Sunteți pe pagina 1din 66
«RADIO '44" s'c néiscut din co- laborarea mai multor radio-tehn!- clenl, care au contopit intr’un volum c&teva probleme de spe- clalitate, menite si intereseze randurile numeroase ale radiofo- nistilor romani. Desigur cé dintre paginile care urmeazé, cele mai des citite si fecitite vor fi ccelea ale caplto- lului cere cuprinde planurile ba- lanjet radio-electrice,— .,cparatul pentru descoperirea comorilor”— dar care este capabil s& descopere orice zécamant metalic. Pentru intéia oar& in literatura tehnicd tomaneascd, acest aparat descris pe larg. teoria lui este analizaté aménun{it. realisérile sirdine sunt comparate si se dau planurile de constructie, precise i usor de realizat, ale unui ‘a- Porat menit s& dea rerultate | perfecte, ~ important& econo- mie de piese. Tot pentru motive RADIO AMATORISM altfel — se face in casc%, pe care o introducem in circuit cu un jack. Aparatul are nevoe de o an- tend de 10—20 m. pentru a mer- ge cu maximum de randament. Pentru montarea lui este ne- cesar un sasiu cu dimensiunile cca. 14X21X5, acestea fiind in functie de dimensiunile pieselor procurate. El va avea un panou metalic de 16X23 cm. si va fi in- chis intr’o cutioara care poate fi si din lemn de 10 mm grosime. de 23X16%15 cm., in exterior. ] de economie am pus un transfor- mator de refea ‘nonofazic si in loc de obignuitul drosse) de. filtraj. o simpld rezistenté bobinata de 5000 ohmi. In ciuda acestor eco- nomii si a compactitatii aparatu- lui nu se observa niciun sgomot de retea, lucru perfect explicabil deoarece avem aface cu un mon- taj superheterodina. ‘Transformatorul de retea va avea primarul dupa necesitatile refelei locale iar secundarele 270 volfi la 30 mA, 63V, 1A si 4V care inciilzeste| filamentul unei redresoare AZ1, cu placile in pa- ralel. Filtrajul este efectuat de doi condensatori electrolitici de 8MF la 550 voli iar pentru lam- pa oscilatoare ined unul de 4MF. Audifia — foarte puternica de- Dupi montare vom méasura toate tensiunile la electrozii lam- pilor si in cazul cand nu se re- marca nici o gresalé se va trece la acordare. Se aplicd la grila lampii 78 un semnal modulat de cca 465 KC — dupa frecventa pro- prie de rezonanti a transforma- torilor alesi—acordénd trimerii transformatorului dintre lmpile 78 si 77 pentru maximul de sem- nal. E bine ca acest volum maxim si fie constatat pe cat posibil cu un voltmetru electronic, output- metru sau oscilograf. Vom acorda apoi celalalt transformator. In a- cest scop, restabilim legitura de grild a limpii 78, punem aparatul peunde medii sifard si modifi- cém frecventa semnalului modi lat il aplicim Ja borna de anten& Fils 355 ile « RADIO ‘44 Vom acorda acum si primul trans- formator dup aceleasi norme ca la celalalt. Si fiind cu receptorul pe unde medii, vom incepe prin a-] acorda pe acestea. Aplicim acum la borna de antena un sem- nal de 250 m. lungime de undi punand condensatorii variabili in pozitie aproape complet deschisa. Vom acorda mai intai trimerul oscilatorului pentru a receptiona semnalul heterodinei in punctul depe scalé care corespunde ace- lei lungimi de unda. Apoi se va acorda trimmerul bobinei de in- trare, pentru maximul de output. La fel se va proceda si cu ga- mele de unde scurte. Dacé pe una din game — eventual pe toate — aparatul nu receptioneazi sem- nalul modulat, este un semn c& Jampa 6A7 nu oscileazi. Se vor inversa capetele bobinei de reac- fie respective. Aparatul este foar- te sensibil si receptioneaz’ a- proape orice emisiune de pe glob. Selectivitatea sa atinge 6 Ke, ceeace elimina posibilitatea in- terferentelor dintre cele mai multe Stafiuni. Bine inteles ci rezultatele yor depinde intr’o largi misura si de ingrijirea cu care a fost construit dar $i mai mult de preciziunea acordajului. UN EMITATOR DE 10 WATI IN TELEFONIE $I TELEGRAFIE In clipa de fata toate emi- siunile de radioamator sunt strict interzise. Simpla pose- dare a unui post de emisie — oricat de mic — va face pasi- bili de rigorile legii! pre deosebire de receptie, unde nefunctionarea _ satisficiitoa~ re a unui aparat aduce doar ne- — 14 placeri proprietarului, in dome- meniul emisiunii calitatea ei re- prezint& cartea de vizit& a price- perii amatorului. Cu cat un post se va auzi mai perfect, cu alat cei care-] asculta vor deduce c& acela care l-a conStruit este un tehnician mai priceput. Dealtfel aceasta se aplich nu numai la emisiunile radioamatoresti Sous cv 7 Mens ee 4 W- BRBTORULY/ 6o 26 OR ESOR O° 0°00 0° a 716.20 deseris mai sus, este urmatorul curentul continuu al acumula- torului intra prin (1), face mic- zul bobinei magnetic, _acesta face lamela s& vibreze, fapt care Cove none LAs0~ et enw # da nastere in punctele (2) si (3) la curentul intermitent care a- taci primarul — transformatoru- lui prin (4). Tensiunea alterna- tivd care ia nastere in secunda- rul acestui transformator se in- toarce la vibrator fin punctul (). Aci, intre aceast’ pereche de platine ce vibreazi conform principiului expus mai sus, se DR eS VIBRATORIL PION TAT Cu V/8RSTOR Cu # AK/OARE ig petrece procesul de redresare a curentului alternativ, redresare care consti in faptul c& prin in- sisi vibratia lamelei_ centrale. intre platinele celei de a doua perechi de lamele (5) si (6) nu se scurge decat un curent de un singur sens care este primit la (6) si de aci filtrat dup& mode- Tul clasic. Acest mod de func- fionare se poate vedea schema- tic din figura 19. Dup& cum am spus, si aceasta clasi de vibratori se subimpar- te in mai multe tipuri, dupa fa- bricajie si soclul intrebuintat Astfel, vom gasi un soclu spe- cial cu 7 picioare, dintre care unul central (Fig. 20). Acest tip de soclu este intrebuintat in a- paratele de radio-receptie auto de tip. ,,Cadillac”, ,.Phileo” Zenith”, ete, * Modul de legare interioara se poate vedea schematic din figu- ra 21. Modul de intrebuintare in ansamblu se poate vedea schematic in figura 22. Un alt model din acest tip de vibrator este acela cu soclu ase- mé&nator lampilor de ofel. Acest tip este intrebuinjat de fabri- catele Telefunken” si ,,Lo- RADIO ‘44 Hon 7At ViBRATORULUM Ti Lo REN XL” renz”. Modul de conectare al interiorului cu soclul este indi- eat schematic in figura 23 mo- dul de lucru este indicat in fi- gura 24, Un alt tip este acela care in- trebuinteazi soclul octal ameri- can. In aceasta categorie intra fabricatele Majestic” ,,Philco” si »Philips”. Tot in aceasta cate- gorie intra si vibratorul tip ita- lian ,,Geloso” care are cea mai extins’ intrébuintare in emita- toarele-receptoare portative. Co- nexiunile interiorului cu soclul se fac conform schemei din figura 25. Modul de legare in ansam- blu este cel indicat schematic in figura 26. Acceste considerente de ordin constructiv fiind expuse, sé trecem la examinarea vibratori- lor din punctul de vedere al ran- damentului lor. Un vibrator nu poate face transformarea de curent despre care am vorbit mai sus decdt cu un randament foarte redus, si anume cu o pierdere de cca, 30—45% din curentul con- sumat. Aceasta pentru faptul ci intre platinele lamelelor iau nas- tere scantei care degaji caldura. Aceasté caldurA reprezinti toc- mai pierderea enormi de energie despre care am amintit mai sus. 30 7UP_.GCELOSO~ In general, un vibrator care tre- bue si alimenteze un radio-recep- tor cu 6 lampi, consumé, in cazul unei functionari optime, cca. 3.5 amperi, Cand consumul vibrato- rului trece peste aceasta limita, inseamn& c& avem de a face cu un consum exagerat. In acest az, remedierea se face prin curdija~ rea si slefuirea platinelor de oxi- dul depus si prin reglarea din nou a spatiului dintre ele cau- tand ca acesta s& fie cat mai mic cu putinfa, fari ins a impiede- ca buna functionare (vibrare) a lamelei centrale. Partea cea mai dificilA in repararea unui vib: tor o constitue focmai aceasta reglare. In general, din punctul de ve- dere al reducerii pierderilor din- tre lamele, s’a ajuns la un oare- care progres prin vibratorii ,,Te- lefunken” de tip nou, cu soclul Yampilor de ofel si ,Geloso”, in- trebuinfati in radio emifitoarele- MonTAQEA Y/BRATORULUI receptoare. Acestia au o pierdere de curent maxima de 14—16%. La tipurile mai vechi, cum sunt cele care intrebuinteazi lampi redresoare, pierderea este cu mult mai mare, de oarece afaré de pierderea intre platinele la~ melelor vibratoare sub forma de scantei, se mai pierd alfi 15—20% prin redresarea lémpii. CAUZELE DE DEREGLARE SI MIJLOACELE DE RE- MEDIERE. m artat mai sus modelele de vibratori existente, cu detalii asupra constructiei lor. Vom ana- liza mai jos cele mai frecvente cazuri de pana” a vibratorilor precum si mijloacele prin care putem remedia aceste pane. I. Cazul cel mai frecvent de pana este oprirea lui si refuzul de a mai functiona. Cauzele cari determina aceastA pana sunt: i RADIO ‘44 1) Prin lunga functionare a vi- bratorului, lamelele slibesc ar- cuirea lor de baz si in acelas timp se apropie mai mult decat normal de platina de intrare a curentului. 2) Tot din cauza functionari indelungate, platinele lamelelor de contact se pot roade. Aceasia roadere este provocaté de scan- teile din ce in ce mai mari care iau nastere intre platine prin de- reglarea lor si marirea spatiului dintre ele, scntei care produc din ce in ce mai multa cladura si transform’ platinele intr’un fel de burete lipsit de o supra- fata plana de contact. Mijloacele pentru remedierea acestei pane sunt urmiatoarele: 1) Pentru primul caz se re- gleazé lamelele, in modul urmé:. tor: a) in cazul vibratorilcr fara surup de reglaj pe lamela cen- tral, se actioneazi asupra lame- Jelor — la baza lor — pana cand vibratia lamelei centrale se pro- duce in mod uniform. Aceasta reglare se va face punand vibra- torul in functiune dela sursa de alimentare respectiva si marind sau micgorand spatiul dintre la- mele prin tatonari, b) In cazul vibratorilor cu su- rup de reglare, se actioneazi a- supra surupului — in plus sau in minus—vibratorul fiind ip func- fiune, pana se ajunge la functio- narea normala a lamelei centra- le, Dupa aceasta reglare, se fixea- 24 surupul de reglare cu o pi turi de lac sau a etoni, pentru ca prin functionare si nu se des- faca. ¢) Pentru cazul vibratorilor a- limentafi direct din retea, regla- rea este ceva mai dificili si mai migaloasa: ea pretinde tot atatea montari si demontari cate tato- nari facem. Modul de reglare este — in prineipiu — acelas. 2) Pentru remedierea cazului al doilea va trebui sa determ nam : a) daca vibratorul functio- neaz& normal, adic& lamela cen- trala are vibratii cu perioad’ e- gal& si se incalzese platinele si b) daci functionarea lamelei vi- bratore este neregula‘a, din care cauza se incdlzese platinele. Cazul a: In acest caz, inlocuim platinele uzate, devenite spon- gioase, Platinele cu o proasti functio- nare trebuese observate atunci cand vibratorul este in functiune. CAnd intre 2 platine scanteia pro- dusi este mai mare decdt un punct luminos si are o culoare violeté sau galbeni, sau cand imprastie scdntei radiare, stim ca una din platinele acelui cuplu este defect. Normal, scdnteia ce se produce intre platinele unui vibretor trebue s& fie redusi la un punct lumiros continuu, de culoare albasira. Inlocuirea acestor platine tre- bue fcut& cu bagare de seam& prin demontaréa complet a pir- fii bolnave si repararea ei se- parat. Platinele originale pot fi inlo~ cuite cu succes — prin renituire —cu platine de modelul celor intrebuintate de autemobilisti la dejunctoare. Se va ciuta ca pla- tina care se schimba si aib& di- mensiunea diametrald ogala cu a celei defecte. Cazul b: In prealabil se caut& s& se regleze lamela_ centrala pentru o vibratie normal si. se observa daci se mai inc¥!zese platinele. In acest caz se proce= deaza la inlocuirea celor defecte. 30 ae Il. Un caz destul de frecvent de deregiare este acela in care vibraiorul functioneazi — din punct de vedere al vibratiei la- melei centrale — normal, dar nu c&patim tensiunea anodica nor- mala. Si aci vom distinge doua eazuri, dupi cum vibratorul este de tipul cu redresor interior — adic& are doud perechi de con- tacte platinate — Sau este de ti- pul care opereaza cu o celula re- dresoare aparte. In cazul cand avem de-a face cu un vibrator ce afecteaza o ce~ lula redresore aparte vom pro- ceda dupi cum urmeazi: a) Verificam cu un voltmetru de buna calitate daca la bornele primarului transformatorului de ridicare de tensiune avem o ten- siune alternativa egala cu 4/5 din tensiunea curentului de alimen- tare — in cazul vibratorilor cu alimentare din acumula‘ori — sau — in cazul vibratorilor de retea — avem o tensiune de re era gala sau cu foarie putin mai mic& decit tensiunea de retea. Daci nu avem in wvunctele indicate tensiunea ceruta, actiondm tot asupra bornelor sau surupului de reglare, pana cand tersiunea devine normaia in acele puncte. b) Daca tensiunea alternativa de iesire este normala, se verifica daca la bornele de iesire ale s2- cundarului transformatorului de ridicare de tensiune avem o ten- siune normald (cuprinsi intre 250—300 volti). Dac& nu avem tensiune inseamnd ci nu avem continuitate fie in bobinajul pri- mar, fie in cel secundar. Se va verifica continuitatea bobinaje- lor si se va remedia cel defect prin rebobinare. Aceasta numai in cazul vibra- Radio ‘44 ql f ‘eel —33 — VIBRATOR torilor de acumulator; cei de re- fea nu au nevoe de un transfor- mator de ridicare de tensiune. ©) Se verifick dack anoda sau anodele limpii redresoare _pri- mese curent alternatiy sub tensiu- nea normala—intre 250—300 volfi — si se va controla dac& pe ca- toda lampii — in cazul redresoa- relor indirecte sau la jumitatea bobinajului de filament al re- dresoarei — in cazul celor incal- zite direct — exist& un curent continuu dé cca. 200—240 volti- Dac& nu exist&é acest curent, se va inlocui lampa redresoare. 4) Dac& lampa redresore fur tioneaz normal, curentul catodie avand tensiunea normala si to‘usi aparatul nu primeste tensiuni a- nodice, inseamni c& unul sau amandoi condensatorii electroli- tici de filtraj ce flancheaz’ socul de filtraj sau bobina de excitatie a difuzorului, sunt clacafi si tre- buese inlocuifi. Pentru verifica- rea_starii lor de validitate se vor deconecta cin circuit — pe rand — si se vor inlocui provizoriu cu altii de aceias capacitate. In cazul vibratorilor de retea, se va proceda inmod asemanator. 2) In cazul vibratorilor cu doud perechi de lamele vibratoare, a- dic& cei cu redresare interioara, se vor face urmitoare verificari. a) Dac& transformatorul de retea primesie tensiune dar nu livrea- 24 — misuratorile facdndu se in aceleasi puncte ca in cazul vi- bratorilor fara redresor interior — se vor face reparatiunile ard- tate mai sus. b) Dacd transformatorul este in buna stare de functionare si to- tusi vibratorul nu di tens'unea anodic necesari, se va vedea daca perechea de platine vibra- RADIO ‘44 © toare are o functionare normala. Se va actiona asupra acestor la- mele fie printr’o reglare pana cand tensiune: anodici devine normali, sau se vor verifica pla- tinele daci sunt in buna stare si Ja nevoie se vor inlocui cele de- fecte, Se mai poate intampla ca plati- nele si prezinte asperitafi si din acest motiv sé nu aiba o buna functionare. Acest defect se re- mediazi prin slefuirea platinelor cu o pila-cutit extrem de find pana cand suprafetele platinelor devin perfect plane. Tk Un alt caz de rea functio- nare a vibratorilor este prezenta unui sgomot de fond suparator fn timpul audifiei. Acest sgomot de fond are mai multe cauze gi pentru fiecare caz in parte, altul va fi remediul. a) Cand sgomotul de fond este un uruit profund in difuzor, se vor verifica — si la nevoe inlocui — condensatorii de filtraj ai plocului redresor. Sunt cazuri cand din cauza unei indelungate intrebuintari @ vibratorului, se naste un sgomot de fond cu acelas timbru pro- fund; remedierea se face inlocu- find condensatorii de filtraj prin capacitati duble ca valoare. b) Cand sgomotul de fond se prezinti ca o sfardituri — si acesta este cazul vibratorilor cu yedresor interior — inseamna ca descrcirile ce au loc intre pla- tinele blocului redresor al vibra- torului, se transmit jm afara circuitului de alimentaré. ‘Acest defect se remediaz& prin montarea intre cele doua ramuri ale secundarului de inalta ten- siune al transformatorului ridi- ctor de tensiune si minusul ge- neral (massa aparatului) a dot condensatori a caror capacitate si fie cuprinsi intre 10.000 si 20.000 pF. ©) Cand sgomotul de fond are forma unor pocnituri dese alter- nand cu hardituri, defectul con- st{ in prezenja unei descarcari exteriorizate in circuitul de a- limentare al vibratorului. Pentru remedierea acestui defect vom monta intre capatul de intrare al bobinei interioare a vibratorului si lamela pe care se face contac- ful general in. alimentare, un condensator cu o capacitate intre 8.000 si 6.000 pF. In cazul vibratorilor cu ali- mentare din refea capacitatile pot fi sporite pana la 0,1—0,2 mF. IV. Un alt defect destul de co- mun este consumul exagerat al vibratorului. Sunt cazuri cand acest consum se ridici pana la circa 5 amperi-ore, ceeace inseam- nd aproape intreitul curentului normal de functionare. Pentru remedierea acestui defect se va proceda Ja o reglare a platinelor ca si nu mai prezinte scantei mari, sau se vor slefui aceste pla- tine pentru a reduce la minim asperitatile de pe ele, asperitati care fac ca vibratorul s& aibé un consum exagerat. ADAPTARI Jnainte de a incheia acest ar- ticol, vom mai da o serie de indrumari pe care le intitulam adaptiri”, si prin care vrem sé aratam celor ce vor sa faca dife- rite modifie’ri vibratorului lor, modul de lueru. 1) Presupunem cazul unui vi- brator de 12 volti pe care vrem Seay sa-1 transformim ca s& functio- neze la 6 volti. Tn acest caz, vom desface sar- ma pe de pe bobina interioara a vibratorului si o vom inlocui cu o sirm& mai groasi cam cu 1/3 din sérma ce fusese bobinata, aS mai scurti decdt prima cu /3. In acest caz se va modifica si primarul transformatorului de ridicare de tensiune, injumati- jindu-se numirul lui de spire. 2) Presupunem c& avem un vi- brator de 6 volfi pe care vrem 3-1 adaptim. unui acumulator de 12 volfi, In acest caz vom proceda fie printr’un proces invers celui pre- cedent, fie prin inserarea unei rezistenfe de consum calculata pentru. tensiunea de 6 volti si VIBRATORIL curentul pe care il consuma vi- bratorul, pentru a avea c&derea de tensiune necesara de 6 volti. 3) Presupunem ci vrem sa fa- cem ca un vibrator normal de 6 volfi s functioneze la 2 sau 4 volfi. Vom proceda, prin analo- gie cu primul caz, reducdnd nu- marul de spire al bobinei vibra- torului la respectiv 1/4 si1/3 din numirul de spire necesar pentru 6 volfi si prin sporirea diametru- lui sarmei de bobinaj dela 0,2 la 0,25—0,35 mm. diametru. In cazul vibratorilor de retea, pentru adaptarea la diferite ten- siuni ale refelei, in cazul cand piesa nu prezinté un dispozitiv special pentru diferite tensiuni, se va proceda intocmai ca mai sus, totul reducdndu-se la un simplu calcul. (C, C) UN APARAT DE RADIO PENTRU AUTOMOBIL Toate automobitele de tip nou, sunt echipate cu cte un ri ceptor radiofonic. Existi ins& foarte multe automobile de tip mai vechi care nu sunt inze- ~#CHEMA DE ppincipiu~ strate cu aparate de radio, ceeace. desigur, aduce o permanenta ne~ mulfumire proprietarului. Pen- tru tadio-amatorii proprietari ai unui astfel de vehicul, dim mai Re EL2 — 3 — MATERIALUL NECESAR Ci = Condensator variabil cu aer de 500 cm., izoiat pe calit. Condensator variabil cu micd de 500 cm, Cs =Condensator fix de 150 cm. Ci =Condensator fix de 20.000 cm, G;=Condensator fix de 0,1 MF. €y=Condensator fix de 4 MIF./250v. C;= Condensator ,,by-pass” de 25 MF/250v. Cy = Condensator fix de 10,000 em, Ri = Rezistenja fixd de 15 M2 1/4 w. Ro = Rez M2 1/2 w. Ry = Rezistenta fix M2 1/2.w. Rs = Rezistenti fixd M2 1/2 enta fixi de 0,01 de 0,7 de 0,1 Rs = Rezistenta fixd de 0,02 M2 1/2 w. Re = Rezistenti fixi de 0,5 M2 1/2 w. Ry = Rezistenti_fixi de 500 22 w. V=Difuzor cu paleté libera. ntrerupitor. oc de acord _,,Victoria- Philips EF 6 Sasiu, cablu de alimentare, doud bucse, ete. jos descrierea unui receptor cu doud limpi, care lucreazi pe toate lungimile de unda. Multi vor spune poate ci acum cand procurarea cauciucurilor pentru masind este o problema, nici nu sé gandese la radio, dar omul modern care stie s& pretuiascd progresul radiofoniei, se gndeste cu tote] altfel. Aparatul descris RADIO IN AUTOMOBIL mai jos a fost realizat cu doud lampi ,,rosii” ale caror fila- mente necesiié o incalzire de 6,3 volti, deci adopiabile unui receptor de automobil, la bordul ciruia se giseste intot- deauna un acumulator care poate livra tensiunea necesari filamen- telor. Alimentarea anodicd se ob- tine cu o baterie de 120—150 volti sau cu mai multe baterii de buzunar legate in serie. SCHEMA DE PRINCIPIU _.este cat se poate de simpla Pentru ugurinja constructiei, la acest aparat am _intrebuinjat o pobina ,,Victoria~Omega”, care se gaseste in comer} construit% gata. Trecerea de pe o gami pe alta se face usor, cu ajutorul unui comutator rotativ atasat bobinei. Antena ataci circuitul oscilant de acord format din bobind si con- densatorul Ci. Grupul de detectie al ldmpii detectoare este format din condensatorul Cs si rezistenta Ri. Obfinerea reacfici se face prin manevrarea condensatorului Ce variindu-i capacitatea. Pe gri- la de comand& a lampii finale se afl rezistenfa Re. Negativarea se face prin rezistenja Rr si con- densatorul ,,by-pass” Cz. Difuzo- rul intrebuinfat este cu_paleta liber& si pentru o cat mai buna tonalitate a recepfiei, am atagat intre bornele lui condensatorul Cs, care di o not mai grava sunetelor. REALIZAREA Peri ce ne-am _procurat un sasiu metalic si dup’ ce iam dat giurile respective, trecem la montarea pieselor. Deasupra $8- es i a ea, al RADIO ‘44 siului se fixeazi soclurile Limpi- lor si condensatorul de acord Ci. Intr’o parte lateral se fixeazi 38 bobina si condensatorul de reac- tie, care se pun direct Ja mas”. Urmeazi apoi legiturile de sub gasiu, atasand condensatorii fixi Gi rezistentele dup cum araté schema de conexiuni. Cutia_in care se fixeazi sasiul ramane la aprecierea amatorului, ca $i felul cum poate si se monteze aparatul in-automobil; in orice caz poate avea dimensiuni cat de mici, deoarece datorité felului de constructie a lampilor, nu vom avea efecte microfonice, — intal- nite des la montajele> cu alte tipuri de lampi REZULTATELE ata de numérul redus al am- pilor, aparatul lucreazi bine in timpul mersului, atét pe un- dele lungi cat si pe medii. Undele scurte nu se pot recepfiona in pune conditiuni decat atunci cand automobilul stafioneaza, deoarece in timpul mersului, din cauza trepidafiunilor, acordul are va- riafiuni mai mari sau mai mici Montajul fiind special pentru automobil, se va lovi de dou’ mari inconveniente: montarea antenei si suprimarea parazitilor produsi de motorul automobilu- lui. Singurul loe bun pentru in- stalarea antenei este chiar capota masinei; se va proceda ca in figura noa: intinzandu-se un RADIO IN AUTOMOBIL fir in forma de zig-zag. Trebue s& se tind seama ca s& nu se faca vre-o atingere ‘intre anten& gi partea metalic’ a masinei, iar coborirea trebue si fie neaparat blindata, In locul prizei de pa- mant se va folosi o contra greu- tate. Inlaturarea parazifilor este chestiunea cea mai dificil si cade aproape intotdeauna in sar- cina specialistilor. Bujiile se de- paraziteazi punandu-se in serie cu ele cate o rezistenta de 15 M @ iar intre periile dinamului, un condensator-bloc de 0,5—0,8 MEF. Trebue si se tina seama si de zonele defavorabile receptiei prin care ar putea trece un au- tomobil. In aceste zone ,,moarte” sau ,de tacere” aparatul isi pier- de cateodata 90 si chiar 100% din puterea sa. (I. G.) — 39 — CEL MAI MIC RECEPTOR ; UNIVERSAL PENTRU UNDE SCURTE Pent amatorii pe care ii in- tereseazi recepfia undelor scurte si au la dispozitie o retea de curent — continuu sau alter- nativ — dim mai jos descrierea unui receptor cu dou’ limpi ale carui rezultate vor multumi pe deplin pe tofi amatorii, mai ales in clipa de fafi cand atat Ra- dio-Romnia cat si Radio-Bucu- resti isi intrerup . emisiunile la orele 23.30. Aparatul des cris mai jos, lucrand pe gama de 30—55 m., este reco- mandabil pentru cei care vor si asculte posturile noastre roma- nesti pe unde scurte, ca: Dacia- Romana (32.4 m), Dobrogea (48,2 m,), Moldova (48,5 m.), Arges Schema de principiu | UNDE SCURTE RECEPTOR UNIVERSAL MATERIALUL NECESAR |} i=Condensator variabil de 30 cm, izolat pe calit. C2 =Condensator variabil de 50 cm. izolat pe calit. { Cs Cs Cy=Condensatori ficsi de 100 cm. Cs Cr Co Cyo = Condensatori ficsi || de 10.000 cm, ||. <'Gs=Condensator, fix de O,1 MF. Ri — Rezistenta fixa de 5 M2 (0,30 w.). Rezisten{a fixi de 30 K 2 05 w). Rs = Rezisetenja fixa de 0,5 M2 0,30 w), | Ri = Rezistenji fixi de 1 K@ (0,30 w). Rs = Rezistenta fix de 50 K2 | | (0,30 w), Re = Rezistenta fix& de 1200 2 construita dupa nile din text, ina de soc pentru unde 3 mHy. ind cu miez feros de 150 hen: Potentiometru de 50 K 2 mui de alimentare, sasiu, sfirm& de conexiuni, etc. —_$___——_ (48,8 m.) ete. La acest aparat am intrebuintat pentodele RV 12 P 2000, cele mai mici limpi care exist’ actualmente, Aceste limpi numite ,ghinda, sunt de fabri- catie recent& germani, si se ca- racterizeazi prin pierderi mini- me, sunt incAlzite indirect cu 12 voli 75 MA si sunt extrem de | mici (47X20 m/m.} pentru care | motiv putem spune ci aparatul | de fat& este un aparat liliputan. | Lampile, afara de calititile de mai sus pe care le poseda, se pot monta foarte usor pe un gasiu, deoarece nu le trebue un soclu special cum au celelalte Jampi ci se prind cu ajutorul unui sim- plu surub de ghiventul aflat sub suport. Conexiunile se sudeazi direct la capetele sarmelor esite din suportul lampii. SCHEMA DE PRINCIPIU C ireuitul oscilant de acord este format din bobina Si si cei doi condensatori Ci si C2, iar antena ataca direct catoda lampii detec- toare. Condensatorul variabil Cs Legsturile Jompii eat RADIO ‘44 lucr4nd in acord cu intreaga bo- bink permite acordarea aparatu- lui intre limite largi. Cu ajuto- rul potentiometrului Pt se re- de soc si condensatori. In cireui- tul anodic al lampii _detectoare se afli condensatorii Cs si Co in- terealati pe socul de fnalta frec- Schema de conexiuni. gleazi reactia prin variatia def tensiune a ecranului detectoare’ Cele dou’ pentode de inalta frec- ven{aé sunt cuplate prin sistemul \ a venfa S», iar in circuitul de placd | se afl& droselul de cuplaj Ss. Grupul detector este format din | rezistenta Ri si condensatorul Cs. | sf | UNDE SCURTE RECEPTOR UNIVERSAL | Filamentele lampilor sunt incal- | zite in serie cu ajutorul unei re- | zistenfe de 1200 ohmi in cazul vunei refele de 110—120 volfi, dand astfel lampilor o rezistent& de 7—8 wafi. Difuzorul folosit este cu paleta libera. Prin intre- rupatorul Ii punem sau scoatem din functiune aparatul. REALIZAREA ] 2 ptimul rand , confectionim bobina. Pe un tub de perti- nax cu diametrul de 3,5 cm., bo- binim 12 spire cu prize la spirele 4,75 si 10. Portiunea 1—2 are 4,75 spire iar portiunea 3—4 are 2 spire. Sarma intrebuintati este de 0,6 m/m., izolaté cu email Intre Spire se lasA o distanta de 15 m/m. Célauzindu-ne apoi dup& schema de conexiuni mon- tam piesele pe un sasiu de aluminiu ale cdrui dimensiuni réman la aprecierea amatorului. Lampile meavand nevoe de soclu se monteazi direct pe sasiu cu ajutorul unui surub, apoi se fac legaturile intre piese asa cum araté schema de conexiuni. Dac& potentiometrul este inzestrat cu intrerupitor atunci ne dispensim de intrerupitorul h. Schemele aliturate ajuti la construirea aparatului. Dupa ce aparatul a fost mon- tat si controlat, se alimenteaza Utilizandu-se o antend de 15—20 metri, aparatul este puternic gi foarte sensibil, receptionand pana si cele mai mici stafii de amatori aflate in gama de 30—55 metri (I. GJ. —<—9a2 =~ DIN ISTORIA ELECTRICITATHI ORIGINA UNOR NUME Ese desigur, interesant faptul & acelas cuvant serveste ca sh infStiseze doud notiuni esentiale in istoria electricitafii, dintre care una se referi la inceputul mo- dest al acestei stiinje in trecutul cel mai indepartat, iar cealalté la ultima fazi din desvoltarea ei actualé. E vorba de cuvantul electron”, care in limba greaca insemneaza chihlimbar. Se stie, intr’adevar, ci prima descoperire in materie de electri- citate a facut-o acum vreo 2500 de ani filosoful grec Thales din Milet, care a observat proprieta- tea chihlimbarului frecat de a atrage corpurile usoare. Dela electron” — denumirea greaci a chihlimbarului — se trage nu- mele de ,,electricitate”. La atét s’au redus timp de ni toate cunostin- despre electricitate. Se credea ¢& numai chihlimbarul se bucura de aceasti ciudatd in- susire. Ca s’o explice, Thales admitea cé ,chihlimbarul este inzestrat cu un suflet si atrage astfel corpurile usoare ca printr’un su- flu”. Peste 600 de ani naturalistul roman Pliniu cel batran, ocupan— du-se de acelas subiect, sustine c& ,frecarea da chihlimbarului cAldura si viafa ca si atragi paie Si frunze usoare”. Cuvantul ,,electron”, folosit in acest infeles in epoca de nastere a stiintei electricitatii, a revenit astizi pe terenul actualititii, Savanjii moderni au ajuns 1a concluzia ¢& baza tuturor feno- menelor electrice si insus funda- mentul intregii materi o consti- tue pirticica elementara de elec- tricitate negativa, pe care au bo- tezat-o tot ,,electron”. In domenciul magnetismului, cuvantul ,,magnet” vine — dup& unii — dela Magnezia, numele pes unui ordsel din Asia Mic’, unde s'au gasit in vechime bogate zi- cAminte dinir’un oxid special de fier, (denumit ,,magnet natural”), care are darul dea atrage corpuri usoare de fier. Dupa alfii, numele deriva dela un cioban grec Mag- nes. Legenda spune ci, acum vreo 3000 de ani, acest cioban a consta- tat c& de cArligul de fier al toia- gului sau se prind unele pietri- cele, care nu erau in realiiate altceva decat minereurile de oxid de fier pomenite. Daca aceast8 legend& are un fond de adevar, denumirea orasului Magnezia de rivi dela magnet si nu invers. Interesant este ca in limb? francezi — ca si in limba chine- zi — magnet se zice ,,piatra de jubire” (pierre d’aimant). Se pare ci impeluoasa atractie a magne: tului pentru fier e de natura sé sugereze un puternice sentimen! de dragoste intre aceste corpuri care se apropie intotdeauna $ irezis.ibil. PILA LUI VOLTA Mute persoane sunt, cu drept cuvant, nedumerite de acest termen atAt de ciudat folosit pen- tru a denumi generatorul elec.ric realizat intaia oar de fizicianul italian Volta. »Pila electrics”! Dece pila? Cr aseminare exisii oare intre © baterie electrici 1 cati si o pil& obisnui mirea se datoreste faptului c® forma inifiali, pe care Volta 2 dat-o acestui generator, a fost aceea a unei coloane alcBtuit® prin suprapunerea unor discur’ din doug metale diferite, despir- DIN ISTORIA ELECTRICITATIL tite intre ele prin bucafi de p tav imbibate in apa acidulata Bateria astfel formata se asema- na oarecum cu o pila, de unde s* numele de ,,pilé electrica”. Volta insi nu si-a botezat apa ratul siu ,pild electrica”, o! ,electro-motor”, intrucdt, dup? parerea lui, servea si puna in migcare electricitatea. Pe de alta parte, in scrisoaree adresataé presedintelui societajii regale de fizick din Londra, Voi td da inventiei sale numele de. organ electric artificial”, si ex- plicd as.fel rostul acestei denu miri: Acest aparat se aseamini in fond — dupi cum voi arita — 31 dupa cum Vamsi construit in pri- vin{a formei — mai mult cu or- ganul electric natural al pestelui electric zis $i ,,torpila”, decat cu butelia de Leyda si bateriile e- lectrice. Deaceea il voi numi ,,or- gan electric artificial”. Si intr’a- devir, intocmai ca organul elec- trie al pestelui — torpild, nu este oare alcituit numai din corpuri conducitoare ? Nu este activ prin el insus, fr nici o sarcin’ elec- tric& anterioara si capabil si ac- fioneze necontenit, provocind in orice clipi comofiile cele mai puternice ?”. Interesant este faptul ci, desi Volta este acela care a descoperit aceasta prim’ sursi a curentului electric, el n’a fost in stare sa dea o explicatie exacté a fenomene- - lor ce se petrec in pila pe care © inventase. Volta era ferm convins ci e- lectricitatea era produsa in acest aparat prin con‘actul a dou’ me- tale diferite si nu acorda nici © importan{& reactiilor chimice ale lichidelor in atingere cu metalele = 45. — RADIO ‘44 din pila, reactii care in realitate reprezinté adevirata pricina a curentului. Un tana chimist florentin, Fa- broni, care formulase aceasta teo- rie dovedité in urma exacta — n’a fost Juat in seama.intrucat nu se bucura de suficienta auto- ritate. In marea disputa _ stiintifica cea avut loc intre Volta si Gal- vani pentru a explica _ isvorul curentului electrie — in legatura cu faimoasa experienf& cu broa- sca — ce a precedat inventiunea pilei voltaice — lumea stiintifica era imparfita in doa _tabere. Unii erau de partea lui Galvani, care sustinea teoria electricitatii animale, iar ceilalti de partea lui Volta, autorul teoriei elecricita metalice sau de contact. Nici un savant ins& in aceast& epoca nu a adoptat teoria chimick a lui Fa- broni ; TEORII ASUPRA FUL- GERULUI stlizi ni se pare foarte firese si admitem ci fulgerul si tu- netul suntde fapt fenomene elec- trice, Pe vremuri ins& acest adevar nu pirea atat de evident. Dovada c& un om de stiinta si un filosof ca Descartes a putut si susting teoria ci triznetul se manifesta atunci cand nourii mai ridieati cad peste alfii de mai jos”, Dupa parerea lui Descartes aerul cu- prins intre doi nouri, find com- primat prin aceasti cddere brus- ei, produce 0 mare degajare de cildurd, de unde rezulti lumina fulgerului si sgomotul tunetului Pe de alti parte, fizicianul olandez Boerhave, un savant 10 Serios, a emis si el o teorie lin ae mai ciudate. noe ee afirma c& in sanul ns ee exista un mare numér de sfere mici de apa inghetatt eee metered s& concen- aoe azele solare, ca niste len- eee i Razele astfel concen- a _ luc o calduré enorma, pees nd un fel de spatiu vid Ba nouri. Dupi deplasarea a- @ Te 5 nimicirea focare- 1p Seance precipitatiile at- mostelt Viteza excesiva a unor ascend miscari provoac’, prin rile violente, _ aprinderea exalatiilor sulfuroase, insofita de sgomote violente. Tata deci cauza tunetului ! Marele merit al lui Benja Be ete tofi identitatea dintre fulger si seanteia electrica. : HAZARDUL SI ELECTRI. CITATEA fulgerului si ufini banuese ca cele P multe si mai importante cas coperiri si inventiuni in electrici tate au fost facute gratie Rincon intamplari fericite. Fie c& descoperitorul nu cauta nimic, fie cd urmirea cu totul alti directie de cercetari, hazar- dul a jucat un rol covarsitor, in- dreptandu-l pe calea adevarati, _Ne vom mirgini aci si insiram cateva mari descoperiri in elec- tricitate si magnetism, facute nu- mai gratie intamplarii, Proprietatea magnetului natu- ral de a atrage fierul si de a se orienta aproape in directia nord- sud, aceea a chihlimbarului fre- cat de a atrage corpuri usoare. = 46S distinctia intre asa zisele corpurt pune gi cele rele conducatoare de electricitate, existenta a doua feluri de electricitate, condensa~ torul electric (sub forma buteliet din Leyda), curentul electric, clectroliza apei, arcul electric, deviatia acului magnetic prin ac- fiunea curentului electric, acu- tnulatorul electric, electromoto- rul, transmisiunea electricd @ energiei, razele' X, radioactivita- tea materiei, lampa termoionica, celula fotoelectrica, ete. “Lista e departe de a fi termi- nata. NIMENI NU E PROFET iN STINTA LUI Ge stie cA inductis electromag- netica, descoperita de marele figician englez Faraday, alci- tueste baza electrotechnicei mo- derne. Intr'adevar, generatorul dina- mo-electric, transformatorul, te- iefonul, bobina de inductie, tele- grafia si telefonia fara fir, curen= fal alternatiy — de o folosinta atat de vasta in practic’ —, pre- cum si nenumirate alte inventi- ani practice, n’ar fi putut lua Hint dac&é nu am fi cunoscut st folosit fenomenul inductiei elec- tromagnetice. Si totus, Faraday, autorul ace- stei geniale descoperiri, tx comu- nicarea facuta la societatea re- gal& de fizica din Londra, cu pri- iejul memorabilelor _experiente asupra inducjiei, a spus intre altele : Cred ch aceste experiente nu vor ajunge niciodata si aibe vreo aplicatie practica si vor ramane intotdeauna simple jucirii de la- borator”. DIN ISTORIA ELECTRICITATII Pe de alt& parte, fizicianul ger- man Heinrich Hertz, care a des- coperit undele electrice si efectul fotoelectric, nici nu pénuia ca, gratie acestor descoperiri, vor putea fi realizate in cateva de- fenii telegrafia fara fir, radiofo- nia, filmul sonor si televiziunea- Nu, desigur, nici un savant nu e profet in stiinta lui! BRANLY Putin stv c& savantul francez Branly — de curand decedat a descoperit radio-coherorul, — jnima telegrafiei fara fir — pe o cale destul de intortochiata Radio-coherorul sau radio- conductorul, este — dupa cum se stie — primul detector practic de inde electrice si numai grafic realizirii acestui dispozitiv, Mar- coni a putut inventa telegrafia fara fir, Branly insa a 2 urma unor cercetari de natura... medical. Intr'adevar, Bra Jang un ilustru fi un medic de seama, studia pro- blema mecanismului transmi unii influxului nervos. In urma unor cercetiri aprofundate, ¢ ajunse la concluzia ca trecerea acestui influx prin celulele ner- voase se aseaman& cu aceea a unui curent electric, insi nu prin- tro sarmi metalica — aga cum se eredea in general — ci prin- trun sir de grauncioare metalice discontinue. Neuronii sunt asemenea’ pilitu- rilor metalice, iar intre curentul nervos si un curent electric tre- cand prin asemenea pilituri exi- sta, dup’ Branly, un strans para- lelism. in aes et RADIO ‘44 In felul acesta, consideratiuni de ordin fiziologic au sugerat sa- vaniului francez ideia conducti- bilit&fii intermitente a piliturilor metalice, idee care sti la baza radio-coherorului. Interesant este deasemenea fap- tul c&, desi prin inventia sa a contribut intr’o mare misuré la inventia radiofoniei, Branly avea oroare de radio si nu-l folosea niciodati. Savantul dornic de liniste ura sgomotul sub orice forma. TEORIE SI PRACTICA inventatori si descoperitori au fost teoreti- cieni, alfii praciicieni. Unii au ajuns la realizdrile lor prin ex- periente, alii prin calcule mate- matice. i Astfel, undele electrice au fost prevazute prin calcul de savantul englez Maxwell si descoperite experimental in laborator de fi- zicianul german Hertz. Ideia curentilor alternativi trifazici au conceput-o cam in acelag timp italianul Ferraris, in‘erpretand fizic 0 identitate trigonometrica si technicianul jugoslav din A- merica Tesla care a pornit de la © experienfi de laborator. Gramme, inventatorul _primei masini practice prin inductie, era un lucritor complet lipsit de orice cunostinte teoretice. Ohm a ajuns la faimoasa lui lege prin metode pur ma.ematice, aplicand la transmisiunea elec- tricitétii in conductori acelas incipiu de calcul ca si Fourrier 1 transmisiunii cfildurii. Fizicianul francez Pouillet a stabilit mai tarziu aceleasi legi pe cale experimenialé, er _Paraday nu avea deloc cunos~ tinfe de matematici. In schimb, gratie practicei sale de laborator, €ra un abil experimeniator. Per- severent si meicdic, el reusea sé scoaté maximul dintr'o expe- rienf&, variind la infinit condi- fille experimentale. Nefiind in- zestrat cu o memorie destul de bund, Faraday obisnuia si-si no- teze In seris cele mai mici ama- nunte in Jeg&turé cu cerceté sale, numerotand rand pe Ge toate observatiile si rezultatele obfinute, In felul acesta a ajuns cu insemnirile sale pani aproape la numarul 16.000. Vesnic concentrat asupra che~ stiunii care il preocupa, el n’o pardsea pani n’o rezolva pe de- plin. Davy, marele chimist englez care-] Iuase pe Faraday in labo- ratorul siu, intai ca servitor, a- poi ca asis.ent si in cele din urma drept colaborator, a fost intrebat odati care este cea mai mare descoperire a sa. Davy rispunse: Faraday !” COLLADON SI INDUCTIA [mainte ca Faraday si fi anun- fat in public descoperirea inductiei electromagnetice, un fi- zician elvetian, Coliadon, incer- case — ca si Faraday si inde. pendent de acesta — s& producé curenfi electrici prin in -roduce- rea unui magnet in interiorul unei bobine. Era ins experienta fundamental, care l’a condus pe Faraday Ja geniala sa descope- rire. Intrucat ins& Colladon voia s§ evite o actiune perturbatoare a magneiului asupra acului galva~ nometrului din circuitul bobinei, el a asezat acest galvanometru cL agues in alta incdpere decAt bobina. Ce s’a intamplat ins? Curentii produsi prin inductie, avand o durat& instantanee, acul galvano~ metrului revenea imediat la zero. Astfel, atunci cand Colladon se ducea in cealalt& camera ca s& constate trecerea curentului, ob- serva totdeauna c& aparatul nu devia. De aci a tras concluzia ca nu se pot produce curenfi prin procedeul pe care-l incercase. Faraday, avand norocul si-si instaleze galvanometrul in preaj- ma bobinei, a putut s& observe existenfa curentilor de inductie care, bineinfeles nu durau decat tot atat cat si deplasarea magne- tului care le dadea nastere. MICI CURIOZITATI amuel Morse, _inventatorul telegrafului electric, a fost de meserie pictor; Gramme, realiza- torul primei masini practice di- namoelectrice, era un. luerdtor de seri; Graham Bell, inventato- rul telefonului, se ocupa cu ree- ducarea surdomutilor si a aiuns la inventia sa voind sA imite pe cale electric’ urechea noastra. Brevetul de inventie al Ivi Nipkow, autorul primului sistem de televiziune electrica, a zacut ingropat timp de 50 de ani, si 2 fost. pus in practic’ abia de curand, aduc&nd o tarzie glorie inventatorului. . Denumirea de ,,curent elec: trie, care ni se pare astizi atat de fireasci, a fost introdusi de Am- pére. El a precizat nofiunea, adoptand ca sens de circulafie a i intr’un circuit sensul i. pozitive. Inainte de Ampére, Volta, vor- DIN JSTORIA ELECTRICITATI bind de mersul electr in circuitul unei pile, mentioneazi c& cele ,doua fluide” au directii contrarii una alteia; iar Oerstedt foloseste termenul _ ,,conflictul electric” in infelesul pe care if dam asttizi curentului electric. * Ohm si-a formulat faimoaseie sale legi intr'un memoriu publi- cat in 1827 si care a intampinat in lumea _ stiinfifica Ao primire atat de dispretuitoare incat au- torul, descurajat, a renunfat pen- tru mult& vreme la cercetarile sale. ’ CAteodata un neajuns poate 1 punctul de plecare al unei inspi- ratii fericite. Astfel, folosind fe- nomenul polarizirii electrozilor unei pile voltaice — un grav neajuns pe care se straduiau si-1 inldture tofi tehnicienii — Planté a ajuns S& realizeze acumulatorul electric. * Crookes considera razele cato- dice, pe care le obfinuse prin desc&rcari electrice in gaze rare- fiate, ca o stare speciald a mate- riei, denumit& de el ,.materie ra- dianta”. * Nu totdeauna paternitatea ma- rilor inventiuni si descoperiri in electricitate este bine stabilita. Astfel, telegraful electric a fost inventat de Gauss si Morse, tele- fonul de Reiss si Bell, _masina dinamo-electricé de Pacinotti si Gramme, lampa cu incandescen{a de Goebel si Edison, iar razele catodice au fost descoperite de Crookes si Hittorf. eo i 4 Radio 44 0 RADIO BALANTA PENTRU DESCOPERIREA ZACAMINTELOR METALICE n genera.. toate aparatele pen- tru descoperirea zic&mintelor metalice iucreazi pe principiul wradio-balantei”. Ce este ,,radio-balanja”? Pentru a intelege mai bine ce este si cum functioneazd radio- balanta vom face o comparatie cu balanta lui Hughes, Balanta lui Hughes este o balanti de in- ductie asa cum 9 aratd schema de principiu din fig. 1. Dup’ cum se poate vedea din figura pome- nita, este vorba de o. simpla punte a lui Wheatstone. Bratele AB si BC sunt alcituite din dou% bobine de inductie Li si Ly. Re- zistenjele Ri si Ry sunt doua re- zistente de echilibrare. Una din diagonale confine un galvanome- tru sau un receptor telefonic (T) si cealalti o sursi de curent al- ternativ. Bobinele sunt echilibrate astfel inc&t in momentul in care curen- tul alternativ strabate _ puntea. nici un sunet nu se aude in casca. Dar dac& in cdmpul uneia din cele doua bobine, aseziim 0 mas& metalicé, aceasia din urma va absorbi energie sub forma de curenti Foucault si echilibrul bo- binelor se stricd. Distorsiunea de cmp magnetic provocati prin desechilibrarea puntii, se traduce printr’un sunet in receptorul telefonic, Curentul alternativ care ali- menteaz& puntea este un curent alternativ de frecvenja muzicalé (produs de un vibrator). Din a- ceasta cauzi raza de actiune a campurilor magnetice produse de bobine,” este limitata. Pentru a obtine 0 razi de actiune mai mare si 0 sensibilitate suficienta, vom recurge la undele de frec- vente radiofonice. In felul acesta ajungem la_,,radio-balanta‘. Pentru a lamuri cat mai bine pe cititorii acestor pagini, vom mai lua ined un exemplu, dintre cele mai elementare, Va amintiti desigur de apara- tele cu reactie; fara indoiala ca fiecare dintre d-voastra a con- struit astfel de receptor. In gama undelor scurte este si cient s& apropiem mana de cir- cuitul de inalti frecventa, pentru ca in cascé sau in difuzor s& a- para urlete insuportabile, cand aparatul se afl& in stare de osci- latie. Fig. 1, — Balanta lui Hughes Cu aceste dou’ exemple, putem rece la descrierea radio-balantei. Ba este alc&tuit’ dintr’'un emi- {Stor care produce o und& modu- lat& (a carei freeventa poate fi cuprinsi intre 50 si 3000 Ke), In loc de anten’ se foloseste un ca- dru bobinat chiar pe cutia emi- pAtorului. Pentru receptie se foloseste un receptor foarte sensibil, al cdrui cadru se bobineazi deasemeni pe cutia respectiva. In afara de receptorul telefonie, receptorul mai dispune de un aparat sensi- bil de m&sur&, de pilda un volt- metru electronic, pentru indicatii precise, ‘a Este foarte important ca nici un fel de influenti si nu existe intre emitator si receptor. Atat RADIO BALANTA la emisie cat si la receptie, ba- teriile, lampile si celelalte piese sunt montate in. interiorul cadre- lor pentru a evita efectul ,,ante- nei verticale”. Receptorul si emi- f&torul se fixeazi la capetele unei bare de lemn. Deobicei e- mifatorul se aseazi vertical si- receptorul orizontal; nu este 0 regula; cele dou’ pozitii se pot inversa, dar se pare ci aceasté dispozitie este favorabila. Cele doua cadre fac intre ele un un- ghiu drept. Receptorul este acordat pe lun- gimea de und& a emifatorului. Acesta din urm& genereazi 0 unda care este trimis’ in pamant. In teoria propagirii undelor, se admite in general ci pAmantul este un conduc&tor perfect, In realitate el este numai semicon- ductor si undele pitrund la o adancime cu atat mai mare cu cat el este mai izolant, Aga dar undele pitrund in pamant pan& la o anumit& adancime. —— Fig, 2. Liniile de forta ale unu! camp magnetic SA presupunem ci nici-o mass metalicd nu este confinuta in pamant. Liniile de forta ale cdmpului magnetic radiat vor fi acelea din fig. 2. Dac& o massi metalicé se afla in interiorul pim4ntulni, cAmpul se deformeazi (fig. 3); _undele sunt deviate si metalul absoarbe energia sub forma de curenti Soi RADIO ‘44 Foucault. Radio-balanja se dese- chilibreaz& si un sunet caracte- ristie apare in cascd. Figura 4 reprezint& principiul emifatorului. Este un oscilator cu o lamp& triod3. Bobina Li este cadrul emif&torului si impreund Fig. 3. — Un zicdmant metalic de- formeazi campul magnetic cu condensatorul C1 determina frecventa undei generate, Con- densatorul Ci si rezistenta Ri sunt astfel determinate incat sa produci un semnal audio-modu- lat (spre a fi auzibil in receptorul telefonic). Fig. 5 reprezinta principiul re- ceptorului. Circuitul de acord C1 Li are aceleasi date ca si in cazul postului emifator, Receptorul cuprinde mai multe lampi mon- tate in cascad’ pentru a obtine o sensibilitate suficienta. Ulti- mele lampi joaci rolul unui volt- metru electronic. In circuitul de plac& al acestei-l&mpi se afla un miliampermetru sensibil cu scara de 1 miliamper. Este preferabil ea receptorul si nu fie prevazut cu reactie si s& nu functioneze pe principiul schimbarii de frec- venji. In ambele cazuri, recep- torul ar fi capabil s& genereze oscilafii care sa dea loc la distor- siuni nedorite ale c&ului. Trebue sa observam ca in con- Structia receptorului si a emita- fee torului si intre cat mai putit® metal, deoarece el ar compromite funcfionarea printr’o desechili- brare a radio-palantei. Cutiile vor fi construite din lemn de Stejar perfect uscat, imbinat fara cuie. Lampile nu vor fi dintre acelea metalizate. Lampile cu contacte laterale sunt foarte po- trivite, deoarece lipsa picioru- selor constitue un avantaj. Ne vom feri ca in interiorul unui astfel de aparat sa intre cea mai neinsemnata urmi de fier. Cu 0 frecventii de aproximativ 3000 Ke, un aparat bine pus la punct, este suficient de sensibil pentru a descoperi prin aer ~0 bueata de metal de 30 cm® de la 4m. Aceasti sensibilitate este ins& exagerata in cazul opera- fillor pe teren. De aceea, frec- venta de lucru se reduce la circa Fig. 4. — Principiul emitatorulu: 2000 KC. Aparatul va fi purtat la 30—40 cm. deasupra pamane tului. Chiar in felul acesta, in- strumentul este att de sensibil, incat o schimbare a formatiéi HO rocilor subpmntene este per- ceptibilé in casca. Metalul pe care-l cdutim, tre- bue si fi fost ingropat de mai i RADIO BALANTA determinarea adan- intervin probleme deli- cate. Iati o metod’ aproxima- tiv. Efectu’m doua misuritori, Fig. 5. multé vreme, ca sé existe un contact perfect, adici si fi avut timp s& se produc reactii chi- mice intre metal gi paméant. Curentii indusi intr’un_obiect metalic izolat sau de curand in- gropat in pimant, creazi un ne- insemnat camp electric. Daca metalul se aflA insd in contact intim cu pamantul, se produce o distorsiune mare a campului e- lectric, datorita faptului ci pa- mantul este bun conduc&tor de electricitate. Conductibilitatea pimantului creste mult cu ume- zeala, deaceea este preferabil si lucram pe teren a doua zi dup& © ploaie buna. Insfarsit, ramane s& determi- nim pozitia si adancimea zaci- mintelor. Vom face 0 serie de masuratori pe teren si vom in- semna citirile maxime si minime ale voltmetrului. Vom trece pe o hartie toate punctele de ace- iasi indicatie. Unind intre ele toate punctele de aceiasi indica- tie, vom obtine o linie de nivel electric. Este probabil ci pla- sAndu-ne in centrul acestei lini, ne vom gisi deasupra zicimin- telor (fig. 6). Vom desena mai multe linii de nivel electric, pen- tru a inlatura erorile; aceste linii se vor strange catre centru. Principiul receptorului in dou& puncte situate la ace- lagi. nivel topografic: cele doua puncte A si B vor fi astfel alese inet ele si fie in linie dreapta cu punctul O’ determinat ante- rior (fig. 7). In ambele puncte, notim unghiurile transmifatori- Fig, 6. — Liniile de nivel electric, deasupra unui zicamant lor, care ne dau citirea maxim in voltmetru; fie % si, Masu- rim distanja a intre A si B si problema se reduce la o simplé operatic de trigonometrie. Gasim: a sin @, sin sin (6; + 6) In realitate, problema este mai complicat& si vom reveni a supra ei la metoda de lucru. OH = Se RADIO ‘44 REALIZARI STRAINE nainte de a prezenta descrie- rea aparatului nostru, cre- dem c& este util si trecem in revisti cAteva dintre realizirile straine. Poate c& vor fi existand unii care ighoreaz’ voit experienta altora, pentruca dintr’un expli- cabil orgoliu sa-si valorifice pro priile puteri. Socotim ci un ast- fel de procedeu este nu numai inutil, dar chiar absurd. Expe- 4 4, 8 Fig. 7, — Principiul metodei pentru gisirea adancimii zAcimi tului- metalic rienta altora trebue sa fie tot- deauna prima noasir& calauzd si mumai dupa ce am tras toate consecintele din aceasté experi- enja, avem dreptul si mergem mai departe. Dealtfel aceasta metoda este conforma celui mai strict spirit stiintific. Pentru a studia o © anumita problema, trebue sa dispunem de toate . cercetarile anterioare; in felul acesta vom economisi un timp pretios si vom capita o perspectivi mai largi asupra problemei respective. Tata dece inainte de a fi trecut la realizarea aparatului nostru, am studiat rezulta‘cle experien- felor straine, pentru a smulge secretul pastrat cu multa sfinje- nie de autorii lor. Mai toate secretele aparatelor de prospectiune geofizicd apar- fin autorilor americani. Cu toate c& revistele americane au publi- cat uneori descrieri de aparate similare, acestor descricri le lip- sea totdeauna cite un aminunt important: fie c& schema era incompleta, fie ci datele pieselor lipseau, fie ci amanuntele de construetie sau punere la punct ereau. uitate de autor. Faptul este explicabil deoarece autoril respectivi aveau totdeauna. ex- clusivitatea constructiilor. Din aceste motive, materialui documentar nu este prea bogat Totusi am hotarit ca o parte din acest material si-l punem la dispozitia cititorilor pentru a le inlesni o privire de ansamblu a- supra problemei care ne pre- ocupa. Fig. 8. — Oscilatorul aparatului Chilson Fig. 8 reprezinta oscilatorul a- paratului Chilson. El este al- catuit din doua lampi americane de tipul 31 cu it volti si 0,13 amperi. Se vede ci este un montaj simetric. Alimentarea placilor se face prin priza median a cadru- lui. Paralel pe cadru gisim con- densatorul variabil C. in valoare Daa de 250 p. F. este de fapt un sim- plu trimmer care serveste la a- cordarea circuitului oscilant. Polarizatia gritarelor. se face prin rezistentele Rs in valoare de Fig. 9. — Emitatorul Chilson 3 megohmi. Cat priveste conden- satorii Cs acestia au o valoare de 0,01 microfarazi RADIO BALANTA Pentru a alege cea mai potri- vit& tensiune anodic’, a fost pre- vazut un sistem de comutare care permite si se aleagi mai multe tensiuni si anume: 22,5; 4! 67,5 si 90 de volti. Intreruptorul SW serveste la scoaterea din functiune sau la punerea in fuctiune a oscilatoru- Tui. Sa spunem cAteva cuvinte cu privire la realizarea aparatului. Montarea pieselor se face pe 0 fasie de lemn. Pe aceasta fasie se monteazi soclurile lémpilor si trimmerul dublu Ci. Piesele de comand sau de control se monteazi pe cutia emifatorutui. Fig. 9 reprezinti o fotografie care ne ilustreazi dispozitia in- tregului ansamblu in cutia emi- titorului, Dup cum se vede. cutia a fost imparfit’ in doua etaje. Partea superioaré confine Fig, 10, — Receptorul aparatului Chilson In circuitul de incilzire gisim un reostat pentru reducerea ten- siunii, Voltmetrul V indica in permanent tensiunea de incdl- zire a lampilor. emijatorul propriu zis si partea inferioar’ ad&posteste. sursele de alimentare. Pe panoul frontal al cutiei, observam voltmetrul, reo- statul, si intrerup&torul general. SBE: RADIO ‘44 S& trecem la receptor. (fig. 10). El este alc&tuit din sase lampi cu inedlzire de 2 volti si 0,06 amperi. Circuitul oscilant este identic cu circuitul oscilant al e- mif&torului: acelas cadru, acelas condensator variabil (C2). Con- densatorul variabil Cy este un trimmer de 3—18 pF. pentru stabilirea unei reactii capacitive fixe. El se regleaz4 odati pentru totdeauna. Fig. 11, — Receptorul Chilson In cireuitele de placi ale pri- melor doui limpi, gisim cate un soc de inalt{ freeventé RFC (1 si 2) Deoarece receptorul _foloseste pentru inciilzirea ldmpilor doua baterii de 1.5 volti legate in se- rie, un reostat pentru reducerea tensiunei este necesar (RH). Volt- metrul V care deriveazi circui tul filamentelor, indicX tensiu- nea de ‘incdlzire. Bornele tele- fonice se gisese in circuitul celei de a patra limpi. : In circuitul anodic al lampii finale se gisegte aparatul-de mi- suri, respectiv un miliamperme- tru cu scard de 1 mA. In derivatie pe bornele miliampermetrului se afl& un potentiometru P. Ten- siunea anodica se obfine dintr’o | baterie de 45 volti. Fig. 11 cuprinde toate ami- nuntele constructive. Piesele se / monteazi pe o fasie de lJemn uscat, Distingem cu usurinta a- sezarea si asarnblarea_pieselor, precum si valorile lor. Piesel¢ reglabile, reostatul, trimmerul Cs, intrerup&torul si voltmetrul sunt montate jpe panoul frontal. Fi- gura arat& clar imbinarea recep+ toiului cu cadrul gi sursele d¢ alimentare, | Cele dou’ cutii care adapostese emifaitorul si receptorul sunt aces leasi. Cadrul se bobineazd pe cu- tie. Cele doua cutii se monteazi pe doua stinghii de lemn, planu- rile lor fiind perpendiculare unul fai de altul. Cu aceste lAmuriri yom incheia deserierea aparatului Chilson. Autorul Jui sustine ci aparatul a dat rezultate excelente, ceeace nu ne indoim. Schemele de mai sus sunt la dispozitia dvs. pentru a avea posibilitatea si verificati eficacitatea lor. Fig. 12, — ,Metaloscopul” Gerhard Fischer Majoritatea patentelor ameri- cane sunt proprietatea doctoru- lui Gerhard Fischer. Fig, 12 re prezinté unul din aparatele dr. Fischer, reprodus intr’o publica fie american’, cu permisiunea at- torului, Aparatul a fost botezat Le 56e smetaloscop". El lucreazi cu o frecvenfi cuprinsi intre 50 gi 3000 KC (intre 5,996 si 59,9 m) si cu o modulatie de 1000 pe- tioade. Emifitorul este alcituit dintr’o jampi tip 31. Dupi cum se vede Fig, 13. — Un ,,metaloseop”” simplificat din schema respectiva, oscilato- rul nu prezint& nici-o particula- ritate remarcabila. Receptorul este mai modest dec&t precedentele; el confine numai patru limpi de tipul 30, RADIO BALANTA lectronic. Intocmai ca si in ca- zurile precedente, cmitfatorul si receptorul se monteazi pe doua rigle paralele, astfel ca ele s& formeze un unghiu drept. Autorul recomanda cititorilor sd se fereascd de a intrebuinta metal ia constructia metaloscopu- Tui. Un metaloscop foarte simplu este acela din fig. 13. El foloseste numai trei limpi, pentru emisie si receptie si un cadru dublu cu corpuri separate pentru emisie si receptie. Toate limpile sunt de tipul 30. Oscilatiile produse de a doua lampa 30 cu aju- torul cireuitului oscilant Ls, Ly Ly sunt transmise cadrului prin intermediul primei limpi 30. A- ceasti lampii este totodati ampli- ficatoare de inalta frecventa pen- tru receptie. Ultima lampia este o amplificatoare de joasi frecventi oA o+F O+A Fig, 14. — Schema de principiu a emitatorului nostru find alcAtuit dintr’un etaj de inalté frecven{4, un etaj detector si joasi freeven{i. Ultima lampa serveste totodata ca voltmetru e- eet) si in cireuitul anodic al acestei limpi se afl& receptorul telefonic. Alimentarea anodica se face din- tr’o baterie de 45 yolti. °c re RADIO ‘44 GrOiN’S“TeR U Copel A APARATULUI NOSTRU ] 2 randurile urmatoare veti gisi toate datele necesare peniru constructia unui aparat capabil si semnaleze existenta zicimintelor metalice. Orice amator, care s’a au disparut din comer} si am re- curs la nouile limpi europene cu inedlzire de 1,4 volfi. Exist doud tipuri de 1impi eu- ropene cu incalzire de 14 voli lampile de ofel din seria 11 si lampile de sticli din seria 21. Re- ferindu-va la primul capitol, veti intelege c& folosirea lampilor de 360 ~ 5 a ° ‘ . 0 8: 2 8 = 25 —4 1 @}+e | z G eso Fig. 15. — Conexiunile deasupra sasiului ocupat cu construtia receptoare- Jor de radio, poate incerea cu suc- ces realizarea aparatului nostru Aprofundarea primului capitol. relatiy la principiul de functiona- re este necesar, deaceea credem ca cititorul ar face bine sa-] mai citeascé odata inainte de a trece la partea practicéa. Deasemeni 7a- pitolul relativ la principalele rea- Lz&ri stradine va ajuta cititorul sé inteleagd mai bine secretele apa- ratului nostru si totodati sal compare cu celelalte. Pentru a pune Ja indemana pu- blicului nostru un astfel de apa- rat, ne-am gandit in primul rand la necesitatile de adaptare locala sila posibilitAtile de modernizare, respectiv la adaptarea, la perfec- tionarea materialului disponibil. Dela inceput, am renuntat la lémpile americane, deoarece ¢le ofel este exclusi, deoarece ar in- samna s& introducem in interio- rul aparatului o massi metalici mult prea mare. Aga dar am re- curs la limpile Philips din seria 21. ‘Aceste limpi se potrivese de minune, deoarece cle ocupé un volum mic si consuma foarte pu- tin curent, ceeace simplifici pro- blema alimentarii © alt& imovatie consti in folo- sirea ochiulu: magic, auxiliar pre- fios alituri de receptorul telefo- nic si de miliampermetru. Daca ne indoim de eficacitatea a dou’ mijloace de control, nu putem spune acelas lucru atunei cand dispunem de trei metode. In sfarsit, vom atrage atentia asupra montirii miliampermetru- lui. Acesta este montat in circui- tul unui voltmetru electronic in 38, punte, deosebit de sensibil. Emi- {Atorul este un oscilator clasic, alcStuit din doud lAmpi montate in paralel, Sunt doua limpi de tipul DBC 21, duodiode-triode. Diodele nu vor fi utilizate, de- ES RADIO BALANTA sau 150 pF. pe care le conectim in. paralel. Ce si Cy sunt doi condensatori fixi cu valorile de 40.000 pF. si 10.000 pF. Rezistenta de gratar R are o valoare de 3 megomi, In Fig. 16, — Conexiuniie emitatorului aceea nici nu au fost reprezen- tate pe schem&. Aceste lampi con- suma impreund 0,4 amperi in cir- cuitul de incalzire si 2,8 miliam- peri in circuitul de placa, Selful oscilatorului este alcdtuit de cadrul K. Capacitatea circui- tului oscilant este condensatorul G: in valoare de 25 pF. Deoarece un astfel de condensator ajusta- bil se gaseste mai greu, vom alege un trimmer dublu, format din doua capacitati ajustabile de 125 Fig. 17. — Dimensiunile cutiei emi- tatorului circuitul de alimentare al plici- lor, gisim un soc S care va fi construit in’ regim propriu dupa Fig, 18. — Cele doua bobinaje ale cadrului cum urmeazi: pe o carcasa ci- lindricad de 1,5 em. diametru vom bobina in fagure dou’ infaigu- rari de cate 750 spire cu sarma de 0,1 mm, dublu izolat& eu ma- tase. Piesele se vor monta pe o pla- ci de hares sau de lemn de 36060 mm., conform schemei de conexiuni. (fig. 16). In apropierea trimmerului se se fixeazi trei cleme pentru rea- lizarea leg&turilor cu cadrul. Fi- relé care pornese dela cadru se sudeazi la aceste cleme, Grata- boos RADIO ‘44 rul lmpilor se afla la partea su- perioara a balonului, deaceea vom practica o gaurd in sasiu pentru a ‘rece legitura respec- tiva. Este nevoie de o singur& legdtura ce se va ramifica dea- supra sasiului (fig. 15). Deasupra trimmerilor yom face ‘Wig. 19, —Dimensiunile cutiei cadrului doua ferestre pentru a face po- sibila ajustarea _capacititilor. Pentru legiturile cu sursele de alimentare vom fixa trei cleme de care se vor suda. firele res- Cutia propriu zisa cu toate di- mensiunile ei se poate vedea in fig. 17. Pe perefii laterali interiori se lipese cu clei, dou& suporturi de lemn. Cele superioare vor sus- fine sasiul iar cele inferioare vor sustine 0 stinghie pentru bate- rii. Cadrul se monteazi pe cu- tia aparatului. (fig. 18). El este ale&tuit din 2X40 spire bobinate cu sdrm& de 0,3 mm. izolataé cu de dowd ori miatase. Cutia res- pectiva va fi confectionata din lemn moale si usor. Nici un fel de cui sau metal nu este permis s& se intrebuinteze la incheierea cutiei. Q cutie speciala (fig. 19 si 20) adaposteste cutia cadrului im- preund cu aparatul propriu zis. Aceasti cutie se va face din lemn de buna calitate (molift alb sau salcém). Suprafata exterioarA a cutiei se va slefui pentru a ¢ pata un aspect ingrijit. Cutiile se vor strange cu fluturasi de temn asa cum arata fig. 17. Bateria anodic’ de 45 volfi se ageaz& la partea inferioar§ a cu- tiel. Eventual, aceasta baterie poate fi aledtuita din 10 baterii Fig. 20, — Un amanunt pective. Intre borna +F si sursi vom intercala un intreruptor care se va monta pe cutia apa- ratului. al cutiei cadruluj de 4,5 volfi. Sursa de incdlzire © constitue o simpli baterie de 1,5 volfi pentru lanternele de camp Dura sau Pertrix; sunt ba- — 60 — 1 Fig, 21. — Schema de principiu teri cilindrice de o capacitate mai mare decat cele normale. Receptorul cuprinde in total sapte limpi (fig. 21): doua triode DAC 21 amplificatoare de inalta freeventé; 0 dioda-trioda DAC 21 dubla detectoare; un ochi ma- gic DM 21; o triod& DAC 21 am- plificatoare de joasé frecven{a; doua triode DAC 21 montate ca voltmetru electronic. Exceptand montajul detector, diodele lampilor DAC 21 raman neutilizate, deaceea nu au fost reprezentate in schema. Circuitul de intrare se compu- din cadrul K si condensatorul a- justabil C2. Cadrul este identic cu cadrul emif&torului si dease- menea condensatorul Ci. Acesta din urma& este un trimmer du- blu de 2X150 grupate in paralel. Condensatorul C2 are 0 capaci- ‘tate de 25 pF. Urmeaza un al doilea etaj am- plificator de inalta frecventa Qi). Cuplarea celor doua etaje se face prin selful Si si conden- satorul Cs. Este 0 metoda inve- chit{ dar in cazul nostru avan- tajoasi deoarece permite trans- misiunea uniforma a frecvente- lor. emise de oscilator. Selful Si se realizeazi bobi- nnd 2X750 spire pe o carcasé de 1,50 cm. diametru. Condensatorul Cs are o valoare de 250 pF. Vom a receptorului nostru respecta aceleasi date si aceleasi valori pentru selful S2 si conden- satorul Cz. Detectia se face cu ajutorul triodei Li. Rezistenta Re are o valoare de 700.000 ohmi. Din cauza unor particularit&fi ale montajului, am fost nevoiti s& recurgem la o detectie auxi- liar& pentru a obtine tensiunea de excitatie a ochiului magic (Ls). Aceasta detectie o face dioda lémpii La. Dupa detectie urmeazi o am- plificare in joasi frecvent& (Ls). Cuplarea se face prin rezistente si condensatori. La bornele rezistentei Rs se monteazA casca T. Intre placi si minusul general se gaseste un condensator Cio in valoare de 10.000 pF. Condensatorul de cuplaj Cu are o valoare de 40.000 pF. Re- zistenta de gratar Rio are o va- loare de 1 megohm. Urmeaza un voltmetru electro- nic alcdtuit din lampile Ls si Lz. Este de fapt o punte Wheatstone: in care una din rezistente este inlocuité cu rezistenta interioar’ a triodei Le. Rezistenta corespun- zatoare bratului opus este alcd- tuité din rezistenta interioara a unei lampi analoage Lz. Celelalte doua brate sunt alcituite din dou& rezistente decuplate de al RADIO ‘44 cursor in potentiometrul Ru. A- cest potenfjiometru echilibreaza eventualele nepotriyiri intre lam- pile Le si Lz, Toate lampile la un loc consu- m& 0,175 amperi in circuitul de ineiilzire si vre-o 20-30 m A. in cir- cuitul de placd. Bateria anodici va avea 45 volti (10 baterii de 4,5 volti). Sursa de incalzire va fi alcdtuita din doua baterii iden- tice cu cea folosit’ la emit&tor, Pentru legaturile cu sursele de alimentare se monteaz& trei cle- me: +F; —F—A, si +A. Intre borna —F —A si surs& se inter- caleaz un intrerupator care se monteaz& pe cutia aparatului. Doua cleme se fixeazi in drep- tul lampilor 6 si 7 pentru lega- turile cu miliampermetrul si po- tentiometrul Ru. Aceste piese se monteazi pe panoul cutiei, im- preund cu bornele cistii si intre- amandoua fiind “grupate in pa- ralel. Piesele se monteazi pe o placi de hares sau de lemn (fig. 22 si 23) de 360X60 mm. Pentru legiturile cu cadrul, se fixeaz& trei cleme la care se su- deazai firele respective. In drep- tul fiecdrei limpi vom face cate © gaurd in sasiu pentru a trece legitura de gritar citre balonul limpii. Fig. 22. — Conexiunile deasupra sasiului rupatorul receptorului. In dreptul condensatorului de acord se fac doua gauri in sasiu, pentru ajustarea trimmerilor. Ochiul magic (Ls) se monteazii pe panoul aparatului cu ajutorul a doua coljare lungi. Piesele Ri, Ci si Re se monteazi deasupra sasiului, impreuna cu_legaturile ochiului: magic. Cadrul care adaposteste in ace- las timp si receptorul se con- ae strueste intocmai ca gi in cazul emifatorului, Aceleasi date si a- celeasi dimensiuni ne vor condu- ce in aceasti constructie. Cadrul impreuna cu aparatul sunt adapostite intro alta cutie (fig. 24) la fel ca in cazul emi- *Storului. Pe unul din panourile RADIO BALANTA Cele doud cutii se monteazd perpendicular: una pe cealalta, corpul de legiturA fiind alc&tuit din doua bare de lemn de cate 15X30 mm. lungime. (fig. 25), A- ceste bare au fost prevazute cu un maner pentru sustinerea an- samblului. Emifatorul va avea 408: acestei cutii vom face gauri de dimensiuni potrivite pentru: o- chiul magic, miliampermetru, in- trerupator si cele dow& borne pentru casci. Toate legaturile se vor face cu sarm flexipiia si su- durile vor fi de cea mai buna ca- Htate. ee ag) Fig. 24, — Cutia care adiposteste cadrul si aparatul posibilitatea si se roteasca in ju- rul axului de sustinere. Aparatul a fost studiat pentru schemele publicate de noi; orice modificare, cat de mica, poate educe turburari importante in functionarea aparatului. Urmirind toate sckitele anexa- a> RADIO ‘44 te este imposibil si facem vreo gresalii. Piesele trebue si fie de buna calitate si montarea lor tre- bue sA se faci cu multi ingri 458 of § ' In ce priveste modul de intre- buinfare al aparatului, s& citim cu atentie capitolul urmitor. ¥ = SS __4530- ~ Fig, 25. — Amanuntele de constructie ale suportului METODA DE LUCRU E ficacitatea unui aparat depin- de in aceeasi masura de ca- litatea lui si de priceperea ace- luia care il manueste. Pentru a ne insusi minimul de cunostinte practice necesare pentru manui- rea unui aparat, trebue sd tre- cem printr’o perioad’, mai mult sau mai pufin indelungati, de serioasi ucenicie. Este posibi. si cunoastem la perfectie teoria unui aparat si totusi roadele pe care le culegem din folosirea lui si lase de dorit; calitatea aparatului fiind presu- pusi ireprosabil, de vin’ poate fi numai lipsa de experien{i. Am putea spune chiar, ci fiecare a~ parat este dotat cu o anume ,,in- dividualitate, cu o personalitate proprie. La inceput, aceast’ per- sonalitate este oarecum refrac- tari, impotrivindu-se la cunoas- terea ei. Cu timpul, se stabileste ins’ o punte de legitur’, o in- timitate mai stransi intre om si aparat. Experimentatorul inva{a si cunoascd aparatul si reuseste si-l utilizeze cu maximum de randament. Fa1a indoiala cé precizia unei experiente este relativa, Orice experien{a este supusi erorii. A- ceste erori sunt de natura dife- rita si le putem imprti in doua erorile datorite im- aparatului si erorile datorite experimentatorului, ale carui simturi. sunt. imperfecte. Primele sunt erorile ,,sistemati- ce“, iar cele din urm& sunt ero- rile ,,fortuite’. Nu ne vom ocupa de erorile sistematice; in aceleasi conditiuni ele se reproduc totdeauna. Erorile fortuite variazi insa cu indemanarea experimentatorului- Acestea ne preocupi pe noi, De- aceea spunem ca operatorului fi este necesar& o anumita ucenicie pentru a se putea folosi cu succes de aparatul respectiv. Cu cat ex- ea eee perienta noastra devine mai bo- gata, cu atat rezultatele ei se a- propie mai mult de adevar. De- aceea, credem ca este folositor, ba chiar necesar, si spunem cé- teva cuvinte despre metoda de lucru si sA punem la dispozitia cititorilor indrumarile necesare pentru a-si insusi experienta de care nu se poate lipsi. $& presupunem ca cititorul nostru si-a construit aparatul in- tocmai dup planurile noastre si ©& aceasti constructie nu lasd nimic de dorit. Nimic nu-l in- dreptiteste si creada c& aflandu- se in posesia acestui aparat si plimbandu-se la intamplare, va deveni in scurt,timp fericitul po- sesor al unei comori. In primul rand, aceasti comoara trebuie s& existe. Iaté 0 condifiune ,,sine qua non“. In al doilea rand, tre- bue s& stie s’o caute. Si apoi, a pronunta cuvantul comoaré este un fel de a vorbi. Aparatul nos- tru este capabil s& descopere orice zac&minte metalice, dar nu ne d& nici un fel de indicatie a- supra naturii metalului. Folosind acelagi limbaj, pulem spune insa c& orice depozit metalic este 0 ,comoara* si descoperirea lui meriti osteneala cheltuita. Dea- semenea aparatul este util pen- tru a descoperi traseul conducte- “lor metalice ingropate in pa- mént. Pentru acest din urmi caz, procedeul radio-electrie este fo- losit cu succes in multe cazuri. S& trecem la indrumarile prac- tice. Prima noastrii indicafie pri- veste pozitia operatorului fata de aparat. Operatorul se va aseza fntre cele dou’ manere, avand receptorul in fat, in pozifie ori- zontal, si emifitorul in spate intr'un plan vertical. Inainte de Radio “44 RADIO BALANTA LISTA DE MATERIALE EMITATORUL Un_trimmer dublu de 2x150 pF. (Cy). Cx condensator fix de 40.000 pF. C3 condensator fix de 10.000 pF. Ry rezistenté de 3 megomi (1). Un intrerupitor simplu Un salt (8) de goe dupa datele sin tex Doua socluri pentru limpile de mai sus. Dowd cutii de lemn dupa schitele mm, RECEPTORUL Cl trimmer dublu de 2150 pF. 2 condensator f:x de 25 pF. C condensator fix de 250 pF. Cé condensator fix de 20.000 pF. CG condensator fix de 0,1 MF. C6 condensator fix de 100 pF. Ci condensator fix de 250 pF. CS condensator fix de 0,01 MF. C® condensator fix de 0,04 MF. C10 condensator fix de 0,01 MF. Cl condensator fix de 0,04 MF. Rt rezistenta de 1 MO. R2 rezistenti de 1,5 MO. R¥ rezistenja de 200.000 ohmi Ré rezistenta de 300.060 ohmi. RO rezistenta de 0,5 MO. R6 rezistenté de 700.000 ohmi. Ri rezistenta de 0,1 MO (0,5 w.). R8 rezistenta de 1 MO (1 w.) R? rezistenta de 0,1 MO (0,5 w.). R10 rezistenté de 1 MO, Rit rezistenté de 10.000 ohmi. Rl2 rezistenja de 1 MO. Un intrerupétor simplu. Si Se socuri conform datelor din text. mA miliampermetru cu scara de imA. Sase lampi DAC 21. O lempi DM 21. Sapte socluri pentru lampile de mai sus, Doug cutii de lemn dupa schifele Material miarunt (sarma, cleme, ae ete...) © placé de lemn 36°X69X5 mm. C cased de buna calitate. Pentru ambele cutii se va con- strui un maner dublu conform anexate, Material marunt (sarmé, cleme, suruburi, ete. © plac& de lemn de 360 x 60 x 5 schitel din text (fig. 25). | 655, RADIO ‘44 a ridica aparatul, operatorul isi va pune casca pe urechi. Apoi, va pune in functiune ansamblul emifator-receptor. Daci aparatul este perfect echilibrat, nici un sunet nu se va auzi in casca; acul miliampermetrului ya ramane pe toc si ochiul magic nu va treséri Bine inteles, presupunem c% nu auzit In casci, dispare pentru un unghi anumit. In scopul acesta, vom face incerciri in diverse locuri libere de orice perturbare electric’ gi lipsite de depozite metalice, pani cand vom stabili cu precizie pozifia neutri a emi- fatorului. Vom marca aceast& pozifie, trigand o linie pe cutia Fig. 26, — Cu aparatul pe teren avem norocul ca din primul mo- ment si ne gisim deasupra unui depozit metalic, Uneori, aparatul este bine echilibrat in cazul cand emifitorul face un mic unghi fafa de verticala. Vom observa aceasta, constatand ca sunetul 66 aparatului. Aceasti masura ne este de folos pentru experientele viitoare. Cu casca pe urechi si cu apa- ratul pus la punct, suntem gata sa trecem la lucru. Deoarece co- moara nu vine singura inaintea moastra, vom face cAteva expe- rienfe pentru a ne familiariza cu manevrarea aparatului. Cea mai buna gscoalé o facem urmarind drumul unei fevi metalice ingro- pate in pamént. Atragem insa a- tentia cititorilor cA o feava care se afla la suprafa pamantului sau una care a fost recent ingropata nu se potriveste scopurilor noas- tre. O feava care a fost ingro- pata de vreme indelungata, per- mite stabilirea unui contact in- tim intre ea si p&mant, ceeace usureaza producerea unor curenti de perturbare. O teava de curand ingropati, produce perturbari prea slabe si urmirirea ei este dificila. Fenomenul acesta se ex- plicd prin faptul cé pamantul in- susi este un conductor. S& presupunem cé aceste con- dituni sunt indeplinite. In casca se va auzi un sunet specific, o- chiul magic va tresari si acul mi- jiampermetrului se va migca. A- geste trei mijloace de control se completeazé unul pe altul si ne dau siguranta ca ne aflim pe ca- lea cea bun’. In cazul acesta, vom urméri feava noastra, care va ii, pentru usurinfa, conducta unei canaliziri de apé. Vom in- ‘semna traseul presupus pe o har- tH sau pe un caet de schite, pe > intindere de cateva sute de pasi. Este bine sé comparim schifa noastré cu planul uzinei de apa. pentru a capita o indicatie pre- cisé cu privire la eficacitatea experienfei noastre. Aceasta ex- perienta este foarte folositoare pentru incercarile viitoare. Dac& nu avem posibilitatea sa urmi- rim_o feava in pamant, yom in- gropa noi o feavi sau o massi metalicé, Repetim ins& cé acea- sti operatic trebue facuta cu cel aso RADIO BALANTA putin o luna de zile inainte de experien{a. Este bine ca expe- rienfa s& fie facut’ dup& o ploaie buna. Dup& ce ne-am obignuit cu ast- fel de incerc&ri, putem trece la lueru, in accepfiunea serioasi a cuvantului. Dacd vrem si cduttim o comoara sau un depozit meta- lic oarecare, ne vom. transporta deasupra terenului binuit. Daca mijloacele de control ale recep- Fig. 27.— Explorarea terenului prin linii_succesive duce la descoperirea zickmintelor aflate in subsol torului reactioneazi, ne aflim pe calea cea bund. De sigur c& in- dicatiile miliampermetrului nu vor fi aceleasi pretutindeni. Ne vom plimba cu aparatul dealun- gul terenului si vom nota ‘pe o hart a locului indicatiile mi- lampermetrului. (fig. 31). Vom obtine o mulfime de puncte di tre care unele corespund unei a~ celeiasi indicatii ale miliamper- metrului. Vom uni intre ele punetele de acciasi indicatie. Ob- finem 0 serie de lini inchise pe care le numim linii de nivel e! RADIO ‘44 lectric, Aceste: lini se strang ci- tre centru, acesta aflandu-se exact deasupra depozitului me- talic. Daca terenul ar fi perfect plan si orizontal si daci depozivul ar fi punctiform, liniile de nivel ar fi niste cercuri concentrice si centrul lor ar fi punctul cdutat. In realitate, terenul este de obi- cei accidentat si massa metalicd este de o forma neregulati. In afari de aceasta, se mai poate intémpla ca alte obiecte metalice ingropate prin apropiere sé de- formeze la randul lor liniile dé nivel electric, Tata dece aceste linii nu sunt circulare, ci ele a- rat3 conform schitei din fig. 7. ea se poate obtine cu suficients aproximatie, determinand un- ghiurile emifatorului cu orizon- tala, pentru efectul maxim asu- pra aparatului de masura. In a- cest scop, vom aseza aparatul pe o cutie de lemn asem&natoare cu cea din figura 29. Corpul cutiei este inclinat sila partea superioa- ra este articulat un capac cu ajuto- rul unor balamale. La partea in~ ferioar& se aflA doud suruburi pe care se poate sprijini capacul Aceste suruburi au o inaltime reglabilé prin doi fluturasi de presiune. Reglim inaltimea su- ruburilor, pana cand nivela cu bul& de aer fixati pe receptor, ne indicd orizontalitatea aces- ES c@p Fig. 29. — Suportui care sustine emitatorul si receptorul Trebue si spunem cf stabili- rea centrului ese 0 operatie des- tul de complicati si care cere multa rabdare. Pentru o buna determinare, trebue s& facem cat mai multe citiri si s& obfinem ct mai multe puncte. O linie de nivel electric este cu atat mai bine determinaté cu cat un nuy m&r mai mare din punctele ei ne este cunoscut. Deierminarea centrului este cu atat mai dificila cu cat depozitul metalic este mai voluminos si forma lui mai nere- gulata, -Adancimea obiectului nu se oate determina cu. precizie, dar tuia; iata scopul cutiei noastre.. Tinand aparatul in mana, aceasta. operatie nu este posibila. Stran- gem fluturasii de presiune pen- tru pozifia orizontald si inclinam emifatorul pani cand obtinem indicatia maxim%. In momentul acesta, m&surim unghiul cu ori- zontala. Masura unghiului se poate face cu un simplu raportor de carton sau este mai bine ca in dispozitivul de fixare al cutiei emifatorului sd centram inainte de asamblare un raportor de car- ton divizat in grade. Facem doua citiri in doud puncte diferite, as‘fel ca linia ce = 86se tae uneste cele doud puncte s& trea- c& peste centrul determinat an- terior al liniilor de nivel electric. Daca terenul este orizontal, vom folosi formula pomenita in pri- mul capitol si anume: asin 4, sin 6, OH = “sin (03) In aceasta formula OH este inaltimea cautata, a este distanta dintre cele dou’ puncte (fig. 7), jar *: % sunt unghiurile obti- nute prin cele doua citiri. Poate cA expresia sin ° si necunoscuta unora dintre rii nostri. Fara sa explicém ce este ea in fond, vom spune ca se giseste in tabelele anexate acestui capitol, pentru orice unghi citit de noi. Sa ludm un RADIO BALANTA exemplu. Distanta intre cele doua puncte ar fi de 25 m. Unghiul 1, ar fi de 40° si #& de 52% Dac& aparatul este indeajuns de. aproape de suprafata pamantu- lui, putem neglija indltimea lui fata de pamant. Cautam in ta- belele cee si gasim: 40° 642 ee 52° = 0,789 sin (40 + 52 in 92° = 0,999 Inlocuind in formula obtinem: 25X0,6420,789 iin 0,999 Asa dar, am gisit o valoare a- proximativa cuprinsi intre 12 si- 13 m. Locul si adancimea fiind deter- minate, nu ne rimane altceva de~ cat si... desgropim comoara. (V.B.) = 12,69m Fig. 30, — Aparatul din stanga a dus la descoperirea unei conducte metalice a cirei urmi se pierduse de mult, In dreapta, desgroparea i conductei din punctul indicat de aparat RADIO 44 TABELA SINUSURILOR Grade 0 10" 20° 30° 40° 50" 00000 00291 00582 00873 01164 01454 01745 02036 02327 02618 02908 03199 03490 03781 04071 04362 04653 04943 05234 05524 05814 06105 06395 06685. 06976 07266 07566 07846 §=08136 =: 08426 0 i 2 3 4 § 5 08716 09005 09295 09585 09874 10164 6 a 8 9 TABELA SINUSURILOR Grade 0" 10° 20” 30° 40° 50" 45 70711 46 70916 «71121 = 71325 71529 «71732 = 71934 47 72136 «72337 «= 72537 72737 «72937 «—73135 48 73333 73531 73728 73924 74120 74314 49 74509 74703 74896 75088 75280 75471 50 75661 75851 76040 76229 76417 76604 51 76791 76977 77162 77347 «77531 = 77715 52 77897 78079 78261 78442 78622 78801 53 78980 «79158 += 79335 79512 79688 79864 54 80038 80212 80386 80558 80730 © 80902 55 81072 81242 81412 81580 81748 81915 56 82082 82248 82413 82577 82741 82904 57 83066 83228 83389 83549 ©83708 § = 83867. 58 84025 84182 84339 84495 84650 = 84805. 59. 84959 85112 85264 85416 85567 85717 60 85866 86015 86163 86310 86457 86603 61 86748 86892 87036 87178 87321 87462 62 87603 87743 87882 88020 88158 88295 63 88431 88566 88701 88835 ° 88968 89101 64 89232 89363 89493 89623 89752 89879 65 90007 90133 90259 90383 90507 90631 66 90753 90875 90996 91116 91236 91335 67 91472 91590 91706 91822 91936 92050 68 91264 92276 92388 92499 92609 92718 69 92827 92935 93042 93148 93253 93358 70 93462 93565 93667 93769 93869 93969 71 94068 94167 94264 94361 94457 94552 72 94464 94740 94832 94924 95015 95106 73 95195 95284 95372 95459 95545 95630 74 95715 95799 95882 95964 96046 96126 75 96206 96285 96363 96440 96517 96593 76 96667 96742 96815 96887 96959. 97030 77° 97100 +=97169 97237 97304 97371 97437 78 97502 97566 97630 97692 97754 97815 79 97875 97934 97992 98050 98107 98163 80 ©98218 98272 98325 98378 98430 9848) 81 98531 98580 98629 98676 98723 98769 82 98814 98858 98902 98944 98986 99027 83 99067 99106 99114 99182 99219 99255 84 99290 99324 99357 99390 99421 99452 85 99482 99511 99540 99567 99594 99619 86 99644 99668 99692 99714 99736 99756 87 99776 99795 99813 99831 99847 99863 88 99878 99892 99905 99917 99929 99939 89 99949 99958 99966 99973 99979 99985 ——_—_—_—————_—————_ 10454 10742 11031 11320 11609 11898 12187 12476 + =12764 13053 13341 13629 13917 14205. 14493 14781 15069 15356 15643 15931 16218 16505 16792 17078 10 17365 17651 17937 18224 18509 18705 11 19081 19336 19652 18224 18509 18705 12 20791 21076 21360 21644 21928 22212 18 22495 22778 23060 23345 23627 23910 14 24192 24474 «24756 25038 25330 ©. 25601 15 25882 26163 «26443 26724 27004 27284 16 27564 27843 = 28123 28402 28680 28959 17 29237 29515-29793 30071 30348 30625 18 30902 31178 31454 31730 302006 32282 19 32557 32832-33106 33381 33665 33929 20 34202 34475-34748 35021 35293 35565 21 35837 + ©=36108 += 36379 36650. 36921 - 37191 22 37461 37730 37999 38268. 38537 38805 23 39073 «39341 39608 39875 40141 40408 24 40674 40939 31204 41469 41734 41998 25 42262 42525 42788 43051 43313 43575 26 43837 44098 44359 44620 44880 45140 27 45399 45658 945917 46175 46433 46690 28 46947 47204 47460 47716 47971 48226 29 48481 48735 48989 49242 49495 49748 30 50000 50252 50503 50754 51004 51254 31 51504 51753 52002 52250 52498 52745 32 52992 53238 53484 53730 53975 54220 33 54464 «454708 =: 54951 55194 55436 «55668 34 55919 56160 56401 56641 56880 57119 35 57358 57596 57833 58070 58307 58543 36. 58779 59014 59248 59482 59716 59949 37 60182 60414 60645 60876 61107 61337 38 61566 61795 62024 62251 62479 62706 39° =©62932 = 63158 §=— 63383. 63608 63832 64056 40 64279 64501 64723 64945 65166 65386 41 65606 65825 66044 66262 66480 66697 42 66913 67129 67344 67559 67773 67987 43 68200 68412 68624 68835 69046 69256 44 69466 69675 69883 70091 +=70298 +=—70505 EXISTA UN REMEDIU IMPOTRIVA FADING-Uwui Pe UNDESCURTE? ndele hertziene radiate de o antend de emisie pot fi impar- tite, dup’ modul lor de propagare, in dou& grupuri distincte: cele care se propaga direct la supra- fata pamantului (unde de supra- fat) si cele care ating receptorul reflectandu-se succesiv de stra- tul ionizat din atmosfera supe- rioara si de pamént. ,,Undele de suprafati sunt absorbite cu a- tat mai repede de sol cu cat frecventa lor este mai ridicata. Din cauza slabei lor absorbiri. undele foarte lungi au fost, la inceputul radofoniei, sigurele in- trebuintate pentru comunicatiile la mare distantaé. Trebuiau puse in joc insé putinte foarte mari; undele de suprafata au in schimb proprietatea de a se propaga tot atat de bine ziua ca si noaptea. Numai aceste unde ne vin ziua dela statiunile de radio care emit pe unde lungi si medi, a> 72: Undele scurte, de cativa . zeci de metri lungime, se propaga foarte putin sub forma de unde de suprafafa, deoarece pimantul le absoarbe repede. Ele se propagi totusi la dep&r- tari foarte mari, dar sub forma de unde reflectate de stratul io- nizat si de pimant. Dupa frec- venta lor, aceste unde nu pot fi reflectate, sau mai exact refrac- tate spre sol, decét daci ating stratul ionizat sub un unghi des- tul de mic. Astfel se explici zo- nele de liniste constatate in ve- cindtatea emifatoarelor pe’ unde scurte: undele de suprafati au fost in intregime absorbite de supanea cco Propagarea undelor hertziene in spatiu. ‘cas pamant in drumul lor si nici o und& reflectat’ nu poate ajunge in acel punct. Afari de cateva aplicafii speciale pentru comuni- catiile la foarte mick distanta: emifitoare-receptoare de politie, de radioreportaj, militare, unde- Je de suprafaji cu freeventa foarte ridicat’ nu sunt intre- buintate. Undele reflectate sunt singurele care ating antenele re- ceptoarelor deprtate, stribatand drumuri de lungimi neegale. In- terferentele lor dau loc da dis- parifii si distorsiuni: acesta este fenomenul fading. 3 Undele reflectate ajung pe pa- mant sub form’ de manunchiuri mai mult sau mai putin inclinate fati de orizontala. . Intensititile lor, inclinatiile lor, chiar polari- zarea lor variazi cu timpul dupa cicluri mai mult sau mai putin scurte, dup legi foarte com- plexe si prost cunoscute. Ble re- zult& din fluctuatiile de inaljime si din natura stratului_ionizat din atmosfera superioar’. Cu _a- jutorul unui ansamblu complex de antene prismatice si de dis- pozitive de defazare, se poate se- Iéctiona fascicolul incident cel mai puternic, dup% indicatiile date de un alt grup de antene eare exploreazi in mod continuu planul de receptie si definese mare cere TAN in Fscepron Fenecerron ur Sistem antifading cu maj multe receptoare. FADING PE UNDE SCURTE unghiul optim al maximului de receptie. Asemenea instalatii pot asi- gura legituri la distante mari in conditii favorabile. Ele constitue tot ceeace s’a putut realiza mai bun in stadiul actual al tehnicei, dar ele sunt foarte complicate gi foarte costisitoare si ca urmare nu pot conveni receptoarelor de amatori, care trebue sa caute alte mijloace pentru ameliorarea re- ceptiilor lor. Dispozitivele de control automat al sensibilitatii receptoarelor, cunoscute sub nu- mele de ,sisteme antifading”, compenseaza in parte, prin. ac! nea lor, variatiile de amplitudine ale undei purt&toare atunci cand fading-ul nu este prea mare, si face receptiile mai regulate de- cat ar fi in lipsa acestor dispo- zitive; totusi distorsiunea dato- ritX fading-ului care influenteazi in mod inegal unda purtatoare si benzile laterale de modulare ra- mane fara ameliorare. Cand unda primit’ cade complet in fading, receptorul este evident incapabil si dea o receptie, chiar deformata; numai sgomotul de fond se mai poate auzi atunci. Vom examina sumar cateva perfection’ri intemeiate pe ob- servatia urmitoare: cand un acelas semnal este receptionat de antene departate la cateva zeci de lungimi de und si chiar cu mult mai putin, fading-ul este a- proape cu totul independent. Astfel, doud sau mai multe antene departate sau orientate intr’un mod convenabil au sansa si nu intre in fading in acelas moment; va fi deajuns, deci, si se intrebuinjeze orice semnal prins de una din antene pentru ca turburarile si fie foarte ate- 2 yge— a RADIO ‘44 nuate. Bine injeles ci alegerea celui mai bun semnal si trecerea dela o antena la alta trebue fa- uta in liniste, fara interventia posesorului aparatului, cat mai repede si ori cat de des ar fi ne- voe. Alegerea antenei este bazata pe compararea amplitudinii un- dei purtatoare a semnalelor re- ceptionate. In adevar, se con- stata — afaré de rare excep}ii — ca distorsiunea este slaba cand unda purtatoare este puternica si invers, dac& unda_purtatoare neceptionatd slibeste, distorsiu- nea in general. creste. Solutia ideala va consta deci in a com- bina receptorul astfel ca semna- Jul avaénd unda purtatoare ma- xim& sa contribue intro masura disproportionata, si dea energia necesaré vorbitorului. S’au pu- blicat mai multe solutii ale a- cestei probleme. Cea mai simpli consta in a asocia la un receptor de unde scurte obisnuit un ,se- lector” care antrenand un con- densator diferential, leaga la borna de intrare una sau alta dintre antenele intrebuintate, sau [ TRANSFORWATOR | DIODA MP OETECTOARE aunt TORUL DE MEDIE = | PRECVENTA RECEPTORUIUI POTENTIOMETRU DE REGLAJ* a amandoud deodata. Acest selec- tor este reglat astfel incdt s& in- tre in funcfiune si si se invar- teasca de fiecare dati cand unda purtatoare, dup’ amplificare, de- vine inferioara unui nivel fixat dinainte. Pentru a realiza aceasta rotafie, componenta continua 4 undei detectate este aplicata la grila de control a unei lampi amplificatoare continand in ci cuitul ei anodic bobinajul de ex- citafie al selectorului si un con- tact de intrerupere dupa fiecare impulsie. Functionarea_circuitu- lui este urmitoarea: de fiecare dat cand curentul anodic atinge © anumit& valoare, armitura se- lectorului vibreaz, antrenand printr’o miscare de rotatie con- densatorul _déferential, pana in momentul c4nd unda_purtitoare captati atinge nivelul fixat in prealabil; el se opreste aci pan& cand fading-ul face si slibeasci din nou semn-lul primit. A doua solutie, mai costisi- toare, dar de sigur mult mai mulfumitoare din punctul de ve- dere al rezultatului, intrebuin- feazi atatea receptoare reglate pe aceeasi emisie cate antene de TRIODA BOBINA DF AMPLIFLCRTOARE EXCITATIE & ft SELECTORULUI 7 CONDENSATOR: aNTENA-T OIFERENTIAL De eater INTRARE & | oe ANTENA TL ene TZ | Wn selector care funcfioneazk atunci cAnd nivelul sonor al audifiei skibeste. Kona ee recepjie sunt (antene depértate sau orientate diferit) si utilizeaza ca tensiune de comanda a con- trolului automat al sensibilitatii, Jampi cu panta variabila, Dac& semnalul primit de un receptor eSte tare, automat sensibilitatea celorlalte receptoare va fi redus& si numai semnalul va ajunge in vorbitorul comun tuturor recep- toarelor. A ‘treia solufie ar consta in a receptiona pe doua sau mai multe receptoare emisiile simultane ale aceluias program, pe lungimi de und& diferite; semnalul cel mai tare, ca si in cazul precedent, re- duce sensibilitatea celorlalte re- ceptoare si ajunge singur in vor- bitor. Efectul antifading nu mai FADING PE UNDE SCURTE este obtinut prin inlaturarea sau orientarea convenabild a mai multor antene, ci se datoreste faptului constatat prin experienté cX unde de frecvente foarte pu- tin diferite sufera independent de fading. Aceiasi antend poate excita deodata mai multe recep- toare, Acest mod de recepfie comporta totusi cdteva restrictii: este neaparat necesar, pentru e- vitarea unor distorsiuni _nepla- cute, ca distantele dela emiti- tor la punctul de receptie s& fie aceleasi, ca si lungimile liniilor te- jefonice ce leag& acesti emifatori de studioul comun. Aceste ega- lit&ti nu pot exista; de unde re— zulté fenomene de ecou care fac auditia imposibila, eo CEL MAI SIMPLU ADAPTOR DE UNDE SCURTE € um se pot recepiona undele urte cu aparatele de unde medii? Incereafi dispozitivul din aceasta pagin’, care a dat rezul- ‘Trei posibiliti{i de utilizare a adaptorului nostru, tate excelente in cele mai multe cazuri. Este vorba de o bobina cu trei infasurari si avand ca- racteristicile pe care le ardtim mai jos. Corpul bobinajului este construit dintr’'un cilindru sau un tub de materie izolanta: carton, lemn, ebonit, sticli, trolitul etc. Diametrul exterior este de 30 mm. Pentru bobinaje se va tntre- buinfa de preferinja fir de cu- pru emailat de 0,6 pana la 1,2 mm. diametru. Se poate intre- buinfa si fir izolat cu matase sau bumbac sau chiar fir gol, dac& luam precautiunea de a departa spirele in asa fel incat s& se evi- te orice scurt-circuit intre ele. Bobinajele. au dimensiunile gi sensul indicate in figura. Bobina pe care o reprezint& cliseul are corpul de trolitul. Infasurarile sunt de fir emailat de 1 mm. diametru si spirele fixate in san- furi departate de 1 mm. intre ele. Extremit&fle bobinajelor trec’ prin interiorul corpului bobinei, prin géuri de 1 mm. diametru. Extremitatile 1, 4 si 5 ale infé— surarilor sunt reunite printr’o peek banana T; extremit&file 3 si 6 sunt prevazute respectiv cu fi- sele B si C. Extremitatea 2 are © bucsi A pentru o banani. Pentru a face legitura intre banane, sasiu si statorul conden- satorului variabil se intrebuin- teazi clesti crocodil. SA aplicim bobina noastra la © superheterodin’. Se fixeazii in- tai banana T la sasiul condensa- torului variabil, apoi banana B la lamele fixe ale condensatoru- lui variabil corespunzind intra- rii de inalté frecventé a ldmpii modulatoate, apoi banana C la lamele fixe ale condensatorului variabil al oscila‘orului. si in FIRELE CARE FAC LEGATURA CU BANANELE TREBUE SA FIE B cAT MAI ScURTE CU PUTINTA ADAPTOR DE UNDE SCURTE sfarsit se leagd antena la bucga A. Schemele din pag. 76 arata modul corect cum trebue inserat bobinajul de unde scurte in une- le cazuri speciale. Bobinajul a- cesta poate fi aplicat la multe alte tipuri de aparate receptoare, respectand c&teva _precautiuni In unele cazuri, destul de rare, curentul continuu care alimen- teazi o grilA ecran sau anoda limpii oscilatoare strabate cir- cuitul oscilant si se poate intam- pla ca lamele fixe ale condensa- torului variabil si fie la un po- tential continuu destul de ri- dicat. Atunci trebue sa se intercaleze rr RADIO ‘44 intre extremitatea 3 a bobinaju- lui de unde scurte si banana B un condensator de 10.000 pF. Vom instala un condensator ase- miinitor intre extremitatea 6 gi banana C. Este posibil ca gama de unde acoperiti de bobinajul deseris si fie decalata putin fata de gama doriti. Va fi deajuns si adiugiim cau si scoatem o spiri pentru a reveni la gama dorité. Bobinajul poate functiona sila receptoarele cu amplificare di- recta. In acest caz se leagd bana~ na B la condensatorul variabil al cireuitului de acord care precede lampa detectoare. Rezultatul este in acest caz mediocru, c&ci am- plificatorul de intrare al postului nu luereazi. PE UNDE SCURTE, IN 1944 D upd cum se stie, undele scurte au un regim special de pro- pagare, influentat in primul rand de activitatea.solara. In timpul furtunilor magnetice, cand apar in soare mari protuberante, in timpul eclipselor solare, undele seurte sunt influentate direct. Petele solare, care au un ciclu bine stabilit de 11 ani, nu sunt nici ele fara efecte asupra unde- lor scurte. Un specialist in astrofizica a trasat curbele pe care le repro- ducem mai jos. Ele araté care ar urma si fie regimul de propagare al undelor scurte in anul 1944, prin comparatie cu propagarea in 1937. apus aN Yay CE ee ee a Ne ee ts out — 78 * stru, INLOCUIREA LAMPILOR 0 PROBLEMA DELICATA arafrazand un vechi proverb care spune ,,omul potrivit in Jocul potrivit”, am putea spune si noi: ,,lampa potrivit’ in locul potrivit”. Fiecare lampa este des- tinat& prin constructie unei anu- mite functiuni si nu poate fi in- locuit& decat cu o lamp’ iden- tick, adic’ o lamp& purtand ace- lagi indicativ, Orice abatere dela aceasta regulé compromite grav functionarea aparatului. Astazi, problema _inlocuirii lampilor este mai acuta ca odi- nioar&, pentru simplul motiy c& unele lampi au disparut depe piat’. Si astfel, suntem pusi in situatia dificil de a cduta in zadar lampa identic& pe care tre- bue s’o punem in receptorul no- pentru a inlocui. pe cea defecté. Aceasti crizi de limpi ne sileste sA recurgem la anumite paleative, care ne pot scoate din incurcétura. Se stie ci _existd ldmpi, daci nu identice, dar in orice caz, corespunzitoare. Ele pot inlocui, la nevoe. lampile defecfe ale receptorului nostru- Desigur cA aceasté inlocuire o socotim provizorie. in vederea unei viitoare descoperiri a lampii titulare. Fara indojala ca intre lampa defect& si lampa corespunz&toare exist deobicei anumite deosebiri care ne dau de lucru. In general, ele se reduc la: 1) Deosebiri de soclu. 2) Deosebiri in tensiunea de incdlzire (curent alternativ) sau in curentul de incalzire (lampi universale). 3) Deosebiri in curentul anodic, deosebiri care schimba pozitia punctului de lucru fata de nega- tivare. Deosebirile de soclu sunt mul- tiple, deoarece exist tipuri de lampi cu socluri foarte diferite cu picioruse, eu eontacte laterale, lampi de otel, americane, ete.. Exista doua modali pentru a rezolva aceste deosebiri. Una este schimbarea soclului si alta este introducerea unui soclu supli- mentar.- Prima solutie este mai putin recomandabila, deoarece presupune scoaterea sasiului desfacerea legaturilor lampi Daca mai tarziu gisim lampa i tiali, aceleasi operatiuni trebue s& le executim din nou. A doua eu solutie este mult mai practic: soclul intermediar este chiar su- portul lampii defecte, cireia i s’a indepartat balonul de sticla im- preuna cu ansamblul electrozilor. Figura alaturaté reprezint’ un astfel de caz. O lamp&é AL 4 a fost inlocuita cu E L 11. Inveli- sul de-sticlé al limpii A L 4a fost spart si electrozii au fost indepartati. Lampa E L 11 a fost fixataé in acest suport, picioru- sele ei fiind sudate-la contactele Jaterale ale suportului, Mentio- nam ca in cazul acesta se mare- ste capacitatea intre electrozi, eeeace este un desavantaj fata de solutia precedenta. In curent alternativ, daca ten- siunea de incalzire a lampii de inlocuire este mai mici decat aceca a limpii initiale (de pild& dac& inlocuim o lampa din seria E cu o lampa din seria A), pro- pblema se solufioneazi prin in- tercalarea unei rezistente redu- c&toare, Dack, dimpotriva, ten- siunea de “incalzire a nouei lampi este mai mare, vom bobina spirele necesare supli- mentului de tensiune pe transfor- matorul de retea si le vom lega in serie cu cele existente. Desigur c& problema este oarecum difi- cild, mai ales daca suntem nevoiti si inlocuim o lampa din seria A eu una din seria C, trecind de pildi dela 4 la 12 volfi; trebue s& dispunem de spatiu suficient pentru suplimentare. Uneori sun- tem nevoiti si recurgem la un mic transformator suplimentar sau la o rezistenté reducdtoare, combinataé cu o lamp& regula- toare. In acest din urmi caz este preferabil sé recurgem la lampile din seria V. La receptoarele universale se 80 = poate intampla ca lampile sé nu care caz ramura circuitului de inedlzire care pretinde curentul _ cel mai slab, va fi schimbataé cu o rézistenta care absoarbe o parte din curent, astfel ca intregul circuit de inc&lzire si primeascd — acelas curent, CAt priveste punctul de lucru, respectiy curentul, il putem aba~ te in oarecari limite dela datele fabricii. Uneori putem admite chiar diferente de maximum 50%, mai ales in cazul lampilor care preced etajul final. Fara in- doiala, trebue si luim miasurile necesare ca lampa s& nu fie su- pra-incdreaté. Cat priveste lam- pile finale, trebue si fim mai previizitori, deoarece la diferente mari de curent se schimba in- tregul consum si tensiunile ano- dice ale receptorului. Acest pe- ricol este de prevazut, mai ales in cazul cand drosselul de fil- traj il aledtueste bobina de exci- tatia a vorbitorului electro-di- _ namic. Eventual, 0 triod& se poate. — inlocui si cu o pentoda, daca e- cranul pentodei se uneste cu placa. oesun Cum se monteazi o lampi ELI in soclul unei lampi AL4 primeasca toate acelas curent, in — Conditiunile generale din pag. 82—83 le vom intari cu o serie de instrucfiuni privitoare la inlocui- rea ldmpilor din seria ,,A”. AB1—AB2 AB2 — AB 1... alt soclu ; ABCI alt soclu; a doua diod& la soclu. CB1... alt soclu; ten- siunea de trei ori . alt soclu; a doua diod’ la soclu; tensiunea de inc&lzi- re majorata cu 50%. a doua diodi la inve- ligul lémpii. c B 2... tensiunea de inedlzire de trei ori mai mare, E B 11... alt soclu; tensiunea de incal- zire majorata cu 50%. ~ EBC 1.. de trei ori tensiunea de incal- zire. EB Cll... alt soclu; tensiunea de incdil- zire majorat& cu 50%. AC2— REN 904... alt soclu. gratarul la soclu, ABC 1.. diodele ri- man libere. A F 7... Eeranul se leagé cu anoda. CF 7... tensiunea de incélzire de trei ori mai mare, EF 12,8 BC ii. alt soclu; ecranul se uneste cu anoda; gratarul la soclu; tensiunea de incal- zire majoraté cu ACHI—AK1,A K 2... alt C C #1... tensiunea INLOCUIREA LAMPILOR de incalzire de trei ori mai mare. E C H 11... alt soclu, tensiunea de ineal- zire majorati cu 50%. AD1— R E 604... alt soclu; alta rezistenti cato- dic&. AL 5... inealzire in- direct; ecranul in plus; 60mA. AL 65... ecranul in a- noda; 60mA. EL 12... cazul prece- dent; ensixmea de in- calzire majorati cu 50%. AF3 — REN S 1924... alt so- clu; anoda se schim- ba cu gratarul, C F 3... de trei ori tensiunea de incal- zire. E F 11... alt_soch gratarul la soclu; ten- siunea de incalzire majorati cu 50%. AF7 — RENS 1284... alt so- clu; anoda se schim- ba cu gratarul. A F 3... nici o schim- bare. C F 7%... de trei ori tensiunea de incal- zire. E F 12... alt soclu; gritarul la soclu; tensiunea de incalzi- re majorata cu 50%. AK1AK2—ACH1.. alt soclu. C K 1... de trei ori tensiunea de incal- zire. E C H 11... alt soclu; gr&tarul la soclu; ten- siunea de inealzire majorataé cu 50%. = a as 6 Tipul nou wey we 1) (DE 1) (WcHt 1) we 1) (FE 11) (ap 1) MDL 11) ~ DL «vel 1) ~ DL ap) {EL 1) ~ EF I2Q) LFF I2¢n) (EBE 11) ~ EL Ll ~ EF ~EFu (ECH 11) (EF 33) (EBF) 1 ~ EF 12 SEF 12 ~ EF 1) Ly «ce 2) quer ny (UF 1) (UF 1), oF 1 (UE) (UBF 11) (UF 4) (uF 1) Deosebirea SHUVR SHUIVR PSHUIVR PSKUIVR SHUIVR PSKHUIVR SUIVA PSHUIVA SHUIVRA PSHULYRA SIVA SHUIVRS SIR PSKHUIVR SHUIVR SHY SKHUIR PSKHUVR PSKHUIVR SKHUIVR SKHUIVR SKHUR SKH SKHIR SKHIVRA SRUIVRA PSKHUIVR eSKHUIVR PSKHUIVR PSKNUIVE SKHYR PSKHUIVR SKHIVR SKHIVR Sut sut 5 oH 5 TABELA DE iINLOCUIRE PENTRU LAMPILE VECHI Deosebirea HUIVR Vm 1644 Ue PSHIVRA S(K)IVR UVR z 6 = = IVR(ACHSKUY 1V(AC2)SKEV PSKIVR SKIV S~AL4 SV PUIR PSKUIR PSKULVRA S.~ AF 7SK Sk SKIR SKIVR SKIVRA ty SK(R) PSKNUVR L(CF 3) PSKIVR, PUVR PSKHUIVR PSKUIVR PSKNUIVR SKH SKHIVR P-alt sistem, S-ait soclu, K-diferenta la contactele exterioare sau la balonul Lampit H-alte date de incalzire, U-tensiunt deosebite sau suplimentare, I-curenti deosebitt. Vonegativari deosebite (alta rezistenta catodici) R-sehimbirl de rezistente. A-alté adap- = identic. asemator. & aproape la fel. TABELA DE iNLOCUIRE PENTRU LAMPILE NOUI Tipulvechi Tipul nou Deosebirea Eventual Deosebirea AB1 |EB11 | SKH AB2 SK AB2 |EB11 | SH ABI SK ABC1 | EBC11 | SH1 AB2—AC2' | 5 ABL1 |ECL11 | SKH AB2—AL4 |S AC2 | EF 12(T)| SKH ABC 1 ACH 1 | ECH11 | SKHUIR ~ |~AC2+AH1/ 5 AD1 — 604 SIR AF3_]EF11 | SKHV 1294 SKIR AF7 JEF12 | SH 1284 SK AH1 | (EF 13) | PSKHIR (AF 3) PUIVR AK1 | (ECH 11)| PSKHUIVR | AK2 Ss AK 2 |(ECH 11)| PSKHULVR | AK I s ALI 964 5 AL 4 SKV AL2 |EL11 | SKHV AL4 SKV AL4 |EL11 | SH ALI Vv AM2 |(EM11) | PSHVR - AZ1 | AZ s 1064 s AZ — AZ1 $ AZ 12. = 2004 s BB1 | ~cB1 |S CB = BCH 1 | ~UCHI] SKHUIR =CCH1 | SH CB1 |EBI1 | SK CB2 SK CB2. |EB11l |S CB SK CBC1 | EBC11 | SKIV (CB2+CC2)| PSIV CBL1 | (UCL11) | SKH (Cals B)| CB2+CC2 | $ €C2 | (EBC 11) | SKIV CBC 1 vC1 HIV CH 1 |UCH11 | SKHUIR €C2+CH1 |S CF3 |(UF 11) | SKHUIR CF7 |(UF 11) | SKHUIR VET H €H1 |(UF 11) | PSKHUIVR | (CF 3) PUIVR cK1 (CCH 1) PSUIR €L1 |(UCL11)|SKHIVRA | CL4 HIVA €L2 | (UCL 11)| SKHUIVRA | CL 4 UIVR el RADIO ‘44 ALI — RES 964... alt soclu. AL 4... alt soclu; al- t& rezistenta catodi- ci; incilzire indi- recta. AL 5... alt soclu; in- calzire directi; 36 mA. E L 11... alt soclu; alt& rezistenta cato- dick; tensiunea de incalzire sporita cu 50%. AL2—A BL 1... alta rezi- stenf catodic’; dio- dele r&man_ libere. AL 4. alt& rezi- stent catodic&; gra- tarul la soclu. 8/7) 1156 C L 1)... alt soclu; tensiunea de incilzire sporit& 50%. —ABL 1... gratarul deasupra; diodele li- bere. AL4 A L 65... . 36mA. ELM (@CL 1). alt soclu; tensiunea de inc&lzire sporits cu 50%. E L 12.. alt soclu; 36mA; tensiunea de inc&lzire sporita 50%. cu AL5—2XAL 4 paralel. E L 12... alt soclu ; alté rezistenja cato— dica ; tensiunea de incalzire sporita cu 50%. AM2—AC2(ABC\}) gra- tarul deasupra; me- talizarea la sasiu. E F 12... ecranul la anoda; alt soclu; ten— incalzire siunea sporité In paginile tablouri generale, limpile europene. 94 = de cu 50%. pentru 82—83 dam doua toate CODURI SI NOTATI PENTRU IDENTIFICAREA LAMPILOR pans in 1934 denumirile lampi- lor ,,Philips‘ erau toate com- puse dintr’o litera urmata de un un curent de in re de A B Cc D E F 2 pana la valori mai ridicate In seriile triode cu incdlzire di- rect’, prima cifri ce urmeazi li- tera sau in cazul numerelor cu patru cifre, primele doud, indic& tensiunea incalzirii Denumirea E 415 inseamn& astfel ci este vorba de o lampa avand un curent de incalzire de ),1 amperi, o tensiune de incil- tire de 4 volfi si un coeficient de amplificare de 15. Denumi- rea B 438, se referd la o lamp avand un curent de incalzire de 0,1 amperi, o tensiune de incal- — 85 numar de trei sau patru cifre Litera arta curentul de incal- zire, dup codul urmitor : 0,06 pana la 0,10 amperi ; 0,10 — 0,20 amperi: 0,20. — 0,40 amperi: 0,40. — 0,70 amperi: 0,70 — 1,20 amperi; 1.25 — amperi. zire de 4 volfi si un coeficient de amplificare de 38. Acest sistem n’a mai fost tisfacdtor atunci cand s'’au con- struit lampi din ce in ce mai complexe, cu electrozi multipli si avand adesea un mare coefi- cient de amplificare. S'a adoptat atunei o clasificare arbitrara, in care ultima cifr& indica nu coefi- cientul de amplificare ci tipul de lamp considerat. Cu acest cod semnificdrile erau urmitoarele 41, lamp& cu doua grile. 42. 52, limpi cu ecran. RADIO ‘44 43, 53, 63, pentode joasa frec- venta. 44, binod& 45, 55, limpi cu ecran cu pan- 44 variabila zise selectode. 46; 47, pentode inalté frec- venta. 48, 49, hexode. Astfel, denumirea C 443 ne a- rita ci avem de aface cu o lam- pa pentoda de joasi frecventa ali mentata sub o tensiune de incal- zire de 4 volti si cu o intensitate de 0,20 pana la 0,40 de amperi. CODUL STANDARDIZAT mpile moderne devenind din ce in ce mai complexe, a tre- puit s& se giseascd un cod general care si permité desemnarea in mod precis si clar a diferitelor modele ale fiecirei fabricafii- Dupé cum am vizut pan’ aci, diferitele coduri adoptate, ort care a fost ingeniozitatea lor, se aplicau mai mult in cazul lam- pilor triode si erau destul de greu de aplicat pentru modelele complexe de mai tarziu. Necesitatea de a ajunge astfel la un nou sistem de denumire, standardizat, a facut si se re- curga la o -simplificare inge- nioasa. In acest sistem de denumire, o prima litera arata categoria lampii, adici seria considerata, a‘doua tipul limpii si in sfarsit o cifra finala indic’ numirul de ordine permijand de a distinge eventualele modele analoage. Tabloul urmitor arati exact acest cod : PRIMA LITERA Seria lAmpii A= Seria 4 vi alt, | A B=Seria pentru curent| B A DOUA LITERA Tipul lampii Tip dioda ” Duo-diodi CIFRA, Numirul de ordine Numarul indica seria gi arati deci Ampiie contimuu de 180 mi-/ C =Triod’, exceptand| de aceias tip aparfi- liamperi. lampa de esire finaid,| nand_seriilor de daté C=Seria curent con-| CH =Triod’ hexoda,| diferita. " tinu si curent aiter-] D=Triodi de putere natty de 200 mi-| finala. liamperi E = Tetroda. E=Lampa pentru au-| F—Pentoda in, freev. tomobil alimentata| H = Hexoda. mpa_ ntru au-| K = Octoda. av) ~ | = Pentoda final’, -alimentata sub} Y= Lamp redresoare 13 V. monoplac&, H=Lampa baterie de| Z=Lampi redresoare 4 vo biplaca. K=Lampa baterie de 2 vorti. i reoE ie iy Cu acest cod si urmand indi- cafiile tabloului precedent este usor de determinat imediat ro- stul notafiilor aplicate diferitelor ldmpi. Astfel termenul CK1 in- dici o lamp din seria univer- sala pentru curent continuu si alternativ de 200 miliamperi, de tip octoda si esit din prima se- rie. In seria pentru incilzire prin alternativ sub 4 volfi, aceiasi lampa este notati cu AK1, In acelas fel denumirea CF2 indic’ o lamp universal de tip pen todi de putere, final’, si din a doua serie de acest fel. CODUL AMERICAN [are este principiul logic care a adus la crearea codurilor lim- pilor americane? Trebue si re- cunoastem c& nici unul, Cea mai mare parte din limpi sunt no- tate cu un ansamblu de cifre ca 41, 43, 38, etc. Aceasti notare adoptaté de tofi constructorii nlare nici o semnificatie technic’ si ea este doar cronologic3 O incercare interesanta de co- dificare s'a facut totusi pentru o CODURI SI NOTATII intreaga serie de lampi recente. Ea consisa in intrebuinjarea u- nui grup de cifre si o liter’. Pri- ma sau primele doua cifre arata curentul de inciilzire al limpii Aceste\ cifre erau urmate de o litera care arita categoria lim- Pi considerate, triod’, pentoda, redresare, ete,, si in sfargit acea- st& liter& era urmati de o cifra ce indica numfrul de clectrozi ai lampii. Bine infeles ci prima sau primele dou cifre indicau incdlzirea in cifre far’ zecimale. Astfel o lamp& 2525 este o lamp al cirui element de incal- zire este stribitut de un curent de 0 tensiune de 25 volti (25): este 0 supap& de rédresare (Z) si are cinci electrozi (5). Lampa 2A5 este o lamp incil- ziti de un curent cu o tensiune de 25 volti si care are 5 elec- trozi, ete. Acest cod era destul de logic si fri indoialé ar putea aduce servieii, Din nenorocire, adopta- rea lui n’a fost urmata riguros si constructoni au recizut in em- pirismul primitiv. LAMPILE STABILIZATOARE Noile 1ampi de stabilizare au un indicator compus dintr'un numér, o literA si o cifra. Nu- marul se raporta la valoarea ei de stabili- 8mA 8— 20m A 20— 40 m A 40—100 mA 100—200 m A eye zare. Litera specific valoarea maximé a curentului pentru tipul de lampa prevazut. Ultima cifra arata rangul limpii in seria din care face parte. Exemplu: Tipul 100 E 1 apar- fine unei 1&mpi pentru o tensiu- ne mijlocie de 100 volfi, la un curent maxim de 200 mA (seria E). Ea este prima lamp, din se- rie, dupa cum ultima cifri ne-e dovedeste. RADIO 44 LAMPI STABILIZATOARE CU NEON OC Hea meena) {| nepetena 4 de aprin= | Curentul |