UNIVERSITATEA BABE BOLYAI CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I GESTIUNEA AFACERILOR

PIAA TUTUNULUI LA NIVELUL UE I N ROMNIA

Prof. Univ.:
Student:

-2014-

Piata cuprinde toata gama de actiuni prin care cumparatorii si vanzatorii intra in contact
pentru a schimba bunuri,servicii si/sau informatii,indiferent de locul unde acestea se
desfasoara.Piata reprezinta un ansamblu coerent,un sistem de relatii de vanzare-cumparare
intre agenti economici ,care sunt pe de o parte legati prin legaturi de interdependenta si,pe de
alta parte,se afla in raporturi de opozitie ,fiecare urmarind propriul interes (relatii de
concurenta), astfel piata reprezinta locul unde se intalneste cererea cu oferta.
Cererea reprezinta cantitatea dintr-o marfa pe care agentii economici sunt dispusi si pot sa o
cumpere la un anumit pret si la un moment dat pe o piata.
Oferta reprezinta cantitatea dintr-o marfa pe care agentii economici sunt dispusi si pot sa o
realizeze si/sau vanda in functie de pret ,la un moment dat ,pe o anumita piata.
Cea mai mare problem a cultivatorilor de tutun din ara noastr este lipsa firmelor de
procesare. La noi se cultiv cinci tipuri de tutun - Oriental, semi-Oriental, Virginia, Burley i
tipul de mare consum, subliniind c, dup privatizarea Societii Naionale Tutunul
Romnesc, piaa a sczut, iar firmele de prim-procesare s-au reorientat.
Cultivatorii se tem, acum, de efectele pe care le-ar putea avea n domeniu proiectul de
revizuire a Directivei Europene pe tutun.
Interzicerea ingredientelor va conduce la dispariia unui amestec care este preferat, la noi, de
90% dintre fumtori. La nivelul Romniei, interzicerea mentolului i igaretelor de tip slim va
conduce la pierderea a 19.000 de locuri de munc, iar efectele vor fi devastatoare n ntreaga
pia de profil.
Cea mai mare problem a cultivatorilor de tutun este c firmele de prim-procesare de la noi
sunt doar trei, ceea ce nseamn c nu exist concuren n domeniu. n aceste condiii,
preurile de valorificare a tutunului nostru sunt destul de mici.
Tutunul trebuie comercializat n totalitate. Nu este legal s pstrezi tutun pe stoc. Pentru a
putea cultiva tutun, trebuie s ai un contract de cultivare i, prin contract, eti obligat s predai
ntreaga producie. Dac exist cantiti de tutun nevalorificate, atunci sunt alte cauze care
stau la baza acestui fapt - probabil c tutunul respectiv nu a corespuns calitativ i a fost refuzat
la preluare. Noi consumm 40.000 de tone de tutun pe an i producem pn n 2.000 de tone,
ceea ce nseamn c tot tutunul romnesc are loc pe pia.
Pe toat filiera de tutun exist trei segmente. Primul este alctuit din productorii de tutun,
care nu au voie s fac procesare i producie, ci doar s cultive i s comercializeze ctre
intermediari ce se afl ntre cultivatori i productorii de igarete. Aceti intermediari se
numesc prim-procesatori (al doilea segment al pieei) i pregtesc tutunul pentru producie.
Dup aceea sunt companiile care produc igaretele (al treilea segment) i care nu au voie s
proceseze i nici s cultive tutun.
Evolutia pietei a sczut, dup ce, n primii ani de post aderare a nregistrat o cretere, datorit
subveniilor. Din 2010, piaa s-a prbuit, ca urmare a faptului c subveniile au sczut

substanial. A fost o lips de comunicare ntre autoritile statului i cultivatori. S-a schimbat
sistemul de subvenionare de la subvenia pe kg la subvenia pe suprafa.
In Romania sunt aproximativ 800 de fermieri n registrele APIA pentru accesarea subveniei
pe tutun. Fiecare are n spate circa 5-10 familii pentru realizarea produciei.
Dac proiectul de Directiv va fi aprobat n forma actual, va fi distrus cultivarea tutunului
de tip Burley(care este peste 60%) i va trebui s ne reorientm ctre alte culturi, s facem noi
investiii, utilajele noastre vor fi inutile pentru c sunt specifice cultivrii tutunului i aa mai
departe.
Investiia pentru cultivarea unui hectar de tutun se ridica la circa 2.000 de euro iar profitul
depinde foarte mult de anul agricol, de condiiile meteo, de producie, ns un profit mediu ar
fi cuprins ntre 400 i 700 de euro la hectar.
Cele mai mari culturi de tutun sunt n podiul Transilvaniei - pe Mureul superior -, n zona
Carei- Satu Mare, n podiul Moldovei - de la Suceava pn la Iai -, dar i n zona Munteniei
i Olteniei.
Toat producia de tutun Burley pleac la export, iar tutunul Virginia este comercializat la noi
n ar.
ara noastr se afl pe ultimul loc n UE, respectiv al zecelea, n ceea ce privete producia de
tutun brut, potrivit lui Achim Irimescu, secretar de stat n Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii
Rurale (MADR).
n prezent, avem o suprafa cultivat cu tutun de 1.100 de hectare, de la 35.000 de hectare
cultivate cu tutun nainte de 1989. Producia noastr de tutun se ridic la circa 1.600 de tone.
n Romnia exist pia, exist tradiie, exist subvenie, exist asociaie de profil, dar lipsesc
prim-procesatorii. n cadrul exporturilor agro-alimentare, domeniul igaretelor ocup primul
loc, la semestru, cu o valoare de peste 227 de milioane de euro, acesta fiind urmat de carne i
produse din carne. Abia pe locul al treilea se afl floarea soarelui.
Se apreciaza ca in prezent in lume sunt 1,1 miliarde de fumatori, din acest total aproximativ
300 milioane (din care aproximativ 200 milioane barbati si 100 milioane femei) se gasesc in
tarile dezvoltate, in tarile in curs de dezvoltare fumatorii sunt de trei ori mai numerosi, marea
majoritate fiind barbati, cu o crestere rapida in randul femeilor.
Romanii sunt fumatori inraiti, printre cei mai mari din lume, ocupand locul doi in
Europa. Aceasta situatie nu a aparut dupa 1990 deoarece ea exista inca dinainte de Revolutie,
cand piata era destul de saraca dominata de producatorul local SNTR. Dupa 1990, cand
piata romaneasca s-a deschis investitiilor straine, romanii au fost fascinati de oferta
diversificata promovata agresiv pe fondul unei legislatii destul de permisiva la vremea
respectiva in materie de promovare.

Conform unui studiu realizat de Institutul National de Statistica, in anul 2000, in

Romania 47,5% dintre fumatori au inceput sa fumeze intre 15-19 ani, 33,8% dintre fumatori
au inceput sa fumeze intre 20-24 de ani. In grupa de varsta 15-24 de ani: 18,8% dintre barbati
fumau, 8,8% dintre femei fumau, 10,4% au inceput sa fumeze inainte de 15 ani, 71,4% au
inceput sa fumeze intre 15 si 19 ani.
In comparatie cu 1993, in 1999 s-a inregistrat o crestere cu 35% a numarului de
fumatori cea mai mare crestere inregistrandu-se in grupa de varsta 15-49 de ani si in special in
grupa de varsta 15-24 ani.
Incepand cu 1990 fumatul a crescut evident si constant. Principalele cauze care au
condus la cresterea consumului sunt:
tranzitia spre economia de piata;
oferta extrem de bogata;
lipsa reglementarilor legislative;
productia locala si promovarea intensa.

Structura pietei (segmente)

Varietatea este unul din cuvintele cheie de pe aceasta piata, o gama cat mai diversificata si
mai bine adaptata la nevoile consumatorilor constituind o baza puternica pentru un producator
. Fiecare marca este prezenta pe piata in mai multe variante: full flavour
- tigari tari, cu un nivel crescut de nicotina, lights
-tigari mai usoare, extralights, dar si in varianta menthol. Se pot diferentia trei
segmente in functie de pretul acestora:
Segmentul superpremium
- reprezentat de marci ca Dunhill, Vogue si Parliament. Aceste marci sunt cele mai
exclusiviste si se adreseaza consumatoriilor cu exigente ridicate si venituri mari. Liderul este
Parliament cu o cota de 1.4 procente din intreaga piata, marcile ce apartin de BAT fiind mai
recent lansate pe piata
Segmentul premium
care se adreseaza consumatoriilor cu un nivel mediu si ridicat alveniturilor. Disputa are loc
intre marcile Kent si Marlboro. Ambele sunt in crestere.

Segmentul de baza
este de departe cel mai aglomerat al pietei cu marci caPall Mall, Viceroy, Next,
L&M, Winston sau Winchester, si are drept consumatori-tinta fumatorii cu venituri medii si
reduse.
Cota de piata pe segmente

In Romania cererea de tigarete provine 72% din mediul urban si 28% din mediul rural.
Practic la oras se fumeaza de trei ori mai mult decat la tara. Acest fapt are la baza printre alti
factori, stresul si dinamismul cotidian al orasenilor comparativ cu cei ce traiesc la tara;
accesul la mijloacele de informare (televiziune, radio, presa scrisa) mult mai usor in mediul
urban decat in mediul rural, sisteme de distributie mult mai eficiente in mediu urban. La
elementele prezentate care explica de ce la oras se fumeaza mai mult decat la tara, mai trebuie
precizat faptul ca in mediul urban predomina modernul in timp ce in mediul rural
predomina inca traditionalul. Din aceasta cauza in tara noastra, tot mai multe femei se apuca
de fumat si tot mai multi tineri incep sa fumeze, varsta la care acestia incep sa cocheteze cu
fumatul fiind din ce in ce mai scazuta.
Fumatorii romani continua sa-si cumpere marcile preferate din magazinele din reteaua
cu amanuntul care detine o proportie majora de 81%, romanii cumparand doar in proportie de
19% din restaurante sau baruri.
In ciuda popularitatii in crestere, tutunul a ramane un produs controversat datorita efectelor
sale nocive. Din aceasta cauza in aproape toate tarile din lume Guvernele iau diferite masuri
pentru a limita consumul de tigarete. In Romania cele mai populare masuri in acest sens

sunt: interzicerea fumatului in locurile publice, eliminarea posibilitatilor de promovare a

marcilor de tigarete, derularea de campanii de informare cu privire la efectele fumatului,
cresterea accizelor la tigarete, introducerea obligativitatii treceri unor avertismente cu privire
la efectele nocive al fumatului pe pachetele de tigarete.

Locul
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Top marci de tigari

Marca
KENT
MARLBORO
LUCKY STRIKE
DUNHILL
PARLIAMENT
L & M
PALL MALL
WINSTON
WINCHESTER
MONTE CARLO

Mentionez ca mai este un loc , acela fiind 11 , ocupat in prealabil de tigarile moldovenesti ,
tigari contrafacute , la tot mai mare cautare in zilele noastre , de fumatorii care nu-si permit
ceva mai bun , datorita preturilor ridicate a tigaretelor de marca . Unele din aceste marci de
tigari moldovenesti ar fi : Marble , Plugaru , National , etc .
Si cu cat romanii vor fi mai dispusi sa-si dea banii pe tigari tot mai scumpe ,cu atat va creste si
piata neagra . Consecintele sunt numeroase: tigarile de contrabanda sunt mai proaste, deci vor
afecta si mai mult sanatatea fumatorilor, incasarile bugetare vor scadea, pentru ca vor scadea
si vanzarile legale, ceea ce-i va afecta, inevitabil, si pe producatori.

Consiliul Fiscal atrage atenia c veniturile din accize colectate au crescut foarte puin (doar
cu 9% n perioada 2006 2012).

Evaziunea fiscala la tigari in % din PIB

Anul

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Tigari

0,24

0,59

0,24

0,35

0,44

0,27

0,23

Parlamentul European a aprobat o directiva a Uniunii Europene ce contine norme mai stricte
referitoare la modul in care produsele din tutun sunt fabricate, produse si prezentate in UE.
Noua directiva urmareste ca produsele din tutun si consumul de tutun sa fie mai putin
atractive, in special pentru tineri.

Viitoarele pachete vor fi acoperite in mod obligatoriu cu avertismente referitoare la sanatate

sub forma de text si imagini pe 65 de procente din partea anterioara si posterioara a pachetelor
de tigarete. In plus, 50 % din suprafata partilor laterale ale pachetelor va fi acoperita cu
avertismente referitoare la sanatate, inlocuind actualele indicatii privind continuturile de
gudron, nicotina si monoxid de carbon.
Dimensiunile minime ale avertismentelor referitoare la sanatate vor asigura vizibilitatea, iar
pachetele suple de tigarete, acelea in stil ruj de buze, care vizeaza femeile tinere, vor fi
interzise. Va fi obligatoriu ca pachetele de tigarete sa aiba o forma cuboida, iar fiecare pachet
va contine un minimum de 20 de tigarete.
Nu va fi permisa prezenta caracteristicilor sau a elementelor promotionale sau inselatoare.
Acestea includ referiri la beneficii pentru stilul de viata, la gust sau la arome sau la absenta
lor. Norme similare se vor aplica pachetelor continnd tutun de rulat. Fiecare pachet va
contine minimum 30 de grame de tutun.
Chiar daca directiva UE vizeaza toate produsele din tutun, statele membre dispun de o
oarecare libertate in ceea ce priveste normele de etichetare a produselor care, in prezent, nu
sunt utilizate in cantitati semnificative, cum ar fi tutunul de pipa, trabucurile, tigarile de foi si
produsele din tutun care nu se fumeaza.
Noua directiva ar trebui sa intre in vigoare din mai 2014, insa va exista o perioada de
transpunere de doi ani pentru ca statele membre UE sa isi alinieze legislatia nationala la
directiva revizuita, asadar cele mai multe dintre noile norme se vor aplica in prima jumatate a
anului 2016.
Ministerul Sanatatii in parteneriat cu Ministerul Educatiei si alte organizatii
guvernamentale si neguvernamentale organizeaza anual campanii de informare cu privire la
efectele nocive ale fumatului. De exemplu:Ziua Mondiala fara tutun - 31 mai - Tutunul si
Saracia

A te lsa de fumat este cel mai uor lucru; eu m las n fiecare zi!
Mark Twain