Mrisorul, de care se

aga o moned metalic de

argint si, uneori, de aur, se
purta legat la mn, ulterior
prins n piept sau la gt.
El era scos, n funcie de
zona etnografic, la o anumit
srbtoare a primverii
(Mucenici, Florii, Pati,
Arminden)

sau la nflorirea unor

arbuti si pomi fructiferi
(mce, porumbar,
trandafir, pducel, viin,
zarzr, cire, etc.) i
agat pe ramurile
nflorite.

Se credea c
purttorii
mrisorului nu
vor fi prlii de
Soare pe timpul
verii, c vor fi
sntosi si
frumosi ca
florile, plcui si
drgstosi,
bogai si
norocosi, ferii
de boli si de
deochi.

Obiceiul mrisorului
este o secven a
unui scenariu ritual
de nnoire a timpului
si anului primvara,
la nasterea si
moartea
simbolic a Dochiei.

De menionat c, n
credinele populare,
nora Dochiei este soia
lui Dragobete zeu al
dragostei si bunei
dispoziii pe plaiurile
carpatice si balcanice,
identificat cu Eros din
mitologia greac si
Cupidon din mitologia
roman. n alte tradiii,
aceasta este sor cu
eroul vegetaional Lazr
sau Lzric.