CE ESTE HANDICAPUL?

1. DELIMITRI CONCEPTUALE ALE TERMENULUI HANDICAP

Termenul de handicap vine din englez, de la sintagma hand in cap care
desemna un joc n care partenerii i disputau diverse obiecte personale
dup un pre fixat de un arbitru. Obiectele erau puse ntr-o cciul (cap) i
erau extrase la ntamplare cu mna (hand). Prin contractare lingvistic,
consoana n a disparut, iar sintagma a devenit un cuvnt de sine stttor:
handicap
n secolul 18 cuvntul handicap ncepe s fie aplicat i la cursele cu cai.
Deplasarea semantic a handicapului de la semnificaia primar de joc de
noroc la semnificaia secundar aplicabil la cursele de cai s-a realizat
deoarece n ambele situaii avea loc o evaluare comparativ a obiectelor
aflate n competiie. n primul caz, al obiectelor personale iar n cel de-al
doilea, a cailor. Prin curs cu handicap se nelegea acea curs n care
ansele inegale ale cailor erau, n principiu, egalizate prin obligaia cailor
mai buni de a purta o greutate n plus, n funcie de performanele
anterioare deja confirmate. Extensia coninutului semantic al handicapului
continu, de data aceasta cuprinznd oamenii. S-a trecut de la limitarea
capacitilor cailor la limitarea capacitilor oamenilor, apoi de la limitarea
capacitilor umane la consecinele acestor limitri. Deplasarea semantic
a termenului de handicap, de la semnificaia original restrns, la
semnificaia actual extins, a fost nsoit i de o deplasare a dominaiei
lexicale de la egalitate n concuren, la dezavantajul n concuren. O
asemenea deplasare pare s constituie deja un proces ncheiat i
ireversibil, dovad c, prin simpla rostire a cuvntului handicap, se induce imediat
i ideea de nuan defavorizant.

Pentru a putea vorbi despre handicap treuie s trecem prin nc cteva

situaii:
a. Defcit - termen ce vizeaz lezarea, deteriorarea sau chiar absena
unui organ sau segment al corpului . Un defect organic poate s apar
n urma unui proces patologic, ca efect al unui traumatism sau ca o
anomalie congenital de dezvoltare (malformaie) a organului,
aparatului sau sistemului respectiv. Deci defectul, din perspectiv
medical, reprezint un fel de boal i este tratat ca atare. Tratamentul
medical al defectului rezid n utilizarea celor mai adecvate mijloace i
intervenii (medicamentoase, chirurgicale, fizioterapeutice etc.)
ndreptate spre nlturarea defectului i, implicit, restabilirea funciei
organului defect.
b. Defcien semnific absena sau pierderea unei structuri sau funcii
n urma unei maladii. ntre defect (fenomen organic) i deficien
(tulburare a relaiei cu mediul social) deosebirea este de natur
psihologic i social.Atunci cnd defectul afecteaz, tulbur
substanial relaiile individului cu mediul social, cnd defectul l
mpiedic s reflecte realitatea obiectiv, vorbim despre deficien.
c. Handicapul este un dezavantaj social pentru o persoan, rezultnd
dintr-o deficien sau o incapacitate care limiteaz sau mpiedic
ndeplinirea unui rol care este normal depinznd de vrst, sex, factori

sociali i culturali, pentru acea persoan. Handicapul este deci o funcie

a relaiei dintre persoanele cu incapaciti i mrdiul lor nconjurtor.
Handicapul este pierderea sau limitarea ocaziilor de a lua parte la viaa
comunitii la un nivel egal cu a celorlali.
d. Disabilitatea corespunde nivelului persoanei, respectiv consecinele
defiienei asupra sarcinilor, abilitilor i ocupaiei persoanei. Potrivit
definiiei ICIDH disabilitatea const n orice restrngere sau lips (ca
rezultat al deficienei) a abilitii de a desfura o activitate ntr-un mod
considerat obinuit pentru o fiin uman.
Primele doua concepte sunt inluse in abordarea modelului medical ,
urmtoarele dou concepte sunt inlcluse in abordarea modelului social.
Model utilizat n acest moment prin politici la nivel mondial de integrare
a persoanelor cu defiiene.
2. TIPURI DE HANDICAP
Putem vorbi de 11 grupe, enumerate mai jos:
- fizic - cod 1,
- somatic - cod 2,
- auditiv - cod 3,
- surdocecitate
- vizual - cod 4,
- mental - cod 5,
- neuropsihic - cod 6,
- asociat - cod 7,
- HIV/SIDA - cod 8,
- boli rare - cod 9,
- altele - cod 10
3. GRADE DE HANDICAP
- Uor
- Mediu
- Accentuat
- Grav
Circa 3% din populaia romniei este alctuit din persoane cu disabiliti,
conform statisticilor existente la MMFSP. Din acetia jumtate sunt
ncadrai la categoria de handicap accentuat (grad 2).
Realitatea social necesit o reanalizare a noiunii de dizabilitate mprit
astfel:
fzice
Vizual, auditiv,
surdocecitate,
asociat,motor,boli rare
etc

mentale

inteletuale

psihice

4. PROCEDURA DE INCADRARE IN GRAD DE HANDICAP

- Ordinul MMFPS nr. 2.298/2012 privind aprobarea Procedurii-cadru de
evaluare a persoanelor adulte in vederea incadrarii in grad si tip de

handicap a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 672, din 26

septembrie 2012,
- PROCEDURA-CADRU de evaluare a persoanelor adulte in vederea
incadrarii in grad si tip de handicap.
Serviciul de evaluare complexa a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH)
este format din persoane care au cel putin urmatoarele specializari:
asistent social cu studii superioare, medic de specialitate, psiholog,
psihopedagog, kinetoterapeut, instructor de educatie, pedagog de
recuperare
Documentele de mai sus se constituie intr-un dosar care va sta la baza
evaluarii persoanei in vedereaincadrarii in grad si tip de handicap.
SECPAH poate solicita completarea dosarului cu rezultate ale investigatiilor
paraclinice necesare intocmirii raportului de evaluare complexa, atat in
faza de analiza a dosarului, cat si in cea de evaluare propriu-zisa.
Dosarul se depune de catre persoana solicitanta sau reprezentantul legal
al acesteia la registratura primariei din localitatea de domiciliu/
resedinta sau la registratura DGASPC.
In cazul persoanelor adulte cu handicap care, din diferite motive,
solicita reevaluarea in vederea obtinerii unui nou certifcat
de incadrare in grad si tip de handicap, dosarul se depune cu cel
putin 30 de zile inainte de expirarea termenului de valabilitate a
certificatului de incadrare in grad si tip de handicap.
In cazul persoanelor adulte cu handicap pentru care solicita
reevaluarea de catre DGASPC sau de catre Comisia superioara de
evaluare a persoanelor adulte cu handicap, convocarea se va face cu
confirmare de primire, cu 20 de zile lucratoare inainte de data stabilita
pentru reevaluare, urmand ca persoana cu handicap sa se prezinte la data
si locul mentionate in convocare, cu documentele solicitate. In cazul in
care persoanele supuse reevaluarii, nu se prezinta la a doua convocare a
SECPAH, directorul DGASPC dispune, prin act administrativ, suspendarea
dreptului de asistenta sociala sub forma de prestatii sociale, al
carui model este prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta
procedura-cadru.
Daca persoana cu handicap se prezinta la reevaluare in intervalul de 3
luni de la suspendarea dreptului de asistenta sociala sub forma de
prestatii sociale, prin dispozitie a directorului executiv al DGASPC va
primi drepturile aferente perioadei suspendarii. Daca, in intervalul de 3
luni, persoana cu handicap nu se prezinta la reevaluare, SECPAH va
propune
comisiei
de
evaluare
a
persoanelor
adulte
cu
handicapneincadrarea in grad si tip de handicap.
Dosarul se transmite la DGASPC de catre primaria din localitatea de
domiciliu/ resedinta la care a fost efectuata depunerea acestuia, in termen
de 5 zile lucratoare de la inregistrare. Dosarele depuse la registratura
DGASPC se transmit SECPAH in termen de 24 de ore de la inregistrare.
SECPAH verifica si analizeaza dosarul persoanei solicitante, care trebuie sa
contina documentele prevazute mai sus si, in termen de 5 zile
lucratoare, comunica persoanei in cauza data planificata la care aceasta

urmeaza a se prezenta in vederea evaluarii; in cazul unui dosar incomplet,

solicita completarea dosarului cu documentele necesare.
Evaluarea complexa a persoanelor adulte se realizeaza in
maximum 60 de zile de la data inregistrarii cererii si a
documentelor la SECPAH, cu respectarea criteriilor medico-psihosociale
pe baza carora se stabileste incadrarea in grad de handicap, in vigoare.
In cazul persoanelor nedeplasabile, evaluarea complexa se va efectua
la domiciliul/resedinta persoanei in cauza, in baza scrisorii medicale si a
anchetei sociale. Cheltuielile de deplasare, in vederea asigurarii evaluarii
complexe la domiciliu/resedinta, se suporta din bugetul DGASPC.
5. LISTA PRINCIPALELOR AFEIUNI PENTRU CARE SE ELIBEREAZ
CERTIFICAT DE NCADRARE N HANDICAP
Lista afectiunilor care creeaza handicap ireversibil si pentru care se poate
emite certificate de persoana cu handicap cu caracter permanent in
contextual criteriilor medico-psihosociale aprobate prin Ordinul comun nr.
762 al MMFES si nr. 1992 al MSF publicat in Monitorul Oficial al Romaniei
cu nr. 885 bis din 27.12.2007
A. - LA PRIMA EXAMINARE:

1. Nevazatori (vederea sub 1/25 la ambii ochi cu pmm, pl, fpl - cecitate
practica sau absoluta);
Amputatii:

membrul superior: mana, antebrat, brat - bilateral;

membru inferior: gamba, coapsa - bilateral;

2. Lipsa membrului superior prin dezarticulatie scapulo-humerala;

3. Lipsa membrului inferior prin dezarticulatie coxo-femurala;

4. Lipsa prin dezarticulatie a unui membru pelvin asociat cu o amputatie

sau dezarticulatie de membru toracic;

5. Cretinismul;

6. Oligofria, forme cu imbecilitate sau idiotenie: IQ sub 33;

7. Tulburarea autista (sindrom Langdon Down);

8. Boala Alzheimer, dementa senila, dementa Pick - forme avansate;

9. Boala Parkinson - forme accentuate sau grave;
10. Sechele AVC cu deficit motor de tip plegic, paretic, ataxie;

11. Sindromul imunodeficitar cronic, stadiul clinico imunologic A3, B3, C1,
C2, C3;

12. Surdomutitatea congenitala sau surditate bilaterala dobandita inaintea

achizitionarii limbajului cu demutizare slaba/nula, cu pierdere peste 90% db
(cofoza);

13. Surdocecitatea;

14. Pensionarii de limita de varsta ca persoana cu handicap in conditiile

Legii 57/1992, art.11, OUG 102/1999, art. 44 sau Legii 19/2000 art. 47 alin.
1, lit. a), b), c).
B. - LA A DOUA EXAMINARE

1. Scleroza laterala amiotrofica forma avansata;

2. Coree cronica;

3. Sindrom extrapiramidal de cauza diversa - sever;

4. Boala Westphall Strumpell;

5. Distrofia musculara progresiva, forma avansata;

6. Amiotrofia degenerativa de tip Aran-Duchenne si Charcot Marie - forme
avansate;
7. Parapareza, paraplegia, tetrapareza, tetraplegia, tripareza;
8. Epilepsia cu crize frecvente cu tulburari psihice interaccesuale;

9. Schizofrenia - in formele cu evolutie provredienta severa a personalitatii

si comportamentului cu potential antisocial, in formele care au instituita
interdictia;

10. Tulburarea de personalitate antisociala si alte afectiuni psihice care

determina punerea sub interdictie;

11. Mania cronicizata, tulburarile afective bipolare, ciclotimia rapida,

depresia severa cronicizata;

12. Monoculari, incadrati in handicap usor sau mediu;

13. Tulburarile de auz congenitale sau dobandite precoce (copilarie adolescenta), care se protezeaza greu, cu pierdere de auz de peste 70 db
asociate cu tulburari psihice si de limbaj;

14. Laringectomia totala cu tarhep stoma permanenta determinata de

procesele maligne sau zdrobirea laringelui;

15. Cancerul de colon cu anus iliac (sigma-anus definitiv);

16. Cancerul de vezica urinara sau alte tipuri de cancere cu implantare de
ureter (indiferent unde este implantul);

17. Gastrectomia larga pentru ADK cu gastostoma;

18. Spondilita anchilozanta stadiul IV;

19. Poliartrita evolutiva stadiul IV;

20. Luxatia de sold congenitala bilaterala cu coxactroza sau anchiloza

secundara;

21. Leuconevraxita - forme cu evolutie progresiva sau cu pusee acute

frecvente;
22. Cifoscolioze sau scolioze deformante cu insuficienta respiratorie
accentuata sau grava sau cu tulburari neurologice;

23. Talasemia majora (forma majora);

24. Anemiile aplastice, in formele severe cu complicatii accentuate sau

grave;

25. Purpura trombocitopenica idiopatica cu sangerari in SNC cu deficit

motor de tip paretic sau plegic;

26. Trombofilia ereditara (primara), in formele cu accidente trombotice sechele durabile;

27. Boala Waldenstrom - formele avansate cu complicatii;

28. Mielomul multiplu in formele cu sindrom de compresiune medulara;

29. Hemofilia cu anchiloze in pozitii vicioase, amiotrofii si deformari

articulare, cu implicatii in statica si mers;

30. Amputatie membru toracic: brat, antebrat sau mana - unilateral;

31. Amputatie unilaterala de gamba, coapsa, picior;

32. Degenerescenta hepato-lenticulara (boala Wilson), forme avansate;

33. Boala Little - forma avansata si severa;

34. Ataxia coreo-atetozica, forme accentuate si grave;

35. Distrofia miotonica Steinert, forme accentuate si grave;

36. Miotonia congenitala Thompson cu hipotrofie musculara difuza;

37. Eredo-ataxia spino-cerebeloasa Friedrich, forma accentuata si grava;

38. Eredo-ataxia spino-cerebeloasa Pierre - Marie cu tulburari piramidocerebeloase accentuate sau grave;

39. Sechele dupa poliomielita insotita de deficienta accentuata sau grava;

40. Cardiomiopatiile primare, primitive sau ideopatics, cu ICC NYHA si 4;

41. Angiocardiopatiile congenitale, cianogene sau necianogene, operate

sau neoperate, cu insuficienta cardiaca clinic manifesta;

42. Tulburarile de ritm si de conducere persistente si severe contractate

precoce (purtatori de peace-maker);

43. Tumorile hipofizare cu sindrom oftalmologic accentuat sau grav

(cecitate practica sau absoluta);

44. Nanism hipofizar;

45. Condrodisplazia;

46. Mixedemul primar cu visceralizare;

47. Insuficienta renala cronica in stadiul de uremie depasita in program de

hemodializa sau de dializa peritoniala ambulatorie continua permanenta.