Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Lucru individual
la:
DELINCVENTA JUVENILA
Influenta scolii in formare a minorilor.

A elaborat: studenta anul II

Gr.1604
Comarova Olga
Profesor:
Botnarenco M.

Chisinau, 2017
CUPRINS:
Introducere .............................................................................................................................................. 3
1.Structura sistemului de invatamint ....................................................................................................... 5
2. Influenta scolii in formarea minorului ................................................................................................. 7
2.1. Inadaptarea scolara- un factor important .......................................................................................... 8
3. Prevenirea infractionalitatii cu ajutorul scolilor ................................................................................ 10
Date statistice ........................................................................................................................................ 12
Bibliografie............................................................................................................................................ 15

2
 Introducere

Scoala este o institutie publica proprietate de stat sau privata unde se invata disciplinele prevazute
intr-un plan de invatamnt. Dupa cei sapte si, mai nou, sase ani de-acasa, scoala are un rol
primordial in educatia copiilor, alaturi de familie, dar si de intreaga societate, deoarece
educatia permanenta presupune o invatare pe tot parcursul vietii.

Scoala este o ogranizatie care dezvolta o cultura bogata si diversificata. Scoala, dupa
cum bine stim este institutia care pregateste, educa tnarul membru al societatii in vederea
socializarii lui. Scoala este cea care deschide ochii omului catre universul cunoasterii, lumii in
care traieste. Ea are si rolul de a-i dezvolta aptitudinile si a-i crea prghii motivationale in
activitatile sale din societate. Totodata il educa pe tnar formndu-i buna conduita in relatiile
cu lumea inconjuratoare: mediu, alte grupuri de oameni, responsabilitati, obligatii si drepturi
in societate.

(1) Obiectivul educational major al scolii consta in dezvoltarea libera, armonioasa a

omului si formarea personalitatii creative, care se poate adopta la conditiile in schimbare ale
vietii.
(2) Invatamintul urmareste:
a) dezvoltarea personalitatii copilului, a capacitatilor si a aptitudinilor lui
spirituale si fizice la nivelul potentialului sau maxim;
b) cultivarea respectului pentru drepturile si libertatile omului, indiferent de
apartenenta lui etnica, de provenienta sociala si atitudinea fara de religie - principii
consemnate in Cartea Natiunilor Unite;
c) pregatirea copilului pentru a-si asuma responsabilitatile vietii intr-o societate
libera, in spiritul intelegerii, pacii, tolerantei, egalitati intre sexe si prieteniei intre toate
popoarele si grupurile etnice, nationale si religioase;
d) cultivarea simtului necesitatii de a munci pentru binele propriu si cel al
societatii, a stimei fata de cei care produc bunuri materiale si spirituale;
e) educarea stimei fata de parinti, fata de identitatea, limba si valorile culturale ale
poporului, precum si fata de valorile nationale ale tarii in care traieste, ale tarii din care
poate fi originar si ale civilizatiilor diferite de a sa;
f) cultivarea simtului responsabilitatii fata de mediul inconjurator formarea
constiintei ecologice;
g) asigurarea unei pregatiri fizice multilaterale, cu caracter profesional aplicativ
pentru tineretul studios, formarea simtului necesitatii de practicare a culturii fizice si
sportului pe parcursul intregii vieti.1

Scoala este institutia care organizeaza trairea unei experiente de invatare. Ea

urmareste atingerea unor obiective cu ajutorul unor metode si mijloace stiintifice. Scoala
informeaza si formeaza elevii tinand cont de anumite principii, avand grija sa evalueze modul
in care obiectivele au fost atinse. Prin urmare, scoala nu este singurul laborator in care copilul
invata ci doar unul dintre ele, mai specializat si competent in domeniul educatiei decat altele.

1
Legea Nr. 547 din 21.07.1995 cu privire la invatamintul din Republica Moldova

3
 Scoala are un rol foarte important in viata fiercarui elev sau student. Cu ajutorul ei ne
gasim un rol in viata, un scop, un viitor. Chiar daca unele persoane nu realizeaza cat de
importanta e scoala pentru ei, vor realiza cand poate va fi prea tarziu. Pregatirea copilului
pentru scoala este considerata tot mai mult, functia majora, obiectivul formativ central al
activitatilor instructiv-educative.

Este foarte adevarat ca familia, atmosfera ei calda, plina de afectiune, contribuie prima
si decisiv la dezvoltarea fizica si psihica a copilului, dar personalitatea umana se contureaza
cald, uman, stiintific si metodic, in cadrul scolii. Pregatirea pentru intrarea in viata adulta,
anterior realizata de familie, va fi continuata, in perioada scolarizarii, de catre aceasta
institutie. Aceasta este acum, contextul in care copilul va trebui sa faca prima incercare de a
iubi pe altcineva in afara de sine. Pe lnga rolul educativ scoala formeaza caractere si ajuta la
integrarea in societate a unui individ, cu alte cuvinte scoala are un rol important in formarea
personalitatii unui individ.

4
 1. Structura sistemului de invatamint
Sistemul de invatamint, tinindu-se cont de necesitatea continuitatii educatiei si de
particularitatile psihofiziologice de virsta, este organizat pe niveluri si trepte si are urmatoarea
structura:

I. Invatamintul prescolar

II.Invatamintul primar

III. Invatamintul secundar:

1. Invatamintul secundar general:

a) invatamintul gimnazial;

b) invatamintul liceal;

2. Invatamintul secundar profesional

IV. Invatamintul mediu de specialitate (colegiu).

V. Invatamintul superior.

VI. Invatamintul postuniversitar.2

Invatamintul prescolar constituie prima treapta a sistemului de educatie si instruire.

El reprezinta un sistem de institutii anteprescolare si prescolare de diverse tipuri, de stat si
private, cu diferite programe de functionare, ce corespund standardelor educationale.
Invatamintul prescolar are drept scop principal pregatirea multilaterala a copilului
pentru viata, in vederea integrarii in activitatea scolara, dezvoltarea capacitatilor creative prin
valorificarea potentialului psihofiziologic si intelectual al acestuia. Educatia copiilor pina la
virsta de 3 ani se realizeaza, de regula, in familiile care, in acest caz, beneficiaza de sprijinul
statului, conform legislatiei in vigoare. Invatamintul prescolar de la virsta de 3 ani la 6 (7) ani
este organizat in institutii prescolare de diverse tipuri si forme de proprietate sau in scoala
primara-gradinita, in centrul comunitar de dezvoltare timpurie, cu diferite programe de
activitate, in functie de gradul de dezvoltare a copilului si de optiunile parintilor. Statul
garanteaza ingrijirea si educarea copiilor de virsta anteprescolara cu handicap fizic si mental,
precum si a copiilor orfani.
Invatamintul primar contribuie la formarea copilului ca personalitate libera si
creativa, la dezvoltarea capacitatilor intelectuale, a deprinderilor trainice de citit, scris si
calcul, asigurind dezvoltarea aptitudinilor de comunicare si a competentelor de examinare
intr-o limba moderna. Invatamintul primar cuprinde clasele I-IV si se organizeaza ca

2
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=311684

5
invatamint de zi si in scoli primare, care pot functiona ca unitati separate sau in cadrul
scolilor secundare generale. In clasa I sint inscrisi copiii care au implinit virsta de 6 - 7 ani la
data inceperii anului scolar. Scolarizarea devine obligatorie la atingerea virtei de 7 ani. In
invatamint primar pot functiona clase sau grupe cu program prelungit.
Invatamintul gimnazial este obligatoriu si se organizeaza ca invatamint de zi cu
clasele V - IX. El se incheie cu examene de absolvire, alcatuite din mai multe probe, si cu
eliberarea unui certificat de studii gimnaziale. Invatamintul liceal asigura o pregatire teoretica
fundamentala si formarea unei ample culturi generale, necesare pentru continuarea studiilor in
invatamintul superior, mediu de specialitate sau in institutii de invatamint secundar
profesional. Durata invatamintului liceal cu frecventa la zi este de 3 ani (clasele X - XII).
Invatamintul liceal se incheie cu examen de bacalaureat, care se organizeaza in modul stabilit
de Ministerul Educatiei.
Invatamintul mediu de specialitate se realizeaza in colegii si asigura pregatirea
cadrelor de specialitate cu caracter aplicativ pentru economia nationala si sfera sociala.
Studiile in colegii finalizeaza cu sustinerea examenelor de absolvire sau cu sustinerea unei
lucrari (unui proiect) de diploma si cu eliberarea diplomei de studii medii de specialitate, prin
care titularul ei obtine calificarea de specialist cu nivel mediu in profilul si specialitatea
respectiva.
Invatamintul superior se realizeaza prin institutii de invatamint superior:
universitati, academii si institute. Studiile superioare corespund unui numar de credite de
studiu transferabile ECTS (European Credits Transfer System). Durata studiilor se cuantifica,
de regula, in credite (un an de studii in invatamintul superior corespunde unui numar de 60 de
credite de studiu transferabile). Activitatea didactica in invatamintul superior se efectueaza
prin invatamint de zi, invatamint cu frecventa redusa si invatamint la distanta. In cadrul
studiilor superioare este obligatorie efectuarea unor stagii de practica. Durata studiilor la
invatamintul cu frecventa redusa si la invatamintul la distanta este mai mare cu un an decit la
invatamintul de zi. 3

3
Legea Nr. 547 din 21.07.1995 cu privire la invatamintul din Republica Moldova

6
 2. Influenta scolii in formarea minorului
Personalitatea copiilor delicventi este mai amorfa si lipsita de ambitie in fata
exigentelor vietii, normele lor de comportament sint mai putin numeroase si lipsite de
continut. Cel mai adesea ei sint stresati din cauza coeziunii reduse a familiilor lor, stari de
incordare dintre parinti, atmosferei familiale nefavorabile, lipsei de supraveghere si de interes
din partea parintilor.
Familia, relatiile sociale, scoala, educatia, strada mereu au avut o influenta
importanta in devenirea unei personalitati. In decursul vietii minorul este influentat de
macromediu (societatea in ansamblu, civilizatia), micromediu (grupurile sociale mici: scoala,
colectivul) si anturajul imediat din apropierea minorului (familia, rudele, prietenii, strada).4
Un grup de factori determinanti in aparitia violentei juvenile il reprezinta familia, anturajul,
gradul de educatie si cultura, la acestia adaugindu-se o serie de factori situationali reprezentati
de locul de debut al violentei, ingestia de alcool sau droguri ce favorizeaza trecerea la act,
utilizarea armelor, precum si asocierea cu alte persoane sau alte acte infractionale.
Inadaptari comportamentale ale minorilor vizeaza tulburarile de relatii intre ei si
profesori, colegi, incalcarea normelor etice si de conduita scolara sau extrascolara. Spectrul
acestor deviante este foarte larg (minciuni, calomnieri, agresivitati, atitudini nonconformiste,
gesturi, chiulire de la ore, lipsa respectului si a distantei in relatiile cu adultii, vagabondajul
etc.), dar cel mai grav este ca ele pot deveni acte delincvente.
Scoala constituie pentru copil a doua mare etapa a fauririi educatiei sale. Dupa cei 7
ani de acasa, scoala reprezinta factorul care faciliteaza sarcinile educative ale parintilor.
Transfernd o parte din sarcinile educative scolii familia interpreteaza uneori gresit acest
transfer de responsabilitati educative, lasnd intreaga educatie a copilului in sarcina factorilor
educationali din scoala, desi este lesne de inteles ca menirea scolii este de a completa doar
educatia din familie si nu de a i se substitui acesteia din urma. Daca in familie educatia
copiilor depinde de gradul de educatie al parintilor in scoala depinde de calitatea si
competenta personalului didactic. Copilul este acum capabil sa recepteze si sa asimileze ceea
ce i se explica, in special de catre persoane in care are deplina incredere de la o autoritate in
materie de educatie.
Educatia data in scoala se dovedeste a fi o munca irosita si eficace daca familia este
ostila, indiferenta sau incapabila sa continue acasa eforturile educative facute de dascali in
scoala. In conceptia moderna de educatie a copiilor nu se mai poate face o demarcare neta
intre indatoririle scolii si cele parintesti. Pentru a da roadele asteptate scoala are nevoie de
sprijinul constient si colaborarea familie; familia asteapta insa de la scoala completarea
educatiei de acasa, dupa norme si metode psiho-pedagogice riguros concepute si aplicate.
Intrarea in mediul scolar, trecerea de la comunitatea afectiva a familiei la comunitatea de
disciplinare a scolii are adesea pentru copil semnificatia si proportiile unei adevarate crize.
Depinde de familie si de cadrele didactice, de felul in care minorul depaseste aceasta criza.
Insuficienta de scolarizare a minorilor este o cauza a inadaptibilitatii minorului.
Aceasta este conditionata fie de atitudinea indiferenta fata de scoala (a lor sau a parintilor), fie

4
Maria Mutu-Strulea DELINCVENTA JUVENILA Suport de curs Chisinau 2008 pag 87

7
de situatia materiala grea sau de faptul ca sunt atrasi in grupuri de prieteni cu preocupari
negative. Totodata, necunoasterea de catre cadrele didactice a situatiei familiale a elevilor
slabi, indiferenta fata de acestia, comiterea unor greseli grave in aprecierea activitatii lor
favorizeaza esecul scolar si inadaptarea scolara.
Esecul scolar si incapacitatea scolara este o cauza a delicventei juvenile, o conditie
care in prezenta unor factori face posibila aparitia fenomenului de delicventa, daar este si un
efect al disfunctiilor psihosociale ale familiilor din care provin minorii. Totodata, esecul
scolar poate fi determinat si de faptul ca unele cadre didactice nu gasesc intotdeauna metodele
cele mai bune pentru educarea elevului.
Dezavantajarea unor elevi, aprecierile neobiective, tolerarea indisciplinei etc.
favorizeaza diminuarea efectului procesului instructiv-educativ, conducind spre o eventuala
devianta. Supraaprecierea unui elev mediocru conduce la indiferenta acestuia; injusta
apreciere a celui care a meritat o nota mai mare va genera descurajarea lui; sarcinile didactice
prea usoare vor inhiba energia nervoasa si capacitatile copilului; critica adusa raspunsurilor
elevului ca ar fi incomplete, vor conduce treptat la faptul ca elevul se va obisnui cu
cunostintele sale limitate, complexindu-se astfel si degradind. Dezacordul intre profesori si
copii poate genera insuccesul celor din urma.

2.1. Inadaptarea scolara- un factor important

Unii factori ce influenteaza negativ comportamentul minorilor apartin mediului
scolar: absente repetate, esecul scolar, lipsa unei legaturi corespunzatoare intre educatori si
parinti, intre educatori si elevi. Daca pentru unii minori scoala este perceputa ca un mijloc de
atractie in legatura cu dobandirea de noi cunostinte, pentru altii, scoala capata dimensiunile
unui mediu, daca nu ostil, atunci cel putin strain, in care nu poate gasi raspuns framantarilor
sale sau care nu-i poate oferi cheia imediata a satisfacerii unor aspiratii si care, cu tot cortegiul
obligatiilor pe care le impune, vine sa se adauge altor insatisfactii din mediul familial si fata
de care intelege sa se opuna. Se adauga si faptul ca unii minori, avand un intelect sub limita,
nu pot tine pasul cu acumularea cunostintelor, imprejurari care constituie o alta piedica in
adaptare.
Tratamentul discriminatoriu in asa-numitele cazuri de "copii-problema" si in
special a celor proveniti din familii dezorganizate, caracterizate prin tendinte deviante
necesita interventii educative sustinute si competente. Abordarea nu trebuie sa se faca la
nivelul de "copii-problema", ci de "problema educativa, care sa antreneze si cadre de
specialitate, de asistenta sociala si nici intr-un caz o rezolvare comoda, traditionala de
"pasare" a lor de la o scoala la alta".
La momentul actual, prin intreaga atmosfera, caracterul programelor si metodelor
scolare, starea de criza care a afectat considerabil calitatea instruirii si a educatiei, scoala, din
pacate, nu mai contribuie la dezvoltarea unei personalitati active, creative. Cercetarile
efectuate confirma ca exista o corelatie intre conduita delincventionala si nivelul pregatirii
scolare, in sensul ca, delincventii minori, de regula, prezinta un nivel de pregatire scolara
scazut. Unii autori indica si alte carente negative ale scolii:
- procentomania

8
 - lipsa de diferentiere a metodelor si cerintelor.
Pentru prevenirea si combaterea fenomenului infractional, are importanta deci
inlaturarea urmatoarelor deficiente care se pot manifesta in scoala: insuficienta scolarizare a
unor copii, slaba calitate a continutului activitatii instructiv-educative in scoala, tolerarea
cazurilor de indisciplina, ca si a absentelor repetate si comportarea necorespunzatoare fata de
colegi ori fata de cadrele didactice etc., in general a aspectelor cele mai elementare privitoare
la infractionalitate, savarsirea unor grave greseli de apreciere a activitatii sau a modului de
comportare in general al unor elevi de catre cadrele didactice (aprecierea prea severa sau,
dimpotriva, prea indiferenta) precum si mentinerea unei legaturi permanente si eficiente intre
scoala si familiile elevilor .

9
 3. Prevenirea infractionalitatii cu ajutorul
scolilor
Scoala, cum deja am mentiont eu mai sus, joaca un rol foarte important in educatia persoanei.
Anume in scoala se formeaza caracterul nostru si dorintele noastre pentru viitor. Eu consider ca scoala
este cel mai bun mijloc pentru prevenirea infractionalitatii la minori, ce tine de delincventa juvenila, si
ce tine de comportamentul infractional in viitor. Dupa parerea mea, a omului care nu demult a iesit din
bancile scolii, aceasta tema este foarte rar vorbita la scoala. Trebuie sa fiu elaborate cit mai multe
proiecte de lege ce ar contine intilniri cu politisti, cu ofiteri de urmarire penala, excursiile in
penetenciare, discsusiile cu oameni care tot au fost delincventi , insa au putut sa schimbe
comportamentul sau.
Ca de exemplu, in Romania a fost creat un proiect de lege privind prevenirea si combaterea
infractionalitatii in scoli. Scopul acestei legi este sprijinirea elevilor in dezvoltarea unui comportament
social integrat, nedeviant. In capitol II sunt scrise masuri de prevenire:

10
11
Date statistice

Date statistice ce tin de prevenirea delincventei juvinile in plan educativ:

12
13
Concluzii
In opinia mea, scoala are un rol foarte important in formarea personalitasii tnarului.
Acesta merge la scoala de la o vrsta frageda, cnd se poate autoevalua foarte putin sau chiar
deloc. La scoala invata sa isi descopere trasaturile morale si intelectuale prin care se
individualizeaza de restul societatii.
O prima etapa de diferentiere a tinerilor ar putea fi trecerea de la gimnaziu la liceu. O
alta etapa de diferentiere a tinerilor ar putea fi trecerea de la liceu la invatamntul superior.
Rolul scolii ar trebui sa fie acela de a ajuta individul sa-si dezvolte identitatea dar si acela de a
promova intelegerea diversitatii si combaterea intolerantei si a extremismului. Scoala poate fi
locul in care identitati multiple si avnd uneori valori in conflict pot fi dezbatute, intelese si
apreciate. Este locul in care ar trebui sa fie discutate probleme legate de etnie, religie,
diversitatea rasiala, toleranta si drepturile omului. Rolul scolii este insa unul limitat. Familia si
comunitatea participa si ele la procesul de dezvoltare a personalitatii distincte a unui individ.
Atunci cnd implicarea familiei este slaba, rolul scolii in formarea identitatii devine
foarte important. Scoala moldoveneasca nu se descurca foarte bine in acest moment in
construirea de personalitati puternice, creative, nu transmite intr-un mod eficient valori
precum echitatea sau respectul. Asta pentru ca scoala in sine este supusa prea multor
transformari si nu isi regaseste identitatea. Din aceasta cauza multi indivizi aleg sa-si faca
studiile in alte tari iar Republica Moldova ramne fara o generatie noua care ar fi in stare de a
schimba tara si de a o indruma spre o cale mai buna de trai.

14
 Bibliografie
1. http://irp.md/uploads/files/2015-03/1426708292_studiu-prevenirea-delincventei-juvenile-in-
moldova-2015.pdf

2. http://www.cdep.ro/proiecte/2014/200/30/5/pl345.pdf

3. Legea Nr. 547 din 21.07.1995 cu privire la invatamintul din Republica Moldova

4. Maria Mutu-Strulea DELINCVENTA JUVENILA Suport de curs Chisinau

5. Maria Strulea, Dorina Gurev Suport de Curs Chisinau

15