f,li *anpi'$i' /'a'no' d"f1'/fo(fe*t Qyn'ry2'zwam{' a4d'4-

sQ
Atb.{a.atol. (n lr fu tnn t Prwtf itngi*hZ / h;6<"r[z*-t ho''an' ''' v,tu/o&-.
rfrrrntcqt ,(,rud , u,tUt'u*Af. sc
&oytrt 1 'rt4'a|sri

Diagnostic

DELIRIU M PRIN INTOXICATIE CU SU BSTANTE

Tulburare a congtienfei - claritate redusi a prezenlei ln mediu cu scf,derea capacitilii de i

focalizare, menfinere sau comutare a atenfiei

Modificare a cognitiei {deficit de rnemorie, dezorientare, tulburarea limbajului), tulburare de
perceplie, care nu pot fi explicate mai bine de o demenle preexistenti, consituiti sau tn curs de
constitu i re
Tulburarea se dezvoltd intr-o scurti perioadi de timp - ore pAni la zile - gi tinde si fluctueze pe
timpulzilei
lstoricul, examenul somatic sau datele de laborator furnizeazi dovezi in sensul unuia din punctele
urmitoare:
r Simptornele de la criteriile A Si B au ap5rutin cursul unei intoxicatii cu substantfi
r Tulburarea este legati etiologic de utilizarea rnedicatiei

DEPENDENTA DE ALCOOL
I

Patern maladaptativ de uz al substanfei, conducffnd la degradare - impairment - sau suferinta

semnificative clinig aSa cum se manifestd prin trei sau mai multe din urmitoarele, apSrute tn orice
moment al unei aceleiagi perioade de 12 luni:
Tolerant5, manifestat6 prin :
G Nevoia de cantitdti marcat mescute ale substanfei pentru a realiea efectuf dorit
t Effect marcat mai redus la continuarea uzului aceleiagi cantitf,li de substa ntfi
Sevraj, ffionifestat prin oricare din urrnitoarele:

Substanta este luati adesea in cantititi mai rnarisau^",pe,r*tr$is,iperi tfiifigH."m'1tTffii'p d"6i6g"g s-

aint"enfionat
Exist5 dorinla persistenti sau eforturi lipsite de success de a reduce sau controla uzul substanlei
Se cheltuiegte mult timp cu activit5li necesare pentru obtinerea alcoolului
ActivitSfi sociale, ocupalionale sau recreafionale importante au fost abandonate sau reduse di) n
cauza uzului alcoolului
l_
Consurnulde"a{ao6fld3{61:6itiiti$*dt'-in, ei.uda*cghutr$turii*fepnulut*cf$'avealo problerni fizici sa U
psiholoeice,Fes$i$.ept5,g.{,g,rAc,rlrentitais.ff6bahil.e.fffit]ffi de aleool

ABUZ DE ALCOOL
Patern maladaptativ de uz de substanfi care duce la degradare sau suferin[5 semnificativ clinic,
manifestati prin urmitoarele, apdruteintr-o perioadl de 12 luni
Uz recurrent al alcoolului, rezult6nd din aceasta neindeplinirea unor obligafii de rol major la
munc5, gcoalS sau acasi
Uz recurrent al alcoolului in situafii in care aceasta este primejdioasS fizic: conducerea
automobilului
Probleme reculente legate {q consumul de alcool: arestdri pentru tulburarea linigtii publice
Continuarea uzului de alcool in pofida unor probleme sociale sau interpersonal recurente, cauzate
sau exacerbate de efectele substantei: centuri cu sotul-sofia, bf,tHi
 B. I Simptomele nu au indeplinit niciodAti criteriile de dependen!5 de alcool.

SEVRAJU L ALCO0LTC tAB$TrNE NTA)

Tn decursde cdteva ore de la tncetarea consumului masiv {cel putin zile} de alcool. Cel pu{in doui din
urmdtoarele:
I HiperactivitateautondmE
. Trehor al mAinilor
r lnsomnia
r 6reatd sau virsSturi
r lluzii sau halucinalii tranzitorii
i Anxietate
t Convulsii grand-mal
l Agitalie psihomotorie
Poate sI apari cu tulburiri de percepfie (halucinafii) 9i tegtarea intacti a realitSlii.

DEL]RI Utu! DE'SEVRAJ (TRIfH ENs]

Apare dupS incetarea sau reducerea receht a apcrtulul.etilic masiv, sever, la pacientii cu teren mediel 5i
cu lung istoric de dependentri.
L. Delirium
2. marcaH hiperactivitate autonomi - tahicardie, transpirafii, febr5, anxietate, insomnia
3. Elemente associate: halucinagii vii, vizuale, tactile sau offactiv€, defiruri, agitafie, tremor, febr6,
convufsii - dacf, apar crize cenvulsive, ele se manifesti intstdeaun€ tnaintea deliriumUlui
4. flemente tipice: deliruri paranoid, halucinafii vizuale de insect sau anirnale mici gi halucinalii tactile
 SCH IZOFREN IE
A. Simptome caracteristice: doui sau mai multe din urmStoarele, intr-o perioad{ de o lun6:
t. Deliruri
2. Halucina[ii
3. Vorbire dezorganizati {frecvent deraiere sau incoerenfi}
4. Comportament puternic dezorganizat sau catatonic
5. Simptorne negative - aplatiza(e afectivi, alogie, avoligie
Noli: hu este necesar dec6t un singur symptom de la criteriul A dacd delirurile sunt bizarre sau
daci halucinafiile constau dintr-o voce care cornenteazE comportamentul sau gSndurile
pacientului sau din doui sau mai multe voci care conversEazi intre ele
B. Disfuncfie social -ocupafionali: munca, relaliile interpersonal sau autoingrijirea sunt marcat sub
nivelul atins anterior debutului
C. DuratS. Persistenfa continuS, timp de cel pufin 6 luni, a semnelor tulburirii. Perioada de 6 luni
trebuie si includd cel pulin o lunS {$au mai putin sub tratament efficient} cu simptome care
indeplinesc criteriul A (simptome ale fazei active) gi poate sd indludi perioade de simptome
prodromale sau reziduale. in cursul perioadei prodromale sau reziduale, semnele tulburdrii pot si
se manife5te numai prin simptome negative sau prin douf; sau mai rnulte simptome listate la
criteriul A, prezente intr-o formi atenuat6 {credinte ciudate, experienle perceptuale neobignuite}
D. Exclqderea tulburirilor schizoaffective gi dispozilionale.
r in acela$i timp cu faza activd nu a survenit un episod depresiv major, un episode maniacal
sau un episode mixt
o Daci au survenit episoade dispozitionale, durata totalS a acestora din urmi a fost relative
scurtd in comparalie cu durata perioadelor activi gi reziduali
E. Excluderea conditiilor legate de substantelmedicale generale. Tulburarea nu se datoreazi
efectelor fiziologice directe ale unei substante {medicament}
F, Relagia cu o tulburare pevaziv6 a dezvoltfirii. Daci existS istoric de tulburare autiste, diagnosticul
aditional de schizofrenie se pune numai daci delirurile sau halucinaliile pacientului sunt gi ele
prezente timp de cel pufin o luni (sau mai pufin, sub tratament efficient).

TIPURI DE SCHIZOFRENIE
A, Paranoid:
1. preocupare cu deliruri sistematizate sau cu halucinalii auditive frecvente, legate de o singurd
tern5, de obicei perecutorie
2. Nici unul din urmitoarele: incoeienli, slibire a ascociafiilor, affect plat sau intens inadecvat,
com portament cataton ic, com portament intens dezorgan izat
B, Dezorganizat:
1. Incoerenld, marcatd slibire a asociafiilor. comportament regresat saq intens dezorganiza;
2. Afect plat sau intens inadgcvat
3. Nu indeplinegte criteriile pentru tipul catatonic
4. Debut precoce, prezentare neingrijiti
C. Catatonic:
1. Stupor $au mutism
2. Negativism
3. Rigiditate
 4. Agitalie lipsit6 de scop, cu risc de a se rini sau a-i rini pe ceilalti
5. Posturare
6, Ecolalie sau ecopraxiq
7. Malnuffitie sau hiperpirexie
Nediferen!iat:
1, Marcate deliruri, halucinafii, incoerentf, sau cornportament intens dezorganizat
2. Nu indepline$te criteriile pentru tipul paranoid, catatonic sau dezorganizat
Rezidual:
I. Absenta delirurilor, halicinefiilor, incoerentfi sau comportamdnt intens dezorganizat
2. Sovezi continue ale tulburdrii, sub forrna a douf; sau rnai multe simptorne reziduale {tocire
emoliona16, retragere sociaf6 ).

TU LBU RAREA SH IZOFRENI FORMA

A. Criteriile A, D, F ale echizofreniei sunt indeplinite
B. Un episod al tulburdrii (incluzdnd fazele prodromal5, activi 5i rezidualfi) dureazi cel pufin o lun5,
dar mai pufin de 5 luni.

TU LB U RAREA SC H IZOAFECTIVA
A. Perioadi neintrerupti de boali in cursul cireia, la un moment dat existi un episode depresiv ]

major, un episode maniacal sau un episode mixt, in parallel cu simptome care Indeplinesc criteriul l

A pentru schizofrenie
Episodul depresiv major trebuie si irrcludi criteriul A1: dispozitie depresivl
]

B. ln aceeagi perioadf, de boalH, au existat deliruri sau halucinatii timp de cel pufin 2 sdptdmAni, in
absenla unor sirnptome dispozifionale proeminente
c, Pe o porliune substanfiali a duratei totale a perioadelor activi gi reziduald ale bolii, sunt prezente
simptome care indeplinesc criteriile pentru un episode dispozi[ional
D, Tulburarea nu se datoreazi efectelor fiziologice directe ale unei substanle sau ale unei conditii
medicale generale
E. Tipul: bipolar: un episode maniacal sau rnixt
ftprJ depresiv: tulburarea include numai episoade depressive majore

TU LBU RARE PSIHOfl CA SCUfiTA

A. Prezenfa simptomelor:
r Deliruri
o Halucinalii
r Vorbire derorganizatf, {frecvente deraieri sau incoerents}
B. Durata unui episode al tulburdrii este de cel pufin o zi, dar este mai scurtd de o fun5, cu revenirea
complet5, in cele din urm5, la nivelul de funcgionalitate premorbid
C. Tulburarea nu este explicatd mai bine de o tulburare dispozilionalS cu eldmente psihotice. de o
tulburare schieoafectivi sau de schizofrenie gi nu se datoreazd efectelor fiziologice directe ate unei
substante (drog, medicament) saqale unei conditii medicale generale.
D. $pecifican[i:
Cu stressor important: psihozi reactiv5 scurtf,: sirnptornele survin in scurt tirnp dup6 $i, apparent,
ca rf,spuns la evenimente care ar fi puternic stresante pentru oricine s-ar gHsi ?n circumstanfe
 similar in cultura persoanei respestive
Firi stressor important

Cu debut post-partum: debutul se produce ln decurs de 4 aiptdm*ni post-partum

TULBURARE DELIRANTA
A. Deliruri nebizare {care irnplicf, situafii ce se int6f nesc in viata realfr, cum ar fi aceea de a fi urrnf;rit,
otrHvit, infectat, iubit de la distantfr sau inpelat de sof sau de a avea o boalfi) cu duratf; de cel putin
s lun$
B. Criteriul A pentru schizofrenie nu a fost indeplinit niciodatS. (Halucinatiile tactile Si olfactive pot fi
prerente in tulburarea deliranti, dac6 sunt legate de tema delirantS.
I

Cu exceptia impact0luldelirului, fun4ionarea nu este deteriorati marcat, iar comportqmentul nu

este ciudat sau bizar.
D" Daci au survenit episoade dispozifionale in parallel cu delirurile, durata lor totali a fost scurti in
compara;ie cu durata perioadelor delirante.
E" Tulburarea nu se datoreazi efectelor fiziologice directe ale unei substanfe {drog, medicament} sau
ale unei conditrii medicqle generale.
F. Tema predominant5:
. Tip eroto.maniac
. Tip grandios: inflalionare a valorii, puterii, cunoagterii, identitf,fii sau defiruri de relafie
special5 cu un personaj religios sau cu o personalitate cunoscutfr.
. Tip de gelozie: partenerul de via!5 este infidel
r Tip persecutor
. Tip somatic: persoana are un anumit defect fizic sau o anurniti conditie medical general
r Tip rnixt: mai mult de unul din tipurile de mti sus, fird ca vreuna din teme s{ predomine
 TULBURAREA DE ADAPTARE
Dezvoltarea unor simptome emolionale sau comportamentale ca rispuns la un stresor identificabil
{sau mai mulgi), manifestAndu-se in decurs de cel mult 3 luni de la debutul stresorului (stresorilor)
Aceste simptome sau comportamente sunt sernnificative clinic, lucru dovedit de:
1. Suferinti marcati, in exees fali de ceea ce ar fi de a5teptat de la expunerea la stresor
2, Alterare semnificativd a funcliondrii sociale sau dcupalionale (academice)
PertUrbarea legati de stres nu indeplinegte criteriile pentru o altd tulburare specifici de pe Axa 1" 9i
nu este doar o exacerbare a unei tulburiri preexistente de pe Axa 1 sau ll
Sirnptomefe nu con$tituie doliu
O dati ce stresorul (sau consecinlele sale) s-au terminat, simptomele nu persisti pentru mai mult
de inci 6 luni.
Specificalii: acutH {mai pufin de 5luni], cronic* {5 luni sau mai mult}
Stresorul se poate specifica pe axa lV.
e Cu dispozilie depresiv5
I Cu anxietate
t Cu dispozilie mixt6, depresivi gi anxioas5
r Cu perturbare a conduitei
I Cu tulburare mixt5, d €moliilor gi conduitei

TULBURAREA DISTIMICA
Dispozifie depresivi cea mai mare parte a zilei, mai multe zile da dec6t nu, dupi cum este indicat fie
din relatarea subiectului, fie din observagiile ftlcute de altii, timp de cdl pulin 2 ani
Prezenfa ?n timp ce este depresiv a doui sau mai multe din urmitoarele simptdme:
L. Apetit redus 5au mAncat excesiv
2. Insomnie sau hipersomnie
3. Energie scizuti sau fatigabilitate
4. Stimd de sine scdzuti
5. Capacitate de concentrare redusi sau dificultate in a lua decizii
6. Sentimente de disperare
in cursul perioadei de 2 ani, persoana nu a fost niciodati firi simptomele de la criteriile A gi B timp
de mai mult de 2 luni, odatf;.
Nici nu episod depresiv major nu a fost prezent in cursul primilor 2 ani ai perturbirii, perturbarea
nefiind explicati mai bine de tulburarea depresivi majori cronici sau de tulburarea depresivi
major6, in remisiune pa4ial5.
N oti : poate sd fi existat u n episod depresiv major anterior cu condilia sii fi fost urm at de remisiu ne completii (nici un fe I de sem ne sau
simptome timp de doud luni) inainea aparitiei tulburdrii ditimice, in afari de aceasta, dupd primii doi ani de tulburare distimicd. pot exista
episoade suprapuse de tulburare depresivd majori. in care cat vor fi puse ambele diagnostice cand sunt satisfiicute criteriile pentru un
episcd depresiv major)
Nu a existat niciodatd un episod maniacal, un episod mixt ori un episod hipomaniacal gi nu au fost
satisficute niciodatd criteriile pentru tulbu ra rea ciclotim ici
Perturbarea nu survine exclusiv tn cursul unei tulburilri psihotice cronice
Simptomele nu se datoreazd efectelor fiziologice directe ale unei substanfe ori ale unei condilii
medicale generale (hipotiroidismul)
Simptomele cauzeazS o detresi sau deteriorare semnificativl clinic in domeniul social, profesional
sau in alte domenii importante de funclionare.
De specificat:
Debut precoce: inainte de 2L de ani / tardiv: la 21 de ani sau mai tArziu
 EPISOD DEPRESIV MAJOR
A, Cinci sau mai multe din urmitoarele simptome prezente ?n cursul aceleiagi pelioade de 2 siptlm6ni
9i reprezintl o schimbare fa!5 de functionalitatea anterioarS:
L. Dispozilie deprimatd in cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi, indicati fie de
relatarea subiectivi, fie'de observaliificutb de altii
2. lnteres sau plScere marcat diminuate fali de toate, sau aproape toate activitdtile, in cea
mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi
3. Pierdere in greutate semnificativ5, firi si tini un regim-de sldbire, sau cre$tere in greutate,
., descregtere sau cre$tere a apetitului alimentar aproape in fiecare zi
4. Insomnie sau hipersomnie aproape in fiecare zi
5. Agitafie sau inhibigie psihomotorie aproape in fiecare zi (observabi16 de a.ltii. gi nu simple
senzalii subiective de nelinigte sau lentoare)
6. ObosealS sau pierdere a energiei aproape in fiecare zi l

7. Simtiminte de devalorizare sau de vinovilie excesivi sau inadecvati {care poate,si fie
delirant$) aproape in fiecare zi {nu doar auto-reproguri} sau vinovi-tie legate de faptul de a
fi bolnav).
8. Capacitate de 96ndire sau concentrare diminuati sau indecizie, aproape ?n fiecare zi
9. ldei recurente de moalte {nu doar tanatofobia), idealie suicidar5 recurenti firi un plan
specific sau tentativi de suicid ori plan specific de sinucidere
B. Simptomele nu lndeplinesc criteriile de episod afectiv rnixt
C. Simptomele cauzeazi suferinli semnificativi clinici sau alteriri sociale, ocupalionale sau in alte arii
importante ale funclion5rii.
D. Simptomele nu se datoreazi efectelor fiziologice directe ale unei substante sau ale unei condilii
medicale generale {hipotiroidie)
E. Simptomele nu sunt explicate mai bine de doliu - persistenla simptomelor mai mult de 2 luni dupi
decesul unei persoane apropiate sau se caracterizeazi prin deteriorare func-tionali marcati,
preocupdri morb-ide cu devalorizarea, idealie , suicidar5, simptomd psihotice sau ihhibitie
psihomotorie.

EPISOD MANIACAL
A. Perioadi distincti de dispozitie ridicati, expansivi sau iritabil5 anormalS 9i persistenti, cu durati de
cel pu$n o siptimAni {sau cu orice durati daci a fo5t necesarS spitali.zarea}
B. in cursul perioadei de perturbare dispoziliorral6, trei sau mai multe din simptomele urmdtoare au
persistat:
L. Stime de sine inflagionald sau gpandiozitate
2 rtr"""i.l"rl;;"r;;"r;
3. Mai vorbire! ca de obicei sau presiune de a vorbi continuu
4. FugS de idei sau senzafia subiectivi ci gdndi"rrile aleargi
5. Distractibilitate {atenlia este atrasi prea ugor de stimuli externi neirnportanti sau irelevanfi]
5. Cregterea activitSlilor orientate citre un scop {fie social - la muncd -, fie irelevanli
7. lmplicarea excesivi in activitdfi pl5cute care au potential crescut de consecinle negative
{cumpirituri necontrolate, legituri sexuale indiscrete sau investilii necugetate in afaceri)
C. Simptomele nu indeplinesc criteriile de episod afectiv mixt
D, Tulburarea dispoziliei este suficient de severS p.€ntru a cauza alterarea marcati a funcfionirii
ocupalionale sau a activitililor sociale uzuale sau a relafiilor cu al1ii, sau pentru a necesita
spitalizarea pentru a preveni sd igi facd rdu sieSi sau altora, sau existd elemente psihotice.
E. I Simptomele nu se datoreazi efectelor fiziologice directe ale unei substanle sau ale unei condilii
medicale generale {hipertiroidia} , ''

ELEM ENTE M EIANCOLIFORMI E

I Pierderea pl5cerii pehtru toate, sau eproape toate attivititile

t Lipsa de reactivitate fa[i de stimuli de obhei plicu]i {nu s$ simte rhai bine, nici mdcar temporar,
atunci cAnd se intdmpl6 ceva pozitiv)
Dispozifia depresivi este resimfit5 ca distilrct diferitd de tipul de sirntire tn urma rnortii unei
persoane iubite
I Depresia este regulat rbai intense in cursul diminetii
I Treziri matinale {cu cel putin 2 ore inaintea orei obignuite de ffezire)
I Marcati inhibilie sau agitatie psihomototie
I Anorexie sau pierdere in greutate, semnificative
I Vinovdfie excesiv{ sau inadecvati

EPISOD HIPOMANIACAL
A. Perioadfi distincti de dispozitie persistent ridicatS, expansivi sau iritabili cu durati continui de cel
putin 4 zile, clar deosebitd de dispozilia obiSnuiti nedeprimati.
B. Tn cursuf perioadei de perturbare dispozifionali au persistat 3 (sau mai multe) din urmdtoarele
simptome:
1. Stime de sine inflafionatd sau grandloritate
2. Nevoia de somn scizuti
3. Mai vorbf;re{ ca de obicei sau presiune de a vorbi continuu
4.Fugi de idei sau senzatia subiectivl ci gAndurile aleargi
5. Distractibilitate (atentia este atrasi prea ugor de stimuli externi neimportanli sau irelevanli)
6. Cregterea activitdfilor orientate citre un scop (fie social - la muncd -, fie irelevanfi
7. lmplicarea excesivi in activitSli plicute care au potenlial crescut de consecinle negative
.-- {cumpirituri necontrolate, legituri sexuale indiscrete sau investifii necugetate in afaceri)
C. Episodul se asociazi cu o modificare lipsiti de echivoc a func;iondrii, care este necaracteristicl
pentru p€rsoana respectivi afirncic8nd nu are simptome
D. Perturbarea dispozi{iei Ei rnodificurei i;n.ti"nf,rii sunt de rltil
E. Episodttl nu este suficient de sever ca si "b--r"rbil-
cauzeze dlterarea marcate a functionirii sociale sau
ocupalionale squ 9a sd necesite spitalizare 9i nu existi elemente psihotice
F. Simptomele nu se datoreazfi efectelor fiziologice directe ale unei substante sau ale unei condilii
medicale generale (hipertiroidism)
 Agorafobia
A. Anxietate ap|rutd in locuri sau situatii din care sciparea este dificili sau jenanti ori in care nu poate fi
aicesibil ajutorul in eventualitatea unui atac de panicd inopinant sau predispus situational, ori a unor
simptome similare panicii. A te afla singur in afara casei, a te afla tn mullime sau a sta la rAnd, a te afla
pe un pod sau a cilitori cu autobuzul, trenul sau autornobilul.
Notd: se ia in considerare dg de fobie specffic5, daci evitarea este limitatS la una sau numai la clteva situalii specifice, ori cel de fobie socialS,
dacd evitarea este limitatd la situafii sociale.
B. Situatiile sunt evitate tcf,lHtoriile sunt restrAnse) sau chiar sunt tndurate cu o detresf, marcatfr ori cu
anxietatea de a nu avea un atac de panics sau sirnptome similare panicii, ori necesitatea prezenlei unui
companion.
C. Anxietatea sau evitarea fobicf, nu este explicatf, mai bine de altH tulburare mentalH, cum ar fi fobia
socia lf;, fobia specific6 tclaustro, de pildf,), tulb obs-compulsivfr, stresul posttraurnatic, anxietatea de
sepa ra re.

Fobia specific6
A. Fricl marcatd Si persistenti, excesivd sau nejustificatS, provocati de prezenta sau anticiparea unui
obiect sau situalii specifice
B. Expunerea la stimulul fobic provoacd aproape in mod constant un rdspuns anxios imediat care poate
lua forma unui atac de panici circumscris situalional sau predispus situalional.
C. Persoana recu noa gte ci frica este excesivl sau nejustif icati.
D. Situatia fobici este evitati sau indurati cu anxietate sau detresi intensi.
E. Evitarea, anticiparea anxioasi ori detresa in situalia temuti interfereazd semnificativ cu rutina
normalS a persoanei, cu activitatea profesionald sau gcolari, cu activitigile sau relaliile sociale, ori existi
o detresi marcati in legEturd cu faptul de a avea fobia.
F. La indivizii sub 18 ani, durata este de cel pulin 5luni.

A. Fric5 marcat5 Si persistenti de una sau rnai A. Fie frici
rnulte situafii sociale in care persoana este expusa
contactului cu striinii sau este posibil si fie priviti
de aceStia 5i tearna ci se va comporta intr-un mod
um ilito r"
B. Expunerea la situatiife sociale de care ii este
fricd ii provoacd anxietate (pot fi incluse $i atacuri
de panicfi asociate)
c. Persoana tgi recunoa$te frica ca fiind excesivfi $i
nerafional5.
D" Situaliile stresogene sunt evitate gi indurate cu
anxietate-d istres in tens.
E. Comportamentul evitant,
anticipatorie sau distresul interfer5 semnificativ cu
functionarea socialS sau ocupafionalA.
F. Pentru cei sub 18 ani, durata tulburirii este mai
Fobia socia li
marcate sau evitare marcati de a fi in
centrul atenliei sau de a se comporta intr-un mod
jenant sau umilitor in situafii sociale,
B. Cel pu{in 2 sirnptome de anxietate Si 1 simptorn
dintre: ro$e5te, tremu16, frica de a vomita,
senzatie de mic{iunedefecatie imperioasA in
situatiile de care ?i este tearni.
C, Existen{a unui disconfort semnificativ cauzat de
sirnptome sau de comportamentul de evitare pe
care individuf }e recunoa$te ca fiind irafionale $i
exage ra te.
D. Simptomele sunt restrAnse sau predominante in
situafiile fobice sau in a$teptarea lor.
anxietatea

10
 Anxietatea gen era lizat$
DSM IV ICD 10
A. Anxietate ti preocupare {expectafie aprehensiv6}, survenind mai A. Aprehensiune: teanrf, despre
multe zile dec$t fiu, tirnp de cel pu[in 6 luni, in legf,turf; cu un num&r viitoare nenorociri, sentimentu I
de evenimente sau activit5ti {performanfa in munc5 sau gcolar6} de a fi ,,pe rnarginea
B. Persoana constatd c5 este dificil sf,-gi controlere preocuparea prf, pastiei", dificult5gi de
C. Anxietatea sat,r preocuparea sunt asociate cu 3 sau rnai multe concentra re.
dintre urmStoarele 6 sinnptorne; B. Tensiune rnotorie
- nelinigte sau sentimentul de stat pe ghimpi {frf, mfi nta re pe rrna n en tH,
- a fi rapid fatigabil cefalee tip tensiune,
- dificultate in concentrare sau senzatia de vid mintal tremurHturi, in capacitate de
- iritabilitate relaxare
- tensiune rnuscularfi C" Hiperactivitate vegetativi :
- perturbare de somn arneleli, tran sp iralii, ta h ica rd ie
D. Focarul anxiet6tii $i preocupirii nu este limitat la elernentele unei sau tahipnee, disconfort
tulburfiri de pe axa J., de pildf; nu este determinat de un atac de epigastric, gurfi uscat5
panic&, de fabia socialf, sau de tulburarea obs-cornpulsiv$, de
anxietatea de separare {teama de a fi departe de casi), de anorexia Spre deosebire de pacienfii cu
nervoas6, de tulb de sornatizare, de hipocondrie sau stres panicfi, la care simptomele apar
posttraumatic, brusc, pacien[ii cu tulburare
E. Detres$ social*, profesiona16 anxioasf, generalizatfi trec
F. Nu se datoreazf; efectelor fiziologice directe ale vreunei substan{e printr-o a nxietate difuzfi
sau h ipertiro id ismu lu i. persistentS.

Atacul de panicf,
O perioadf, distinctfi de fric6 intensfi sau de disconfort tn care patru sau mai multe din aceste simptorne
apar brusc Ai ating culmea in 10 rnin:
1, Palpitatii, bHtHi puterfrice afe inimii sau accelerarea ritrnului cardiac
2. Transpira{ii
3. Tremor sau trepidalie
4. Senaafii de scurtsre a respiraliei sau de strangulare
5, Senzaf ie de sufocare
5. Durere sau disconfort precordial
7. Gresff, sau detresi abdorninalfi
8. senza[ia de amefeal$, dez*chilibru, vertij sau legin
9. Derealizare (sentimentul de irealitate) sau depersonalizare {detagare de sine insugi}
10. Frica de pierdere a controlului sau de a nu innebuni
11. Frica de moarte
12. Parestezii
13. Frisoane sau valuri de cSldurd
mare de 6 luni.
G. Frica sau evitarea nu sunt secundare unei
substante sau boli nonpsih iatrice
H. DacS coexist5 o altf; boatS psihicS sau somaticfi,
frica nu este in legf;turf, cu acea boal6.

Tu lbu rarea obsesiv-compu lsivf;

DSM IV: ICD 10:
A. Fie obsesiisau compulsii: Sirnptornele
1. g6nduri, impulsuri sau imagini persistente gi recurente, care sunt obsesive sau
experimentate la un moment dat in cursul tulburirii ca intruzive gi inadecvate pi compulsive sf, fie
care cauzeazi anxietate sau detresS considerabil5 prezente
2. gAndurile, impulsurile sau imaginile nu sunt pur gi simplu preocupiri excesive nrajoritatea zilelor
in legiturS cu probleme reale din viati pentru cel pufin 2
3. persoana incearcd sd suprime sau sf, ignore astfel de gAnduri, impulsuri sau sipt gi sH fie o sursf,
imagini sau si le neutralizeze cu alte g6nduri sau acfiuni de suferinfi sau s5
4. persoana recunoagte ci g6ndurile, impulsurile sau imaginile obsesive sunt un interfereze cu
produs al propriei sale minli {nu impuse din afar5, ca in inserfia gAndurilor) activit5lile ob ignu ite.
Compulsii: Simptornele
L. comportamente repetitive sau acte mentale pe care porsoana $e simte obsesive:
constrinsd si le efectueze ca rdspuns fa o obsesie sau conform unor regufi care a. si fie recunoscute
trebuie si fie aplicate in mod rigid de pacient ca
2. comportamentele sau actele mentale sunt destinate si previni sau s5 reduci apa r!inAndu-i
detresa sau si previni un eveniment sau o situalie temuti oarecare; insi aceste b, si existe cel pulin
comportamente sau acte mentale fie nu sunt conectate in mod realist cu ceea ce un g6nd sau un act
sunt destinate sd neutralizeze sau si previn6, fie sunt clar excesive, la care pacientul mai
B. La un moment dat, in cursul tulburirii, persoana a recunoscut cd obsesiile sau opune ?nc5
compulsiile sunt excesive sau irafionale. rezistenti {fHri
C. Obsesiile sau compulsiile cauzeazd o detresd considerabild, sunt succes), degi pot fi
consumatoare de timp (iau ,mai mult de o ori Be zi) sau interferi semnificativ cu prezente 5i altele la
rutina normalS a persoanei, cu funclionarea profesionald ori cu activitigile sau care pacientul nu
relafiile sociale uzuale. mai rezist5
D. Daci este prezenti o alti tulburare pe axa l, conlinutul obsesiilor sau c.gendul sau
compulsiilor nu este restrdns la aceasta (ex, preocuparea pentru mAncare in execu ra rea actu lu i
prezenta unei tulburdri de comportament alimentar, smulgerea pdrului, ln nu trebuie sfi fie
prezenta tricotilmaniei, preocupare referitoare la aspect in prezen!a tulburdrii plf,cut in el insugi
dismorfice corporale, preocupare referitoare la a avea o maladie severi in d. gAndu rile,
prezenta hipocondriei, preocupare pentru necesitd[ile sau fanteziile sexuale, in imaginile sau
prezenta unei parafilii, ruminafii referitoare la culp5, in prezenla tulburdrii impulsiunile trebuie
depresive majore. sH fie repetitive intr-
E. Perturbarea nu se datoreazi efectelor fiziologice directe ale unei substanle gi un mod nenlf,cut
unei condigii medicale generale.

11
 Stresul postraurnatic
A. Persoana a fost expusd unui eveniment traumatic in care ambele dintre cele care urmeazi sunt
'prezente:
1. persoana a experimentat, a fost martori sau a fost confruntati cu un eveniment care a implicat
moartea efectivi, ameninfarea cu moartea ori o vltfrmare sorioasd sau o periclitare a integrititii
corporale proprii sau a altora.
2. rispunsul persoanei a implicat o fric5 intensS, neputinld sau oroare.
B. Evenimentul traumatic este reexperirnentat persistent intr-unul sau mai multe din urmitoarele
moduri:
1. amintiri detresante recurente 9i intrusive ale evenimentului, incluzdnd imagini, gAndurisau perceptii
2. vise detresante recurente ale evenimentului
3. amintire gi simtire, ca gi cum evenimentul traumatic ar fi fost recurent (sentimentul retrdirii
experientei, iluzii, halucinatii Si episoade disociative de flash"back, inclusiv cele care survin la
degteptarea din sornn sau cAnd este intsxicat.
4. detres5 psihologici intensS la expunerea de stimuli interni dau externi care simbolizeazi sau seamdni

;:::fffffiffffi'il"J'THrn:::titl .timutiinternisau externicare simbotizeart sau searndni cu un

aspect al evenimentului traumatic

C. Evitarea persistenti a stimulilor asociali cu trauma gi paralizia reactivititii generale {care nu era
prezenti inaintea traumei), dupi cum este indicat de trei sau mai multe din urmitoarele:
X.. eforturi de a evita g6ndurile, sentimentele sau conversafiile asociate cu trauma
2. eforturi de a evita activitili, locuri sau persoane care degteaptd amintiri ale traumei
3. incapacitatea de a evoca un aspect important al traumei
4. dirninuarea marcatf, a interesului sau participirii la activitdli semnificative
5. sentiment de detagare sau de instriinare de altii
5. gamd restrdnsl a afectului (incapabilsi aibi sentimente de amor)
7. sentirnentul de viitor ingustat {nu speri si-gi facd o carier6, si se cisdtoreascS, si aibi copii ori o
duratd de viati normali).

D. Simptome persistente de excitalie crescuti (care nu erau prezente inainte de traume), dupd cum este
indicat de 2 sau mai multe;
1.. dificultate de adorrnire sau de a r5mf,ne adormit
2. iritabilitate sau accese coleroase
3. dificultate ln concenfiare
4. hipervigilitate
5. rdspuns la tres{rire exagerqt

E. Criteriile de la B, C gi D este de mai mult de 1 lunfl.

F. Detresi semnificativi clin ic socio*profesionalS

AcutS: durata simptomelor- maipulin de 3 luni

Cronici: mai mult de 3 luni

Cu debut tardiv: la cel pulin 6 luni dupd stresor

L2
 Stresul acut
A. Persoana a fost expusi unui eveniment traumatic in care ambele dintre urmitoarele sunt prezente:
L. persoana a experimentat, a fost martori sau a fost confruntati cu un eveniment care a implicat
'a
moartee efectivi, amenintarea cu moattea ori o vStimare serioasi sau o periclitare integrit5lii
corporale proprii sau a altora.
2. rdspunsul persoanei a implicat o fricd intensd, n-eputinti sau oroare,
B, Fie in timpul experimentirii, fie dupi experimentarea evenimentului detresant, individul are 3 (sau
mai multe) dintre urmStoarele simptome:
1. Sentimentul subiectiv de insensibilitate, de detagare sau de absenlH a reictivitilii emolionale
2. Reducere a congtiinlei ambianlei- a fi stupefiat -
3. Derealizare
4. Depersonalizare
5. Arnneeie disociativf, {incupacitatea de e evoca uh aspect important al traumei}

C.'Evenimentul traumatic €ste reexperimentat persistent in cel pulin 1 din urrnitoarele moduri: imagini,
g6nduri, vise, iluzii, episoade de flashback'recurente sau sentimentul de retriire a experienlei ori
detresi la expunerea la lucruri care amintesc evenimentultraumatic.
D. Evitarea marcati a stimulilor care degteqptS amintiri ale traumei {gtnduri, sentimente, conversalii,
activitS!i, locuri, oameni).
E. Simptome marcate de anxietate sau de excitatie crescuti (dificultate in adorm'irer' iritabilitate,
capacitatea de concentrare redusS, hipervigilitate, r5spuns de tresirire exagerat, nelinigte motorie).
F. Detresi semnificativi clinic socio-profesionalS
G. Perturbarea dureazd minimum 2 zile gi maximum 4 sdptfirndni de la dvenimentul traurnatic 6i survine
in 4 sSptimdni de la evenimentultraumatic .

13
 Tu lbu rS ri sonnatofo rrne

Tu lbu ra rea d e so rna tiza re

A. lstoric de multe acuze somatice, incep6nd inainte de 30 de ani, care au drept rezultat solicitarea
tratamentului sau deteriorare sernnificativ5 in domeniul socio-profesional.
B. Fiecare dintre urmdtoarele criterii trebuiesH fie satisficute:
1. 4 simptome algice: cap, abdomen, spate, articulalii, extremitifi, piept, rect, in cursul
mGnstruatiei, raportului sexual sau micfiunii
2. 2 simptorne gastro-intestinale: altele decit durerea: greafd, flatulenld, vlrsituri, diaree,
intolerantri la unele alimente
3. 1 simptom sexual: indiferentri sexuald, disfunc[ie erectilS sau ejaculatorie, menstrualii
neregulate, s6ngerare menstruali excesivi, v5rsituri pe toati durata sarcinii
4. 1 simptom pseudoneurologic: deteriorarea coordonirii sau echilibrului, paralizie sou sc5derea
localizatd a fortei musculare, dificultate in deglutitie sau senzafia de nod in gAtm afonie, retenlie
de urind, halucina;ii, pierderea senzaliei tactile sau de durere, diplopie, cecitate, crize epileptice,
simptome disociative, cum ar fi amnezia sau o pierdere a cunggtihfer, alta decAt lesinul
C. Fie 1 fie 2
L. DupS o investiga[ie corespunzitoare, nici unul dintre simptomele de la criteriul B nu poate fi
explicat complet de o condilie medicali generalS cunoscuti ori de efectele directe ale unei
substanle (un drog de abuz, un medicament)
2. Cdnd existd o condilie medicali generald asemdndtoare, acuzele somatice sau deteriorarea
fati de ceea ce ar fi de a;teptat din istorlc.
socialS sau profesionalS rezultanti sunt in exces
exarnenul sornatic sau datele de laborator.

D. Simptomele nu sunt produse intentional sau inventate {ca in tulburirile factice sau simulare}

Tu lbu rarea somatofo rm$ nediferentiati

A. Una sau mai multe acuze somatice: fatigabilitate, pierderea apetitului, acuze gastrointestinale sau
urinare
B. Fie 1, fie 2:
3. Dupi o investigalie corespunzStoare, nici unul dintre simptomele de la criteriul B nu poate fi
explicat complet de o condilie medlcald generald cunoscutd ori de efectele directe ale unei
substanle (un drog de abuz, uh medicament)
4. CAnd existi o condifie medicali general5 asemdnfitoare, acuzele somatice sau deteriorarea
sociali sau profesionalS rezultanti sunt in exces fald de ceea ce ar fi de agteptat din istoric,
examenul somatic sau datele de laborator.
C. Simptomele cauzeazd o detresd sau deteriorare semnificativi clinic in domeniul social, profesional.
D. Durata pertrrrbdrii este de cel pufin 6 funi
Ferturbarea nu este explicat* rna; bine de alt* tulburare mentalf;
._*._.--.j
Si*pt"*"d nu sunt produse inten{ional sau simulate i
I

Tulburarea de conversie
A. 1 sau mai multe simptome sau deficite afectdnd funcgia motorie voluntari sau senzoria 16 $i care
sugereazi o condilie neurologicf, sau o alti condigie medica16 generalS. I

B. Factorii psihologici sunt considerali a fi asociali cu simptomul sau defisitul, d-s-r-.- initiere-;;l

L4
exacerbarea sirnptomului este precedati de conflicte sau de alti stresori.
C, Simptomul sau deficitul nu este produs intenfional sau simulat
D. Dupi o investigalie corespun26t0are, simptomul sau deficitul nu poate fi explicat complet de o
condi;ie medicalS generali sau de efectele directe ale unei substante, ori de un comportament su
experienli sanclionati cultural.
E. Simptomul sau deficitul cauzeazd o detresd semnificativd clinic in domeniul socio-profesional ori
justifici evalua rea medicalS
F. Simptomul sau deficitul nu este limitat la durere sau la o disfunclie sexualS, nu survine exclusiv in
cursul tulhuririi de somatizare gi nu este explicat mai bine de altd tulburare mentalS.
De specificat:
I Cu simptom sau deficit motor
I Cu sirnptom sau deficit senzorial
t Cu crize epileptice sau convulsii
r Cu tablou clinic mixt

H ipocond rie
A. Preocuparea subiectului in legEturi cu faptul ci ar avea sau chiar ideea ci are o maladie severi,
bazati pe interpretarea eronati de cdtre acesta a sim.ptomelor corporale
B. Preocuparea persistS in disprelul evaltririi medicale corespunzitoare gi a asiguririi de contrariu
C. Convingerea de la criteriul A nu este de intensitate delirantd - ca in delirul somatic - gi nu este
limitatfi la o preocupare circumscrisi la aspect - ca in tulburarea disrnorficl corporall -.
D. Detresa
E.Durati de cel pufin 6 luni
F. Perturbarea nu este explicatd mai bine de anxietatea generalizati, TOC, panici, episod depresiv
rnajor, anxietdtea de separare

Tulbu rarea d ismorfic5 co rporalfi

A. Pneocupare pentru un presuBus defect in aspect. Dacd este pfezenti gi o ugoari anomalie fizici,
preoeuparea persoanei este marcat excesivS, detresi socialS
B. Perturbarea nu este explicatd mai bine de anorezia nervoasi - insatisfaclia in legSturi cu conformalia
gi dimensiunea corpului -.

Amn ezia d isociativ6

A. Unul sau mai multe simptome de incapacitate de a evoca informatii personale importante, de regulf;
de naturi traumaticH $au stresanti $i ca re este prea Tntinsi pentru a putea fi explicat6 de uitarea
comunS.
B. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul tulburHrii de identitate disociativH, fugii disociative, stresului
posttraumatic, stresului acut sau tulburHrii de somatizare $i nu se datoreaze efectelor fizioNogice directe
ale unei substante.
C. Detresf,.

15