la începerea cercetării judecătoreşti a declarat că, recunoaşte în totalitate
săvîrşirea faptelor indicate în rechizitoriu, nu doreşte prezentarea de noi probe, şi solicită ca
judecata pe cauza penală dată să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire
penală. Avocatul Buliga I. a susţinut solicitarea inculpatului. Procurorul Cernalev V. nu a
formulat obiecţii în privinţa solicitării indicate.
Deoarece din probele administrate rezultă că faptele inculpatului sînt stabilite şi sînt
suficiente date cu privire la persoana inculpatului pentru a permite stabilirea unei pedepse,
instanţa prin încheierea sa a admis solicitarea inculpatului şi a dispus ca judecata pe cauza
dată să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
Vinovăţia inculpatului în comiterea infracţiunii incriminate se mai confirmă şi prin cumulul
de probe care se conţine în materialele cauzei penale, probe pe care inculpatul le-a
recunoscut în totalitate şi în privinţa cărora nu a formulat obiecţii, şi anume: procesul-verbal
de consemnare a faptelor (p.d. 3), înştiinţarea 902 înregistrată în Registrul de evidenţă a
I.P.s. Buiucani cu nr. 1066 la 23.01.2017 (p.d. 4), procesul-verbal de ridicare la 23.01.2017
de la inculpat a 2 pacheţele cu substanţă de origine vegetală de culoare verde (p.d. 8),
raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 34/12/1-R-488 din 25.01.2017 (p.d. 19-22).
Efectuînd cercetarea judecătorească instanţa consideră vinovăţia inculpatului XXXXXX A. în
procurarea şi păstrarea substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, săvîrşite în
proporţii deosebit de mari şi fără scop de înstrăinare, pe deplin confirmată şi acţiunile lui
necesar de încadrat conform art. 217 al. 4) p. b) CP RM.
Luînd în vedere personalitatea inculpatului, care nu prezintă primejdie pentru societate,
circumstanţele atenuante ale vinovăţiei şi anume că, pentru prima dată a săvîrşit o
infracţiune mai puţin gravă, acordarea ajutorului la descoperirea infracţiunii comise, căinţa
în cele comise, lipsa circumstanţelor agravante ale vinovăţiei, instanţa consideră posibilă
corectarea şi reeducarea inculpatului fără izolarea lui de societate.
În conformitate cu art. 364/1, 384-389, 392-395, 397, 399 CPP RM, instanţa -
C O N D A M N Ă:
Pe XXXXXX Artur Gheorghe a declara vinovat în săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 217
al. 4) p. b) CP RM şi a stabili lui o pedeapsă de 2 ani închisoare, cu privarea pe termen de 5
ani de dreptul de a ocupa funcţii ce ţin de primirea în gestiune a substanţelor
medicamentoase. Cu aplicarea art. 90 CP RM a dispune suspendarea condiţionată a
executării de către XXXXXX A.G. a pedepsei stabilite, a fixa lui un termen de probă de 1 an.
A obliga pe XXXXXX A.G. pe parcursul termenului de probă fixat lui periodic să se prezinte
pentru înregistrare în Biroul de probaţiune care va verifica executarea sentinţei date şi să
comunice biroului despre schimbarea locului de domiciliu.
Corpul delict – 2 pacheţele de tip zip-lock cu marihuana, care se păstrează în camera de
păstrare a corpurilor delicte a Inspectoratului de Poliţie sector Buiucani conform ordonanţei
din 31.01.2017 şi chitanţei nr. 81 din 31.01.2017, de nimicit după devenirea sentinţei date
definitive. Măsura preventivă aplicată în privinţa lui XXXXXX A.G. se anulează.

In speta mentionata, atestam prezenta infractiunii -Circulaţia ilegală a

drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora fără scop de înstrăinare .
Consider ca organul de urmarire penala corect a incadrat actiunea lui X,
incadrind-o anume ca art.217 alin.(4) lit. b) - Semănatul sau cultivarea ilegală a
plantelor care conţin droguri sau etnobotanice, prelucrarea sau utilizarea a astfel
de plante, săvîrşite în proporţii mari şi fără scop de înstrăinare, Producerea,
prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea,
păstrarea, expedierea, transportarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii
acestora, săvîrşite în proporţii mari şi fără scop de înstrăinare, în proporţii
deosebit de mari . Despre aceasta ne-ar putea spune urmatoarele fapte:
-procesul-verbal de ridicare la 23.01.2017 de la inculpat a 2 pacheţele cu substanţă de
origine vegetală de culoare verde în cantitate totală de 2,107 gr.
-declaratiile lui X ca recunoaste în totalitate săvîrşirea faptelor indicate în rechizitoriu, nu
doreşte prezentarea de noi probe, şi solicită ca judecata pe cauza penală dată să se facă pe
baza probelor administrate în faza de urmărire penală
- procesul-verbal de consemnare a faptelor.

Insa cu toate că instanţa de judecată corect a încadrat acţiunile inculpatului,eu

consider ca la stabilirea pedepsei, instanta nu a ţinut cont de personalitatea
inculpatului şi de caracteristica în societate. Dupa parerea mea, pedeapsa
stabilită este prea blîndă şi este contrar prevederilor art.61 din Codul penal,
pedeapsa stabilita nu-şi va atinge scopul , scopul de corectare a condamnatului,
precum şi prevenirea săvîrşirii de noi infracţiuni atît din partea inculpatului, cît
şi din partea altor persoane. La stabilirea pedepsei instanţa de judecată trebuie
sa ţina cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute la
art.75 din Codul penal şi anume de gravitatea infracţiunii săvîrşite, de motivul
acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanţele cauzei care atenuează
ori agravează răspunderea, de influenţa pedepsei aplicate asupra corectării şi
reeducării vinovatului, precum şi de condiţiile de viaţă ale familiei acestuia. In
cauza dată nu există şi nu au fost stabilite careva circumstanţe excepţionale sau
alte circumstanţe care ar micşora esenţial gravitatea faptei inculpatului,
precum şi careva circumstanţe atenuante prevăzute de art.76 din Codul penal.
Astfel, reieşind din circumstanţele cauzei penale, personalitatea inculpatului X,
eu consider ca pedeapsa pentru astfel de fapta, trebuie sa fie mai aspra fata de
X.
9. Colegiul penal al Curţii de Apel Chişinău
Prin sentinţa Judecătoriei Căuşeni, sediul Ştefan Vodă din data de 26 mai 2017, Feraru Ion Z
a fost recunoscut vinovat de comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 2641 alin. (4), art. 264
alin. (3) lit.(a) şi art. 266 CP al RM şi i-a fost numită pedeapsa: în baza art.2641 alin. (4) CP
al RM, în formă de 1 an închisoare în penitenciar de tip semiînchis, în baza art.264 alin. (3)
lit. a) CP al RM, în formă de 4 ani închisoare în penitenciar de tip deschis, cu privarea de
dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3ani, în baza art. 266 CP al RM,
în formă de 1 an închisoare în penitenciar de tip semiînchis.
2. În temeiul art. 84 alin. (1) CP al RM, prin cumulul parţial al pedepselor aplicate, lui i s-a
stabilit pedeapsa definitivă în formă de închisoare pe un termen de 5 ani, în penitenciar de tip
semiînchis, cu privarea de dreptul de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un
termen de 3 ani.
3. Iar, în baza art. 90 CP al RM, s-a dispus suspendarea condiţionată a pedepsei închisorii
numite lui Feraru Ion Z pe un termen de probaţiune de 3 ani, fiind explicat lui Feraru Ion Z
că executarea pedepsei nu se v-a dispune dacă acesta în termenul de probă nu v-a comite o
altă infracţiune, v-a respecta obligaţiile impuse prin sentinţă şi prin comportare exemplară v-
a îndreptăţi încrederea acordată.
4. Prin aceiaşi sentinţă s-a dispus încasarea din contul lui Feraru Ion Z în beneficiul părţii
vătămate Spatari Graf X, a prejudiciului material pentru tratament, transport, salariul ratat
şi asistenţa juridică în mărime de 51750 şi prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei, fiind
obligat Feraru Ion Z să restituie părţii vătămate Spatari Graf prejudiciul material şi moral în
termen de 6 luni de la pronunţarea sentinţei.
5. Tot prin sentinţa dată instanţa de fond a dispus nimicirea corpurilor delicte după cum
urmează: un semn distinctiv de marcă a automobilului „Audi"; o aripă metalică de la
bicicletă cu sistemul de fixare; o grilă din masă plastică de culoare neagră pe partea din
spate este o etichetă cu inscripţia „AD99009GAL”; un pantof confecţionat din materie de
culoare cafenie combinat cu negru; o scurtă subţire de lucru de culoare albastră; o bicicletă
pentru bărbaţi cu cadru metallic acoperită vopsea de culoare verde; un chipiu cu cozoroc,
confecţionat din materie de culoare gri, cu inscripţia Olympic Luge Competition, care se
păstrează în camera de păstrare a corpurilor delicte al Inspectoratului de Poliţie Ştefan
Vodă, după intrarea sentinţei în vigoare.
6. Inculpatul Feraru Ion Z a fost condamnat pentru faptul că la data de 14.08.2016,
aproximativ la ora 03 45, în urma unui control efectuat de către colaboratorii Batalionului
Naţional de Patrulare, Plutonul Sud, Căuşeni-Ştefan Vodă, a fost constatat faptul că Feraru
Ion, domiciliat sat. Slobozia, r-ul Ştefan Vodă, pe traseul R-30, km 81, neavând permis de
conducere, conducea în stare de ebrietate alcoolică avansată automobilul de model „Audi
A6” cu n/î ccccc 315.
7. În urma controlului efectuat s-a constatat că, Feraru Ion încâlcind prevederile
Regulamentului Circulaţiei Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din
13.05.2009, şi anume: art. 14 lit. a) care prevede că „conducătorul de vehicul îi este interzis
să conducă vehiculul în stare de ebrietate”, iar ultimul conducea automobilul sus-indicată în
stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Faptul dat fiind confirmat prin procesul-verbal
nr.159 din 19.07.2015 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a
alcoolului stării de ebrietate şi naturii ei, prin care se constată concentraţia de alcool în
aerul expirat a lui Feraru Ion, constituie 0,66 mg/l, concentraţie care conform prevederilor
art.13412 CP al RM, se referă la stare de ebrietate de alcool avansată.
8. Totodată, au fost încălcate prevederile art. 10 pct. 2 lit. a), care prevăd că persoana care
conduce un autovehicul trebuie să posede permisul de conducere perfectat pe numele său,
valabil pentru categoria (subcategoria) din care face parte autovehiculul condus.
9. Tot el, la 24.08.2016, aproximativ pe la orele 2115, conducând pe traseul R- 30,
automobilul de model „Audi A6”, cu numerele de înmatriculare PVL 315, a manifestat o
atitudine nechibzuită faţă de dexteritatea în conducerea mijlocului de transport care i-ar
permite să prevadă situaţii periculoase, din cauza neatenţiei manifestate, neţinând cont de
condiţiile rutiere şi situaţia rutieră, nu a redus viteza până la limita care i-ar asigura
securitatea circulaţiei sau chiar să oprească şi ca rezultat în apropierea de direcţia
drumurilor de acces în sat. Olăneşti, r-ul Ştefan Vodă, la tamponat pe Spatari Graf, care se
deplasa cu bicicleta pe traseul dat.
10. Astfel, în urma accidentului rutier în cauză, lui Spatari Graf X, s-au ales cu următoarele
leziuni corporale, 1,2,3,4,6,7 fracuri de coaste VI-VII-VIII linia axilar anterior pe stânga;
fracturi cominutive a oaselor gambei 1/3 distală cu deplasare; fractură de os femural distal şi
capului proximal os fibular; plagă scalpantă a craniului; plagă scalpantă a coapsei stângi
posterior, şoc traumatic decompensat, care au putut fi produse în rezultatul acţiunii
traumatice a unui obiect contondent dur sau la lovire de acesta, posibil în timpul şi
circumstanţele indicate, prezintă pericol pentru viaţă şi în baza acestui criteriu se califică ca
vătămare gravă a integrităţii corporale.
11. În astfel de circumstanţe, Feraru Ion, a încălcat prevederile Regulamentului Circulaţiei
Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, şi anume pct. 45 alin. 1)
lit. b) şi d) care prevede că „ conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu
limita de viteză stabilită, ţinând permanent seama de următorii factori: dexteritatea în
conducere care i-ar permite să prevadă situaţiile periculoase şi situaţia rutieră.
12. De asemenea, Feraru Ion, a încălcat prevederile art. 14 lit. a) al Regulamentului
Circulaţiei Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, care prevede
că „ conducătorul de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate”.
13. Tot el, după comiterea accidentului rutier din data de 24.08.2016, încălcând regulile de
securitate a circulaţiei rutiere şi de exploatare a mijlocului de transport a părăsit locul
comiterii infracţiunii lăsându-1 pe Spatari Graf, la locul comiterii accidentului fără a acorda
acestuia ajutorul necesar.
14. Consecvent, împotriva sentinţei Judecătoriei Căuşeni, sediul Ştefan Vodă din data de 26
mai 2017, a înaintat apel procurorul în Procuratura raionului Ştefan Vodă, Tian Nicolae,
solicitând admiterea apelului, casarea sentinţei, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit
pentru prima instanţă, cu pronunţarea unei noi hotărîri, prin care lui Feraru Ion Z să-i fie
stabilită pedeapsa în baza art. 2641 alin. (4) CP al RM, sub formă închisoare pe un termen de
1 an, în baza art. 264 alin. (3), lit. (a) CP al RM, pedeapsa în formă de închisoare pe un
termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a
conduce mijloace de transport pe o perioadă de 3 ani, şi în baza art. 266 CP al RM, să-i fie
numită pedeapsa în formă de închisoare pe un termen de 1 an, iar în temeiul art. 84 alin. (1)
CP al RM, pentru concurs de infracţiuni, prin cumul parţial al pedepselor aplicate să-i fie
numită pedeapsa definitivă în formă de închisoare pe un termen de 5 ani şi 6 luni, cu
executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de
transport pe o perioadă de 3 ani.
15. În motivarea apelului declarat procurorul în Procuratura raionului Ştefan Vodă, Tian
Nicolae, a invocat următoarele motive și anume, consideră ilegală sentinţa instanţei de fond,
în ceea ce ţine de blândeţea pedepsei aplicată faţă de Feraru Ion Z, deoarece infracţiunea
care este prevăzută de art.264 alin.(3) lit. a) Cod penal, conform art. 16 alin.(3) Cod penal al
RM, se califică ca una gravă, ca urmare a acţiunilor inculpatului în timpul conducerii
mijlocului de transport a fost cauzate leziuni corporale grave unei persoane, totodată
părăsind locul accidentului neacordând părţii vătămate primul ajutor medical ca urmare
consecinţele putea fi mai grave adică acţiunile intenţionate inculpatului putea duce la decesul
părţii vătămate, iar din cauza circumstanţelor nedependente de el partea vătămată a rămas în
viaţa fiind chemată ambulanţa de un al şofer care se deplasa pe drumul în cauza.
16. Mai mult, în viziunea acuzatorului de stat, pedeapsa aplicată faţă de Feraru Ion Z, de
către instanţa de judecat pentru infracţiunea prevăzută de art.264 alin (3) lit. a) CP al RM,
adică închisoare pe un termen de 4 ani în penitenciar de tip deschis, este o pedeapsa blîndă
pentru aşa gen de infracţiuni cu un pericol sporit pentru participanţii la traficul rutier şi altor
persoane, de asemenea, s-a menționat că Feraru Ion Z la o perioadă scurtă de la comiterea
primei infracţiuni a comis o altă infracţiune care face parte din categoriile infracţiunilor din
domeniul circulaţiei rutiere prin ce a manifestat lipsa totală de respect faţa de legislaţia RM.
17. Subsecvent, prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2017,
apelul procurorului a fost respins ca nefondat, cu menținea fără modificări a sentinței
Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 26 mai 2017.
18. Instanţa de apel a statuat că la stabilirea pedepsei inculpatului, instanţa de fond a
acordat deplină eficienţă prevederilor art. 7, 61, 75 CP al RM, corect constatând că nu au
fost stabilite circumstanţe atenuante şi agravante, că inculpatul a săvârşit două infracţiuni
care fac parte din categoria celor grave şi uşoare, a recunoscut parţial vina, se
caracterizează pozitiv, nu are antecedente penale şi a reparat în parte prejudiciul cauzat
părţii vătămate.
19. Totodată, solicitarea acuzării privind aplicarea în privinţa inculpatului a pedepsei
închisorii şi excluderea prevederilor art. 90 CP al RM, este neargumentată şi lipsită de
fundament juridic.
20. Prin urmare, scopul educativ şi preventiv al pedepsei aplicate inculpatului, va fi atins
doar prin menţinerea pedepsei penale în limitele şi în condiţiile stabilite de instanţa de fond.
21. În continuare, procurorul în Procuratura de circumscripţie Chişinău, Radu Sâli, a
declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii şi dispunerea rejudecării
cauzei de către aceeaşi instanţă de apel, în alt complet de judecată.
22. Iar, prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 07 noiembrie
2017, s-a admis recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripţie
Chişinău, Radu Sâli, casează total decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 26
iunie 2017, în privinţa inculpatului Feraru Ion Z, şi s-a dispus rejudecarea cauzei de către
aceeaşi instanţă de apel, în alt complet de judecată.
23. Colegiul penal, audiind părţile, examinând materialele cauzei penale, consideră apelul
procurorului ca fiind fondat şi pasibil de admis, din următoarele considerente.
24. La pronunţarea sentinţei, instanţa de judecată corect a stability circumstanţele de fapt şi
de drept şi just a tras concluzia că inculpatul a săvârşit anume infracţiunile imputate.
25. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală,
fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 CPP al RM, din punct de vedere al
pertinenţei, concludenţii, utilităţii şi veridicităţii, iar toate probele în ansamblu – din punct de
vedere al coroborării lor.
26. Astfel, Colegiul reține din materialele dosarului că starea de fapt şi de drept se află în
concordanţă deplină cu materialele cauzei şi corect a fost statuată de către instanţa de fond,
neconstatându-se temeiuri de casare a sentinţei. în plus, instanţa de fond a dat o apreciere
corectă probelor şi circumstanţelor cauzei penale, examinând probele administrate din
punctul de vedere a utilităţii şi veridicităţii lor, sub toate aspectele, complet şi în mod
obiectiv, călăuzindu-se de Lege, încadrând just acţiunile inculpatului, Feraru Ion Z, în baza
dispoziţiilor art. 2641 alin. (4) CP al RM, individualizată prin „conducerea mijlocului de
transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, de
către o persoană care nu deţine permis de conducere”, în baza normei art. 264 alin. (3), lit.
(a) CP al RM, individualizată prin „încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei, de către
persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudenţă o
vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii” şi conform dispoziţiei art. 266 CP
al RM, individualizată prin părăsirea locului accidentului rutier de către persoana care
conducea mijlocul de transport şi care a încălcat regulile de securitate a circulaţiei sau de
exploatare a mijloacelor de transport, dacă aceasta a provocat urmările indicate la art. 264
alin. (3) şi (5) CP al RM, însă la stabilirea pedepsei, instanța de fond nu ținut cont de scopul
stabilit le legiuitor la art. 61 CP al RM.
27. Astfel, Colegiul indică că fiind audiat inculpatul Feraru Ion Z, vina în comiterea
infracţiunilor imputate a recunoscut-o parţial şi a declarat, că la data de 14 august 2016 în
jurul orelor 02 , se deplasa cu automobilul propriu de model „Audi A6”, din s. Antoneşti spre
spitalul din s. Olăneşti, r. Ştefan Vodă. Pe drum a staţionat la cafeaua ”La Cucoana”.
Imediat de el s-a apropiat colaboratorii poliţie rutiere, care având bănuieli că are miros de
alcool l-au supus testării alcoolscopice cu aparatul ”Drager”, unde s-a depistat că el nu este
în stare de ebrietate. Colaboratorii de poliţie i-au prezentat tichetul cu rezultatul 00.00 mg/l,
pentru ce a şi semnat. Colaboratorii poliţiei i-au cerut actele la control pe automobil, dar nu
şi permisul de conducere. Ulterior, de el s-a apropiat poliţistul Nistor Vadim, care i-a
comunicat ca a doua zi la ora 09°° să se prezinte la comisariatul de poliţie cu actele.
Recunoaşte că nu a susţinut examenul de calificare pentru documentarea cu permis de
conducere. Nu cunoaşte de unde s-a luat raportul aparatului special „Drager” din data de
14.08.2016, ora 0349, cu rezultatul 00.66 mg/l.
28. În ce priveşte al doilea episod, inculpatul, Feraru Ion, a declarat, că la data 24.08.2016,
în jurul orelor 20°°-2100 s-a deplasat cu automobilul propriu, de model „Audi A6”, spre s.
Antoneşti, r-nul Ştefan Vodă. Deplasându-se pe traseu cu o viteză circa 90-95 km/oră, pe
partea dreaptă a carosabilului, brusc a ieşit în faţa sa partea vătămată, Spatari Graf, care se
deplasa cu bicicleta, pe care involuntar 1-a tamponat cu partea frontală a automobilului. în
momentul impactului, dânsul a început să frâneze lin, pentru ca biciclistul tamponat să nu
cadă sub roţile automobilului, concomitent virând volanul spre stânga. Dânsul regretă că, a
părăsit locul comiterii infracţiunii lăsându-1 pe Spatari Graf, la locul accidentului fără a
acorda acestuia ajutorul necesar, era într-un şoc psihologic şi s-a speriat tare. A acoperit
parţial cheltuielile suportate de partea vătămată (în sumă de 1600 lei), este de acord să
restituie paguba materială, dar nu în cuantumul solicitat. De cele comise se căieşte şi regretă
(Vol.II, f.d. 19-21).
29. Consecvent, în ședința instanței de apel, Feraru Ion Z, a solicitat respingerea apelului
declarat de procuror şi menţinerea sentinţei Judecătoriei Căuşeni, sediul Ştefan Vodă din
data de 26 mai 2017, relatând că susţine integral declaraţiile depuse în cadrul urmăririi
penale şi cercetării judecătoreşti. A recunoscut parţial vina şi nu este de acord cu învinuirea
înaintată pentru fapta de conducere a automobilului în stare de ebrietate, indicînd că a
restituit jumate din suma prejudiciului, dar nu are recipisă, iar partea vătămată refuză să
recunoască.
30. În continuare, Colegiul analizînd declarațiile inculpatului prin prisma prevederilor art.
101 CPP al RM, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, consideră că
declarațiile inculpatului corespund adevărului parțial, fiind oferite în sensul de a-și ușura
situația în cauza penală, mai mult, cele relatate de inculpat sunt combătute prin probele ce
vor fi analizate infra.
31. Astfel, necătînd la faptul că inculpatul recunoaște parțial vina, culpa integrală a acestuia
în comiterea infracțiunii incriminate se demonstrează prin declaraţiile părţii vătămate,
Spatari Graf X, care fiind audiat în cadrul judecării cauzei în instanţa de fond a relatat că la
data de 24.09.2015, seara se deplasa cu bicicleta de la serviciu din s. Olăneşti, spre domiciliu
din s. Antoneşti. Astfel, trecând de intersecţia drumului de acces a s. Olăneşti, pe traseul
central, a auzit un zgomot puternic produs de motorul unui automobil, întorcând capul pentru
a vedea ce se întâmplă, momentan a simţit din spate o lovitură puternică în rezultatul căreia
a pierdut cunoştinţa, revenindu-şi deja în Spitalul raional Ştefan Vodă. Ulterior a fost
transport la Spitalul de urgenţă din mun. Chişinău, unde a urmat tratamentul care durează
până în prezent. Ca rezultat al accidentului a rămas invalid de gradul II. Inculpatul a acordat
ajutor material în sumă numai de 1400 lei (Vol.II,f.d.l4), în cadrul şedinţei instanţei de apel
partea vătămată, Spatari Graf X, a indicat că susține apelul procurorului, confirmând
declarațiile depuse anterior, indicând că din toată suma pe care i-a promis-o inculpatul, i-a
restituit doar 1200 lei.
32. Colegiul examinând și apreciind declarațiile părții vătămate, prin prisma prevederilor
art. 101 CPP al RM, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, le
apreciază ca fiind veridice, succesive, care indică la culpa inculpatului în comiterea
infracțiunii incriminate, mai mult, instanța de apel indică că declarațiile părții vătămate
coroborează cu declarațiile martorilor audiați în prezenta cauză penală, probe care vor fi
analizate infra.
33. Astfel, instanța de apel reține că vina inculpatului Feraru Ion mai este demonstrată și
prin declarațiile martorului, Gorbatovschi Alexandru Ion, care fiind audiat în şedinţa
instanţei de fond a relatat că activează în calitate de inspector de patrulare rutieră a
Batalionului Sud, plutonul Căuşeni-Ştefan Vodă. La data de 14.08.2016 a fost implicat în
serviciu conform graficului. Aflându-se în s. Olăneşti r-nul Ştefan Vodă, a stopat automobilul
de model „Audi A6” cu numerele de înmatriculare ggggg 315. în urma verificării unităţii de
transport menţionate mai sus şi a actelor, s-a constatat că, Feraru Ion nu dispune de permis
de conducere. Totodată din discuţia cu ultimul au apărut suspecţii precum că, se află în stare
de ebrietate produsă de alcool, simţindu-se din cavitatea bucală un miros specific de alcool,
în vederea stabilirii concentraţiei alcoolului, unde Feraru Ion a fost examinat cu alcooltestul
„Drager”, stabilindu-se că, concentraţia alcoolului în aerul expirat constituie 0.66 mg/l.
Ulterior, inculpatul a semnat raportul (tichetul) aparatului special „Drager” (Vol.II,f.d.l5).
34. Declarațiile martorului, XXXXXXXXX, care fund audiat pe parcursul judecării cauzei în
instanţa de fond a susţinut că activează în calitate de ofiţer de patrulare rutieră a
Batalionului Sud, plutonul Căuşeni-Ştefan Vodă. La data de 14.08.2016 a fost implicat în
serviciu conform graficului împreună cu Gorbatovschi Alexandru, la intersecţia cu s. Olăneşti
din direcţia s. Antoneşti, r. Ştefan Vodă, într-un mod neuniform se deplasa un automobil de
cu nr/în hhhhh 315. Au stopat automobilul model Audi A6, în timpul conversaţiei, din
cavitatea bucală a conducătorului auto se simţea miros de alcool. I-au cerut şoferului să fie
supus examinării la aparatul Drager alcooltest, la ce dânsul a fost de acord. Totodată, în
cadrul documentării cazului, s-a constatat că conducătorul auto, Feraru Ion, nu dispune de
permis de conducere (Vol.II,f.d.l6).
35. Declarațiile martorului Prisac Elena Z, care fund audiat în şedinţa instanţei de fond a
menţionat că este sora inculpatului. La data de 14.08.2016, în jurul orelor 0 1 00-0200 se
deplasa împreună cu fratele său Feraru Ion, cu automobilul lui propriu de model „Audi A6”.
Pe drum spre spitalul din s. Olăneşti r. Ştefan Vodă, s-au oprit la cafeneaua „La Cucoana”
să servească câte o cafea. Imediat de ei s-a apropiat un colaborator al poliţie rutiere, a
solicitat actele la control spre verificare, fratele a comunicat că actele nu sunt asupra lui.
Poliţiştii au verificat maşina în baza de date POL DATA MAI, unde s-a dovedit că, datele
automobilului sunt ale proprietarului, care era Feraru Ion. Ulterior, colaboratorul al poliţie
rutiere care având bănuieli că fratele are miros de alcool l-au supus testării alcoolscopice cu
aparatul ”Drager”. Feraru Ion i-a comunicat că, totul e bine, raportul a arătat rezultatul
00.00 mg/L, pentru ce a şi semnat. în ce priveşte al doilea episod dânsa a declarat că, la data
de 24.08.2016 seara, la domiciliu a venit fratele său Feraru Ion, acesta a parcat automobilul
său de model „Audi A6”, în spatele casei. Ion era foarte stresat şi întrebândul-1 ce s-a
întâmplat, acesta i-a comunicat că pe traseul central cu automobilul lui propriu a accidentat
o persoană. Nu cunoaşte în ce stare se află victima, dânsul a părăsit locul comiterii
infracţiunii, fară a acorda acestuia ajutorul necesar. După aceasta Feraru Ion a plecat într-o
direcţie necunoscută. Aproximativ peste o jumătate de oră la poarta domiciliului a venit un
echipaj al poliţiei rutiere, care au întrebat referitor la locul aflării a fratelui său Ion, acestora
le-a comunicat că nu cunoaşte nimic, deoarece Ion nici nu răspundea la telefon (Vol.II,f.d.l7).
36. Declarațiile martorului, Spatari Elena Gheorghe, care fiind audiată în şedinţa instanţei
de fond a relatat că este soţia părţii vătămate, Spatari Graf. La data de 24.08.2016 a fost
telefonată de sora medicală, ulterior de colaboratorii de poliţie care i-au comunicat că soţul
a fost accidentat şi acum se află în secţia de reanimare. Soţul a suferit câteva intervenţii
chirurgicale, a devenit persoană cu dezabilităţi şi anume invalid de gradul II. Inculpatul s-a
obligat că va suporta toate cheltuielile pentru tratament, dar până în prezent ajutor material
acordat de Feraru Ion, doar 1200 lei (Vol.II,f.d.l8).
37. În această ordine de idei, Colegiul examinînd și apreciind declarațiile martorilor, prin
prisma prevederilor art. 101 CPP al RM, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și
utilității lor, le apreciază ca fiind veridice, succesive, care indică la culpa inculpatului în
comiterea infracțiunii incriminate, mai mult, instanța de apel indică că declarațiile
martorilor coroborează atît între ele, cît și cu declarațiile părții vătămate, dar și cu sistemul
de acte și documente acumulate în cadrul urmăririi penale care vor fi analizate infra, cu, ar fi
raportul agentului constatator, din 14.08.2016, prin care s-a documentat faptul că Feraru
Ion, domiciliat s. Slobozia, r-nul Ştefan Vodă, a condus mijlocul de transport de model „Audi
A6" cu numerele de înmatriculare hhhh 315, în stare de ebrietate alcoolică şi care nu deţine
permis de conducere (Vol.I, f.d.7); raportul alcooltestului „Drager" nr. 3205 din 14.08.2016,
ora 03 49, concentraţia vaporilor de alcool în aerul expirat la Feraru Ion, constituia 0,66 g/l
(Vol.I,f.d.9); proces verbal de cercetare la faţa locului din 24.08.216, cu foto-tabelul anexat
(Vol.I,f.d.90-l 13); ordonanţa şi procesul-verbal de ridicare: efectuarea ridicării
automobilului de model „Audi A6” cu numerele de înmatriculare hhh 315, a fost efectuată la
casa de locuit a Prisac Elena, s. Antoneşti r-nul Ştefan Vodă, foto-tabel (Vol.I.f.d. 122-138);
procesul-verbal de examinare a obiectului, obiectul cercetării este: automobilul de model
„Audi A6” cu numerele de înmatriculare hhhh 315, capota din faţă este deteriorată,
deformată, având la mijloc o înfundătură în interior, pe suprafaţa de mijloc a capotei sunt
prezente urme de culoarea neagră, lângă grila decorativă pe suprafaţa capotei pe o porţiune
de 10 cm este lezat startul de vopsea, de asemenea lipseşte şi semn distinctiv de marcă a
automobilului „Audi”, din partea din faţa, numărul de înmatriculare din faţă este deformat,
bara de amortizare din faţă este deteriorată, parbrizul din faţă este total deteriorat, apăsat în
interiorul salonului. Farul drept din faţă este deteriorat, acoperişul automobilului este
deformat apăsat în interiorul salonului în regiunea parbrizului din faţă, aripa dreaptă din
faţă pe toată suprafaţa este deteriorată, apăsată în interior, foto tabel (Vol.I,f.d. 152-157).
38. Relevante fiind și ordonanţa de recunoaştere şi de anexare a corpurilor delicte la cauza
penală: un semn distinctiv de marcă a automobilului ”Audi”, o aripă metalică de la bicicletă
cu sistemul de fixare; o grilă din masă plastică de culoare neagră pe partea din spate este o
etichetă cu inscripţia ”AD99009GAL”; un pantof confecţionat din materie de culoare cafenie
combinat cu negru; o scurtă subţire de lucru de culoare albastră; o bicicletă pentru bărbaţi
cu cadru metallic acoperită vopsea de culoare verde; un chipiu cu cozoroc, confecţionat din
materie de culoare gri, cu inscripţia „olympic Luge Competition”, foto tabel (Vol.I,f.d.158-
164); raportul de expertiză medico-legală nr. 101/D din XXXXXXXXX, în rezultatul
examinării medico-legală a lui Spatari Graf s-a constatat următoarele leziuni corporale:
1,2,3,4,6,7 fracuri de coaste VI-VII-VIII linia axilar anterior pe stânga; fracture cominutive a
oaselor gambei 1/3 distală cu deplasare; fractură de os femural distal şi capului proximal os
fibular; plagă scalpantă a craniului; plagă scalpantă a coapsei stângi posterior, şoc
traumatic decompensat, care au putut fi produse în rezultatul acţiunii traumatice a unui
obiect contondent dur sau la lovire de acesta, posibil în timpul şi circumstanţele indicate,
prezintă pericol pentru viaţă şi în baza acestui criteriu se califică ca vătămare gravă (Vol.I,
f.d.l70- 171).
39. Astfel, Colegiul Penal analizând probele indicate supra prin prisma prevederilor art. 101
CPP al RM, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor consideră că aceste
demonstrează vina lui Feraru Ion în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 2641 alin. (4),
art. 264 alin. (3), lit. (a) şi art. 266 CP al RM, or probele expuse poartă un caracter
consecvent, sunt veridice, coroborează între ele și nu au fost combătute prin alte stări de fapt
care ar indica asupra contrariului.
40. Vis-a-vis de apelul procurorului, Colegiul îl va considera întemeiat fiind bazat pe motive
plauzibile.
41. Astfel, privitor la numirea pedepsei Colegiul Penal menționează următoarele, la numirea
tipului şi măsurii de pedeapsă inculpatului Feraru Ion Z urmează a se ţine pe deplin cont de
prevederile art. 6, 7, 61, 75 – 78 CP al RM, gravitatea infracţiunii comise, de persoana
inculpatului, de faptul că acesta s-a eschivat de la instanța de judecată și consideră că
îndreptarea şi reeducarea lui este posibilă doar cu izolarea lui reală de libertate.
42. Astfel, ca circumstanţe care atenuează răspunderea inculpatului Feraru Ion Z, în
conformitate cu art. 76 CP al RM, nu au fost stabilite.
43. Circumstanţe care agravează răspunderea inculpatului Feraru Ion Z, în conformitate cu
art. 77 CP al RM, nu fel nu au fost reținute.
44. Subsecvent, instanţa de apel constată că, acţiunile inculpatului, Feraru Ion Z, au fost
încadrate în baza art. 264 alin. (3) lit. a) CP al RM, pentru care legea penală prevede
pedeapsa sub formă de închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a conduce
mijloace de transport pe un termen de pînă la 4 ani iar în conformitate cu criteriile enunţate
la art. 16 alin.(4) CP al RM, infracţiunea incriminată inculpatului se califică ca infracţiune
gravă, în baza art. 2641 alin. (4) CP al RM, pentru care norma penală prevede pedeapsa cu
amendă în mărime de la 700 la 800 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în
folosul comunităţii de la 200 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 1 an, fiind calificată
în temeiul art. 16 alin. (2) CP al RM, ca o infracţiune uşoară şi în baza art. 266 CP al RM,
pentru care legea prevede o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de la 200 la 500
unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 200 la 240 de
ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani iar din coroborare cu prevederile art. 16 alin. (2) CP
al RM, rezultă că se atribuie la infracţiuni uşoare.
45. Consecvent, conform art. 84 CP al RM, dacă o persoană este declarată vinovată de
săvîrşirea a două sau mai multor infracţiuni fără să fi fost condamnată pentru vreuna din ele,
instanţa de judecată, pronunţînd pedeapsa pentru fiecare infracţiune aparte, stabileşte
pedeapsa definitivă pentru concurs de infracţiuni prin cumul, total sau parţial, al pedepselor
aplicate, dar pe un termen nu mai mare de 25 de ani de închisoare, iar în privinţa
persoanelor care nu au atins vîrsta de 18 ani şi a persoanelor care au atins vîrsta de 18 ani,
dar nu au atins vîrsta de 21 de ani, care nu au mai fost condamnate – pe un termen nu mai
mare de 12 ani şi 6 luni. În cazul în care persoana este declarată vinovată de săvîrşirea a
două sau mai multor infracţiuni uşoare şi/sau mai puţin grave, pedeapsa definitivă poate fi
stabilită şi prin absorbirea pedepsei mai uşoare de pedeapsa mai aspră. La pedeapsa
principal aplicată în cazul unui concurs de infracţiuni poate fi adăugată oricare din
pedepsele complementare prevăzute la articolele corespunzătoare din Partea specială a
prezentului cod, care stabilesc răspunderea pentru infracţiunile de a căror săvîrşire persoana
a fost declarată vinovată. Pedeapsa complementară definitivă stabilită prin cumul, total sau
parţial, al pedepselor complementare aplicate nu poate depăşi termenul sau mărimea maximă
prevăzută de Partea generală a prezentului cod pentru această categorie de pedepse. Dacă
pentru infracţiunile care intră în concurs sînt stabilite pedepse principale de diferite
categorii, a căror cumulare nu este prevăzută de art.87, şi instanţa de judecată nu va găsi
temeiuri pentru absorbirea unei pedepse de către alta, ele se execută de sine stătător.
Conform prevederilor alin.(1)–(3) se stabileşte pedeapsa şi în cazul în care, după
pronunţarea sentinţei, se constată că persoana condamnată este vinovată şi de comiterea unei
alte infracţiuni săvîrşite înainte de pronunţarea sentinţei în prima cauză. În acest caz, în
termenul pedepsei se include durata pedepsei executate, complet sau parţial, în baza primei
sentinţe. În cazul unui concurs de infracţiuni, cînd s-a stabilit o pedeapsă cu detenţiune pe
viaţă şi una sau mai multe pedepse cu închisoare ori alte categorii de pedepse, se aplică ca
pedeapsă definitivă detenţiunea pe viaţă.
46. În această ordine de idei, Colegiul penal relevă că în circumstanţele date, ținându-se cont
de personalitatea inculpatului, faptul că, recunoaște vina parțial, de modalitatea și acțiunile
pe care le-a comis, de caracterul lor prejudiciabil, care au atentat la siguranța traficului
rutier, dar și la viața și integritatea unei persoane, de faptul că după comiterea unei
infracțiuni, la un interval de timp scurt Feraru Ion Z a comis din nou o altă infracțiune, cît şi
ţinînd cont de scopul pedepsei penale, urmează a fi aplicată faţă de inculpat pedeapsa
privativă de libertate și anume, în baza art.2641 alin. (4) CP al RM, în formă de 1 an
închisoare în penitenciar de tip semiînchis, în baza art.264 alin. (3) lit. a) CP al RM, în formă
de 4 ani închisoare în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce
mijloace de transport pe un termen de 3ani, în baza art. 266 CP al RM, în formă de 1 an
închisoare în penitenciar de tip semiînchis.
47. Iar, în temeiul art. 84 alin. (1) CP al RM, prin cumulul parţial al pedepselor aplicate, lui i
s-a stabilit pedeapsa definitivă în formă de închisoare pe un termen de 5 ani, în penitenciar
de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un
termen de 3 ani
48. Or, la emiterea sentinţei instanţa de fond a dat o apreciere corectă probelor prezentate de
către acuzare, însă, în contextul poziţiei ocupate de către inculpat în cadrul cercetării
judecătoreşti, în opinia instanței de apel, față de inculpat, urma a fi aplicată pedeapsa
închisorii, cu executarea reală a ei, prevăzută de dispoziţia articolului infracţiunii săvârşite,
deoarece, inculpatul s-a eschivat de la instanța de judecată, ceea ce reprezintă o lipsă de
respect față de organele de drept și indică la faptul neexecutării scopului propus de legiuitor
la art. 61 CP al RM.
49. Astfel, Colegiul Penal conchide că în circumstanţele sus-indicate, sunt inaplicabile
prevederile art. 90 CP al RM şi nu este posibil de suspendat condiţionat executarea pedepsei
închisorii, or, îndreptarea şi corectarea inculpatului Feraru Ion Z este posibilă doar cu
izolarea lui de societate, prin executarea pedepsei închisorii în penitenciare de tip semiînchis.
50. În temeiul celor elucidate şi expuse, călăuzindu-se de art. 415 alin. (1), pct. 2), art. 417-
418 CPP, Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău,-
D E C I D E:
Se admite, apelul procurorului în Procuratura raionului Ștefan Vodă, XXXXXXXXX, declarat
împotriva sentinţei Judecătoriei Ștefan Vodă din 26 mai 2017.
Se casează această sentinţă în partea numirii pedepsei şi se pronunţă, în această parte, o
nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanţă, după cum urmează:
De numit pedeapsă definitivă lui Feraru Ion Z, conform art. 84 alin. (1) CP al RM, pentru
cumul parțial al pedepselor aplicate, sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani,
cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînschis. În rest sentința se menține fără
modificări. Termenul executării pedepsei inculpatului Feraru Ion Z de calculate din
momentul reținerii.

In aceasta speta, eu nu sunt de acord cu decizia Colegiului penal, eu consider ca

apelul procurorului este destul de motivat. Colegiul lărgit statuează că
modalitatea de executare aleasă şi cuantumul pedepsei aplicate inculpatului,
pentru infracțiunile imputate acestuia, este în acord cu principiul
proporționalității având în vedere faptele comise şi urmările produse. Mai mult,
Colegiul lărgit amintește că raționamentul de aplicare a prevederilor art.90 Cod
penal, are la origine persoana şi comportamentul acesteia până la săvârșirea
infracțiunii, atitudinea şi modul de manifestare a infractorului în fazele de
urmărire penală şi de judecare a cauzei față de infracţiune, cum vinovatul își
apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperii ei cum ar fi:
conduita bună a infractorului; stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul
infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul
procesului, şi urmările prejudiciabile cauzate prin infracţiune, la caz, care au
atentat la siguranța traficului rutier, dar și la viața și integritatea unei persoane,
soldate cu vătămare gravă. Pe aceiași linie de considerente se impune a fi
menționată şi chestiunea că raționamentul de aplicare a prevederilor art.90 Cod
penal, este facultativ, fiind o apreciere proprie a instanței de judecată, în baza
materialelor şi probelor aduse, în acest sens, dar nu o obligație a acesteia.
Insa noi avem in fata 3 infractiuni comise de Feraru, toate care fac parte din
infractiuni din domeniul transporturilor, si un sir de fapte care reprezinta ca o
persoana care incalca grosolan legeslatia RM. A fost cauzate leziuni corporale
grave unei persoane, totodată părăsind locul accidentului neacordând părţii
vătămate primul ajutor medical ca urmare consecinţele putea fi mai grave adică
acţiunile intenţionate inculpatului putea duce la decesul părţii vătămate, iar din
cauza circumstanţelor nedependente de el partea vătămată a rămas în viaţa fiind
chemată ambulanţa de un al şofer care se deplasa pe drumul în cauza. Invinuitul
nici nu vrea sa plateasca prejudiciul cauzat persoanei, care din vina lui se
considera invalid de gradul II, el a platit doar 1400 lei. Precum si conform
examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului stării de
ebrietate şi naturii ei, prin care se constată concentraţia de alcool în aerul expirat
a lui Feraru Ion, constituie 0,66 mg/l, concentraţie care conform prevederilor
art.134 12 CP al RM, se referă la stare de ebrietate de alcool avansată.
Dupa cum noi stim, pedeapsa aplicata persoanei vinovate trebuie sa fie
echitabila, legala si corect individualizata, capabila sa restabileasca echitatea
sociala si sa realizeze scopurile legii si pedepsei penale. Prin urmare eu consider
ca instanta de fond nu a aplicat corect in privinta lui Feraru pedeapsa cu termen
de probatiune de 3 ani, just considerând ca corectarea acestuia nu poate avea loc
cu includerea acestui termen, deoarece scopul legii penale este de asigurare a
sigurantei la trafic, impunerii unei prudente sporite in conducerea mijloacelor de
transport care reprezinta izvoare de pericol sporit, educarii in acest sens a
participantilor la trafic, luându-se in consideratie efectele alocoolului asupra
abilitatilor de conducere a vehiculului.
10. Colegiul penal al Curţii de Apel Chişinău
1. Prin sentinţa Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 01 decembrie 2017, inculpatul
URSU Ion a fost recunoscut vinovat în săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.220 alin.(1)
și art.287 alin.(3) Cod Penal și a fost încetat procesul penal în privinţa lui URSU Ion X,
recunoscut vinovat de săvîrşirea infracţiunilor pe art.220 alin.(1) și art.287 alin.(3) Cod
Penal în temeiul prevederilor art.2 al Legii Republicii Moldova nr. 210 din 29 iulie 2016
privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenţei
Republicii Moldova.
Corpul delict: un set de cartele SIM cu nr. 069350719 eliberat de compania SA Orange, un
telefon mobil de model Motorola 156 cu cartele SIM 069350719, un telefon mobil de model
Nokia 1650 fără acumulator în care este introdusă cartela SIM 079295605, un set pentru
cartele SIM cu nr. 078756380 eliberată de compania SA Moldcell şi două cartele SIM cu nr.
078159604, 078754941 (f. d. 247, Vol. I), un telefon mobil de model Iphon4 de culoare albă
cu cartela SIM 078238889 (f. d. 53, Vol. II), şi un pistol pneumatic de model „KWC, cu nr.
44046749, o butelie metalică pentru gaze şi 13 bile metalice, 16 prezervative, au fost
confiscate şi trecute forţat şi gratuit în proprietatea statului. De la URSU Ion X s-a încasat în
contul statului: suma de 57 lei, pentru efectuarea raportului de expertiza medico-legală nr.
463 D din 22 februarie 2016.
2. Inculpatul URSU Ion a fost condamnat pentru faptul că dânsul, în perioada anului 2015 -
februarie 2016, aflându-se în mun. Chişinău, urmărind scopul îndemnării şi înlesnirii
practicării prostituţiei de către alte persoane, precum şi tragerii de foloase de pe urma
practicării acestei activităţi, a îndemnat-o pe cet. XXXXXX, născută la XXXXXX, să practice
prostituţia în apartamentul situat în XXXXXX, închiriat în prealabil pentru acest gen de
activitate.
În continuare URSU Ion X, acţionînd în vederea realizării intenţiei infracţionale a înlesnit
practicarea prostituţiei de către XXXXXX, prin punerea la dispoziţia ultimei a apartamentului
situate în XXXXXX, închiriat în prealabil pentru acest gen de activitate, unde aceasta a
acordat servicii sexuale contra plată diferitor bărbaţi.
Totodată, în timp ce Melinic Liudmila, presta servicii sexuale contra plată diferitor bărbaţi,
cet.URSU Ion X, se afla în apropiere şi în cazul apariţiei a căror va probleme din partea
clienţilor, intervenea şi aplica forţa fizică asupra acestora.
Concomitent, URSU Ion X, în perioada indicată de timp, acţionînd în scopul tragerii de
foloase de pe urma practicării prostituţiei de către Melinic Liudmila, solicita şi primea de la
aceasta, diverse sume de bani obţinuţi din prestarea serviciilor sexuale contra plată.
Tot el, URSU Ion X, la data de 04 februarie 2016, aproximativ în jurul orei 16:00, aflîndu-se
în scara blocului situat pe adresa mun. Chişinău, str. CuzaVodă 45, intenţionat, neţinând cont
că se află într-un loc public, încălcând grosolan ordinea publică, care s-a manifestat prin
încălcarea normelor de drept şi morale de comportare în societate, dând dovadă de
obrăznicie deosebită, din pistolul de model ”KWC”, care conform raportului de expertiză
balistică nr.959 din 04.03.2016, este un pistol pneumatic vizual asemănător cu pistolul
"Makarov”, destinat tragerii cu bile metalice de tip "BB" calibrul 4.5 mm. a efectuat mai
multe focuri asupra cet. XXXXXX Piotr, care se afla în scara aceluiaşi bloc, prin ce i-a cauza
ultimului leziuni corporale neînsemnate sub formă de excoriaţiie la nivelul pavilionului
urechii drepte, care conform raportului de expertiză medico-legală nr.463/D din 03.03.2016
sunt caracteristice leziunilor corporale produse în urma utilizării armei cu caracter
traumatic.
3. Cauza în instanța de fond a fost examinată în baza art. 3641 Cod Procedură Penală.
4. Fără a contesta vinovăţia inculpatului, procurorul LAMBĂ Igor, în termenii legali a depus
apel, solicitând casarea totală a sentinţei judecătoriei Chişinău, sediul Centru din 01
decembrie 2017, privind încetarea procesului penal în privinţa inculpatului URSU Ion X, pe
motivul intervenirii actului de amnistie, ca fiind neîntemeiată și pronunţarea în privinţa
inculpatului URSU Ion X a unei noi hotărîri de condamnare potrivit modului stabilit pentru
prima instanţă, prin care: a-l recunoaşte culpabil şi a-1 condamna pe URSU Ion X în
săvârşirea infracţiunilor prevăzute de 220 alin (1) şi 287 alin (3) Cod penal şi în baza acestor
norme a-i stabili pedeapsa după cum urmează:
- în baza art. 220 alin. (1) Cod penal a-i stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un
termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis.
- în baza art. 287 alin. (3) Cod penal a-i stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un
termen de 4 ( patru) ani, cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis.
În baza art. 84 alin (1) Cod penal a-i stabili pedeapsa definitivă inculpatului Ursu Ion pentru
concurs de infracţiuni prin cumul parţial al pedepselor aplicate, stabilindu-i pedeapsa
definitiv sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci ) ani, cu executarea pedepsei într-
un penitenciar de tip semiînchis.A dispune încasarea din contul inculpatului URSU Ion X în
folosul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 2375,47 lei (stabilită conform calcului
anexă la cauza penală), ce au fost suportate în legătură cu efectuarea acţiunilor procesuale
în cauza penală dată.
În motivare apelantul a indicat că, instanţa de fond eronat a interpretat şi a aplicat
prevederile legale, constatând că fapta încriminată lui URSU Ion cade sub incidenţa legii cu
privire la amnistie, considerând că în privinţa inculpatului nu poate fi dispusă încetarea
procesului penal or, instanţa de fond nu a elucidat pe deplin circumstanţele relevante pentru
justa soluţionarea cauzei şi a interpretat eronat prevederile art.2 din Legea nr.210 din
XXXXXXXXX, ceea ce a condiţionat adoptarea unei sentinţe ne fondate.
5. Deliberând asupra motivelor invocate în apel, verificând legalitatea şi temeinicia hotărârii
atacate, pe baza probelor administrate şi cercetate de prima instanţă şi suplimentar de către
instanţa de apel, Colegiul penal ajunge la concluzia că apelul procurorului LAMBĂ Igor,
declarat împotriva sentinţei Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 01 decembrie 2017,
urmează a fi admis, cu casarea sentinţei atacate în partea penală şi pronunţarea în această
parte a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanţă, din următoarele
considerente:
6. La pronunţarea sentinţei, instanţa de judecată corect a stabilit circumstanţele de fapt şi de
drept şi just a tras concluzia că inculpatul a săvârşit anume infracţiunile imputate.
7. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală
sus-indicată şi care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 CPP, din
punct de vedere al pertinenţei, concludenții,utilităţii şi veridicităţii ei, iar toate probele în
ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.
8. Astfel, vina inculpatului Ursu Ion se dovedeşte integral de întreaga sistemă de probe,
materiale și documente anexate la dosar, cât și de declarațiile inculpatului Ursu Ion;
martorilor XXXXXX (f. d. 34, 35, Vol. II); XXXXXX (f.d. 24-26, Vol. II); XXXXXX (f. d. 20,
21, Vol. II); XXXXXX (f. d. 27, Vol. II); XXXXXX (f. d. 32, 33, Vol. II) și XXXXXX (f. d. 31,
Vol. II); procesul-verbal de examinare a obiectului din 21.05.2016, în cadrul căruia a fost
examinat răspunsul parvenit de la SRL „Simplas” conform căruia s-a stabilit, că anunţurile
plasate pe siteul www.999.md cu privire la prestarea serviciilor sexuale au fost plasate de pe
numărul de telefon mobil 079756342 de pe care s-a format pseudonimul farttrio si respectiv
de pe numărul de telefon 078754941 de pe care s-a format pseudonumul idei400gaga.
Ordonanţa de anexare a documentelor la materialele cauzei penale (f. d. 32, 44, Vol. II);
procesele-verbale privind interceptarea şi înregistrarea comunicărilor a postului telefonic cu
nr. 078756380, utilizat în activitatea infracţională de către Ursu Ion, cu anexarea
stenogramelor discuţiilor, în cadrul căruia au fost acumulate probe care demonstrează
activitatea infracţională a cet. Ursu Ion și anume înlesnirea practicării prostituţiei de către
XXXXXX (f. d. 168- 206, Vol. II); procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de
investigaţii prin intermediul căruia s-a stabilit, că agentul sub acoperire XXXXXX la
04.02.2016 a telefonat de pe telefonul mobil cu numărul 067400533 pe numărul 069350719,
care este numărul de lucru a cet. XXXXXX. Ulterior, XXXXXX s-a deplasat la adresa indicată
de XXXXXX, unde în urma discuţiilor cu aceasta s-a iscat un conflict, iar peste un timp scurt
în apartament a intrat Ursu Ion care a început al îmbrînci pe XXXXXX, numindu-ul cu
cuvinte necenzurate şi cu forţa să-l scoată din apartament. În continuare, în scara blocului
Ursu Ion a efectuat două împuşcături dintr-o armă în direcţia lui XXXXXX, căuzînd-ui
ultimului leziuni corporale (f. d. 232-235, Vol. I); procesul-verbal de percheziţie din
04.02.2016, efectuat în apartamentul 11 de pe str. Cuza Vodă 45 mun. Chişinău. în cadrul
căruia au fost au fost depistate şi ridicate 15 prezervative, un set de la compania Orange de
la cartela SIM cu nr.069350719, un telefon mobil de modelul Motorola w 156, un pistol
traumatic asemănător cu pistolul Macarov cu nr. 44046749 calibrul 4.5 mm. și un dispozitiv
încărcat cu bile pentru tragerea din pistolul menţionat, un telefon mobil de modelul Nokia
1650 IMEI - 353514/02/048/000/3 fără acumulator, un set de la cartela SIM cu nr.
078756380 (f. d. 240-241, Vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 30.05.2016,
în cadrul căruia au fost examinate obiectele ridicate în urma efectuării percheziţie în
apartamentul 11 de pe str. Cuza Vodă 5 mun. Chişinău. Ordonanţa de recunoaştere şi
anexare a corpurilor delicte la materialele cauzei penale (f.d. 246, Vol. I); Raportul de
constatare medico legala nr. 479 din 04.02.2016, conform cărora s-a stabilit că în rezultatul
examenului medico- legal al cet.XXXXXX au fost depistate la acesta excoriaţie la nivelul
pavilionului urechii drepte, care a fost cauzata în rezultatul acţiunii unui obiect contondent
dur posibil în timpul şi circumstanţele indicate, se califică ca vătămare neînsemnată (f. d.
249, Vol. I); Raportul de expertiză medico-legala nr. 463/D din 19.02.2016, conform cărora
s-a stabilit că în rezultatul examenului medico- legal a documentelor medicale a cet.
XXXXXX s-a constatat excoriaţie la nivelul pavilionului urechii drepte, care a fost cauzata în
rezultatul acţiunii a unui obiect contondent dur. posibil în timpul şi circumstanţele indicate,
se califica ca vătămare neînsemnată. Pe corpul cet.XXXXXX. există leziuni corporale
caracteristice leziunilor produse în urma utilizării armei cu caracter traumatic (f. d. 2, 3, Vol.
II; Raportul de expertiză balistică nr.959 din 04.03.2016, conform căruia s-a constatat, ca
pistolul cu nr.44046749 nu se refera la categoria armelor de foc letale, dar este un pistol
pneumatic cu butelie de gaze (C02) pentru antrenament şi sport, cu încărcătură multiplă cu
ţeava scurtă, lisă de calibrul 4.5mm. de model ”KWC” (vizual asemănător cu pistoalele
"Macarov”). confecţionat în condiţii de uzină în Taiwan şi destinat pentru efectuarea de
trageri cu bile metalice de tip BB de calibrul 4.5mm proiectate cu ajutorul buteliilor de aer
comprimat (C02). Pistolul este în stare funcţională şi util pentru trageri. Careva modificări în
construcţia pistolului nu au fost stabilite. Treisprezece bile metalice prezentate la examinare
nu se referă la categoria muniţii letale, folosite la trageri din arme pneumatice cu butelii de
aer comprimat. O butelie prezentata la examinare este butelie de aer comprimat destinată
pentru trageri din arma pneumatică. De stabilit dacă bila metalică extrasă din corpul cet.
XXXXXX a fost trasă cu pistolul prezentat sau din altă armă nu este posibil. De răspuns la
întrebarea ce consecinţe se pot produce în urma efectuării unei împuşcături asupra omului în
regiunea capului de la distanţa de 40 cm din pistolul prezentat la examinare, nu este posibil
deoarece pistolul dat nu este destinat pentru lovirea ţintei vii. Totodată soluţionarea
întrebării date nu este de competenţa balisticii judiciare, ce de domeniul expertizei medico-
legală (f. d. 11-16, Vol. II); procesul-verbal de ridicare din 08.02.2016 în cadrul căruia de la
XXXXXX a fost ridicat buletinul de identitate al cet. URSU Ion X născut la 02.11.1983. fapt
ce confirmă declaraţiile acestuia despre faptul că a dat în chirie ultimului apartamentul său
(f. d. 23, Vol. II); procesul-verbal de recunoaştere a persoanei din 17.02.2016, în cadrul
căruia martorul XXXXXX Serghei a recunoscut-o pe XXXXXX. persoana care în perioada
lunii octombrie 2015 i-a acordat servicii sexuale contra plată şi pe care a găsit-o prin
intermediul siteului www.999.md, (f. d. 29, 30, Vol. II); Procesul-verbal de examinare a
obiectului din 31.05.2016, în cadrul căruia au fost examinate obiectele ridicate în urma
efectuării percheziţie corporale la 04.05.2016 asupra cet. Ursu Ion şi constatat că
nr.07823889 îi aparţine acestuia (f. d. 46, 47, Vol.II);
9. Colegiul penal constată cu certitudine că URSU Ion X a comis infracțiunea imputată lui,
iar acţiunile inculpatului URSU Ion X au fost corect calificate în baza art.287 alin.(l) Cod
penal, după semnele: huliganismul, adică acţiunile intenţionate care încalcă grosolan
ordinea publică, însoţite de aplicarea violenţei asupra persoanelor, precum şi acţiunile care,
prin conţinutul lor, se deosebesc prin obrăznicie deosebită.
10. Totodată, potrivit materialelor cauzei (f. d. 220, vol. II), inculpatul URSU Ion X, în cadrul
examinării cauzei în instanța de fond a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu
şi a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,
cauza fiind examinată în instanța de fond în procedură simplificată, conform art.364 1 Codul
de procedură penală.
11. Cu referire la aplicabilitatea amnistiei în privința lui URSU Ion X, Colegiul penal
reiterează următoarele:
12. Conform art.107 alin.(1) Cod Penal Amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea
răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei.
13. Astfel, Colegiul Penal consideră că instanța de fond incorect a încetat procesul penal în
privința inculpatului URSU Ion X pe motivul intervenirii actului de amnistie, deoarece ultimul
nu întruneşte condiţiile necesare pentru aplicarea actului de amnistie sus-indicat, or potrivit
art.(1), alin.1) al Legii nr. 210 din XXXXXXXXX Prezenta lege se aplică condiţionat şi
exclusiv persoanelor bănuite, învinuite şi inculpate care manifestă căinţă activă în cadrul
procesului penal şi celor condamnate care sînt caracterizate pozitiv pe parcursul executării
pedepsei, perioadei de probaţiune sau termenului de probă şi sînt evaluate psihologic ca
prezentînd risc de recidivă mediu sau redus, dacă aceste persoane cad sub incidenţa
prevederilor art.2–9, 11 şi 12.
14. Potrivit art.(1), alin.(2) al Legii nr. 210 din XXXXXXXXX, căinţa activă a persoanei se
determină în conformitate cu criteriile stabilite la art. 57 Codul penal nr.985-CX din 18
aprilie 2002, fără a ţine cont de criteriul gravităţii faptei comise.
15. Potrivit art.(1), alin.(3) al Legii nr. 210 din XXXXXXXXX, aplicarea oricărei modalităţi
de liberare de pedeapsă penală, prevăzute de prezenta lege, poate avea loc doar în condiţiile
în care organul de urmărire penală, instanţa de judecată sau judecătorul de instrucţie
constată întrunirea cerinţelor stipulate la alin(1).
16. După cum s-a constatat, inculpatul URSU Ion X, a comis nu o singură infracțiune, ci un
concurs de infracțiuni, prevăzute la art.220 alin.(1) și art.287 alin.(3) Cod Penal.
17.Mai mult ca atât, inculpatul URSU Ion X, anterior a mai comis o infracţiune, dânsul a fost
condamnat prin sentinţa Judecătoriei Chişinău sediul Centru din 22 aprilie 2015 pentru
comiterea infracţiunii prevăzute de art. 220 alin.(2), lit. a), c) Codul penal, cu stabilirea unei
pedepse cu închisoarea pe un termen de 4 ani, cu suspendarea executării pedepsei pe un
termen de probă 1 an, în baza art. 90 Codul penal (40-44, vol. I) or, potrivit art. 57 Codul
penal, persoana care pentru prima oară a săvîrşit o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă
poate fi liberată de răspundere penală dacă ea, după săvîrşirea infracţiunii, s-a autodenunţat
de bună voie, a contribuit activ la descoperirea acesteia, a compensat valoarea daunei
materiale cauzate sau, în alt mod, a reparat prejudiciul pricinuit de infracţiune.
18. Astfel, în privința inculpatului nu pot fi aplicate prevederile Legii nr. 210 din XXXXXXXX,
privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenţei
Republicii Moldova, or dânsul a doua oară este atras la răspunderea penală pentru
comiterea unei infracțiuni mai puțin grave și nu pentru prima dată așa precum prevede art.
57 Codul penal.
19. De asemenea inculpatul nu s-a autodenunţat de bună voie, nici nu a contribuit activ la
descoperirea acesteia or, inculpatul URSU Ion X fiind audiat în calitate de bănuit la
04.02.2016 (f. d. 57-verso, vol. II), acesta n-a și-a recunoscut vina. Ulterior, fiind audiat în
calitate de învinuit la 06.02.2016 (f. d. 61-verso, vol. II), acesta de asemenea nu și-a
recunoscut vina, prin urmare nu inculpatul n-a contribuit activ la descoperirea infracțiunii.
20. Astfel, instanţa de fond, la adoptarea sentinţei, a făcut trimitere la art.2 alin.(3) din Legea
nr.210 din XXXXXXXXX privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la
proclamarea independenţei Republicii Moldova și eronat a reţinut că, faptele încriminate cât
şi persoana inculpatului cad sub incidenţa Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea
a 25-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova.
21. În această ordine de idei Colegiul Penal concluzionează că instanţa de judecată nu a
determinat, dacă URSU Ion a manifestat căinţa activă faţă de fapta infracţională comisă.
22.Prin urmare, reieşind din cele stipulate în art.332 alin.(5) Cod de procedură penală, art.1-
2 din Legea nr. 210 din XXXXXXXXX, ţinând cont de faptul că inculpatul URSU Ion, după
săvîrşirea infracţiunilor, nu s-a autodenunţat de bună voie, n-a contribuit activ la
descoperirea acestora, a comis mai multe infracțiuni, prin ce se caracterizează negativ,
Colegiul Penal conchide că soluţia adoptată de către instanţa de fond este una nefondată.
23. Prin urmare nu sunt temeiuri de aplicare a Legii nr. 210 din XXXXXXXXX, și astfel,
Colegiul penal consideră necesar de admite apelul procurorului LAMBĂ Igor, declarat
împotriva sentinţei Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 01 decembrie 2017 și de a casa
această sentinţă în partea penală şi va pronunţa în această parte o nouă hotărâre potrivit
modului stabilit pentru prima instanţă.
24. Privitor la solicitarea apelantului ce ține de încasarea de la URSU Ion, în beneficiul
statului, a cheltuielilor de judecată, în mărime de 2375,47 lei, Colegiul penal reiterează că,
potrivit art.229 alin.(1), (2) şi (3) CPP, cheltuielile judiciare sânt suportate de condamnat sau
sînt trecute în contul statului.
Instanţa de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu
excepţia sumelor plătite interpreţilor, traducătorilor, precum şi apărătorilor în cazul
asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat, atunci cînd
aceasta o cer interesele justiţiei şi condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea
cheltuielilor judiciare poate fi suportată şi de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă
sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum şi de persoana în privinţa căreia urmărirea
penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare. Instanţa poate elibera de plata
cheltuielilor judiciare, total sau parţial, condamnatul sau persoana care trebuie să suporte
cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judiciare
poate influența substanţial asupra situaţiei materiale a persoanelor care se află la
întreţinerea lor.
25. Potrivit prevederilor art. 227 alin. (1) Cod Procedură Penală Cheltuieli judiciare sînt
cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal.
26. Potrivit alin.(3) a aceleiași norme Cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de
stat dacă legea nu prevede altă modalitate.
27. Aliniatul (3) a normei indicate este o normă generală şi nu obligă statul să suporte
cheltuielile ci să le achite la momentul necesar pentru a facilita operativitatea acţiunilor
organului de urmărire penală şi pentru a nu condiţiona termenul rezonabil prin încasarea
cheltuielilor judiciare de la părţile în proces.
28. Având în vedere norma expusă, este evident că solicitarea apelantului cu privire la
încasarea de la inculpatul URSU Ion, în beneficiul statului, a cheltuielilor judiciare în
mărime de 2375,47 lei este una eronată, nu are suport juridic legal şi astfel, Colegiul penal
consideră necesar de a o respinge ca nefondată or, aceste cheltuieli în sumă de 2432,47 lei,
constituie, cheltuieli suportate de către stat pentru salarizarea procurorului, hîrtie (f. d. 162,
Vol. II), iar respectivele cheltuieli nu se regăsesc în prevederile art. 227 Cod Procedură
Penală.
29.Subsecvent, Colegiul Penal reține faptul că în cadrul urmăririi penale a fost efectuat:
raportul de expertiză medico-legal nr. 463 D din 22 februarie 2016, în sumă de 57 lei, care
sunt stipulate la art. 227 alin.(2) pct.5 Cod procedură penală, astfel, instanța de fond corect a
încasat de la Ursu Ion în contul statului, suma de 57 lei pentru efectuarea expertizei.
30.Colegiul Penal, la numirea felului şi măsurii de pedeapsă ţine cont de unele circumstanţe
reale şi personale, cum ar fi: caracterul şi gradul de pericol social a infracţiunilor, că
infracțiunile au fost săvârşite intenţionat, conform prevederilor art. 16 al Codul Penal se
referă la infracţiuni mai puțin grave și grave, de personalitatea infractorului. Circumstanţe
atenuate și agravante la examinarea cauzei nu s-au stabilit.
31.Astfel, instanța de apel, la stabilirea măsurii de pedeapsă ia în consideraţie caracterul şi
gradul pericolului social şi prejudiciabil al infracţiunilor săvârşite, personalitatea
inculpatului, faptul că a săvârșit infracțiunile încriminate în perioada de probațiune or,
URSU Ion, fiind anterior condamnat prin sentinţa Judecătoriei Chişinău sediul Centru din 22
aprilie 2015, pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 220 alin.(2), lit. a), c) Codul
penal, cu stabilirea unei pedepse cu închisoarea pe un termen de 4 ani, cu suspendarea
executării pedepsei pe un termen de probă 1 an în baza art. 90 Codul penal, în perioada
anului 2015 - februarie 2016 și la data de 04 februarie 2016, a săvârșit din-nou un concurs
de infracțiuni.
32. Din aceste considerente, Colegiul Penal consideră că necesar de a casa sentinţa
Judecătoriei Chişinău sediul Centru din 01 decembrie 2017 în privinţa inculpatului URSU
Ion X și de a-l recunoaște pe URSU Ion X vinovat în comiterea infracţiunilor prevăzute de
art. 220 alin.(1) şi 287 alin.(3) Cod penal şi de a-i numi pedeapsa pe art. 220 alin.(1) Cod
penal sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani; pe art. 287 alin.(3) Cod penal sub
formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, iar conform art. 84 alin.(1) Cod penal,
pentru concurs de infracţiuni, prin cumularea parţială a pedepselor numite, a-i numi
pedeapsa lui URSU Ion X, sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani.
33. Totodată, conform art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentinţe, prin adăugarea parţială,
la pedeapsa numită, a părţii neexecutate a pedepsei numite prin sentinţa Judecătoriei
Chişinău sediul Centru din 22 aprilie 2017, a-i numi pedeapsa definitivă lui URSU Ion X, sub
formă de închisoare pe un termen de 7 (şapte) ani cu executarea pedepsei în penitenciare de
tip semiînchis or, potrivit art.72 alin.(3) Codul penal „În penitenciare de tip semiînchis
execută pedeapsa persoanele condamnate la închisoare pentru infracţiuni uşoare, mai puţin
grave şi grave, săvîrşite cu intenţie”.
34.În temeiul celor elucidate şi expuse, conducându-se de art.415 alin.(1), pct.2), 417-418
Cod Procedură Penală, Colegiul penal al Curţii de Apel Chişinău,-
DECIDE:
Se admite apelul procurorului LAMBĂ Igor, declarat împotriva sentinţei Judecătoriei
Chişinău sediul Centru din 01 decembrie 2017 în privinţa inculpatului URSU Ion X, născut la
2 octombrie 1983. Se casează această sentinţă în partea penală şi se pronunţă în această
parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanţă, după cum urmează:
Se recunoaşte vinovat URSU Ion X în comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 220 alin.(1)
şi 287 alin.(3) Cod penal şi se numeşte pedeapsa: Pe art. 220 alin.(1) Cod penal sub formă de
închisoare pe un termen de 3(trei) ani;Pe art. 287 alin.(3) Cod penal sub formă de închisoare
pe un termen de 4 (patru) ani. Se numeşte pedeapsa lui URSU Ion X, conform art. 84 alin.(1)
Cod penal, pentru concurs de infracţiuni, prin cumularea parţială a pedepselor numite, sub
formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani. Se numeşte pedeapsa definitivă lui URSU
Ion X, conform art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentinţe, prin adăugarea parţială, la
pedeapsa numită, a părţii neexecutate a pedepsei numite prin sentinţa Judecătoriei Chişinău
sediul Centru din 22 aprilie 2017, sub formă de închisoare pe un termen de 7 (şapte) ani cu
executarea pedepsei în penitenciare de tip semiînchis. Termenul executării pedepsei închisorii
de către URSU Ion X, de calculat din momentul reţinerii lui. În rest, sentinţa în partea
corpurilor delicte şi a cheltuielilor de judecată se menţine.

Eu nu sunt de acord cu decizia Colegiului Penal, solutia primei instante este

legala si intemeiata, iar cea a instantei de apel eronata, conform, art. 1 alin. (1)
al Legii privind amnistia in legatura cu aniversarea a 25-a de la proclamarea
independentei Republicii Moldova, stipuleaza ca, prezenta lege se aplica
conditionat si exclusiv persoanelor banuite, invinuite si inculpate care
manifesta cainta activa in cadrul procesului penal si celor condamnate care
sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executarii pedepsei, perioadei de
probatiune sau termenului de proba si sunt evaluate psihologic ca prezentand
risc de recidiva mediu sau redus, daca aceste persoane cad sub incidenta
prevederilor art. 2-9, 11 si 12, iar alin. (2) al articolului indicat, indica expres ca,
cainta activa a persoanei se determina in conformitate cu criteriile stabilite la
art. 57 din Codul penal, fara a tine cont de criteriul gravitatii faptei comise.
Din continutul art. 57 Cod penal, trebuie de inteles ca liberarea de raspundere
penala, in legatura cu cainta activa, este posibila numai in cazul in care sunt
intrunite urmatoarele criterii: persoana s-a autodenuntat de buna voie, a
contribuit activ la descoperirea infractiunii, a compensat valoarea daunei
materiale cauzate sau a reparat in alt mod prejudiciul pricinuit de infractiune.
Astfel, reiesind din textul legii precitate, se conchide ca, pentru aplicarea
amnistiei fata de persoanele inculpate, este suficient sa fie intrunite cel putin
unul dintre criteriile enumerate supra. Potrivit practicii judiciare constante, in
cazul cand nu s-a cauzat vreun prejudiciu, instanta poate aplica prevederile art.
2 din Legea nr. 210, numai daca inculpatul a manifestat cainta activa prin
autodenuntare sau prin contribuire activa la descoperirea infractiunii.
Legea nr. 210 nu impune expres anumite restrictii de aplicare a amnistiei, in
privinta persoanelor care au comis infractiuni, in stare de recidiva. Interdictiile
aplicate actului de amnistie, fata de persoanele ce au comis infractiunea in
stare de recidiva, rezulta din prevederile art. 10 lit. g) a Legii nr. 210 care
stabileste ca nu se aplica amnistia, in privinta persoanelor ce au fost
condamnate anterior pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni grave,
deosebit de grave sau exceptional de grave, executand, in tot sau in parte,
pedeapsa cu inchisoare. Sub incidenta interdictiei, prevazute de art. 10 lit. g) al
Legii nr. 210, nu cad persoanele care au fost anterior condamnate pentru
infractiunile indicate in art. 10 lit. g), dar nu au executat pedeapsa cu
inchisoarea sau antecedentele penale sunt stinse”.
De aceea eu sustin pozitia ca inculpatul Ursu Ion intruneste pe deplin conditiile
de aplicare a legii nr. 210 neexistand careva impedimente prevazute la art. 10
al legii mentionate.