Lucrarea de laborator 3

Descoperirea urmelor de maini

Presupune in primul rand o cautare sistematica a lor in functie de natura locului si de

modul de savarsire a faptei. In literatura de specialitate s-a conturat o regula cu caracter de
generalitate conform careia pentru descoperirea urmelor unei infractiuni organul de
urmarire penala va trebui sa reconstituie mintal fiecare faza a desfasurarii infractiunii,
parcurgand cu atentie in sens direct sau invers drumul presupus ca a fost facut de infractor.

Cautarea urmelor papilare poate incepe din locul in care se presupune ca a intrat
infractorul, prin cercetarea clantelor usii, a incuietorilor, comutatorului, etc. Daca s-a patruns
prin spargerea geamului cioburile acestuia pastreaza in conditii bune urmele crestelor
papilare. De asemenea, obiectele de portelan si sticla, suprafetele metalice, mobilier,
suprafete relative zgrunturoase, gulerele, mansetele de camasi pot retine urme in conditii
bune.

In situatia in care infractorul a folosit manusi, trebuie sa retinem faptul ca insesi

aceste manusi pot crea urme specifice. Nu trebuie exclusa posibilitatea aparitiei unor
amprente digitale spre sfarsitul drumului, spre exemplu, cand e nevoit sa desfasoare o
infractiune mai migaloasa, infractorul este incomodat de manusi si le scoate automat. Alteori
suprafata obiectului este atinsa de o portiune a pielii palmei neprotejata de manusi.

In practica se intampla ca si cei mai abili infractori, dupa savarsirea faptei sa neglijeze
masurile de precautie luate initial( de ex, un infractor versat, dupa ce a operat tot timpul cu
manusi, si-a scos manusile, a fumat linistit o tigara, a baut un pahar cu apa etc.)

Stabilirea vechimii urmelor de maini

Reprezinta o probleme importanta de care se tine seama atat in procesul descoperirii

cat si in cel al revelarii urmelor crestelor papilare.

Stabilirea vechimii se face in functie de factori variati si este uneori relativa. Astfel, urmele
de portelan, sticla, suprafete netede, lustruite sau lacuite pot fi pastrate chiar ani de zile, in
vreme ce hartia le pastreaza cateva ore in functie de calitatea ei. Trebuie avuti in vedere si
diversi factori de alterare a urmelor cum sunt caldura, ploaia, lumina solara.

Procedee de revelare a urmelor de maini:

 prin metode fizice: constau in pulverizarea e prafuri sau pudre cu granulatie f fina
pe obiectul sau suprafetele purtatoare de urme.
Substantele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie in contrast de culoare cu
suportul pe care s-a format urma, sa prezinte o aderenta selectiva numai la materia din
urma si nu la intregul suport. Dintre substantele intrebuintate frecvent in practica
amintim: ceruza, pulbere de aluminiu, oxidiul de cupru, praful de xerox, negrul de fum.
Relevarea urmelor papilare pe suprafete multicolore: se realizeaza cu substante
fluorescente de tipul pudrei galbene fluorescente. Raspandirea ca si indepartatrea pudrei
de pe obiect se face cu o pensula fina din par de veverita, puf de strut, fibre de carbon
sau cu un pulverizator special. Pentru suprafete de piele, cauciuc, mase plastice se pot
folosi pensule magnetice iar pt suprafete nichelate sau cromate se practica afumarea
urmelor cu funingine de camfor sau polistiren expandat.

Pensula magnetica:
1. tija magnetica
2. capac din plastic
3. carcasa din plastic
4. arc
5. capac de tija

 prin metode chimice: se bazeaza pe reactia dintre anumite substante chimice si

componentele transpiratiei. Aceste metode pot fi structurate astfel:
a) revelarea cu vapori de iod (aburire) - se realizeaza prin intermediul unui
dispozitiv simplu de vaporizare, iodul metalic fiin foarte volatil. Reactia
determina aparitia unei coloratii specifice. Revelarea e de scurta durata, insa
poate fi repetata.

b) revelarea cu reactivi chimici - dintre reactivii chimici mai des folositi in

practica pentru revelarea urmelor pe hartie este cel pe baza de ninhidrina,
care da rezultate bune chiar si la urmele mai vechi. Se mai intrebuinteaza
 nitratul de argint sau rodamina B, solutii folosite in organizarea capcanelor
criminalistice. La urmele formate prin depunere de substante garse se aplica
vaporizatori de diversi acizi. Un alt reactiv utilizat este solutia DEMAC,
sensibila la ureea din sudoare. In cazul urmelor de maini formate prin
depunere de sange se apeleaza la solutii care determina o fluorescenta
specifica.

 prin metode optice: se constituie ca un ansamblu de metode noi in materie,

bazate pe tehnici de varf. Un loc prioritar il detine folosirea laserului.
Radiatia de tip laser este proiectat lateral oblic sub un unghi de 45º det aparitia unei
fluorescente specifice anumitor substante secretate de glandele sebacee. Procedeul nu
este distructiv, putand fi reluat de mai multe ori; permite relevari de urme vechi de 9 ani
aflate pe filele unei carti.
Dispersia luminoasa a unei raze de lumina incidenta proiectat spre suprafetele
purtatoare de urma - imaginea se obtine prin intermediul unor filtre electronice. Prezinta
dublu avantaj: nu este distructiv si permite fixarea imediata prin fotografiere sau banda
videomagnetica.

Fixarea urmelor de maini

Din punct de vedere procedural principalul mijloc de fixare a urmelor il reprezinta procesul-
verbal. Fixarea in acest document presupune consemnarea exacta, precisa si detaliata a
metodelor de revelare intrebuintate, a locului in care au fost descoperite si a raportului de
pozitie fata de obiectele principale

Din punct de vedere tehnic - criminalistic fixarea presupune in primul rand fotografierea
urmelor atat in cadrul general a locului faptei cat si in calitatea lor de obiecte principale.

Fotografiile se executa dupa revelarea urmelor latente, cateodata chiar inainte, daca exista
pericolul degradarii.

Printre procedeele de fixare a urmelor se mai numara schitele si desenele intocmite la fata
locului si care se anexeaza procesului-verbal.

Ridicarea urmelor de maini

Se poate realiza fie prin transferarea pe pelicula adeziva speciala, fie prin efectuarea unui
mulaj.

Transferarea pe pelicula adeziva se face dupa revelarea si fotografierea urmelor. Foliile

adezive pot fi transparente, albe sau negre, alegerea lor fiind in functie de culoarea urmei.

Ridicarea cu ajutorul mulajelor se realizeaza in cazul urmelor de adancime, dupa

fotografierea prealabila a lor;
Se recomanda ca obiectul cu amprentele sa fie introdus intre doua foi de carton sau de
placaj, mai mari decit obiectul, care vor fi legate strins cu ata, apoi totul va fi infasurat intr-o
pinza sau hirtie curata. Aceasta va fi pusa intr-o ladita care va fi sigilata.

Transportarea obiectelor putatoare de urma impune respectarea unor cerinte de manipulare

si ambalare vizand prevenirea distrugerii sau alterarii urmelor.
 Proces verbal ( fragment)

A – linii formate de crestele zonei centrale

B – linii formate de crestele zonei pereferice
C – delta
D – linii formate de crestele zonei bazale

Aceasta amprenta are desen papilar in lat, in ea se disting lesne 3 curente de creste papilare
care formeaza 3 zone – centrala , pereferia si bazala. Crestele zonei centrale incepind de la o
latura a falangetei si atingind partea centrala a acesteia, revin spre aceeasi latura, formind o
figura in forma de lat. Crestele zonei pereferice in fora de arc, cu bratele pe ambele parti
laterale ale falangetei, acopera zona centrala a desenului papilar din partea de sus si din cele
2 parti laterale. Crestele papilare bazale sunt plasate paralel santului flexoral, inchizind zona
centrala din partea de jos. Desenul papilar prezentat mai sus este desenul simplu in lat .

Detalii caracteristice pute ale acestui desen papilar putem sa le vedem pe imaginea
prezentata si acestea sint urmatoarele:

1. Inelul papilar
2. Sfirsitul liniei
3. Cirligul papilar
4. Fragmentul liniei papilare
5. Ramifiarea liniei
6. Anostomoza papilara
7. Butoniera papilara
8. Contopirea liniei
9. Inceputul liniei
 ORDONANTA
cu privire la dispunerea expertizei dactiloscopice
mun. Chisinau 1 decembrie 2019
Ofiter de urmarire penala din cadrul Inspectoratului de Politie al secorului Ciocana,
Comarova Olga, examinand materialele cauzei penale nr. 2006321237, inceputa in baza
semnelor componentei de infractiune prevazute in art. 186 din Codul penal,

CONSTAT:
In noaptea de 1 septembrie spre 2 septembrie 2019 a fost sustras automobilul de model
„Toyota Camry”, n/i OKV 555, parcat pe str. Mircea cel Batrin, langa casa nr. 69, care
apartine lui Pascaru Viorel. La 4 septembrie 2019 automobilul in cauza a fost gasit in masivul
forestier din apropierea traseului nr. 62 Chisinau – Bender, la km 39. De la automobil au fost
scoase rotile, acumulatorul, casetofonul si alte piese. In cadrul cercetarii automobilului, pe
portierele lui, volan si pe capota au fost depistate si ridicate 6 (sase) amprente digitale.
Amprentele in cauza au fost inregistrate pe banda dactiloscopica. Luand in consideratie
faptul ca pentru a stabili daca mostrele indicate ale amprentelor digitale de pe automobilul
lui Andries Maxim apartin stapanului automobilului sau altor persoane sunt necesare
cunostinte speciale si conducandu-ma de art. 57, 142 si 144 din Codul de procedura penala,
DISPUN:
1. A efectua in cauza nominalizata expertiza dactiloscopica. A pune in sarcina Centrului
National de Expertize Judiciare de pe langa Ministerul Justitiei realizarea acesteia.
2. A solicita expertului raspunsuri la urmatoarele intrebari:
a) amprentele digitale ridicate de la fata locului sunt valabile pentru identificare?
b) cui apartin amprentele digitale depistate pe automobil in cadrul cercetarii - lui Andries
Maxim sau altei persoane?
c) daca vor fi identificate amprente care nu apartin lui Andries Maxim, de specificat daca ele
apartin unor persoane diferite sau uneia si aceleasi persoane?
3. A pune la dispozitia expertului:
a) 6 (sase) fotografii ale amprentelor digitale depistate pe automobilul lui Pascaru Viorel in
cadrul cercetarii la fata locului;
b) harta dactiloscopica a amprentelor digitale ale lui Andries Maxim.
4. A informa procurorul despre hotararea adoptata.
Ofiter de urmarire penala Semnatura

Comarova Olga