drept_IV_craiova

dreptul comertului international

MULTIPLE CHOICE
1. Prin raportul juridic de dreptul comertului international se ntelege:
a. norma de drept commercial aplicabil ntr-un caz anume determinat
b. o relatie social reglementat de o norm de drept comercial
international
c. raportul patrimonial reglementat de o norm de drept comercial
international
ANS: C

PTS: 1

2. Sunt elemente definitorii ale raportului de drept comercial:

a. comercialitatea
b. nationalitatea
c. nepatrimonialitatea
ANS: A

PTS: 1

3.
4. Un raport juridic comercial dobndeste vocatie international n msura n
care prezint atributul internationalittii ?
a. da, ntotdeauna
b. nu, deoarece un raport comercial nu poate dobndi vocatie international
c. cteodat
ANS: A

PTS: 1

5. Un raport juridic ce contine elemente de internationalitate n structura sa si

n mprejurrile referitoare la nasterea, modificarea sau stingerea unui
raport juridic cu element strin din orice domeniu al dreptului privat
apartine:
a. dreptului comertului international
b. dreptului international privat

c. dreptului civil
ANS: A

PTS: 1

6. Societatea comercial dobndeste, potrivit legislatiei Romniei,

nationalitatea statului pe al crui teritoriu si-a stabilit, potrivit actului
constitutiv, sediul social:
a. enuntul este corect
b. enuntul este incorect
c. enuntul este corect, cu exceptia societtilor n nume colectiv
ANS: A

PTS: 1

7. Dac o societate comercial are mai multe sedii pe teritoriile mai multor
state, determinant pentru identificarea nationalittii acesteia este:
a. locul unde se afl centrul principal de conducere si gestiune a activittii
statutare
b. locul de constituire a societtii comerciale respective
c. oricare din sediile n care societatea comercial si desfsoar
activittile sale statuare.
ANS: A

PTS: 1

8. Societtile comerciale constituite n Romnia cu capital strin ori n

ntregime strin sunt persoane juridice romne:

a. enuntul este corect

b. enuntul este incorect
c. nu pot fi constituite n Romnia societti comerciale cu capital
majoritar strin.
ANS: A

PTS: 1

9. Sunt recunoscute de plin drept n Romnia persoanele juridice strine cu

scop patrimonial, valabil constituite n statul a crui nationalitate o au?

a. nu, deoarece au fost constituite n raport cu o legislatie national

b. da, pentru c legea romn recunoaste de plin drept personalitatea
juridic a societtilor comerciale strine
c. da, ns numai dup rentocmirea actului constitutiv potrivit cerintelor
legii romne.
ANS: B

PTS: 1

10. Statutul juridic al sucursalei nfiintate de ctre o societate comercial ntr-o

alt tar este supus:

a. legii nationale a societtii comerciale

b. legii nationale pe teritoriul creia si desfsoar activitatea sucursal
c. ambele jurisdictii nationale
ANS: A

PTS: 1

11. Statutul organic al filialei este supus legii statului pe al crui teritoriu si-a
stabilit propriul sediu , independent de legea aplicabil persoanei juridice
care a nfiintat-o:

a. enuntul este corect

b. enuntul este fals
c. enuntul este fals, deoarece filiala este o form exogen a ntreprinderii
ANS: A

PTS: 1

12. Contractele de comert international de lung durat se ncheie de ctre prti

pe o perioad de timp mai mare de:

a. trei ani

b. cinci ani
c. zece ani
ANS: B

PTS: 1

13. Prtile unui contract de comert international au posibilitatea de a schimba

legea aplicabil contractului fr a aduce atingere formei si drepturilor
tertilor:

a. oricnd
b. numai dup ivirea litigiului
c. numai cu aprobarea organului de jurisdictie
ANS: A

PTS: 1

14. Clauza compromisorie, care reprezint acordul prtilor de a supune litigiile

ce s-ar putea naste n legtur cu contractul arbitrajului si a renunta la
dreptul de a apela la organele de jurisdictie ale statelor, este exprimat:
a. n lex fori
b. n cuprinsul contractului de comert international
c. n lex causae
ANS: B

PTS: 1

15. Prin introducerea n contract a clauzei penale, prtile contractate pot s

prevad c debitorul:

a. s efectueze o pedeaps penal pentru neexecutarea obligatiei care i

revine
b. s plteasc, cu titulu de despgubire, o anumit sum de bani sau s

efectueze o anumit prestatie

c. s efectueze din nou o prestatie pecuniar pe care nu a ndeplinit-o la
termenul stabilit
ANS: B

PTS: 1

16. Clauzele unui contract de comert international se interpreteaz de ctre

prti dup:

a. clauza clientului celui mai favorizat

b. intentia comun a prtilor contractante
c. sensul literal al termenilor utilizati n contract
ANS: B

PTS: 1

17. n situatia n care este ndoial, contractul se interpreteaz n favoarea celui:

a. care se oblig
b. care nu se oblig
c. care nu se oblig sub conditie potestativ
ANS: A

PTS: 1

18. n domeniul intermedierii n comertul international, se aplic principiul,

dac prtile au convenit astfel:

a. lex voluntatis

b. lex fori
c. lex rei sitae
ANS: A

PTS: 1

19. Dac prtile nu au convenit altfel, n domeniul intermedierii se aplic:

a. legea statului n care mandatarul si are sediul

b. legea statului n care are sediul mandantul
c. legea statului n care si desfsoar mputernicirea intermediarul
ANS: C

PTS: 1

20. n situatia n care reprezentarea are ca obiect administrarea sau orice alt act
de dispozitie referitoare la un imobil, legea care crmuieste contractul va fi:

a. lex contractus
b. lex rei sitae
c. bona fides
ANS: B

PTS: 1

21. n cazul acquis-ului comunitar n domeniul interpretrii, agentul comercial

are dreptul la comision pentru tranzactiile ncheiate, n termenul prevzut,
atunci cnd:

a. i se ncredinteaz o anumit zon geografic sau un anumit grup de

clienti
b. a obtinut contracte economice importante, ceea ce nseamn mrirea

volumului desfacerilor
c. a reusit s cuprind ntreaga piat de desfacere a unui produs
ANS: A

PTS: 1

22. Dreptul la comision se stinge numai dac si n msura n care:

a. banca refuz sa achite contravaloarea prestatiei ntruct ntre prti nu sa ncheiat un nou accord
b. s-a stabilit c va fi executat contractul dintre terti si comitent
c. acest fapt este rezultatul unei clauze pentru care comitentul nu este
vinovat
ANS: C

PTS: 1

23. si va pierde cumprtorul dreptul su de a cere daune-interese din partea

vnztorului n situatia n care va recurge la un alt mijloc?
a. da
b. nu
c. nu exist acest drept
ANS: B

PTS: 1

24. Exist posibilitatea acordrii unui termen suplimentar de ctre cumprtor,

vnztorului n caz de contraventie la contract?

a. da
b. nu
c. se poate acorda termen suplimentar numai cumprtorului
ANS: A

PTS: 1

25. Termenul de gratie acordat de ctre cumprtor vnztorului are o durat:

a. nedeterminat

b. determinat
c. rezonabil
ANS: C

PTS: 1

26. Cumprtorul are dreptul de a cere rezolutiunea contractului de vnzare

international:

a. n caz de nerespectare de ctre vnztor a oricreia dintre obligatiile ce

rezult din contract sau din Conventia de la Viena din 1980
b. n orice moment al derulrii contractului de vnzare international a
mrfurilor, dac asa crede de cuviint
c. n caz de nepredare a mrfurilor de ctre vnztor n termenul prevzut
n contract si nici n termenul suplimentar acordat de comparator
ANS: A

PTS: 1

27. n materia vnzrii internationale de mrfuri, cumprtorul are urmtoarele

obligatii principale:

a. s solicite ndeplinirea tuturor clauzelor contractuale din partea

vnztorului
b. s plteasc pretul cuvenit pentru marfa
c. s ntocmeasc proces-verbal de constatare pentru mrfurile puse la
dispozitia sa de ctre vnztor n cazul n care acestea nu corespund
cerintelor sale
ANS: B

PTS: 1

28. Pentru a fi valid declaratia de rezolutiune (reziliere) a contractului

international de mrfuri adresat celeilalte prti, aceasta trebuie fcut prin
a. scrisoare deschis

b. notificare
c. prin orice alt mijloc de comunicare
ANS: B

PTS: 1

29. Actiunile care decurg din raporturile contractuale n cazul litigiilor privind
derularea contractelor de transport rutier international se prescriu
a. ntr-un an
b. n cinci ani
c. nu se prescriu
ANS: A

PTS: 1

30. n cazul contractelor de transport feroviar de mrfuri, primirea mrfurilor

de ctre destinatar:
a. nu stinge actiunea
b. stinge actiunea
c. nu stinge actiunea dect dup curgerea unui termen de prescriptie
special
ANS: B

PTS: 1

31. n cazul contractelor de transport fluvial international, transportatorul este

obligat s examineze reclamatiile si pretentiile n termen de:
a. o lun de la primire
b. trei luni de la primire
c. cinci luni de la primire
ANS: B

PTS: 1

32. n cazul contractului international de transport maritim, dac pierderea sau

avaria nu este aparent, destinatarul trebuie s notifice crusul:

a. n cinci zile consecutive

b. n cincisprezece zile consecutive

c. n treizeci de zile consecutive

ANS: B

PTS: 1

33. Orice actiune care priveste transportul mrfurilor pe cale maritim se

prescrie n cazul n care nu a fost introdus nicio procedur judectoreasca
n termen de:

a. un an
b. doi ani
c. trei ani
ANS: B

PTS: 1

34. Absenta, neregularitatea sau pierderea documentelor de nsotire a

mrfurilor, n cazul contractului de transport pe cale maritim, afecteaz
existenta si valabilitatea contractului ?

a. da
b. nu
c. numai pierderea documentelor atrage nevalabilitatea contractului
ANS: B

PTS: 1

35. Cererea reconventional depus de prt se va judeca:

a. cu prioritate, naintea cererii introduse de reclamant

b. dup cererea introdus de ctre reclamant
c. odat cu cererea introdus de reclamant
ANS: C

PTS: 1

36. Exceptiile de procedur trebuie ridicate cel mai trziu:

a. la primul termen
b. la ultimul termen
c. nu are important termenul
ANS: A

PTS: 1

37. n lipsa unei ntelegeri ntre prti, cheltuielile arbitrale se suport:

a. de ctre ambele prti

b. de ctre partea care a pierdut litigiul
c. sunt trecute n seama tribunalului arbitral
ANS: B

PTS: 1

38. n cazul arbitrajului organizat de ctre o institutie permanent, taxele pentru

organizarea arbitrajului se stabilesc si se pltesc:

a. prin hotrrea tribunalului n jurisdictia cruia si are sediul reclamantul

b. conform regulamentului institutiei permanente de arbitraj
c. prin nvoiala prtilor
ANS: B

PTS: 1

39. Procedura arbitral se finalizeaz printr-o:

a. ncheiere de nchidere a litigiului

b. hotrre arbitral

c. ambele
ANS: C

PTS: 1

40. Pronuntarea hotrrii arbitrale poate fi amnat sub conditia ncadrrii n

termenul de nou luni de la constituirea tribunalului arbitrai:

a. cu sapte zile
b. cu paisprezece zile
c. cu douzeci si una de zile
ANS: C

PTS: 1

41. n ce act normativ este consacrat principiul bunei-credinte?

a. n Codul comercial
b. n Codul muncii
c. n Codul civil
ANS: C

PTS: 1

42. Printre izvoarele interne importante ale dreptului comertului international se

numr:

a. Legea nr. 105/1992

b. Codul familiei

c. Codul penal
ANS: A

PTS: 1

43. Practica judectoreasc are o important deosebit n sistemul:

a. common-law
b. civil law
c. continental
ANS: A

PTS: 1

44. n ce an au aprut regulile INCOtERMS?

a. 1948
b. 1953
c. 1972
ANS: B

PTS: 1

45. Practica judectoreasc si arbitral constituie izvor de drept n sistemul

a. da, deoarece acest sistem este de tip common-law
b. nu, fiindc legiuitorul romn nu admite acest lucru
c. da, dar numai n cazul practicii arbitrale
ANS: B

PTS: 1

46. Care sunt premisele raportului juridic de comert international?

a. subiectii de drept
b. buna-credint
c. egalitatea juridic a prtilor
ANS: A

PTS: 1

47. Contul curent si cecul nu se consider a fi fapte de comert ale

necomerciantilor, ct timp:

a. nu au o cauz comercial
b. au o cauz comercial
c. au o cauz comercial mediate
ANS: A

PTS: 1

48. Sunt contracte comerciale internationale:

a. mandatul comercial international

b. mandatul gratuit
c. vnzarea/cumprarea civil
ANS: A

PTS: 1

49. Contractele comerciale internationale se delimiteaz de contractele

comerciale cu vocatie intern prin:

a. existenta unui element de extraneitate

b. obiect

c. cauz
ANS: A

PTS: 1

50. Trsturile contractelor comerciale internationale sunt:

a. necomercialitatea
b. internationalitatea
c. nationalitatea
ANS: B

PTS: 1

51. Contractele comerciale internationale, n functie de modul lor de formare,

sunt:

a. contracte consensuale
b. contracte solemne
c. contracte reale
ANS: A

PTS: 1

52. Contractele comerciale sunt contracte cu titlu:

a. oneros
b. gratuit
c. dezinteresat

ANS: A

PTS: 1

53. n functie de durata pentru care se ncheie, contractele comerciale

internationale pot fi:

a. contracte de scurt durat

b. contracte pe durat nelimitat
c. contracte cu executare dintr-o dat
ANS: A

PTS: 1

54. Durata unui contract de scurt durat nu depseste:

a. 3 ani
b. 1 an
c. 5 ani
ANS: B

PTS: 1

55. Formarea contractelor comerciale internationale presupune:

a. 3 etape
b. 4 etape
c. 2 etape
ANS: C

PTS: 1

56. Etapa precontractual se caracterizeaz prin:

a. o serie de demersuri pe care prtile le efectueaz anterior ncheierii

propriu-zise a contractelor
b. ncheierea propriu-zis a contractelor
c. ncheierea contractelor ntre absenti
ANS: A

PTS: 1

57. Scrisoarea de intentie:

a. a fost admis ca tehnic de negociere

b. nu a fost admis ca tehnic de negociere
c. are valoarea unei oferte contractuale n toate situatiile
ANS: A

PTS: 1

58. Ce poate contine o scrisoare de intentie, transmis n cadrul etapei

precontractuale?

a. angajamente ferme, n toate cazurile

b. acceptri ale unei oferte, exclusiv
c. angajamente ferme, oferte sau acceptri de oferte sau alte continuturi
care nu produc efecte juridice
ANS: C

PTS: 1

59. Ce clauze privind limitarea rspunderii pot insera prtile n continutul unui
contract comercial international?

a. reducerea nivelului rspunderii

b. nelimitarea daunelor pentru care se rspunde
c. stabilirea unui plafon minim privind despgubirile ce urmeaz a fi
suportate de ctre debitor
ANS: A

PTS: 1

60. Obiectul contractului de mandat comercial international l constituie:

a. tratarea de afaceri pe seama pe seama mandantului

b. cedarea folosintei unor bunuri
c. acordarea dreptului de folosint exclusiv a unei mrci
ANS: A

PTS: 1

61. Prtile contractului de mandat comercial international se numesc:

a. mandant si mandatar
b. mandant si factor
c. concesionar si mandatar
ANS: A

PTS: 1

62. Sunt elemente specifice ale contractului de mandat comercial international:

a. este ntotdeauna cu titlu oneros

b. poate avea si titlu gratuit

c. decurge din dispozitiile legale nationale
ANS: A

PTS: 1

63. Mandatarul poate fi:

a. agent
b. reprezentant
c. mandant
ANS: A

PTS: 1

64. Ce reprezint agentul n cadrul contractului international de mandat

comercial?

a. un agent comercial cruia o firm productoare sau comercial din tar

sau strintate i ncredinteaz desfacerea mrfii
b. un intermediar mputernicit s mijloceasc n tar sau n strintate
tranzactii comerciale
c. un intermediar care se ocup cu mijlocirea contractelor comerciale, prin
punerea n contact a celor doi parteneri interesati
ANS: B

PTS: 1

65. n ce msur poate fi retractat acceptarea ofertei?

a. doar dac ajunge la ofertant nainte de momentul la care acceptarea ar
produce efecte juridice

b. doar dac ajunge la ofertant ulterior acceptrii

c. numai n cazul n care s-a produs deja acceptarea ofertei
ANS: A

PTS: 1

66. Ce se ntelege prin acceptare tardiv?

a. faptul c rspunsul de acceptare a ajuns la sediul ofertantului ulterior

expirrii termenului stipulat de ofertant
b. faptul c rspunsul de acceptare a ajuns la sediul ofertantului anterior
expirrii termenului stipulat de ofertant
c. faptul c rspunsul de acceptare a ofertei a fost transmis imediat
ANS: A

PTS: 1

67. Care este momentul ncheierii contractului de vnzare international de

mrfuri inter prasesentes ?

a. momentul acceptrii exprese

b. momentul n care acceptarea parvine ofertantului
c. momentul n care actul de acceptare tacit nu a fost ndeplinit de ctre
parte
ANS: A

PTS: 1

68. Care este momentul ncheierii contractului de vnzare international de

mrfuri inter absentes?

a. momentul acceptrii exprese

b. momentul la care acceptarea parvine ofertantului, potrivit sistemului

receptiei
c. momentul n care actul de acceptare tacit nu a fost ndeplinit de ctre
parte
ANS: B

PTS: 1

69. Un contract de vnzare international de mrfuri poate fi reziliat doar prin:

a. acordul amiabil al prtilor

b. efectul legii
c. hotrre judectoreasc pronuntat de o instant national
ANS: A

PTS: 1

70. Cnd este vnztorul obligat s predea mrfurile, n cadrul contractului de

vnzare international de mrfuri?

a. la data fixat prin contract, dac n contract s-a stabilit o asemenea dat
b. n orice moment, chiar si n afara perioadei de timp determinate prin
contract
c. n toate cazurile, ntr-un termen partial rezonabil
ANS: A

PTS: 1

71. Care sunt obligatiile furnizorului n cadrul contractului de leasing?

a. s livreze echipamentele, masinile si utilajele n stare de functionare si

la parametrii calitativi stabiliti
b. s mentin bunurile n stare de functionare;
c. s asigure bunurile nchiriate pe toat durata contractului de leasing

ANS: A

PTS: 1

72. Care sunt prtile n cadrul contractului ele factoring?

a. factorul si furnizorul
b. curtierul si mandantul
c. finantatorul si utilizatorul
ANS: A

PTS: 1

73. Ce forme de factoring se ntlnesc n practic?

a. factoring-ul traditional
b. factoring-ul modern
c. factoring-ul neotraditional
ANS: A

PTS: 1

74. Cum se mai numeste factoring-ul confidential?

a. factoring fr notificare
b. factoring declarat
c. factoring notificat
ANS: A

PTS: 1

75. Care sunt caracterele juridice ale contractului de factoring:

a. caracter unilateral
b. caracter consensual
c. caracter gratuit
ANS: B

PTS: 1

76. Raporturile juridice de comert international se stabilesc ntre:

a. persoane fizice si persoane juridice
b. persoane fizice
c. persoane juridice
ANS: A

PTS: 1

77. n organizarea si desfsurarea relatiilor comerciale internationale statul are

calitate:

a. de subiect de drept international

b. de subiect de drept privat
c. ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1

78. Pozitia participantilor, n functie de situatia concret, n organizarea si

desfsurarea relatiilor comerciale, poate fi de:
a. egalitate juridic
b. subordonare
c. ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1

79. Obiectul dreptului comertului international este continutul din raporturile

juridice care au caracter:

a. comercial si un caracter international

b. caracter comercial
c. caracter international
ANS: A

PTS: 1

80. Determinarea notiunii de comercialitate presupune urmtoarele conceptii

specifice si anume:
a. conceptia subiectiv
b. conceptia obiectiv
c. ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1

81. Notiunea de acte sau fapte de comert se definesc prin

a. acceptiunea de negot juridic
b. acceptiunea de negot juridic si de operatiune comercial.
c. acceptiunea de operatiune comercial
ANS: B

PTS: 1

82. Criteriile pentru calificarea actelor si faptelor de comert sunt:

a. criteriul circulatiei, criteriul ntreprinderii si criteriul speculatiei

b. criteriul circulatiei, criteriul disputei si criteriul speculatiei
c. criteriul circulatiei, criteriul ntreprinderii si criteriul folosintei
ANS: A

PTS: 1

83. Actele si faptele de comert obiective sunt considerate comerciale prin:

a. prin prezumtia lor
b. prin natura lor
c. nici una din variante nu este corect
ANS: B

PTS: 1

84. Principiile fundamentale ale Dreptului Comertului International sunt:

a. liberttii comertului, concurentei loiale, liberttii conventiilor

b. concurentei loiale, liberttii conventiilor
c. liberttii comertului, liberttii conventiilor
ANS: A

PTS: 1

85. Functiile definitorii ale concurentei loiale sunt:

a. garantia economiei de piat si facilitarea liberei circulatii a mrfurilor si

serviicilor
b. stimularea initiativei participantilor la activitatea de comert
international
c. ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1

86. Principiul liberttii comertului international reprezint:

a. o cerint fundamental care s asigure participarea activa si nengrdit

la schimburile internationale de mrfuri si servicii

b. d expresie si faciliteaz existenta economiei de piat
c. ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1

87. Ce reprezint principiul lex voluntatis:

a. implic egalitatea legislatiilor nationale, deoarece nu exist o lege care

s fie aplicat obligatoriu sau s nu poat fi aplicat
b. contribuie la uniformizarea solutiilor conflictuale n materia
contractelor
c. ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1

88. Clasificarea participantilor la raporturile juridice comert international se

face functie de:

a. apartenenta la ordinea juridic national sau international

b. persoane fizice sau persoane juridice
c. nici una din variante nu este corect
ANS: A

PTS: 1

89. Calitatea participantului la raportul juridic international, subiect de drept

intern, se determin n conformitate cu:
a. legislatia fiecrui stat
b. principiile de drept international
c. nici una din variante nu este corect
ANS: A

PTS: 1

90. Printre participantii la raportul juridic international, subiect de drept

international, se numr:

a. Statele si Organizatiile Internationale Guvernamentale

b. Organizatiile Internationale Guvernamentale si Companiile Nationale
c. nici una din variante nu este corect
ANS: A

PTS: 1

91. Capacitatea juridic a Organizatiilor Internationale Guvernamentale poate

fi:
a. capacitate juridic international si capacitate juridic de drept intern
b. numai capacitate juridic international
c. numai capacitate juridic de drept intern
ANS: A

PTS: 1

92. Extinderea activittii societtilor comerciale se poate realiza prin

urmtoarele forme:
a. filial, sucursal, reprezentant
b. sucursal, reprezentant
c. numai filial
ANS: A

PTS: 1

93. Nationalitatea filialei este determinat de:

a. nationalitatea societtii fondatoare
b. nationalitatea trii unde si are sediul
c. nici una din variante nu este corect
ANS: B

PTS: 1

94. n cazul n care o societate strin deschide mai multe sucursale n Romania,
documentele de constituire si alte acte necesare pentru nmatricularea
societtii se depun:
a. numai pentru una dintre societti
b. pentru fiecare societate
c. nici una din variante nu este corect
ANS: A

PTS: 1

95. Trsturile care individualizeaz reprezentanta unei societti comerciale

strine n tara noastr sunt:
a. are personalitate juridic, nu dispune de capital propriu, actioneaz
numai n calitate de intermediar
b. nu are personalitate juridic, nu dispune de capital propriu, actioneaz
numai n calitate de intermediar
c. are personalitate juridic, dispune de capital propriu, actioneaz si n
calitate de intermediar
ANS: B

PTS: 1

96. Conceptiile referitoare la natura juridic a arbitrajului comercial

international sunt:

a. conceptia contractual, conceptia jurisdictionala

b. conceptia contractual, conceptia mixt
c. conceptia contractual, conceptia jurisdictional, conceptia mixt
ANS: C

PTS: 1

97. n acceptiunea conceptiei contractuale, hotrrea arbitrar:

a. are autoritate de lucru judecat
b. nu are autoritate de lucru judecat
c. are putere executorie
ANS: B

PTS: 1

98. n acceptiunea conceptiei jurisdictionale a arbitrajului, aducerea la

ndeplinire a solutiei pronuntate de arbitru se poate face:
a. cu concursul fortei de constrngere a statului
b. fr concursul fortei de constrngere a statului
c. nici una din variante nu este corect
ANS: A

PTS: 1

99. Caracterele generale semnificative ale arbitrajului comercial international

sunt:

a. arbitral, comercial, international

b. arbitral, international
c. comercial, international
ANS: A

PTS: 1

100. Printre principalele forme de arbitraj se numr:

a. arbitrajul ad hoc
b. arbitrajul institutional (institutionalizat)
c. ambele variante sunt corecte
ANS: A

PTS: 1

101. Notele comune ale arbitrajului institutionalizat se refer la:

a. caracterul de permenent si continuitate a acestei forme de jurisdictie
b. existenta unui regulament propriu de organizare si functionare si
stabilirea unor reguli de procedur proprii privind solutionarea litigiilor
cu care este investit instanta arbitral
c. ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1

102. Printre caracteristicile arbitrajului de echitate se numr si:

a. caracterul definitiv al solutiei
b. obligatia arbitrului de a aplica normele legale de drept materiale
c. independenta procedural nelimitat
ANS: A

PTS: 1

103. Conventia de arbitraj desemneaz:

a. acordul prtilor contractului de comert international de a supune litigiul
aprut ntre ele n legtur cu executarea acelui contract arbitrajului.
b. conventia de arbitraj se poate prezenta sub forma clauzei
compromisorii si sub forma compromisului.
c. nici una din variante nu este corect

ANS: A

PTS: 1

104. Functiile clauzei compromisorii:

a. produce efecte obligatorii pentru prti; nltur competenta instantelor
judectoresti ordinare;
confer arbitrilor puteri cu privire la
solutionarea litigiului dintre prtile contractante, permite organizarea
unei proceduri care s conduc, n conditii de eficient optim, la
pronuntarea unei sentinte susceptibile de executare fortat.
b. nu produce efecte obligatorii pentru prti; nltur competenta
instantelor judectoresti ordinare; nu confer arbitrilor puteri cu privire
la solutionarea litigiului dintre prtile contractante; permite organizarea
unei proceduri care s conduc, n conditii de eficient optim, la
pronuntarea unei sentinte susceptibile de executare fortat.
c. produce efecte obligatorii pentru prti; nltur competenta instantelor
judectoresti ordinare; nu confer arbitrilor puteri cu privire la
solutionarea litigiului dintre prtile contractante; permite organizarea
unei proceduri care s conduc, n conditii de eficient optim, la
pronuntarea unei sentinte susceptibile de executare fortat.
ANS: A

PTS: 1

105. Legea romn prevede pentru valabilitatea conventiei de arbitraj ca aceasta

s fie redactata n form scris, cerinta care poate fi indeplinit att n cazul
n care conventia de arbitraj este constant:
a. printr-un nscris unic
b. realizat printr-un schimb de scrisori, telegrame, fax.
c. ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1

106. Printre conditiile compromisului se numr:

a. compromisul s se refere la un litigiu existent
b. s exprime vointa prtilor ca litigiul s fie supus spre solutionarea
arbitrajului
c. ambele variante sunt corecte

ANS: C

PTS: 1

107. Contractul de comert international:

a. este acordul de voint realizat ntre doi sau mai multi participanti la
comertul international din state diferite n scopul de a crea, modifica
sau stinge raporturi juridice de comert international;
b. constituie una din cele mai importante institutii juridice ale dreptului
comertului international si ndeplineste rolul de instrument juridic
primordial de nfptuire a schimburilor economice si comerciale
internationale.
c. ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1

108. Din sfera contractului de comert international fac parte urmtoarele:

a. vnzarea cumprarea international; mandatul comercial
international; comisionul international; transportul international de
mrfuri si de persoane; asigurrile internationale;
b. cuprinde orice contract comercial convenit n raporturile cu strintatea
sau cu pietele externe.
c. ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1

109. Caracterele juridice prin care multitudinea contractelor de comert

international si exprim specificitatea n raport cu contractele reglementate
de dreptul comun sunt:
a. sunt contracte cu titlu oneros; sunt contracte sinalagmatice perfecte;
sunt contracte comutative; sunt contracte consensuale; sunt acte sau
fapte de comert.
b. sunt contracte cu titlu oneros; sunt contracte sinalagmatice perfecte;

sunt contracte comutative; sunt contracte consensuale;

c. sunt contracte cu titlu oneros; sunt contracte comutative; sunt contracte
consensuale
ANS: A

PTS: 1

110. Contractul de comert international comport urmtoarele elemente:

a. capacitatea prtilor; consimtmntul prtilor; cauza
b. capacitatea prtilor; consimtmntul prtilor; obiectul; cauza
c. capacitatea prtilor; consimtmntul prtilor; obiectul;
ANS: B

PTS: 1

111. Contractele de comert international reprezint:

a. un rezultat al manifestarilor de voint concordante exteriorizate a
acelor participanti, fcute n scopul stabilirii unor legturi juridice
b. o expresie juridic a realittilor economice existente n comertul
international
c. instrumentele juridice prin care participantii la comertul international
isi pun n valoare initiativele
ANS: A

PTS: 1

112. Perfectarea contractului de comert international comport, n general,

anumite demersuri, dup cum urmeaz:
a. demersuri exploratorii; initierea dialogului contractual; desfsurarea
dialogului contractual
b. demersuri exploratorii; initierea dialogului contractual; negocierea
c. nici una din variantele de mai sus
ANS: A

PTS: 1

113. Care sunt demersurile precontractuale pe care le comport un contract de

comert international:

a. demersurile exploratorii
b. dialogul contractual
c. nici una din variante nu este corect
ANS: A

PTS: 1

114. Formarea unui contract de comert international reprezint:

a. important major pentru desfsurarea comertului international n
conditii optime
b. executarea contractului n armonie cu finalittile urmrite de prti
c. nici una din variante nu este corect
ANS: A

PTS: 1

115. Precizati care sunt instrumentele juridice necesare desfsurrii dialogului

contractual:
a. oferta ferm
b. comanda
c. ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1

116. Care este premisa esential a tratativelor n cazul dialogului contractual:

a. mentinerea dialogului deschis al comunicrii
b. consensul prtilor prin care se explic asentimentul lor de a se lega
juridiceste
c. consensul prtilor prin care se explic asentimentul lor de a se lega
juridiceste
ANS: A

PTS: 1

117. Prin concesie se ntelege:

a. solutia la care partenerii de negocieri ajung prin acordarea de concesii
reciproce n scopul deblocrii tratativelor si a facilitrii perfectrii
contractului.
b. este renuntarea unilateral de ctre unul din partenerii de tratative la
una sau la unele din conditiile formulate pentru inlesnirea realizrii

acordului.
c. mijlocul utilizat de ctre fiecare negociator pentru convingerea
partenerului de tratative sa accepte conditiile de contractare oferite
ANS: B

PTS: 1

118. Prin compromis se ntelege:

a. este renuntarea unilateral de ctre unul din partenerii de tratative la una

sau la unele din conditiile formulate pentru nlesnirea realizrii
acordului.
b. solutia la care partenerii de negocieri ajung prin acordarea de concesii
reciproce n scopul deblocrii tratativelor si a facilitrii perfectrii
contractului.
c. mijlocul utilizat de ctre fiecare negociator pentru convingerea
partenerului de tratative s accepte conditiile de contractare oferite
ANS: B

PTS: 1

119. Prin argumentatie se ntelege:

a. solutia la care partenerii de negocieri ajung prin acordarea de concesii

reciproce n scopul deblocrii tratativelor si a facilitrii perfectrii
contractului
b. mijlocul utilizat de ctre fiecare negociator pentru convingerea
partenerului de tratative s accepte conditiile de contractare oferite
c. este renuntarea unilateral de ctre unul din partenerii de tratative la
una sau la unele din conditiile formulate pentru nlesnirea realizrii
acordului.
ANS: B

PTS: 1

120. Oferta de a contracta reprezint:

a. propunerea pe care o persoana o face unei alte persoane n vederea
perfectrii unui contract

b. mijlocul prin care dou sau mai multe persoane ncheie un contract
c. nici una din variante nu este corect
ANS: A

PTS: 1

121. Acceptarea ofertei este expres atunci cnd:

a. oferta se adreseaz direct persoanelor cu care ofertatorul intentioneaz

s perfecteze contractul
b. se concretizeaz n rspunsul destinatarului ofertei ce contine acordul
acesteia cu propunerea de contractare a ofertatorului
c. nici una din variante nu este corect
ANS: B

PTS: 1

122. Efectele pe care le produce acceptarea unei oferte sunt:

a. eman de la detintorul ofertei sau de la reprezentantul su autorizat
b. ajunge la cunostinta destinatarului n termenul de acceptare
c. ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1

123. Conditiile cumulative ale ofertei sunt:

a. s fie precis si complet; s fie adresat unei sau mai multor persoane
(fizice sau juridice) determinate
b. sa fie ferm; sa fie precis si complet;
c. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

PTS: 1

124. Acceptarea ofertei produce efectele care i sunt specifice numai dac
ndeplineste urmtoarele conditii:
a. eman de la destinatarul ofertei sau de la reprezentantul sau autorizat;
este conform cu oferta; ajunge la cunostinta destinatarului n termenul
de acceptare.

b. eman de la destinatarul ofertei sau de la reprezentantul sau autorizat;

este conform cu oferta; ajunge la cunostinta destinatarului n termenul
de acceptare.
c. eman de la destinatarul ofertei sau de la reprezentantul sau autorizat;
este conform cu oferta.
ANS: A

PTS: 1

125. Prin acceptare tardiv a ofertei se ntelege:

a. acceptarea care a fost expediat de destinatarul ofertei nuntrul
termenului de acceptare (fie el prestabilit sau rezonabil) dac aceasta
ajunge la cunostinta ofertantului ulterior expirrii acelui termen
b. acceptarea expres care ajunge la ofertant dup expirarea termenului
prestabilit de el, sau n lipsa unui asemenea termen, ntr-o perioada de
timp rezonabil ca durat considerat de la data expedierii ofertei
c. ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1

126. Perfectarea contractului de comert international comporta realizarea

acordului de voint ntre partenerii care se pot afla:
a. n prezenta participantilor (inter praesentes)
b. separati de mari distante (inter absentes).
c. ambele variante de mai sus
ANS: C

PTS: 1

127. n cazul incheierii contractului prin telefon, determinarea locului de

ncheiere a contractului difer n functie de conceptia adoptat:
a.

n sistemul emisiunii acceptrii (sau al declaratiunii) se consider ca

perfectarea contractului de comert international este realizat la locul
unde vorbeste acceptantul;
b. n sistemele receptiei acceptrii si al informarii, contractul se consider
incheiat la locul de unde vorbeste ofertantul;
c. Ambele variante de mai sus
ANS: C

PTS: 1

128. Ce reprezint perfectarea contractului de comert international:

a. finalitatea procedurii de formare a unui contract de comert inernational
b. comport realizarea acordului de voint ntre parteneri
c. nici una din variante nu este corect
ANS: A

PTS: 1

129. Care sunt formele de perfectare a unui contract de comert international:

a. perfectarea contractului de comert international ntre prezenti si
perfectarea contractului de comert international ntre absenti
b. perfectarea unui contract de comert international numai inter
praesentes
c. perfectarea unui contract de comert international numai inter
absentes
ANS: A

PTS: 1

130. Care este regula perfectrii contractului de comert international:

a. realizarea acordului de voint ntre partenerii separati de distante mari,
adic prin corespondent
b. realizarea acordului de voint ntre partenerii prezenti n momentul
semnrii contractului
c. solo consensus
ANS: A

PTS: 1

131. Locul perfectrii contractului de comert international poate fi:

a. locul unde are loc semnarea nscrisului constatator al raportului juridic
b. locul n care se ntlnesc vointele juridice ale prtilor
c. nici una din variante nu este corect
ANS: B

PTS: 1

132. Localizarea n timp a perfectrii contractului de comert international

prezint interes sub urmtoarele aspecte:
a.

momentul perfectrii contractului marcheaz limita n timp pn la

care poate fi executat dreptul de revocare a ofertei

b. momentul perfectrii contractului marcheaz punctul initial al tuturor

efectelor acestuia, cu exceptia cazului n care legea sau prtile stabilesc
o alt dat
c. ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1

133. Localizarea n spatiu a perfectrii contractului de comert international

prezint interes sub urmtoarele aspecte:
a. la interpretarea contractului trebuie s se ia n considerare uzantele
existente la locul ncheierii contractului
b. locul unde s-a produs perfectarea contractului determin momentul
acestei operatiuni
c. nici una din variante nu este corect
ANS: A

PTS: 1

134. Care este finalitatea contractului international:

a. impactul contractului asupra tertilor
b. de a produce efecte juridice
c. interpretarea contractului n vederea stabilirii continutului acestuia
conform vointei reale a prtilor.
ANS: B

PTS: 1

135. Interpretarea contractelor de comert international reprezint:

a. rspunderea pentru neexecutare sau pentru executarea defectuoas a
obligatiilor contractuale asumate de prti
b. operatiunea ce se concretizeaz ntr-o activitate specific organului de
jurisdictie de a determina continutul concret al unui contract n cazul
unui litigiu

c. nici una din variante nu este corect

ANS: B

PTS: 1

136. Ce constituie obligativitatea contractului n raporturile dintre prti:

a. executarea obligatiilor contractuale care s fie aduse la ndeplinire cu
bun credint
b. forta obligatorie a contractului n raporturile dintre prti
c. obligativitatea prtilor contractuale de a executa prestatiile asumate
ANS: B

PTS: 1

137. Contractele de comert international sunt:

a. contracte sinalagmatice prin excelent
b. contracte unilaterale
c. nici una din variante nu este corect
ANS: A

PTS: 1

138. Efecte specifice contractului de comert international:

a. dreptul creditorului de a refuza indeplinirea propriei sale prestatii dac

debitorul nu isi execut prestatia la care s-a angajat
b. dreptul debitorului care si-a executat la timp si integral prestatia la care
s-a obligat de a cere si a obtine rezolutiunea sau rezilierea contractului
de comert international
c. ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1

139. Care sunt conditiile care trebuiesc ndeplinite pentru ca exceptia de

neexecutare s devin operant n cazul unui contract de comert
international:
a. s existe o neexecutare, chiar si partial a obligatiilor contractuale
stabilite
b. obligatiile neexecutate s fie reciproce si s si aib temeiul n acelasi
contract
c. ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1

140. Ce reprezint rezolutiunea unui contract de comert international:

a. desfsurarea contractului la cererea uneia dintre prti pe motiv ca
cealalt parte nu si-a executat obligatia n mod culpabil
b. o modalitate de neexecutare a unui contract de comert international
c. nici una din variante nu este corect
ANS: A

PTS: 1

141. Ce reprezint rezilierea unui contract de comert international:

a. desfiintarea cu efecte pentru viitor a contractelor sinalagmatice cu
executare succesiv aplicabil n caz de neexecutare culpabil a
obligatiei de ctre una din prti
b. posibilitatea prtilor de a desfiinta un contract de comert international
si care neag ceea ce s-a executat pn n momentul consumrii
rezilierii
c. nici una din variante nu este corect

ANS: A

PTS: 1

142. Care sunt efectele rezolutiunii unui contract de comert international:

a. contractul se desfiinteaz retroactiv
b. prtile sunt repuse n situatia anterioar
c. ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1

143. Rezilierea unui contract de comert international poate opera:

a. n temeiul unui pact comisoriu
b. de plin drept
c. ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1

144. Riscurile contractuale sunt suportate de:

a. creditor, indiferent de partea care nu si-a executat obligatia
b. de debitorul obligatiei devenite imposibil de executat
c. nici una din variante nu este corect
ANS: B

PTS: 1

145. Executarea direct a unui contract de comert international mai este

denumit:
a. executarea n natura a obligatiilor asumate
b. executarea care comport realizarea obiectului contractului, obiect care
a fost n vedere de prti la momentul exprimrii acordului de voint
c. voluntar
ANS: C

PTS: 1

146. Executarea indirecta a unui contract de comert international mai poate fi

denumit:
a. executarea obligatiei nu poate avea loc din motive strine de voint
prtilor
b. executarea prin echivalent

c. executarea obligatiei nu este adus la indeplinire de debitor n mod voit

ANS: B

PTS: 1

147. Care este semnificatia executrii silite n natura a unui contract de comert
international
a. a unei executri voluntare, n natura a prestatiei asumate de debitor
b. a unei plti care nu este executat de bun voie
c. nici una din variante nu este corect
ANS: B

PTS: 1

148. Stingerea obligatiilor n cadrul unui contract de comert international poate

fi:
a. prin plat
b. executarea prin echivalent, cand nu este posibil obtinerea pltii
c. ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1

149. Moduri de stingere a obligatiilor comerciale:

a. compensatia

b. darea de plat
c. ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1

150. Remiterea de datorie reprezint:

a. un mod de stingere a obligatiilor
b. o imposibilitate de executare a obligatiilor
c. un mod de stingere a obligatiilor care nu produc ca efect realizarea
creantei creditorului
ANS: C

PTS: 1

151. Concesia n cazul contractelor de comert international reprezint:

a. concordanta deplin ntre vointele prtilor contractant
b. asigurarea unui climat de cooperare ntre prtile contractante
c. renuntarea unilateral de ctre o parte la una sau la unele din conditiile
formulate pentru nlesnirea realizrii acordului
ANS: C

PTS: 1

152. Compromisul n cazul contractelor de comert international reprezint:

a. o cunoastere a nevoilor si cerintelor interlocutorului

b. mijlocul utilizat de fiecare negociator pentru convingerea partenerului
s accepte conditiile de contractare oferite
c. solutia la care partenerii de negociere ajung prin acordarea de concesii
reciproce n scopul deblocrii tratativelor si perfectrii contractului
ANS: C

PTS: 1

153. Propunerea de contractare trebuie s ndeplineasc cumulativ urmtoarele

conditii:
a. s fie ferm, adresat uneia sau mai multor persoane si s fie precis;
b. s fie precis si complet, s fie ferm si s fie adresat uneia sau mai
multor persoane;
c. s fie ferm, precis si complet.
ANS: B

PTS: 1

154. Acceptarea tardiv este considerat ca fiind:

a. acea acceptare expres care nu produce efecte juridice;
b. acceptarea expres care ajunge la ofertant dup expirarea termenului
prestabilit de el;
c. este conform cu oferta.
ANS: B

PTS: 1

155. Contractul de concesiune exclusiv reprezint:

a. Operatiunea prin care cedentul vinde mrfuri concesionarului
b. Operatiunea prin care concesionarul obtine
comercializarea mrfurilor si evitarea concurentei

monopolul

c. Ambele variante sunt corecte

ANS: C

PTS: 1

156. Obiectul contractului de concesiune exclusiv l formeaz:

a. Bunurile, activittile, serviciile publice din domeniul transporturilor

publice

b. Bunurile, activittile si serviciile din domeniul comertului international

c. Bunurile, activittile si serviciile din domeniul proprietatii intelectuale
ANS: A

PTS: 1

157. Titulari ai concesiunii exclusive pot fi:

a. Consiliile judetene, locale sau institutiile publice de interes loc n

calitate de concesionar
b. Persoanele fizice sau juridice de drept privat, indiferent de
nationalitate, n calitate de concesionar
c. Ministerele n calitate de concesionar
ANS: B

PTS: 1

158. La initierea concesiunii trebuie efectuat:

a. Un studiu de fezabilitate
b. Un studiu de oportunitate
c. Nici un fel de studiu, ci se face initierea concesiunii direct prin
ncheierea contractului
ANS: B

PTS: 1

159. Concesiunea exclusiv se poate realiza prin:

a. Licitatie public deschis
b. Negociere direct

c. n ambele variante, att licitatie public deschisa ct si negociere

direct.
ANS: C

PTS: 1

160. La ncetarea contractului de concesiune prin expirarea termenului,

concesionarul este obligat sa restituie:
a. Bunul concesionat, liber de orice sarcin, inclusiv investitiile realizate
b. Numai bunul concesionat liber de orice sarcin
c. Numai investitiile realizate
ANS: A

PTS: 1

161. Contractul de concesiune exclusiv poate nceta prin:

a. mplinirea termenului
b. Denuntare unilateral
c. Rezolutiune
ANS: A

PTS: 1

162. Contractul de franchising reprezint:

a. Operatiunea prin care o persoan vinde unei alte persoane concesiunea
unei mrci
b. Operatiunea prin care o persoan acorda unei alte persoane concesiunea
unei mrci
c. Nici una din variante nu este corect
ANS: B

PTS: 1

163. Concedentul se oblig:

a. S cedeze concesionarului un proces de fabricatie
b. S cedeze concesionarului un proces de distributie
c. Ambele variante sunt corecte
ANS: B

PTS: 1

164. Concesionarul se oblig:

a. Sa finanteze investitiile
b. S asigure functionarea comercial a mrcii
c. Nici una din variante nu este corect
ANS: A

PTS: 1

165. Contractul de franchising nceteaz:

a. prin reziliere
b. prin denuntare unilateral
c. prin rezolutiune
ANS: A

PTS: 1

166. Legea aplicabil contractului de vnzare cumprare:

a. Lex causae;
b. Lex contractus;
c. Nici una din variante nu este corect
ANS: B

PTS: 1

167. Contractul de vnzare cumprare are urmtoarele caractere:

a. Exclusiv comercial, international
b. Sinalagmatic, bilateral, oneros, comutativ
c. Ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1

168. Obiectul contractului de vnzare cumprare il constituie:

a. Marfa vndut n schimbul creia se plteste pretul;
b. Consimtmntul prtilor;
c. transmiterea unui drept real
ANS: A

PTS: 1

169. Obligatii ale vnztorului pot fi:

a. transmiterea propriettii asupra mrfii
b. Plata pretului
c. Nici una din variante nu este corect
ANS: A

PTS: 1

170. Obligatii ale cumprtorului pot fi:

a. Luarea n primire a bunului vndut
b. Remiterea documentelor referitoare la marf
c. Predarea marfurilor
ANS: A

PTS: 1

171. Bursele se mpart in:

a. Burse de valori

b. Burse mobiliare
c. Burse imobiliare
ANS: A

PTS: 1

172. Bursa ca piat mobiliar se caracterizeaz prin:

a. Vnzarea si cumprarea nu se face prin intermediari
b. Detinatorii titlurilor cumpr pentru a revinde si vnd pentru a
rscumpra
c. Ambele variante sunt corecte
ANS: B

PTS: 1

173. Operatiunile care se efectueaz n cadrul bursei sunt:

a. Operatiuni economice
b. Operatiuni la termen
c. Operatiuni cu caracter efectiv
ANS: B

PTS: 1

174. Dup criteriul variettii tranzactiilor bursele pot fi:

a. Generale
b. Specializate
c. Ambele variante sunt corecte

ANS: C

PTS: 1

175. Dup obiectul negocierilor bursele pot fi:

a. Burse de valori si de marfuri
b. Burse de actiuni si obligatii
c. Burse private
ANS: A

PTS: 1

176. Licitatia poate fi definit ca fiind:

a. Vnzarea ctre cel care ofer pretul cel mai mare
b. Vnzarea ctre cel care ofer pretul cel mai mic
c. Nici una din variante nu este corect
ANS: A

PTS: 1

177. Exist licitatii ntemeiate pe:

a. Preturi cresctoare
b. Preturi descresctoare
c. Ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1

178. Licitatiile n raport cu bursele prezint urmtoarele caracteristici:

a. Programul de functionare nu este continuu
b. Mrfurile se gsesc la locul unde se desfasoar licitatia
c. Ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1

179. Dup posibilittile de participare licitatiile pot fi:

a. Licitatii deschise sau publice
b. Licitatii ocazionale
c. Licitatii pentru vnzri de mrfuri
ANS: A

PTS: 1

180. Pot fi considerate tehnici de licitare:

a. tehnica pretului cresctor unde vnzarea are loc pe baza de strigri;
b. tehnica pretului descresctor care se realizeaz prin comunicarea
pretului maxim si care este redus treptat
c. Ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1

181. Licitatiile de import se pot realiza n urmtoarele modalitti:

a. Licitatii obisnuite sau supralicitatii;
b. Asigurarea unui numr mare de oferte;
c. Facilitarea lurii unor decizii obiective si rentabile
ANS: A

PTS: 1

182. Contractul de leasing constituie:

a. Un contract de transfer de tehnologie
b. O expresie a tehnicilor moderne de contractare n acest domeniul
leasing-ului
c. Nici una din variante nu este corect
ANS: B

PTS: 1

183. Prtile implicate n contractul de leasing sunt:

a. Concesionarul
b. Cedentul
c. Clientul
ANS: C

PTS: 1

184. Obiectul contractului de leasing l constituie:

a. Cumprarea unor bunuri n scopul inchirierii
b. nchirierea temporar a bunurilor de investitii, a bunurilor imobiliare, a
serviciilor
c. Obtinerea de beneficii
ANS: B

PTS: 1

185. Leasing-ul poate fi:

a. O form de finantare cu termen
b. O form de mandat
c. O form de concesiune
ANS: A

PTS: 1

186. Leasing-ul este o operatiune care poate cuprinde:

a. Un contract de locatiune
b. Promisiunea bilateral de locatie din partea finantatorului si a
utilizatorului
c. Ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1

187. Contractul de locatiune din cadrul operatiunii de leasing este:

a. Un contract sinalagmatic perfect
b. Un contract intuitu personae
c. Ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1

188. Sunt forme ale contractului de leasing dup obiectul su:

a. Directe si indirecte
b. Mobiliare si imobiliare
c. Net sau brut
ANS: B

PTS: 1

189. Vnztorul are urmtoarele obligatii:

a. S asigure piesele de schimb necesare reparatiilor
b. S plteasc ratele chiriilor n conditiile si termenele stipulate n
contract
c. S nu efectueze modificri n constructia echipamentului nchiriat
ANS: A

PTS: 1

190. Beneficiarul are urmtoarele obligatii:

a. S exploateze bunul nchiriat prin respectarea instructiunilor tehnice
b. S livreze un echipament de calitate
c. S asigure asistenta tehnic personalului care l va exploata
ANS: A

PTS: 1

191. Contractul de leasing a aprut pentru prima dat in:

a. Anglia
b. Statele Unite ale Americii
c. Elvetia
ANS: B

PTS: 1

192. Contractul de factoring este un contract:

a. Real
b. Complex
c. Sinalagmatic
ANS: B

PTS: 1

193. Persoanele implicate n contractul de factoring sunt:

a. Aderentul, factorul, clientul
b. Vnztorul de bunuri, cesionarul creantelor si cumprtorul mrfii
c. Ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1

194. Care sunt operatiunile de factoring:

a. Factoring de finantare
b. Factoring la scadent
c. Nici una din variante nu este corect
ANS: B

PTS: 1

195. Factorul are obligatia:

a. De a achita toate creantele indiferent dac au fost sau nu acceptate

b. De a presta servicii
c. De a plti creantele care i-au fost transferate de aderent
ANS: C

PTS: 1

196. Transferul de tehnologie reprezint:

a. O operatiune ce implic aspecte economice, tehnico stiintifice

b. Expresia care desemneaz n mod generic orice tranzitie asupra
tehnologiei
c. Ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1

197. Din categoria contractelor de transfer de tehnologie fac parte:

a. Contractul de licent
b. Contractul de leasing
c. Contractul de factoring
ANS: A

PTS: 1

198. Contractele de transfer de tehnologie trebuie s indeplineasc urmtoarele

conditii:
a. S realizeze un transfer de tehnici utile si potrivite conditiilor existente
n tara primitoare
b. Sa fie realizat cu investitii indirecte ale societtilor transnationale
c. Nici una din variante nu este corect
ANS: A

PTS: 1

199. Care este dreptul pe care l poate transmite un contract de licent:

a. Dreptul de folosint al unei inventii sau inovatii unui licentiat
b. Dreptul de proprietate asupra unei inventii sau inovatii unui licentiat
c. Dreptul de proprietate asupra unei inventii sau inovatii unui titular de
inventie sau inovatie
ANS: A

PTS: 1

200. Contractul de licent prezint urmtoarele caractere juridice:

a. Un contract intuitu personae
b. Un contract sinalagmatic
c. Un contract real
ANS: A

PTS: 1

201. Obiectul contractului de licent l reprezint:

a. Acordarea dreptului ca o licent s fie folosit de partener
b. Actul de dispozitie asupra dreptului exclusiv din brevet
c. Ambele variante sunt corecte
ANS: A

PTS: 1

202. Plata pretului n contractul de licent se poate realiza prin urmtoarele

modalitti:
a. O sum globala initial
b. O sum forfetar integral
c. Ambele variante sunt corecte

ANS: C

PTS: 1

203. Contractul de licent nceteaz prin:

a. Intrarea inventiei n domeniul liberei concurente, dupa perioada
stabilit de lege
b. Denuntarea unilateral
c. Plata pretului
ANS: A

PTS: 1

204. Care este dreptul pe care l transmite un contract de know how:

a. Dreptul de a exploata inventia brevetat
b. Dreptul la cunostintele furnizorilor, dar cu efecte relative (res inter alios
acta)
c. Nici unul din cele doua drepturi
ANS: B

PTS: 1

205. Continutul notiunii de know how poate fi determinat de:

a. Procedee si mijloace tehnice de aplicare
b. Abilitate tehnic
c. Ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1

206. Obiectul contractului de know how l constituie:

a. transmiterea cunostintelor tehnice de ctre furnizor
b. Plata pretului de ctre beneficiar

c. toate variantele sunt corecte

ANS: A

PTS: 1

207. n cazul contractului de know how:

a. Exista brevet de inventii
b. Nu exist brevet de inventii
c. Ambele variante sunt corecte
ANS: B

PTS: 1

208. Obligatiile furnizorului ntr-un contract de know how sunt:

a. S mentin calitatea produselor obtinute
b. S acorde asistent tehnic
c. S respecte angajamentul de confidentialitate
ANS: B

PTS: 1

209. Obligatiile beneficiarului sunt:

a. S plteasc pretul
b. S acorde garantii n aplicarea procedeului pentru obtinerea de rezultate
c. S acorde drept de folosint exclusiv a procedeului tehnic
ANS: A

PTS: 1

Expirarea termenului prevzut in contract

Con
trac

tul
de
kno
w
how
nce
teaz

prin
:

Con
trac
tul
de
cons
ultin
g engi
neer
ing
repr
ezin
t:
a.
b.

Rezolutiune

c.

Ambele variante sunt corecte

a.

O activitate complex care cuprinde operatii de la prestri de servicii la

furnizori de materiale pentru executarea de lucrri;

b. Un element de fundamentare a transferului de energie

c. Ambele variante sunt corecte
ANS: A
PTS: 1
ANS: A
PTS: 1
212. n activitatea de consulting engineering sunt utilizate urmtoarele forme de
contracte:

a. Contractul de regie
b. Contractul pentru servicii
c. Ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1

213. Obiectul contractului de engineering l constituie:

a. Operatiunile prestate
b. Obligatiile prtilor contractante
c. Obligatiile de rezultat si de mijloace
ANS: A

PTS: 1

214. Obligatiile prestatorului unui contract de engineering sunt:

a. Coordonarea activittii antreprenorilor
b. Plata retributiei antreprenorilor
c. De a preda datele si informatiile cerute
ANS: A

PTS: 1

215. Obligatiile beneficiarului lucrrii sunt:

a. Efectuarea de studii
b. Predarea documentatiei obiectivului
c. Niciuna din variante nu este corect
ANS: C

PTS: 1

216. Rspunderea prestatorului n cadrul unui contract de engineering este o

rspundere n raport de:

a. ntinderea misiunii
b. Caracterul obligatiilor
c. Ambele variante sunt corecte
ANS: C

PTS: 1