Academia de Studii Economice a Moldovei

Facultatea de Cibernetic, Statistica i Informatic Economica

Referat
La management
Tema: Organizaia si managerii

A efectuat studentul gr. INF131

verificat:
urcan Alexandru
Veronica
Chiinu 2015

A
Cernat

1.Secretul succesului in afaceri.

Orice afacere de succes respecta anumite standarde si se supune unor
reguli care o duc ctre reuita. Daca izbuteti sa le ndeplineti, totul va
merge aa cum nu te ateptai.
Piaa este foarte dura cu cei care ncearc sa i croiasc drumul ctre
succes. Nu toi ajung la el, iar cei slabi ies repede din scena.
Standarde nalte
Apple, de exemplu, nu a inventat MP3 player-ul. Ei ofer ns standarde
nalte ale unui asemenea produs.
Clienii sunt att de mulumii de ceea ce primesc, nct nici nu se
gndesc sa cumpere ceva similar din alta parte.
Marketing si iar marketing
Marketingul nu nseamn numai reclame. El trebuie sa inventeze
produse noi si sa le impun in poziii dominante pe piaa, spune specialistul
Bill Davidson.
Steve Job, de exemplu, a tiut cum sa i poziioneze produsul, a
controlat mesajul atunci cnd l-a lansat si si-a dat seama ce vor oamenii,
chiar nainte ca ei sa se gndeasc la acest lucru.
Impune-te ca standard
Daca un produs reuete sa ii lege pe clieni de el, ei nu se vor orienta
ctre altul deoarece costul ar fi prea mare. Unele programe si aplicaii, de
exemplu, sunt folosite de prea muli oameni pentru ca ei sa renune la ele.
Clieni mulumii
Cheia afacerii tale sta in numrul de clieni. Daca ei reuesc sa
cumpere de la tine ceea ce vor, fr a pierde mult timp si rbdare, atunci ai
gsit calea ctigtoare pentru afacerea ta.
Distribuie, logistica
Produsele foarte bune au nevoie si de o reea de distribuie fr
greeli. Ai nevoie de o logistica ireproabila, precum si de operativitate
maxima in preluarea si livrarea comenzilor primite.
Echipa
Cheia succesului e sa ai o echipa buna. Daca vrei sa construieti un
business, nu poi sa o faci singur si sa ai succes. Credem cu trie ca valoarea
companiei depinde de valoarea resursei umane si de aceea investim in
dezvoltarea personala, credem in egalitatea de anse si in competitivitatea
constructiva. Doar o echipa solida are anse de succes.

2.De ce se supun subalternii autoritii

conductorilor?
Despre succesul managerului se judeca nu dup lucrul efectuat de el,
dar dup felul in care el reuete de ai impulsiona la lucrul pe subalterni.
Impulsionarea sau motivarea personalului de a activa se poate de exercitat
numai prin intermediul influentei.
Influenta-este un act intenional prin care un individ ncearc sa
determine alt individ sa gndeasc sau sa comit un alt lucru pe care acesta
singur nu l-ar gndi sau realiza. Deci la baza procesului de conducere sta
influenta care se manifesta prin aciunea emoionala sau raionala pe care
un om o exercita asupra altuia in scopul modificrii comportamentului. In
sens negativ influenta se manifesta prin manipulare. In sens pozitiv ea este
instrumentul care managerul direcioneaz activitile subalternilor. Influenta
este bazata pe putere.
Puterea este capacitatea de a influenta asupra altora, de ai supune
voinei proprii. In dependenta de cine exercita influenta puterea poate fi a
individului, a grupei sau organizaiei. Indiferent de faptul daca se aplica sau
nu puterea exista. Astfel ea poate fi formala sau reala. Puterea este o funcie
de interdependenta. Cu cat o persoana depinde mai mult de alta persoana,
cu att este mai mare puterea la unul si la altul. Puterea este utilizata att de
manageri cat si de subalterni pentru realizarea obiectivelor si ntrirea
poziiei sale in organizaie. Organizaia nu poate exista fr putere.
Deinerea puterii este o posibilitate de a influenta satisfacerea nevoilor.
Puterea in organizaie niciodat nu este absoluta astfel cel asupra cui ea se
exercita are o careva libertate in aciune.
Autoritatea - dreptul de folosi puterea asupra comportamentului
celorlali. Autoritatea este puterea formala sau legitima ce decurge din rolul
poziiei oficiale acordata cuiva si acceptata de subalterni si considerata justa.
Att puterea cat si autoritatea se manifesta prin influenta pe care un
individ o exercita asupra celorlali. Puterea devine autoritate cnd este
legitimata, oficiala si acceptata. Autoritatea poate sa rmn doar un drept
recunoscut cnd este lipsit de putere si de abilitatea de ai influenta pe alii.
Managerul este cel cui i se acorda autoritate, dar care poate fi limitat in
posibilitatea de a influenta in cazul cnd nu poseda calitile, aptitudinile si
cunotinele necesare.
Iniial specialitii delimitau 5 surse ale puterii: constrngerea;
expertiza; dreptul la decizie; charisma; recompensa. Ulterior la aceste surse
sau adugat informaia si relaiile. In prezent toate sursele puterii sunt
divizate in doua categorii: individuale si organizaionale.
Surse individuale ale puterii

Surse organizaionale ale

puterea de expert
charisma (puterea exemplului)
dreptul la putere
puterea informaiei
nevoia de putere

puterii
adoptarea deciziilor
recompensa
constrngerea
controlul resurselor
puterea relaiilor

Surse individuale ale puterii

Puterea de expert capacitatea conductorului de a influenta pe alii prin
faptul ca este bine pregtit intra-un domeniu oarecare, este instruit, are
practica, talent, deprinderi. Cu cat omul are mai multe cunotine in domeniu
cu att el este mai influent. Puterea de expert nu este strict legata de postul
ocupat, dar de competenta demonstrata de individ.
Puterea exemplului capacitatea conductorului de influenta
comportamentul subalternilor datorita atractivitii sale personale, existenta
unei charisme. Charisma puterea bazata pe fora calitilor individuale si a
stilului conductorului( idolul), atractivitatea pentru oameni a unor caliti
individuale, dorina de a se identifica cu persoana adorata, de a o imita. De
obicei este o putere iraionala, bazata pe emoii.
Dreptul la putere. Conductorii de acelai nivel au drepturi similare, dar
fiecare utilizeaz dreptul acordat lui de subalterni in limita capacitailor
individuale. Se primete ca fiecare conductor are drept diferit la putere.
Dreptul la putere este puterea primita de la subalterni, se manifesta prin
recunoaterea de ctre acetia a dreptului de ai conduce si depinde de
msura in care ei va stimeaz, va sunt devotai.
Puterea informaiei se bazeaz accesul la informaia necesara si
capacitatea de o folosi la influenarea altora. Ex. puterea secretarei,
ajutorului etc.
Nevoia de putere dorina de a influenta pe alii. Aceasta sursa se
manifesta prin faptul ca persoana insistent dorete sa va acorda sfaturi si
ajutor, e preocupata de reputaia personala.
Surse organizaionale ale puterii
Adoptarea deciziilor ca sursa a puterii se manifesta in gradul in care
purttorul acestea poate influenta asupra adoptrii unei sau altei variante pe
durata ntregului proces de adoptare a deciziei.
Recompensa Efortul depus de subaltern pentru realizarea indicaiilor
primite este in funcie de ateptrile privind nivelul recompenselor acordate
de ctre manager. Efectul acestei surse de putere poate fi diminuat in cazul
cnd managerul nu-si respecta promisiunea de a recompensare a unor

eforturi ,sau cnd sunt remunerate persoanele care nu au executat indicaiile

primite.
Constrngerea se realizeaz prin capacitatea managerului de a influenta
comportamentul subalternului prin intermediul pedepsei, amenzii, mustrrii,
retrogradrii in post, concedierii. ntruct la baza acestei puteri se afla frica,
ea limiteaz iniiativa si creativitatea indivizilor. Fora acestei puteri poate fi
diminuata in cazul pedepselor ne justificate.
Controlul resurselor reiese din dreptul de a repartiza resursele din
organizaie, deci puterea depinde de postul pe care-l are persoana. In special
aceasta sursa a puterii se manifesta in cazul deficitului, in aa fel pentru a
avea o influenta mai sporita asupra oamenilor se creeaz contient deficitul
de resurse.
Puterea relaiilor se bazeaz pe capacitatea individului de a influenta
alte persoane prin asocierea sa cu persoanele influente din organizaie sau
exterior. Puterea relaiilor nu necesita existenta acestor relaii, dar
perceperea de ctre cel asupra cruia se executa influenta ca o asemenea
relaie exista.

3.Exemplu unei zile de lucru a unui manager

Funciile managerilor se identifica cu acelea ale procesului managerial i
anume: planificarea, organizarea, motivarea, controlul.
Zilnic, un manager trebuie sa ndeplineasc 4 funcii de baza:
S planifice
Este funcia cea mai importanta a managementului, deoarece
reprezint activitatea de luare a deciziilor. Se stabilesc obiectivele i cele mai
adecvate cai (strategii) pentru atingerea lor. Celelalte funcii deriva din
aceasta i conduc la ndeplinirea obiectivelor. Rezultatele planificrii sunt
reflectate in planurile de activitate.
Planificarea se face la orice nivel al organizaiei, de ctre manageri.
Prin planurile lor, acetia schieaz ceea ce firma trebuie sa ntreprind
pentru a avea succes. Chiar daca planurile au obiective diferite, toate sunt
orientate ctre ndeplinirea obiectivului principal, pe care sa-l ating intra-un
timp mai scurt sau mai lung.
Planificarea este aceea care decide - in avans - ce se va face, cum se
va face, cnd se va face i cine o va face. Ea este puternic implicata in
introducerea ,,noului" in organizaie. Prin planurile elaborate, managerii ofer
primele ,,unelte" care ajuta firma sa fie pregtit pentru orice schimbare ce i
s-ar impune de ctre mediul in care i desfoar activitatea.
S organizeze
Odat stabilite obiectivele i cile prin care acestea vor fi atinse,
managerii trebuie sa proiecteze sau sa reproiecteze structura care sa fie

capabila sa le ndeplineasc. Astfel, scopul organizrii este sa creeze o

structura, care sa ndeplineasc sarcinile propuse i sa cuprind relaiile
ierarhice necesare.
In cadrul organizrii, managerii preiau sarcinile identificate in timpul
planificrii i le repartizeaz indivizilor, grupurilor de persoane i sectoarelor
din firma respectiva care le pot ndeplini. De asemenea, ei stabilesc i
regulamentul funcionarii organizaiei i asigura aplicarea lui. Sintetiznd, se
poate spun ca, in cadrul acestei funcii, managerii, pe diferite niveluri
ierarhice, realizeaz:
-

determinarea activitilor ce reclama ndeplinirea obiectivelor;

gruparea acestor activiti i repartizarea lor pe departamente sau
secii;
delegarea de autoritate, cnd este cazul, pentru a le realiza;
pregtirea coordonrii activitilor, autoritii i informarea orizontala i
verticala in structura organizaionala.

Scopul structurii organizatorice este de a permite obinerea de ctre

personalul firmei a cat mai multor performante. Structura trebuie sa
defineasc i sa acopere sarcinile pentru a fi ndeplinite, sa proiecteze
regulile relaiilor umane. Determinarea unei structuri organizatorice este o
problema, deloc uoara, pentru management, deoarece ea trebuie sa
defineasc tipurile de activiti ce trebuie sa se desfoare precum i
personalul care sa le poat face cat mai bine.

S motiveze
Funcia de motivare permite ,,armonizarea" intereselor individuale sau
de grup cu scopurile organizaiei. Indiferent de tipul organizaiei (de
producie, comerciala, financiara etc.), fiecare individ interpreteaz in felul
sau bunul mers al companiei. Astfel, aceasta funcie intervine in ,,aducerea
la acelai numitor" a interpretrilor respective, plasnd-le pe direcia
atingerii obiectivelor de baza ale organizaiei.
S controleze
n final, managerul trebuie sa verifice daca performanta actuala a
firmei este conforma cu cea planificata. Acest fapt este realizat prin funcia
de control a managementului, ce reclama trei elemente:
-

stabilirea standardului (limitei, pragului) performanei;

informaia care indica diferenele dintre nivelul de performanta atins i
cel planificat;
aciunea pentru a corecta abaterile care apar.

Scopul controlului este sa menin firma pe drumul pe care va atinge

obiectivul propus. Trebuie fcut precizarea ca procesul de management nu
nseamn patru-cinci funcii separate ca activiti izolate. In realitate ele nu
se desfoar dect cel mult la nfiinarea unei organizaii. De regula, exista

o multitudine de combinaii in desfurarea lor. Cu ani in urma, unii autori

adugau managementului funcia de personal (staffing).
Funcia de personal presupune ,,umplerea" i pstrarea in continuare a
structurii proiectate de ctre funcia organizatorica. Ea precizeaz ndatoririle
fiecrui post, include inventarierea, aprecierea i selectarea candidailor
pentru diferite posturi. Acum, aceasta funcie a devenit o specializare a
managementului sub denumirea de managementul resurselor umane. Ca
atare, fiecare funcie manageriala contribuie ntr-o anumita msura la
conducere.

4.Ce omoar timpul unui manager (hoii de timp)

Imagineaz-ti urmtoarea situaie:
Eti la birou si telefonul suna in timp ce rspunzi la emailuri. In acelai timp
observi ca un coleg se apropie de biroul tu cu intenia clara de a-ti solicita o
ntrevedere. Ce alegi sa faci?
a) Rspunzi la telefon in timp ce citeti emailurile . Colegul tu trebuie sa
atepte sa termini convorbirea.
b) Te opreti din ce faci, ignori telefonul si discui cu colegul.
c) Ignori telefonul si pe colegul tu si continui sa lucrezi cu emailurile.
d) Nici un rspuns corect.
Rspuns corect: d) nu exista nici un rspuns universal corect. De ce?
Pentru ca exista o multitudine de factori care ii afecteaz decizia din
momentul respectiv. Si doar tu tii cel mai bine ce ai de fcut.
Pentru a lua decizia cea mai potrivita in acel moment, e necesar sa
ii rspunzi la urmtoarele trei ntrebri:
1.care este cel mai important lucru pentru mine pe care trebuie sa l fac
ACUM?
2.ce dedalice-uri am pe care trebuie sa le respect?
3.ce se ntmpla daca nu fac acest lucru acum? (aceasta este poate cea mai
importanta ntrebare din managementul timpului)
Lista cu cei mai ntlnii 25 hoi de timp care invadeaz si irosesc
timpul managerilor:
1.taraganarea activitilor
2.incapacitatea de a spune NU
3.sedinte neplanificate
4.sedinte inutile sau slab conduse
5.lipsa unei direcii clare de aciune
6.obiective nescrise
7.planificare deficitara sau lipsa planificrii
8.telefoane inutile
9.faptul ca uii sa faci anumite lucruri
10.neascultarea cnd nu eti prezent in discuii

11.controlul excesiv al celorlali

12.lipsa unor dedalice-uri clare
13.indecizia
14.lipsa delegrii sau delegare ineficace
15.oboseala
16.perfectionismul
17.preluarea activitii altora
18.comunicare deficitara
19.dezorganizarea - timp pierdut cu cutarea diverselor lucruri (documente,
fiiere, informaii)
20.emailurile de tip juni
21.timp irosit on-line
22.vizitatori neprogramai/neinvitai
23.crizele si rezolvarea problemelor in stil pompieristic
24.nefinalizarea aciunilor ntreprinse
25.asteptarea (cnd alii ntrzie la ntlniri, cnd atepi o informaie pentru
a ti putea continua activitatea, etc) .

5.Managementul in politica, showbiz, cultura etc.

Din punct de vedere social, dar si sub aspect managerial, fiecare cultura i
definete n timp, propriul sau mod de structurare instituionala, ea i formeaz
un ansamblu original de unelte culturale, legat ntre ele prin relaii specifice,
guvernamentale, legate ntre ele prin relaii specifice, guvernate de scopuri si
principii organizatorice proprii alctuind "direcii de valorizare" aa cum le
numete Dimitrie Gusti.
Managementul instituiei culturale consta n direcionarea organizaiei de
profil cultural ctre o anume finalitate - producerea de valori n sens estetic,
artistic, moral, spiritual, difuzarea, promovarea acestor valori, protejarea si
punerea n circulaie a patrimoniului cultural. Astfel spus aflat n slujba
ceteanului managementul se angajeaz n domeniul unei creativiti
sistematice si n atingerea unor obiective de cu o totul alta natura, diferite de cele
prezente n sfera economicului. El devine astfel un determinant n timp ce cultura
apare ca produs al aciunii.

Cuprins
1.

Secretul succesului in afaceri............................................................................... 2

2.

De ce se supun subalternii autoritatii conducatorilor?.........................................3

3.

Exemplu unei zile de lucru a unui manager.........................................................5

4.

Ce omoara timpul unui manager (hotii de timp)..................................................6

5.

Managementul in politica, showbiz, cultura etc...................................................7